1

Curtea de Apel Galați Sectia Contencios Administrativ și Fiscal Dosar 148/44/2015 pentru amânarea pronunțării din 23 iunie 2015

Către Curtea de Apel Galați

Secția Contencios Administrativ și Fiscal

Subsemnatul Teodorescu Nicusor, recurent-revizuient in dosarul nr.

148/44/2015, cu domiciliul pentru comunicarea actelor de procedura la SEDIUL PROFESIONAL al CABINETULUI de AVOCAT Teodorescu Nicușor, situat in Municipiul Galați, Strada Castrul Roman nr. 31, Bloc CFR, Ap. 2, Județul Galați, Strada Castrul Roman nr. 31, Bloc C.F.R., Ap. 2, Județul Galați, Cod poștal 800416, Oficiul poștal 9, telefon 0753805501, email avocatteodorescunicusor@yahoo.ro

prin reprezentat convențional, AVOCAT Teodorescu Nicușor, din cadrul UNBR-transferat la BAROUL IAȘI, cu ACTE de ÎNFIINȚARE impuse de Art. 9 din Constituția României republicată în 2003 și Art. 60 alin. (4) din LEGE nr. 50/1995 R2, cu peste 625 de HOTĂRÂRI DEFINITIVE care au atestat legalitatea înființării și funcționării conform Legii 51/1995, înscris în TABLOUL AVOCAȚILOR postat pe http://www.unbr-legal.ro/

luând act că probele depuse la dosar și comunicate tuturor, excepțiile procesuale și concluziile NU AU FOST DISCUTATE în PROCEDURĂ CONTRADICTORIE SCRISĂ cu PĂRȚILE ADVERSE, acestea alegând să stea în pasivitate și să spună o poezie învățată mecanic, copy-paste în toate dosarele,

urmare a amânării pronunțării încă odată, pentru a scoate în relief abuzurile și falsurile judecătorilor, care timp de circa 8 (opt) ani au contribuit activ la marginalizarea și excluderea mea socială, că aceștia nu au respectat nici o lege și nici o jurisprudență invocată în apărare, că au lipsit de efecte juridice articolele de lege invocate în apărare, că nu au încuviințat prin încheiere probele mele și nu le-au administrat și nici nu le-au înlăturat riguros motivat în drept,

vă transmit prin email, Curții de Apel Galați, Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției Române și Inspectoratului de Poliție al Județului Galați, prezentele

CONCLUZII SCRISE FINALE cu scopul de a puncta că sunt nule de drept, urmare a NEPUNERII în EXECUTARE a celei de a 2-a ÎNCHEIERI de SUSPENDARE din 20.04.2007, nefiind REPUS niciodată în funcțiile și postul deținute anterior concedirii după a 2-a încetare a raportului de serviciu din 04.04.2007 prin act NECOMUNICAT. ˝DISPOZIȚIA IGPR 1490/19.06.2008, NECOMUNICATĂ DIRECT de IGPR, primind o COPIE după un FAX prin intermediul IPJ Galați mai înainte de primirea de către IPJ Galați a ORIGINALULUI și mai înainte de ÎNREGISTRAREA la IPJ Galați, nu poate fi reținută ca ˝probă legală˝, urmare a NEREPUNERII în situația anterioară concedierii așa cum s-a procedat la

2

PRIMA ÎNCHEIERE de SUSPENDARE din 07.03.2007. Practic, judecătorii se fac că nu observă violarea de către pârâte a ÎNCHEIERII DEFINITIVE din 20.04.2007 nepusă în executare de către pârâte, care au acupat postul cu rea-credință și din culpa lor exclusivă, fără ca polițistul numit în loc să fi fost desemnat nominal de ministri și avizat de procurorul general al României în funcția de organ de cercetare al Poliției Judiciare.

OBIECTUL ACȚIUNII –LIMITELE INVESTIRII INSTANȚEI, formulat în fond-REJUDECARE după casare integrală cu trimitere spre rejudecare.

1. În rejudecare, în dosar 1226/121/2007* al Tribunalului Galați,

conform Principiului Disponibilității, obiectul acțiunii, constă în cererile reclamantului Teodorescu Nicușor:

1) De anulare a actului administrativ individual de sancţionare

DISPOZIŢIA Inspectorului Şef al I.P.J. Galaţi nr. 1 din 03.01.2007 (NECOMUNICAT subsemnatului) şi pe cale de consecinţă a DISPOZIŢIEI I.G.P.R. nr. 639 din 22.01.2007.

2) Reintegrarea în funcţia publică deţinută anterior destituirii-Agent I şi conducător auto în cadrul I.P.J. Galaţi, Biroul Investigaţii Criminale, compartimentul Furturi din Auto, începând cu data de 06.02.2007-data sancţionării nelegale şi neprocedurale, dovedind judecătorului că am fost desemnat de ministru și avizat de procurorul general al României în funcția de organ de cercetare penală al Poliției Judiciare;

3) Obligarea la plata tuturor drepturilor salariale de care aş fi fi beneficiat în funcţia Agent I şi conducător auto în cadrul I.P.J. Galaţi, Biroul Investigaţii Criminale, compartimentul Furturi din Auto, recalculate, majorate şi actualizate în funcţie de rata inflaţiei şi dobânda legală, începnd cu data de 06.02.2007 şi până la data reintegrării efective.

4) Acordarea de despăgubiri morale pentru concedierea nelegală şi îmbolnăvirea subsemnatului, în sumă de 500.000 euro (cincisutemiieuro);

5) Obligarea la plata cheltuielilor de judecată şi celelalte cheltuieli efectuate cu susţinerea procesului în conformitate cu Art. 274 Cod procedură civilă, constând cheltuieli de judecată în sumă de 4549,03 lei, fără a lua în calcul toate cheltuielile efectuate până în prezent, reprezentând cheltuiei judiciare cu onorarii de avocat în fond şi recurs, la care se vor adăuga cheltuielile judiciare şi cele ocazionate cu prezentul proces.

2. La termenul din data de 18 aprilie 2012, judecătorul de la Tribunalul

Galați, în dosar nr. 1226/121/2007*, a ÎNCUVIINȚAT prin ÎNCHEIERE, COMPLETAREA ACȚIUNII cu următoarele capete noi de cerere, în 18.04.2012 nefiind la PRIMA ZI de ÎNFĂȚIȘARE, conform Art. 132 raportat la Art. 134 Cod proc. civilă de la 1865, nefiind în faza depunerii de concluzii scrise:

1) Obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată şi celelalte cheltuieli

efectuate cu susţinerea procesului în conformitate cu Art. 274 Cod procedură civilă, constând cheltuieli de judecată în sumă de 4549,03 lei efectuate în prima judecată pe

3

fond și obligarea pârâților în solidar și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu REJUDECAREA CAUZEI;

2) Constatarea INEXISTENȚEI ca ÎNSCRISURI VALIDE, a exemplarelor

ORGINALE, cu denumirile: ORDIN M.A.I. nr. 400/2004 având drept dată intrării în vigoare, data de

01.01.2005, NEEXISTÂND SEMNĂTURA Ministrului Administrației și Internelor Marian Florian Săniuță și lipsind VIZA de LEGALITATE a compartimentului juridic propriu și lipsa de efecte juridice pentru LIPSA TEMEIULUI LEGAL EXPRES al EMITERII,

ORDIN MAI nr. 300/2004; ORDIN MAI nr. 600/2005 și lipsa de efecte juridice pentru inexistența

temeiului legal expres al emiterii care să fi dispus delegarea de competențe, INSTRUCȚIUNI MAI nr. 1111/2005, Art. 9 alin. (2) din O.U.G. nr. 63/2003

dispunând emiterea actului normativ cu denumirea ORDIN nu ˝instrucțiuni˝ și dispunând ca reprezentarea să se facă pe bază de ÎMPUTERNICIRE nu ˝DELEGAȚIE˝,

solicitând aplicarea PEDEPSEI de ORDINE PUBLICĂ a NELUĂRII ÎN SEAMĂ a copiilor de pe pretinse ˝ORDINE MAI˝ NEPUBLICATE, urmare a nedovedirii existenței ORIGINALELOR, așa cum a impus IMPERATIV Art. 139 alin. (1) din Cod proc. civilă de la 1865. Am dovedit că ORDINUL MAI 400/2004 a circulat sub diverse forme, cu date diferite ale intrării în vigoare și până la data redactării prezentelor concluzii finale, părțile adverse NU AU DOVEDIT conform Art. 139 alin. (1) din Cod proc. civilă de la 1865, EXISTENȚA ORIGINALELOR, judecătorii săvârșind un ABUZ dacă REFUZĂ aplicarea PEDEPSEI NELUĂRII în seamă impusă de Art. 139 alin. (1) Cod proc. civilă de la 1865.În permanență am tăgăduit validitatea copiilor intitulatelor ORDINE MAI NEPUBLICATE, invocate fraudulos în apărare de către pârâți. Nedovedirea originalelor înseamnă violarea REGIMULUI PROBAȚIUNII LEGALE.

NU EXISTĂ ACT JURIDIC care să ateste DEPUNEREA ORIGINALELOR sau PREZENȚA ORIGINALELOR în ședință publică în nici o fază/etapă procesuală.

3) Constatarea de către Tribunalul Galați am fost angajat prin ORDINUL Ministrului Administrației și Internelor nr. II/3586 din 01.09.2003, aflat în posesia Ministerului Administrației și Internelor, ACT INDIVIDUAL NESECRET (nefiind precedat de litera ˝S˝), solicitat a fi ÎNCUVIINȚAT prin ÎNCHEIERE conform Art. 168 alin. (1) Cod proc. civilă și administrat ca probă în dosar, pentru a face DOVADA că ANGAJATORUL MEU LEGAL este Ministerul Administrației și Internelor reprezentat prin AUTORITATEA PUBLICĂ-MINISTRU, fiind declasificat și depus la dosar, comunicat în copie subsemnatului, sub PEDEAPSA AMENZII pentru FIECARE ZI de ÎNTÂRZIERE. Ministerul Adminstrației și Internelor a SEMNAT RAPORTUL de SERVICIU al reclamantului cu MAI și JOSNIC, invoca ˝EXCEPȚIA LIPSEI CALITĂȚII PROCESUALE a MAI˝.

4

3. În funcție de apărările frauduloase ale pârâtelor, în a doua rejudecare, pe fondul dosarului nr. 1226/121/2007* al Tribunalului Galați, am solicitat să constate și să dispună:

1) Sancționarea cu INOPOZABILITATEA și CADUCITATEA DISPOZIŢIEI

Inspectorului Şef al I.P.J. Galaţi nr. 1 din 03.01.2007 urmare a NECOMUNICĂRII acestui act administrativ individual polițistului sancționat, sancţiunea destituirii din poliţie fiind INOPOZABILĂ şi CADUCĂ urmare a NECOMUNICĂRII LEGALE a actului administrativ de sancţionare. ANULAREA pe CALE DE CONSECINŢĂ şi a DISPOZIŢIEI I.G.P.R. nr. 639 din 22.01.2007, excepţie invocată la termenul din 15.04.2011.

2) NULITATEA ABSOLUTĂ a DISPOZIȚIEI I.P.J. Galați nr. 1/2007. 3) NULITATEA ABSOLUTĂ ca act administrativ valabil a DISPOZIŢIEI

Inspectorului General al Poliţiei Române nr. 639 din 22.01.2007, invocată la termenul din 08.01.2013, urmare a violării Art. 61 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 360/2002 care a impus emiterea și comunicarea ACTULUI ADMINISTRATIV cu denumirea DECIZIE MOTIVATĂ (am probat că la polițiști din cadrul IPJ Sibiu, IGPR a comunicat DECIZII MOTIVATE conforme cu Art. 61 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 360/2002);

4) NELEGALITATEA CHEMĂRII la serviciu DUPĂ EXPIRAREA TIMPULUI LEGAL de LUCRU, FĂRĂ DISPOZIŢIE SCRISĂ, TELEFONIC de către Scm. JITARU VASILU, cu apelativul ˝VINO ÎN PULA MEA˝ conform TRANSCRIERII efectuată de serviciul criminalistic al I.P.J. Galaţi, depusă la Dosar 1226/121/2007 al Tribunalului Galaţi, fiind violat textul Art. 16 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 38 din 30.01.2003 privind SALARIZAREA şi ALTE DREPTURI ALE POLIŢIŞTILOR, reprodus în continuare:

˝ Art. 16 alin. (3) Munca peste durata normală a timpului de lucru

poate fi prestată şi sporurile prevăzute la alin. (1) se pot plăti NUMAI DACĂ efectuarea orelor suplimentare A FOST DISPUSĂ ÎN SCRIS DE ŞEFUL IERARHIC.˝

NU A EXISTAT DISPOZIȚIA SCRISĂ impusă de Art. 16 alin. (3) din

Ordonanţa Guvernului nr. 38 din 30.01.2003 privind SALARIZAREA şi ALTE DREPTURI ALE POLIŢIŞTILOR, fiind NELEGALĂ RECHEMAREA și REȚINEREA polițistului Teodorescu Nicușor aproximativ 5 (cinci) ore în contra voinței sale. ȘEFUL IERARHIC nu era Scms de poliție Jitaru Vasile ci Subinspector de Poliție TIRON și NU A EXISTAT DISPOZIȚIE SCRISĂ, care să fi fost legal dovedită în procedură contradictorie și care trebuia adusă legal la cunoștința polițistului Teodorescu Nicușor.

5) INOPOZABILITATEA Dispozitiei IGPR nr. 1490 din 19.06.2008

urmare a NECOMUNICARII DIRECTE a ACTULUI ADMINISTRATIV destinatarului, invocată în 08.01.2013, necomunicării nici a unei copii după înregistrarea la IGPR și IPJ

5

Galați, dovedind DEPĂȘIREA COMPETENȚEI Chestorului de Poliție TOBĂ PETRE, de la ora 08,00 din data de 19.06.2008, încetând dreptul de a sta la conducerea IGPR. Această dispoziție nu putea fi emisă anterior emiterii și comunicării ACTULUI ADMINISTRATIV de PUNERE ÎN EXECUTARE a celei de a 2-a ÎNCHEIERI de SUSPENDARE din 20.04.2007, nefiind realizată REPUNEREA în situația anterioară emiterii celor 2 ACTE de ÎNCETARE RAPORT de SERVICIU, NECOMUNICATE, din 06.02.2007 și din 04.04.2007. Anterior celor 2 date am lucrat în funcțiile de ORGAN de CERCETARE al POLIȚIEI JUDICIARE DESEMNAT NOMINAL de MINISTRU și AVIZAT de PROCURORUL GENERAL al Parchetului General al României, Agent I și conducător auto la Biroul Investigații Criminale, Compartimentul Furturi din Auto. După EXECUTAREA HOTĂRÂRII DEFINITIVE din 20.04.2007 prin REPUNEREA în SITUAȚIA ANTERIOARĂ CONCEDIERII, puteau fi realizate modificări ale raportului de serviciu. În plusm IGPR nu și-a îndeplinit obligația COMUNICĂRII DIRECTE către polițistul Teodorescu Nicușor, a actului juridic iar COPIA EFECTUATĂ după un FAX NEÎNREGISTRAT în EVIDENȚELE IPJ Galați, este NULĂ de DREPT, IGPR fiind cel care trebuia să comunice actul de modificare a raportului de serviciu în original (regula multiplului exemplar original, primul exemplar original trebuind comunicat destinatarului).

Toți judecătorii, după ce au ignorat nelegalitatea constând în nelegalitatea IGPR pentru culpa sa de a nu realiza COMUNICAREA DIRECTĂ a ACTULUI UNILATERAL (neavând nici o relevanță cererea care nu schimbă caracterul de act unilateral), au ignorat Art. 1188 alin. (2) pct. 4 din Codul civil de la 1864 în vigoare la acea dată, ignorând că funcționarul public de la IPJ Galați a efectuat o COPIE după ALTĂ COPIE FĂRĂ A EXISTA ORIGINALUL la acea dată în posesia IPJ Galați:

& 4. Despre copiile titlurilor autentice ART. 1188 (2) Când originalul nu exista, copiile legalizate de ofiţerii publici*)

competenţi se cred, după distincţiile următoare: 4. copiile copiilor nu au nici o putere probatoare

-------- *) Funcţionar public. **) Judecător.

COPIA la COPIA FAXULUI intitulat ˝Dispoziția IGPR nr. 1490 din 19.06.2008˝, realizată la IPJ Galați, este un înscris FĂRĂ NICI O PUTERE PROBATOARE, căreia ilegal judecătorii i-au dat valoare juridică. Nici un judecător nu a anulat înscrisul pentru NECOMUNICAREA DIRECTĂ către polițistul Teodorescu Nicușor, de către pretinsul emitent IGPR a actului juridic, nu a vrut să anuleze înscrisul pentru depășirea competenței de către Tobă Petre căruia la orele 08,00 AM în data de 19.06.2008 îi expirase delegarea de competențe, în data de 19.06.2008 fiind înregistrat la IGPR ˝raportul de mutare din 17.06.2008˝ NEÎNREGISTRAT la IPJ Galați, programul începând la ora 08,00, și nici un judecător nu a vrut să vadă violarea de către IPJ Galați a Art. 1188 alin. (2) pct. 4 din Codul civil de la 1864 în vigoare la acea dată, apreciind ca valabilă o COPIE la COPIA unui FAX, FĂRĂ a

6

EXISTA ORIGINALUL la IPJ Galați și fără a fi ÎNREGIDTRATĂ Dispoziția IGPR la REGISTRATURA IPJ Galați.

6) NELEGALITATEA DISPOZIȚIEI ȘEFULUI INSPECTORATULUI nr. S/235/26.04.2007 de MUTARE intr-o FUNCTIE INFERIOARA de Agent III, invocată la 08.01.2013, urmare a necomunicării, urmare a nerespectării ÎNCHEIERII DEFINITIVE din 20.04.2007 nerealizând REPUNEREA ÎN FUNCȚIA și POSTUL deținute anterior concedierii, reprezentând în fapt și în drept aplicarea SIMULATĂ a ALTEI SANCȚIUNI DISCIPLINARE, de RETROGRADARE, fără cercetare disciplinară.

7) NELEGALITATEA DISPOZIȚIEI SEFULUI INSPECTORATULUI nr. S/ 307/ 15.06.2007 de MUTARE in alta functie, alt post si ALTA LOCALITATE invocată la 08.01.2013, urmare a necomunicării și urmare nerespectării ÎNCHEIERII DEFINITIVE din 20.04.2007 nerealizând REPUNEREA ÎN FUNCȚIA și POSTUL deținute anterior concedierii

8) NELEGALITATEA DISPOZIȚIEI ȘEFULUI INSPECTORATULUI nr. S/336/06.07.2007 de MUTARE dintr-o functie si post in care nu contestatorul-reclamant nu s-a prezentat NICIODATĂ, in aceeasi functie INFERIOARA de AGENT III si in acelasi post prevazute in DISPOZITIA I.P.J. GALATI nr. S/235 din 26.04.2007, ANULATA de emitent pentru NELEGALITATE prin DISPOZITIA I.P.J. Galati nr. S/307/15.06.2007.

Raportul de ˝mutare˝ este luat prin constrângere, fiind NUL de DREPT conform Art. 38 din LEGEA nr. 38/2003 din LEGEA nr. 53/2003 şi DECIZIILOR Curţii Constituţionale ale României indicate. M-au constrând nelegal să renunț la drepturi și să cer RETROGRADAREA DISPOZIȚIEI ȘEFULUI INSPECTORATULUI nr. S/235/26.04.2007 de MUTARE intr-o FUNCTIE INFERIOARA de Agent III, refuzând constant punerea în executare a celei de a 2-a ÎNCHEIERI de SUSPENDARE, DEFINITIVĂ, din data de 20.04.2007. Prima ÎNCHEIERE de SUSPENDARE din 07.03.2007 a fost pusă în executare,reluându-mi activitatea ca organ de cercetare penală al Poliției Judiciare, Agent I și conducător auto la Biroul Investigații Criminale compartimentul Furturi din Auto. A 2-a ÎNCHEIERE de SUSPENDARE a SANCȚIUNII din 20.04.2007 NU A FOST PUSĂ în EXECUTARE, dispunând alte 2 CONCEDIERI NELEGALE anulate ierarhic, umilind pe salariat prin retrogradări și mutări, nerealizând REPUNEREA în FUNCȚIILE și POSTUL deținute anterior concedierii.

9) NULITATEA ABSOLUTA a DISPOZIȚIEI nr. S/5724/24.11.2006 emisa de

seful politiei Municipiului Galati, urmare a NECOMUNICĂRII politistului cercetat, fiind îngrădit în dreptul de a cunoaște și contesta componența Consiliului de Disciplina și temeiurile emiterii.

10) IMPREVIZIBILITATEA si INACCESIBILITATEA față contestator-

reclamant, a ORDINELELOR si INSTRUCTIUNILOR MINISTRULUI ADMINISTRATIEI si INTERNELOR, prin care enumar cu titlu exemplificativ: ORDIN MAI nr. 400/2004,

7

ORDIN MAI nr. 300/2004; ORDIN MAI nr. 600/2005; INSTRUCTIUNI MAI nr. 1111/2005, făcând dovada REFUZULUI COMUNICĂRII realizate de către MAI, IGPR, IPJ Galați, de copii de pe pretinsele ˝acte normative˝.

11) Obligarea paratelor la reintegrarea reclamantului Teodorescu

Nicuşor în functia publica detinuta anterior destituirii-ORGAN de CERCETARE PENALĂ al POLIȚIEI JUDICIARE, Agent I şi conducator auto în cadrul I.P.J. Galaţi, Biroul Investigatii Criminale, compartimentul Furturi din Auto, începând cu data de 06.02.2007-data sancționarii nelegale si neprocedurale, culpa apartinand sefului ierarhic care nu a emis si nu a comunicat DISPOZITIE SCRISA in baza careia sa pot efectua ore suplimentar, nu a comunicat actul de concediere în cele 2 modalități alternative impuse de lege, lipsa consecinței în cadrul lăsarii nesupravegheate a persoanei nevinovate, necomunicării directe de către IGPR a DECIZIEI MOTIVATE și a NEEXECUTĂRII celei de a 2-a ÎNCHEIERI de SUSPENDARE din 20.04.2007-până la data REÎCADRĂRII EFECTIVE ;

12) Obligarea paratelor la plata integrală a tuturor drepturilor salariale de care as fi fi beneficiat în functia ORGAN de CERCETARE PENALĂ al POLIȚIEI JUDICIARE, Agent I si conducator auto în cadrul I.P.J. Galati, Biroul Investigatii Criminale, compartimentul Furturi din Auto, recalculate, majorate si actualizate în functie de rata inflatiei si dobânda legală, începand cu data de 06.02.2007 si PÂNA LA DATA REINTEGRARII EFECTIVE in functia si postul detinute anterior destituirii-Agent I si conducator auto, Biroul Investigatii Criminale, Compartimentul Furturi din Auto, fără a lua în seamă ALTE MUTĂRI și ALTE ÎNCADRĂRI în ALTE FUNCȚII, pârâtele VIOLÂND NEPERMIS obligația REÎNCADRĂRII în FUNCȚIA și POSTUL deținute anterior concedierii, lipsind ilegal de efecte juridice a 2-a ÎNCHEIERE de SUSPENDARE din data de 20.04.2007. Pârâtele m-au reîncadrat și plătit pe functia ORGAN de CERCETARE PENALĂ al POLIȚIEI JUDICIARE, Agent I si conducator auto în cadrul I.P.J. Galati, Biroul Investigatii Criminale, compartimentul Furturi din Auto, pentru perioada 08.03.2007-03.04.2007, respectând doar PRIMA ÎNCHEIERE de SUSPENDARE din 07.03.2007.

13) Obligarea paratelor in solidar la acordarea de despăgubiri

morale pentru concedierea nelegală şi îmbolnăvirea subsemnatului, în sumă de 500.000 euro (cincisutemiieuro), după încuviințarea și administrarea in cauza proba constand in copii certificate de pe ACTE MEDICALE, in numar de 52 file, atasate la filele 146-197 din dosar nr. 1226/121/2007*, care atesta ca am intrat PERFECT SANATOS in Ministerul Administratiei si Internelor, suferind o DEGRADARE ACCENTUATA a starii de sanatate, in special a SISTEMULUI NERVOS. De-a lungul a 3 ani, reclamantul a ajuns sa aiba peste 360 de zile de INGRIJIRI MEDICALE, INCAPACITATE TEMPORARA de MUNCA si SPITALIZARE, de natura a justifica pe deplin DAUNELE MORALE SOLICITATE. La 4 (patru) concedieri nelegale în decurs de un an de zile, dintre care 2 (două) au fost anulate ierarhic pentru NELEGALITATE, 8 (opt) ani de PROCES, mi-au distrus și sănătatea și viața familială și privată și mi-au lezat grav demnitatea și imaginea în societate.

8

Despăgubirile și daunele morale sunt drepturi legale, statuate prin DECIZIA INALTEI CURTI de CASATIE si JUSTITIE a ROMANIEI nr. 2042/2007, care a DESPAGUBIT pe recurent cu suma de 20000 de EURO și prin DECIZIE a Curții de Apel Galați care a despăgubit salariatul cu 50.000 lei. Din dispoziţiile art. 269 alin. 1 din Codul muncii rezultă fără echivoc voinţa legiuitorului că răspunderea patrimonială a angajatorilor poate fi stabilită pentru pagube materiale şi morale deopotrivă.

14) Obligarea paratelor in solidar la plata cheltuielilor de judecata

in suma de 8049,03 lei reprezentand cheltuieli de judecata constând onorariu de avocat in suma de 4549,03 lei din dosar 1226/121/2007 si 3500 lei onorariu de avocat in rejudecare in prezenta cauza, conform chitantei depusă la dosar, adăugând CHELTUIELILE JUDICIARE ocazionate cu susţinerea recursului, dovedite prin chitanțe depuse la dosar. Alte cheltuieli solicit prin acțiune separată.

3. Prin ORDINUL MINISTRULUI Afacerilor Interne nr. S/II/3586/01.09.2003, emis ÎN TEMEIUL LEGII 360/2002 NU AL NEPUBLICATELOR ORDINE de MINISTRU, depus de MAI la dosar, există dovada certă că ANGAJATORUL Agentului de Poliție Teodorescu Nicușor este MINISTRUL Ministerului Afacerilor Interne. Tot MINISTRUL l-a desmmnat nominal pe polițistul Tedorescu Nicușor în funcția de ORGAN de CERCETARE PENALĂ al POLIȚIEI JUDICIARE, AVIZAT de PROCURORUL GENERAL al ROMÂNIEI. La nici o încetare a raportului de serviciu din 06.02.2007, 04.04.2007 ambele acte NEFIIND COMUNICATE, MINISTRUL MAI nu a anulat actul de desemnare nominală iar procurorul general al României nu anulase AVIZUL acordat polițistului Teodorescu Nicușor în funcția de ORGAN de CERCETARE PENALĂ al POLIȚIEI JUDICIARE. În această funcție nu am fost numit de nici un INSPECTOR ȘEF (funcție legală prevăzută de Lege 218/2002) nici de ˝ȘEFUL INSPECTORATULUI˝ -funcție NELEGALĂ, INEXISTENTĂ în LEGE, neprevăzută de Lege 218/2002.

Prin RĂSPUNSUL Ministerului Afacerilor Interne nr. 433991/12.10.2011, emis către Sindicatul Național al Polițiștilor și Vameșilor ˝Pro Lex˝, am dovedit RECUNOAȘTEREA că Ministerul Afacerilor Interne RAPORTUL de SERVICIU al POLIȚISTULUI se NAȘTE cu MINISTERUL Afacerilor Interne și nu cu ˝unitățile subordonate Ministerului Afacerilor Interne˝:

9

............................................................................................................................................................

Or nici un articol de lege nu i-a permis expres ministrului să delege

competențe de angajator și nu intrat în vigoare în condițiile Legii 24/2000 nici un ACT

10

NORMATIV privind DELEGAREA de COMPETENȚE ale MINISTRULUI. Nici MAI RĂSPUNSUL nr. 433991/12.10.2011nu a afirmat falsul că ˝ar fi intrat în vigoare˝ vreun act normativ de delegare competențe ale Ministrului.

Nu puteam fi concediat legal, mai înainte ca Ministrul să fi anulat ACTUL ADMINISTRATIV de DESEMNARE NOMINALĂ în FUNCȚIA de ORGAN de CERCETARE al POLIȚIEI JUDICIARE și mai înainte de RETRAGEREA AVIZULUI PROCURORULUI GENERAL al ROMÂNIEI.

4. NULITATEA DE DREPT a tuturor actelor de modificare a raportului de serviciu are loc de la data emiterii ACTULUI de ÎNCEPERE a RAPORTULUI de SERVICIU cu MAI-ORDINUL MINISTRULUI Afacerilor Interne nr. S/II/3586/01.09.2003, prin modificări succesive ale raportului de serviciu născut cu MAI prin MINISTRU, cu violarea DIRECTIVEI CONSILIULUI 91/533/CEE din 14 octombrie 1991, ascunzându-mi ELEMENTELE ESENȚIALE ale raportului de muncă impuse prin DIRECTIVA CONSILIULUI 91/533/CEE din 14 octombrie 1991 privind obligaţia angajatorului de a informa salariaţii asupra condiţiilor aplicabile contractului sau RAPORTULUI DE MUNCĂ, din care reproduc:

Articolul 1 Domeniul de aplicare

1. Prezenta directivă se aplică fiecărui salariat care are un contract sau un raport de muncă definit de legislaţia în vigoare a unui stat membru şi/sau reglementat de legislaţia în vigoare a unui stat membru.

2. Statele membre pot dispune ca prezenta directivă să nu se aplice salariaţilor care au un contract sau un raport de muncă:

(a) - cu o durată totală care nu depăşeşte o lună şi/sau - pentru o săptămână de lucru care nu depăşeşte 8 ore sau (b) cu caracter ocazional şi/sau special, cu condiţia ca, în aceste cazuri, neaplicarea

prezentei directive să fie justificată de motive obiective.

Articolul 2 OBLIGAŢIA DE INFORMARE

1. ANGAJATORUL ARE OBLIGAŢIA DE A ADUCE LA CUNOŞTINŢA SALARIATULUI

căruia i se aplică prezenta directivă, denumit în continuare „salariat”, ELEMENTELE ESENŢIALE ALE CONTRACTULUI SAU RAPORTULUI DE MUNCĂ.

2. Informarea prevăzută în alin. (1) se referă cel puţin la următoarele elemente: (a) identitatea părţilor; (b) locul de muncă; dacă locul de muncă nu este fix sau dacă nu există un loc de muncă

de bază, se va menţiona că salariatul are diferite locuri de muncă şi sediul înregistrat al întreprinderii sau, dacă este cazul, domiciliul angajatorului;

(ii) o scurtă caracterizare sau descriere a activităţii; (d) DATA DE LA CARE CONTRACTUL SAU RAPORTUL DE MUNCĂ

PRODUCE EFECTE; (h) SUMA INIŢIALĂ DE BAZĂ, celelalte elemente componente şi frecvenţa plăţii

remuneraţiei pe care salariatul are dreptul să o primească;

5. Din culpa pârâtelor, la umbra clasificării ilegale, având acces la informații clasificate, nu au informat pe polițistul Teodorescu Nicușor despre SEDIUL ANGAJATORULUI MAI și despre SEDIUL pretinsului ˝ANGAJATOR˝ IPJ Galați, nu au informat pe angajat cu privire la DATA de la care RAPORTUL de MUNCĂ PRODUCE EFECTE, nu au informat pe angajat cu privire la SUMA INIŢIALĂ DE BAZĂ, celelalte elemente componente şi frecvenţa plăţii remuneraţiei pe care subsemnatul salariat

11

aveam și am dreptul să primesc; În Ministerul Afacerilor Interne totul a fost secret până să încep acțiunile de demascare a crimei organizate de la vârful ˝Statului Român˝, împreună cu Sindicatul Polițiștilor din România DIAMANTUL. Au secretizat până și salarizarea, neavând drept să cunosc de ce drepturi salariale beneficiez.

6. PROBA ÎNSCENĂRII DISCIPLINARE și a REFUZULUI JUDECĂTORILOR de A

FACE APLICAREA TEXTELOR de LEGE care nu au prevăzut rechemarea telefonică la serviciu după expirarea timpului legal de lucru de 8 ore, neexistând DISPOZIȚIE SCRISĂ emisă de ȘEFUL IERARHIC Subinspector TIRON, impusă de Art. 16 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 38 din 30.01.2003 privind SALARIZAREA şi ALTE DREPTURI ALE POLIŢIŞTILOR. FALSELE ACUZAȚII:

că am plecat acasă DUPĂ EXPIRAREA TIMPULUI LEGAL de LUCRU- fără a primi DISPOZIȚIE SCRISĂ de la șeful ierarhic impusă de Art. 16 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 38 din 30.01.2003 privind SALARIZAREA şi ALTE DREPTURI ALE POLIŢIŞTILOR;

că aș fi lăsat nesupravegheat o persoană ˝suspectă˝ de omor- le-am combătut irefutabil, reiterând apărările ignorate complet:

1) Cu câteva luni înaintea concedierii nelegale, polițistul Teodorescu Nicușor tocmai fusese PROMOVAT în FUNCȚIA și POSTUL de Agent I și conducător auto la IPJ Galați, Biroul Investigații Criminale, Compartimentul furturi din auto, primind calitatea de ORGAN de CERCETARE al POLIȚIEI JUDICIARE. PROMOVAREA știu că se face la angajați COMPETENȚI și DISCIPLINAȚI, nu la INCOMPETENȚI și INDISCIPLINAȚI;

2) Toți reprezentanții pârâtelor AU OMIS să spună că între orele 16,30-22,00

am fost SECHESTRAT, am sesizat pe numărul de urgențe 112, că pretinsa lăsare a ˝suspectului de omor˝ nesupravegheat, s-a produs în timp ce mă întorsesem la serviciu după chemarea telefonică realizată de Jitarul Vasile cu apelativele ˝mă˝ și ˝Vino în pula mea˝, fiind DUPĂ EXPIRAREA TIMPULUI LEGAL de LUCRU. Dacă nu mă întorceam la IPJ Galați, nici nu mai eram sechestrat 5,30 h și nici nu mai eram acuzat de lăsarea ˝suspectului de omor˝ nesupravegheat. Toți au spus că am plecat dar NIMENI NU VREA SĂ VADĂ că AM REVENIT și între orele 16,30-22,00 am fost în imobilul folosit de IPJ Galați, neavând sediu atribuit prin lege. Dacă ai vrut să mă cercetezi disciplinar și să mp excluzi social, de ce m-a mai chemat telefonic Jitaru Vasile care NU ERA ȘEF IERARHIC?

3) Nici în recurs, nici în rejudecarea fondului și nici în rejudecarea recursului, părțile adverse nu au făcut vorbire iar judecătorii au refuzat să încuviințeze și să administreze proba depusă de IPJ Galați, invocată de subsemnatul în apărare, pentru a ascunde COMPORTAMENTUL JOSNIC și ILEGAL al lui JITARU VASILE:

12

4) Nici în recurs, nici în rejudecarea fondului și nici în rejudecarea recursului,

părțile adverse nu au făcut vorbire iar judecătorii au refuzat să încuviințeze și să administreze proba depusă de IPJ Galați, invocată de subsemnatul în apărare, care atestă că la ora 19:53 în data de 23.11.2006, încă mă aflam sechestrat de către JITARU VASILE, DOBREA MARIUS și alți colegi polițiști, pus să suflu în aparatul alcooltest, fiindu-mi interzis contactul direct cu membrii familiei aflați la poarta IPJ Galați. Iată proba cu BONUL ALCOOLTEST din 23.11.2006 ora 19:53. La ora 19:53 eram în sediul IPJ Galați reținut în contra voinței mele și nici un judecător NU A SESIZAT INFRACȚIUNEA de LIPSIRE de LIBERTATE SESIZATĂ REPETAT în fond și recurs și în prezenta cauză:

13

SECHESTRAREA timp de cel puțin 5 ore este EVIDENTĂ: am sesizat pe numărul de urgențe 112. Când angajatul dorește să plece, nu îl reții. Dacă a greșit îl cercetezi disciplinar dar NU ÎL IMOBILIZEZI și ÎL ȚII 5 ore ÎN CONTRA VOINȚEI LUI. Pentru a acoperi această infracțiune a unor colegi polițiști BEȚI, s-a realizat ÎNSCENAREA DISCIPLINARĂ. Polițiștilor acuzați că sunt beți și lui JITARU VASILE nu le-au făcut testul să vadă starea comatoasă de ALCOOL.

5) Nici un pretins reprezentant al părților adverse nici vreun judecător nu au

vrut să vadă și să constate, că acuzația că aș fi lăsat nesupravegheată o ˝persoana suspectă de omor˝ reprezintă o ÎNSCENARE DISCIPLINARĂ, argumentată astfel, reiterez:

pârâtele nu au indicat vreun articol de lege pretins încălcat de către subsemnatul;

nu au făcut dovada că mi-ar fi adus la cunoștință ca avea ˝calitatea de suspect de omor˝;

au violat prezumția de NEVINOVĂȚIE a persoanei ˝suspecte de OMOR˝, fără a se ține seama că persoana era și este NEVINOVATĂ;

au omis să precizeze că nu s-a produs nici o consecință, că ˝persoana suspectă de omor˝: nici nu a încercat să fugă, nici nu a încercat să ucidă pe cineva, nu a încercat să se sinucidă. Nu poate exista abatere fără producerea unei consecințe negative și fără a exista LEGĂTURĂ de CAUZALITATE, neexistând nici abatere nici rezultat (vreo consecință vătămătoare).

În rejudecarea recursului, judecătorii au refuzat să încuviințeze și să administreze proba constând în Cauza SHIMOVOLOS vs. RUSSIA din 21 Iunie 2011-CEREREA nr. 30194/09, REFUZÂND să rețină calitate de ˝lege˝ a ordinelor Ministrului de Interne Rus, NEPUBLICATE în PUBLICAȚIE OFICIALĂ a STATULUI-depusă integral la Curtea de Apel Galați în dosar 1226/121/2007* a 2-a rejudecare recurs, ignorată de judecători. JURISPRUDENȚA CEDO invocată în apărare este obligatorie a fi respectată de către judecători. NERESPECTAREA JURISPRUDENȚEI CEDO constituie elementul material al infracțiunii de ABUZ comis de judecători iar OMISIUNEA ÎNCUVIINȚĂRII și ADMINISTRĂRII, constituie elementele materiale ale infracțiunii de FALS INTELECTUAL., ambele comise cu SCOPUL JOSNIC, PREMEDITAT, al pronunțării unei hotărâri vădit nelegale. Judecătorii au obligația de a respinge probe nelegale, constând în DECIZII ale NEÎNFIINȚATEI Înalta Curte de Casație și Justiție pronunțate pe calea excepțiilor de nelegalitate, deciziile invocate fraudulos de părțile adverse în apărare neproducând efecte juridice decât în dosarele și față de părțile din dosar. Judecătorii au obligația de a acorda PREFERINȚĂ HOTĂRÂRII CURȚII EUROPENE a DREPTURILOR OMULUI pronunțată în Cauza SHIMOVOLOS vs. RUSSIA din 21 Iunie 2011-CEREREA nr. 30194/09, REFUZÂND să rețină calitate de ˝lege˝ a ordinelor Ministrului de Interne Rus, NEPUBLICATE în PUBLICAȚIE OFICIALĂ a STATULUI

În rejudecarea fondului și în rejudecarea recursului, judecătorii au refuzat

să încuviințeze și să administreze probele care atestă că anterior cercetării disciplinare și după sancționarea nelegală, părțile adverse și pretinsele ˝instanțe˝, constant AU REFUZAT să-mi comunice, conform Legii nr. 544/2001 privind LIBERUL ACCES la INFORMAȚIILE de INTERES PUBLIC, copii de pe pretinsele acte normative intitulate

14

ORDINE MAI nr. 300/2004, 400/2004, 600/2005, INSTRUCȚIUNI MAI 1111/2005, fiind cert că REFUZUL CONSTANT al comunicării și folosirea pretinselor ˝norme˝ împotriva mea, constituie înscrisuri INACCESIBILE și IMPREVIZIBILE care NU AU CALITATEA de ACTE NORMATIVE în accepțiunea CEDO, folosite fără a fi dovedite cu ORIGINALELE și cu violarea Principiului SECURITĂȚII RAPORTURILOR JURIDICE. Reiterez refuzul constant al comunicării, luând act că după aceste refuzuri, pârâtele comunică tuturor la cerere conform Legii 544/2001, copii certificate, probele fiind depuse la dosar și comunicate părților adverse, după cum urmează:

Răspunsul I.P.J. GALATI nr. 15286 din 19.02.2008 depus la dosar

1226/121/2007* Tribunal Galați, rejudecare fond, la fila 9 conform OPIS-ului pentru termenul din 18 iulie 2012, este dovedit REFUZUL I.P.J. Galati la care efectiv lucram, de a-mi comunica copie de pe intitulatul ORDIN M.A.I. nr. 400/2004, în condițiile în care am fost DE ALTE 2 (două) ori CERCETAT DISCIPLINAR iar un incompetent a dispus DESTITUIREA mea din POLITIE, în anul 2008-de încă 2 ori, TOATE CELE 2 (două) DESTITUIRI/CONCEDIERI fiind ANULATE IERARAHIC;

Răspunsul Ministerului Administratiei și Internelor nr. 300954 din 19.02.2009 depus la dosar 1226/121/2007* Tribunal Galați, rejudecare fond, la fila 7 conform OPIS-ului pentru termenul din 18 iulie 2012, dovedește fără echivoc ca ANGAJATORUL Ministerul Administratiei si Internelor mi-a REFUZAT COMUNICAREA INFORMATIILOR PUBLICE constând în intitulatele ORDINE MAI nr. 300/2004, ORDIN M.A.I. nr. 400/2004, ORDIN M.A.I. nr. 600/2005 si INSTRUCTIUNI MAI nr. 1111/2005 depusa la dosar;

Răspunsul I.G.P.R. nr. 20326/RR din 11.02.2009 depus la dosar l1226/121/2007* Tribunal Galați, rejudecare fond, fila 8 conform OPIS-ului pentru termenul din 18 iulie 2012, prin pct. 7, 8 și 9 dovedesc REFUZUL COMUNICARII INFORMATIILOR PUBLICE constand în intitulatele ORDINE MAI nr. 300/2004, ORDIN M.A.I. nr. 400/2004, ORDIN M.A.I. nr. 600/2005 si INSTRUCTIUNI MAI nr. 1111/2005.

SENTINȚA civila nr. 83 din 18 iunie 2008 din dosar nr. 1618/121/2008 al Curtii de Apel Galati, depusa la dosar în 4 exemplare la fila 26 conform OPIS-ului pentru termenul din 18 iulie 2012, constituie proba că NICI prin INTERMEDIUL ˝INSTANTEI˝NU AM REUSIT să-mi obtin dreptul conferit de Legea 544/2001 de a primi o COPIE CERTIFICATĂ a intitulatului ORDIN MAI nr. 400/2004, un judecator punându-ma pe mine în situația care a intrat în conflict cu patologia psihiatrică și dreptul penal, SĂ-I FAC EU DOVADA EXISTENȚEI ORDINULUI MAI nr. 400/2004, REFUZAT CONSTANT de la COMUNICARE-. Practic, judecătorul a tratat cu INEXISTENȚA intitulatul ORDIN MAI nr. 400/2004, dar în procesul având ca obiect anularea sancțiunii a luat de bune niște hârtii nesusținute de originale, invocate ca fiind ˝ORDIN MAI 400/2004˝.

SENTINȚA civila nr. 878 din 22.04.2008 din dosar nr. 1326/121/2008 al

Tribunalului Galati, depusă în 4 exemplare la dosar la filele 24-25 conform OPIS-ului pentru termenul din 18 iulie 2012, dovedește că NICI prin INTERMEDIUL ˝INSTANTEI˝ NU AM REUSIT să-mi obtin dreptul conferit de Legea 544/2001 de a primi o COPIE CERTIFICATA a intitulatului ORDIN MAI nr. 400/2004;

15

RĂSPUNSUL I.S.U. ˝A.D.Ghica˝ Teleorman nr. 2067 din 02.12.2011, depus în 4 exemplare la dosar la fila 27 conform OPIS-ului pentru termenul din 18 iulie 2012, dovedește practica generală ilegală de a cerceta angajații și de a REFUZA COMUNICAREA unei copii a intitulatului ORDIN MAI nr. 400/2004, personalului cercetat disciplinar, premeditând ÎNGRĂDIREA DREPTULUI la APĂRARE.

RĂSPUNSUL I.S.U. ˝Dealu Spirii˝ Bucuresti nr. 1626846 din 12.07.2012,

depus în 4 exemplare la dosar la fila 28 conform OPIS-ului pentru termenul din 18 iulie 2012, dovedește că ȘI ALTOR angajați ai M.A.I. NU LE-AU FOST PRELUCRATE pretinsele acte normative intitulate ORDIN M.A.I. nr. 300/2004, ORDIN MAI nr. 400/2004, ORDIN MAI nr. 600/2005, INSTRUCTIUNEA M.A.I. nr. 1111/2005.

Decedatul APOSTU IOAN, fost judecător și fost turnător al Miliției și Securității Comuniste și a altor servicii de informații, cu GAURĂ de cca 10 ani în CV, a fost JOSNIC, folosind în judecarea și rejudecarea recursului pretinsul ˝ORDIN MAI 400/2004˝ fără a fi dovedit cu ORIGINALUL, punându-mi în vedere mie, să-i fac dovada existenței ˝ORDINULUI MAI 400/2004˝. Nici el nu a crezut că există? Atunci cum l-ați folosit, judecători români?

În rejudecarea fondului și în rejudecarea recursului, judecătorii au refuzat să încuviințeze și să administreze Art. 268 alin. (3) din Lege 53/2003 Codul Muncii-PRINCIPALUL IZVOR de DREPT, legea generală și ART. 844 alin. (2)

din LEGEA nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici și a JURISPRUDENȚEI FAVORABILE, invocată în apărare, care a făcut aplicarea corectă a textelor de lege, anulând actele de sancționare și de încetare a raportului de muncă, urmare a NECOMUNICĂRII DIRECTE către DESTINATAR, sub luare de semnătură sau prin SCRISOARE RECOMANDATĂ:

1) În primul rând, judecătorii români au violat PRINCIPIUL de DREPT conform căruia SALARIATUL se află sub PROTEȚIA MULTILATERALĂ a LEGII, lipsind de efecte juridice PRINCIPALUL IZVOR de DREPTUL MUNCII, LEGEA GENERALĂ nr. 53/2003 Codul Muncii aplicabilă tuturor salariaților și a Legii nr. 188/1999.

2) În al doilea rând, judecătorii români au lipsit de efecte juridice, retrângând nepermis câmpul de aplicare a Art. 268 alin. (3) din Lege 53/2003 Codul Muncii-PRINCIPALUL IZVOR de DREPT, legea generală și ART. 844 alin. (2) din LEGEA nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, care au impus obligația emitentului DE A COMUNICA ACTUL de SANCȚIONARE și nu ADRESĂ de informare despre emiterea sancțiunii disciplinare, nesancționând NECOMUNICAREA DISPOZIȚIEI nr. 1/03.01.2007 emisă de ˝ȘEFUL INSPECTORATULUI˝ funcție neprevăzută de Lege 218/2002:

Art. 268 alin. (3) din LEGEA nr. 53/2003: ˝Art. 268 (3) DECIZIA DE SANCȚIONARE SE COMUNICĂ SALARIATULUI in cel mult 5 zile

calendaristice de la data emiterii SI PRODUCE EFECTE DE LA DATA COMUNICARII. ART. 844 alin. (2) din LEGEA nr. 188/1999:

(1) DESTITUIREA DIN FUNCȚIA PUBLICĂ se dispune, in conditiile art. 66, prin ACT ADMINISTRATIV al persoanei care are competența legală de numire in functia publica, ca sancțiune disciplinară aplicata pentru motive imputabile functionarului public, in urmatoarele cazuri:

a) pentru savarsirea repetata a unor abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecințe grave;

16

(2) ACTUL ADMINISTRATIV prevazut la alin. (1) SE COMUNICĂ funcționarului public în termen de 5 zile lucratoare de la data emiterii. COMUNICAREA ACTULUI ADMINISTRATIV trebuie sa se faca ANTERIOR DATEI DESTITUIRII DIN FUNCTIA PUBLICA.

3) Raportat la Art. 268 alin. (3) din Lege 53/2003 Codul Muncii-PRINCIPALUL IZVOR de DREPT, legea generală și ART. 844 alin. (2) din LEGEA nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, pe lângă nulitatea de drept a actelor de încetare raport de serviciu urmare a necomunicării polițistului destituit, DESTITUIREA este NELEGALĂ urmare a încetării raportului de muncă, în data de 06.02.2007 și 04.04.2007, urmare a NECOMUNICĂRII ACTELOR ADMINISTRATIVE de SANCȚIONARE cu DESTITUIREA și de DESTITUIRE din FUNCȚIA PUBLICĂ SPECIALĂ de POLIȚIST. Legea 360/2002 nu a dispus expres că nu s-ar comunica actul de sancționare și actul de destituire din funcție și nu a dispus că la polițiști ar fi sufientă INFORMAREA prin ADRESĂ-ADRESA nefiind ACT JURIDIC.

4) Prin RĂSPUNSUL MAI nr. 258843/15.09.2012 reprodus la Pct.

19 din cererea de probe solicitate a fi încuviințate, transmisă la termenul din 12.06.2015, în acord cu Art. 268 alin. (3) din Lege 53/2003 Codul Muncii-PRINCIPALUL IZVOR de DREPT, legea generală și ART. 844 alin. (2) din LEGEA nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, a atestat, că SE CONTESTĂ ACTUL ADMINISTRATIV de SANCȚIONARE, NU ADRESA de informare despre emiterea actului administrativ de sancționare. IPJ Galați nu mi-a comunicat actul administrativ de sancționare-Dispoziția 1/03.01.2007-deci NU AM AVUT OBIECTUL CONTESTAȚIEI la IGPR.

5) Despre emiterea Dispoziției nr. 1/03.01.2007 am aflat din ADRESA

cu ANUL EMITERII odată greșit pe exemplarul cu nr. 608396/03.01.2006 și falsificat pe exemplarul nr. 2 al IPJ Galați cu nr. 608396/03.01.2007, aflate în dosar și reproduse la Pct. 63 din PROBELE propuse a fi încuviințate și administrate, transmise la dosar pentru termenul din data de 12.06.2015. Înștiințarea prin adresă că s-ar fi emis Dispoziția 1/2007 NU ÎNSEAMNĂ COMUNICAREA ACTULUI JURIDIC. Vă repet, ADRESA NU ESTE ACT JURIDIC și nu produce efecte prin sine însăși, având rol de informare sau de însoțire a unui ACT JURIDIC.

6) Orice om cu o minimă inteligență și rațiune cunoaște diferența

de regim juridic între ADRESĂ și ACTUL ADMINISTRATIV. Faptul că era și este inadmisibilă CONTESTAREA ADRESEI IPJ Galați nr. 608396/03.01.2006 înmânată în data de 04.01.2007, la UN AN de la EMITERE, ADRESA nefiind ACT ADMINISTRATIV, am dovedit-o irefutabil prin:

DECIZIA nr. 1127/18 martie 2014 a ÎCCJ CAF:

17

Punctul de vedere postat pe internet al formatoarei de judecători-BOGASIU Gabriela-Elena din cadrul entității ˝Institutul Național al Magistraturii˝, FĂRĂ ACT de ÎNFIINȚARE și FĂRĂ SEDIU din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii organizat dar TOT FĂRĂ LEGE de ÎNFIINȚARE și FĂRĂ SEDIU:

................................................................................................................................................................

Punctul de vedere publicat de către Lector universitar drd. Răzvan Viorescu în revista de specialitate juridică denumită ˝Administrație Publică Anul II I.D. CONTENCIOS ADMINISTRATIV, semestrul I 2007-2008, Suceava 2007:

18

DECIZIA nr. 8/1979 emisă de Tribunalul Suprem, publicată in R.R.D. nr. 8/1979, p. 50, reprodusă în extras, cu scopul de a dovedi că și în regimul comunist se realiza COMUNICAREA ACTULUI, nu a ADRESEI, reprodusă la pct. 13 din PROBELE propuse pentru ÎNCUVIINȚARE la termenul din 12.06.2015:

˝Comunicarea trebuie sa vizeze ADUCEREA LA CUNOSTINȚĂ A ACTULUI și nu a masurii dispuse prin el;˝

Faptul că am scris în Contestația adresată IGPR că, citez ˝contest Dispoziția IPJ Galați nr. 1/03.01.2007, nu are nici o însemnătate. Este de necontestat că IPJ Galați NU MI-A COMUNICAT ACTUL ADMINISTRATIV- DISPOZIȚIA nr. 1/2007, fiind în imposibilitate logică să nu poți contesta ce NU ȘTII, ce NU ȚI-A FOST COMUNICAT. FĂTULOIU știa că nu comunicau la acea data ACTELE ADMINISTRATIVE de sancționare. În 2010 și-au dat seama de ilegalitate și au început să comunice ACTELE ADMINISTRATIVE-a se vedea DISPOZIȚIILE IPJ Sibiu COMUNICATE în ORIGINAL, atașate adreselor de înaintare. CONTESTAREA Dispoziției nr. 1/03.01.2007 fără a cunoaște conținutul ACTULUI ADMINISTRATIV, constituie cert o crasă nelegalitate și o îngrădire brutală în dreptul la apărare. Eu nu am dovada că la data contestației a existat Dispoziția nr. 1/03.01.2007 emisă de ˝Șeful Inspectoratului˝-funcție NEPREVĂZUTĂ de Legea 218/2002 care a înființat funcția de INSPECTOR ȘEF.

Judecătorii români, în toate etapele procesuale, au refuzat să încuviințeze și să administreze probele care atestă că permanent, IGPR a violat

19

REGULA de DREPT a COMUNICĂRII DIRECTE (nu prin interpuși) a ACTELOR UNILATERALE, nesancționând cu NULITATEA ABSOLUTĂ și INOPOZABILITATEA tuturor înscrisurilor emise de IGPR și NECOMUNICATE DIRECT polițistului Teodorescu Nicușor. IGPR NU A COMUNICAT DIRECT nici DISPOZIȚIA IGPR nr. 639 din 22.01.2007 și nici DISPOZIȚIA IGPR nr. 1490/19.06.2008 semnată de Tobă Petre cu depășirea atribuțiilor legale, de la ora 08,00 expirându-i delegarea de competențe:

1) COMUNICAREA DIRECTĂ de către organul emitent, nu prin interpuși, este condiție de legalitate și de validitate, neputând fi luată în seamă comunicarea de copii de pe înscrisuri emise de IGPR pretinsă persoană juridică distinctă, prin intermediul altei pretinse persoane juridice distincte IPJ Galați, tot fără act de înființare, fără denumire atribuită prin lege și fără sediu atribuit prin act de înființare.

2) Principiul de drept al COMUNICĂRII DIRECTE, nu prin INTERPUȘI, a

ACTELOR ADMINISTRATIVE, violat de IGPR, l-am dovedit prin:

DECIZIA 1850 din 13.05.2008-Î.C.C.J. sectia CAF, care a impus respectarea principiul COMUNICARII DIRECTE a actului administrativ individual, reprodusă la Pct. 38 din PROBELE propuse pentru încuviințare la termenul din 12.06.2015;

DECIZIA CIVILĂ nr. 955/1978 emisă de Tribunalul Suprem, publicată în „Culegere de decizii”, p. 307 reprodusă la pct. 14 din PROBELE propuse pentru ÎNCUVIINȚARE la termenul din 12.06.2015:

˝Comunicarea trebuie facuta de organul care emite actul, ORICE ALTA COMUNICARE FACUTA DE UN ALT ORGAN FIIND LIPSITA DE EFICIENȚĂ. DE LA DATA COMUNICARII ACTULUI administrativ pretins vatamator se determina momentul curgerii termenului de introducere a actiunii judiciare in temeiul Legii contenciosului administrativ˝

11. Toți judecătorii români, în această cauză, au refuzat să constate și sancționeze cu nulitatea absolută, DISPOZIȚIA IGPR nr. 639 din 22.01.2007, NECOMUNICATĂ subsemnatului de IGPR, odată fiind violat Principiul de drept al COMUNICĂRII DIRECTE de către pretinsa ˝persoană juridică˝ IGPR, și în special, urmare a emiterii unui act cu ALTĂ DENUMIRE decât denumirea de DECIZIE MOTIVATĂ-denumire de act administrativ impusă de Art. 61 alin. (1) din Lege 360/2002: 11.1. IGPR a violarea Art. 61 din Legea alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului cu urmatorul conținut, care a prevazut DREPTUL de a CONTESTA SANCȚIUNEA DISCIPLINARA NU ADRESA, în termen de 5 zile de la luarea la cunostință și care a impus emiterea ACTULUI ADMINISTRATIV cu denumirea ˝DECIZIE MOTIVATĂ˝ nu ˝DISPOZIȚIE˝:

˝ ART. 61 (1) Politistul poate contesta sanctiunea disciplinara, în termen de 5 zile de la luarea la cunostinta, sefului ierarhic superior celui care a aplicat sanctiunea. Acesta se pronunță prin DECIZIE MOTIVATA, în termen de 15 zile.˝

20

11.2. Judecătorii români AU REFUZAT SĂ ÎNCUVIINȚEZE și SĂ ADMINISTREZE PROBELE că PRIMELE ACTE APARENT LEGALE de când funcționează IGPR mai înainte de ÎNFIINȚAREA prin LEGE, conforme cu Art. 61 alin. (1) din LEGE nr. 360/2002, care atestă fără echivoc CULPA IGPR, constând în:

DECIZIA MOTIVATA a Inspectorului General al Politiei Romane nr. 3050 din 06.07.2010, depusă la dosar 1226/121/2007 * al Tribunalului Galați în 4 exemplare, la termenul din 18 iulie 2012 și

DECIZIA MOTIVATA a Inspectorului General al I.G.P.R. nr. 5175 din 24.11.2010 depusa la dosar1226/121/2007 * al Tribunalului Galați în 4 exemplare, la fila 38 conform OPIS-ului pentru termenul din 18 iulie 2012;

Cele 2 DECIZII MOTIVATE emise in 2010 sunt rezultatul MUNCII MELE, în

calitate de avocat sesizând aceste VICII GRAVE de LEGALITATE și de VALIDITATE, pe calea contestațiilor. PRACTIC i-am învățat drept pe mai marii ˝Poliției Române˝ și i-am constrâns să respecte articolul de lege. Cum în DISPOZIȚIA IGPR nr. 639 din 22.01.2007 NECOMUNICATĂ de IGPR, au indicat drept temei al emiterii Art. 61 alin. (1) din Lege 360/2002, trebuiau să-l respecte și să atribuie actului DENUMIREA de DECIZIE MOTIVATĂ impusă de LEGE. Cum în 2010 IGPR a emis și comunicat DECIZII MOTIVATE, act cu aceeași denumire legală trebuia să emită și în 2007.

11.3. Tot motiv de NELEGALITATE a DISPOZIȚIEI IGPR nr. 639 din 22.01.2007 NECOMUNICATĂ de IGPR și emisă cu violarea Art. 61 (1) din Lege 360/2002, îl constituie rolul de-a ˝prostul˝ jucat de Fătuloiu Dan-Valentin constând în afirmația josnică că nu i-am prezentat Inspectorului General al IGPR, dispozțiile legale care au impus emiterea DISPOZIȚIEI SCRISE pentru a putea presta activități după expirarea timpului legal de lucru:

................................................................................................................................................................

.

................................................................................................................................................................

21

Inspectorul General al Poliției Române-FĂTULOIU DAN VALENTIN trebuia să cunoască și să respecte Art. 16 alin. (3) din ORDONANȚA GUVERNULUI nr. 38 din 30.01.2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor, în vigoare la data acuzării pretinsei abateri discplinare care a impus obligația șefului ierarhic de a emite DISPOZIȚIE SCRISĂ:

˝ Art. 16 (3) Munca peste durata normala a timpului de lucru POATE FI PRESTATA si sporurile prevazute la alin. (1) se pot plati NUMAI DACA efectuarea orelor suplimentare A FOST DISPUSA IN SCRIS de SEFUL IERARHIC.˝ Judecătorii trebuie să țină cont că Șeful IERARHIC NU ERA JITARU VASILE ci Subinspector de poliție TIRON și NIMENI NU A EMIS DISPOZIȚIE SCRISĂ și NU AU DOVEDIT emiterea și înștiințarea despre emiterea unei DISPOZIȚII SCRISE cum că trebuie să anchetez suspecți după orele 16,30.

Eu i-am invocat CRASA ILEGALITATE prin NEEMITEREA DISPOZIȚIEI SCRISE. FĂTULOIU trebuia să cunoască legea. Violarea de către pârâte a Art. 16 alin. (3) din ORDONANTA GUVERNULUI nr. 38 din 30.01.2003, constiuie PROBA IREFUTABILĂ a NELEGALITĂȚII PÂRÂTELOR și dovada ÎNSCENĂRII DISCIPLINARE.

11.4. Alte motive de nulitate a DISPOZIȚIEI IGPR nr. 639 din 22.01.2007 NECOMUNICATĂ DIRECT de IGPR, emisă cu violarea Art. 61 alin. (1) din Lege 360/2002, constau în:

omisiunea indicării articolelor din actele normative în vigoare pe care le-aș fi violat prin ˝lăsarea nesupravegheată a suspectului de omor˝;

omisiunii precizării că nu s-a produs nici o consecință, neexistând legătură de cauzalitate. Nu s-a întâmplat nici un incident. Neexistând o consecință vătămătoare, nu există LEGĂTURĂ de CAUZALITATE.

omisiunii neindicării orei la care aș fi lăsat nesupravegheat cetățeanul NEVINOVAT, FĂTULOIU DAN-VALENTIN ascunzând că mă aflam la IPJ Galați DUPĂ EXPIRAREA TIMPULUI LEGAL de LUCRU între orele 16,30-22,00 fiind SECHESTRAT

22

împotriva VOINȚEI MELE, sesizând LIPSIREA de LIBERTATE pe numărul de urgențe 112.

Neîncălcând nici un articol de lege, neexistând legătură de cauzalitate, acuzația reprezintă o certă ÎNSCENARE DISCIPLINARĂ. ˝Suspectul de omor˝ a fost un cetățean abuzat de polițiști care fac anchete în stare comatoasă de ebrietate, a fost și este NEVINOVAT.

12. SESIZAREA ˝Tribunalului Galați˝ înregistrat la finanțe cu ALTĂ DENUMIRE ˝TRIBUNALUL JUDEȚEAN GALAȚI˝, fără să-i cunosc un SEDIU și FĂRĂ A-MI FI COMUNICATĂ DISPOZIȚIA Șefului IPJ Galați nr. 1/03.01.2007 și FĂRĂ ca IGPR să realizeze COMUNICAREA DIRECTĂ a DISPOZIȚIEI IGPR cu denumire contrara Art. 61 alin. (1) din Lege 360/2002:

12.1. Prin DECIZIA CIVILĂ nr. 955/1978 emisă de Tribunalul Suprem, publicată în „Culegere de decizii”, p. 307 reprodusă la pct. 14 din PROBELE propuse pentru ÎNCUVIINȚARE la termenul din 12.06.2015, fac dovada că și în REGIMUL COMUNIST, DREPTUL de SESIZARE al INSTANȚEI a fost interpretat legal, că ia naștere, de la DATA COMUNICĂRII ACTULUI ADMINISTRATIV:

˝Comunicarea trebuie facuta de organul care emite actul, ORICE ALTA COMUNICARE FACUTA DE UN ALT ORGAN FIIND LIPSITA DE EFICIENȚĂ. DE LA DATA COMUNICARII ACTULUI administrativ pretins vatamator se determina momentul curgerii termenului de introducere a actiunii judiciare in temeiul Legii contenciosului administrativ˝

12.2. Prin DECIZIA nr. 8/1979 emisă de Tribunalul Suprem, publicată in R.R.D. nr. 8/1979, p. 50, reprodusă în extras, am dovedit că și în regimul comunist se realiza COMUNICAREA ACTULUI, nu a ADRESEI:

˝Comunicarea trebuie sa vizeze ADUCEREA LA CUNOSTINȚĂ A ACTULUI și nu a masurii dispuse prin el;˝

12.3. Înainte de a fi instaurată FALSA ORDINE de DREPT, mai criminală decât în regimul comunist, prin DECIZIA nr. 349/1992, pronunțată de Tribunalul Bucureşti, s. a III-a civ. publicată în "Culegere ... pe anul 1992, Judecătoria sectorului 2 Bucureşti și prin SENTINȚA civilă nr. 5411/1995 nepublicată, am dovedit cum s-a dispus legal OBLIGATIVITATEA COMUNICĂRII ACTULUI DE CONCEDIERE, citez:

˝ nici un alt înscris emanat de la conducerea unităţii prin care s-ar face cunoscută salariatului desfacerea contractului, nu poate înlocui dispoziţia de desfacere a acestui contract˝

23

12.4. Practica judiciară invocată în apărare, a dispus în sarcina angajatorului obligația COMUNICĂRII ÎN SCRIS a ACTULUI DE CONCEDIERE și A ACTULUI DE ÎNCETARE A RAPORTULUI DE SERVICI, comunicarea actului juridic reprezintând o garanţie pentru ocrotirea intereselor salariatului şi care nu poate fi înlocuită cu alte probe din care eventual, s-ar deduce că persoana interesată a aflat de existenţa dispoziţiei respective. ADRESA nu este ACT JURIDIC și NU PRODUCE nici un efect juridic, având doar rol de înștiințare sau de însoțire a unui ACT JURIDIC.

12.5. Raportat la Legea 554/2004 și la DECIZIA CIVILĂ nr. 955/1978 emisă de Tribunalul Suprem, dacă exista UN SINGUR JUDECĂTOR ROMÂN, COMPETENT și CINSTIT, de la primul termen închidea dosarul, dispunând că NU A LUAT NAȘTERE DREPTUL de SESIZARE al INSTANȚEI, nefiind comunicat destinarului nici ACTUL de SANCȚIONARE DISCIPLINARĂ nici ACT de ÎNCETARE RAPORT de SERVICIU. Ați dus un litigiu de muncă 8 (OPT) ANI de parcă ați fi judecat vreun ATENTAT TERORIST. Art. 7 alin. 1 din LEGE nr. 554/2004, a prevăzut expres că dreptul la acțiune ia naștere DOAR de LA DATA COMUNICĂRII ACTULUI ADMINISTRATIV (nu a copiei, nu a adresei).

12.6. Prin RĂSPUNSUL MAI nr. 258843/15.09.2012, am dovedit JOSNICIEI ABUZULUI punerii angajaților MAI să conteste o SANCȚIUNE NECOMUNICATĂ. Ditamai SECRETARUL de STAT A RECUNOSCUT că NU SE CONTESTĂ ADRESA ci ACTUL ADMINISTRATIV. Reclamantul a fost îngrădit în dreptul de a primi ACTUL ADMINISTRATIV, fiind îngrădit în dreptul de contestare obiectivă, existând posibilitatea modificării lui și chiar a înlocuirii:

.............................................................................................................................................................

24

.............................................................................................................................................................

12.7. Conștient că nu a luat naștere dreptul meu de a sesiza ˝instanța˝

urmare a NECOMUNICĂRII ACTELOR de CONCEDIERE și de ÎNCETARE a RAPORTULUI de SERVICIU, am căutat pe GOOGLE unde funcționează Tribunalul Galați mai înainte de înființare și atribuire sediu, solicitând, în spirit fanariot, de cutumă, ca restul populației victime care legitimează agresorii, SUSPENDAREA CONCEDIERII, ANULAREA CONCEDIERII, REÎNCADRAREA în FUNCȚIA și POSTUL deținute anterior concedierii nelegale și DESPĂGUBIRI.

12.8. În primă ˝instanță˝ FĂRĂ ACT de ÎNFIINȚARE, hotărârea a fost NELEGALĂ, aparent favorabilă subsemnatului, casată fără nici un temei în lege și trimisă la rejudecare.

12.9. În rejudecare, în fond și recurs soluțiile au fost și sunt criminale, emise cu:

NELUAREA în SEAMĂ a PROBELOR victimei INjustiției Teodorescu Nicușor, nefiind nici ÎNCUVIINȚATE nici RESPINSE prin ÎNCHEIERE, evident NEADMINISTRATE;

REFUZUL APLICĂRII ARTICOLELOR de LEGE care au sancționat cu NULITATEA CONCEDIEREA efectuată FĂRĂ COMUNICAREA ACTULUI ADMINISTRATIV, PERSONAL sau prin SCRISOARE RECOMANDATĂ, cu CONFIRMARE de PRIMIRE (nefiind prevăzută de lege comunicarea unei copii DUPĂ ÎNCEPEREA PROCESULUI, prin intermediul ˝instanței˝);

RESTRÂNGEREA CÂMPULUI de APLICARE a LEGII; REFUZUL aplicării JURISRUDENȚEI FAVORABILE care au făcut aplicarea și

interpretarea legală și cinstită a legii; REFUZUL aplicării JURISPRUDENȚEI CEDO care au atestat că un ORDIN

de MINISTRU NEPUBLICAT nu are calitate de LEGE, violând principiul accesibilității și previzibilității actelor normative -HOTĂRÂREA CEDO în cauza SHIMOVOLOS vs. RUSSIA din 21 Iunie 2011-CEREREA nr. 30194/09, depusă integral la Curtea de Apel Galați în dosar 1226/121/2007* a 2-a rejudecare recurs-.

25

Administrarea nelegală a unor DECIZII ale ICCJ încă NEînființată, pronunțate pe EXCEPȚII de NELEGALITATE care nu produc efecte juridice față de TERȚI ci doar în dosarele în care s-au invocat excepțiile de nelegaliate.

În aceste condiții, evident nu am avut drept la un proces echitabil. În a 2-a rejudecare la Curtea de Apel Galați, în mod nelegal, judecătorii au

refuzat să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare, dovedind violarea dreptului internațional prin NEÎNFIINȚAREA INSTANȚELOR și a Consiliului Superior al Magistraturii, neavând proces echitabil fără INSTANȚE în FIINȚĂ, fără sedii atribuite prin lege. Pretinsa AUTORITATE JUDECĂTOREASCĂ NU ARE ACTE de ÎNFIINȚARE în România, în orice variantă soluțiile date de NEÎNFIINȚATE ˝INSTANȚE˝ fiind NULĂ de DREPT.

13. PROBE LEGALE ignorate josnic de judecători, constând în

COMUNICĂRI realizate de IPJ Sibiu, de ACTE ADMINISTRATIVE de SANCȚIONARE polițistilor destituiți, fiind de necontestat abuzul SUSTRAGERII de la COMUNICARE a Dispoziției nr. 1/03.01.2007:

1) DISPOZITIA Sefului I.P.J. Sibiu nr. 293 din 07.06.2010, comunicată in ORIGINAL, atașată ADRESEI I.P.J. Sibiu nr. 32104/MRU din 10.06.2010 de inaintare politistului sanctionat disciplinar, a ACTULUI ADMINISTRATIV de DESTITUIRE din POLITIE-, atasate la filele 19-22 din dosar nr. 1226/121/2007* rejudecare;

2) DISPOZITIA Sefului I.P.J. Sibiu nr. 233 din 08.04.2010, exemplar comunicat în ORIGINAL, atașat ADRESEI I.P.J. Sibiu nr. 31313/MRU din 10.06.2010 de inaintare politistului sanctionat disciplinar, a ACTULUI ADMINISTRATIV de sanctionare disciplinara a politistului Turcu Ioan Ciprian cu amanrea in grade profesionale-, aflate la filele 23-25 din dosar nr. 1226/121/2007* rejudecare;

3) DISPOZITIA Sefului I.P.J. Sibiu nr. 248 din 26.04.2010, exemplar ORIGINAL, atașată ADRESEI I.P.J. Sibiu nr. 31542/MRU din 26.04.2010 de înaintare politistului sanctionat disciplinar, a ACTULUI ADMINISTRATIV de sanctionare a politistului Bota Horatiu Gheorghe cu reducerea drepturilor salariale cu 20% pe o perioada de 3 luni- aflate la filele 26-28 din dosar nr. 1226/121/2007* rejudecare;

4) DISPOZITIA Sefului I.P.J. Sibiu nr. 425 din 16.06.2008, exemplar comunicat în ORIGINAL, atașată ADRESEI I.P.J. Sibiu nr. 51212/MRU din 16.06.2008 de inaintare politistului sanctionat disciplinar, a ACTULUI ADMINISTRATIV de sanctionare a politistului Turcu Ioan Ciprian cu amanarea in grade profesionale-, aflate la filele 29-30 din dosar nr. 1226/121/2007* rejudecare;

NU ESTE EVIDENT ABUZUL și APLICAREA LEGII DUPĂ URECHE sau

BUNUL PLAC în MAI, Judecători români? V-a trebuit 8 (OPT) ANI să vedeți ABUZUL, dovedit legal și PRACTIC? Sau nici acum nu vreți să vedeți NELEGALITATEA COMUNICĂRII ACTELOR UNILATERALE? Teodorescu Nicușor trebuie să primească ADRESE/BILEȚELE iar ceilalți polițiști beneficiază de COMUNICAREA ACTELOR UNILATERALE de sancționare și primesc DECIZII MOTIVATE ale IGPR iar Teodorescu Nicușor, Dispoziție IGPR?

26

14. Prin DECIZIA DEFINITIVĂ și IREVOCABILĂ nr. 244/10 martie

2008, care trebuie încuviințată și administrată, am dovedit că sunt legitimat să obțin anularea DISPOZIȚIEI de SANCȚIONARE NECOMUNICATĂ, cele 2 DISPOZIȚII de ÎNCETARE a RAPORTULUI de MUNCĂ, clasificate vădit ilegal (dovedind cum IPJ SIBIU a comunicat DISPOZIȚIE de ÎNCETARE RAPORT de SERVICIU NESECRETĂ), a ADRESELOR cu ANI DIFERIȚI prin care am fost informat despre emiterea DISPOZIȚIEI nr. 1/03.01.2007 precum și NULITATEA ABSOLUTĂ a tuturor actelor de modificare raporturi de muncă, NECOMUNICATE:

R O M A N I A CURTEA DE A P E L S U C E A V A

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA NR. 244

Şedinţa publica din 10 martie 2008

Preşedinte: (...) (...)

Judecător: (...) (...) Judecător: (...)(■■■) Grefier: (■■)(■■■)

Pe rol judecarea recursului declarat de contestatoarea T. C. M., cu domiciliul in D,(...),

(...) .A, .II, .11, judeţul B, împotriva sentinţei nr. 968 din 28 septembrie 2007 pronunţata de T r i b u n a I u I B o t o ş a n i - secţia civila, dosar nr(...).

.................................................................................................................... Examinând recursul de fata, curtea il constata întemeiat, in sensul celor ce se vor retine in

continuare Astfel, la termenul de judecata din 4 martie 2008, instanta de recurs, din oficiu si pe cale

de excepţie a pus in discuţia pârtilor aspectul referitor la nulitatea absoluta a dispoziţiei nr. S/l/137 din 18 mai 2007 emisă de Inspectoratul de Politie Judeţean Botoșani, raportat la prevederile art. 75 si 76 din Codul muncii.

Examinând aceasta excepţie, curtea, din actele dosarului, constata ca paratul Inspectoratul de Politie Judeţean B i-a comunicat reclamantei adresa nr. (...) din 21 mai 2007, prin care ii face cunoscut ca prin dispoziţia nr. S/l/137 din 18 mai 2007, şeful Inspectoratului de Politie Judeţean B a procedat la sancţionarea reclamantei cu desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.

Abia pe parcursul judecării contestaţiei, paratul, prin adresa nr. 736.394 din 28 iunie 2007, inainteaza instanţei de fond dispoziţia şefului Inspectoratului de Politie Judeţean B nr. S/l/137 din 18 mai 2007, cu precizarea ca acest document conţine informaţii cu caracter secret de serviciu si se afla sub incidenţa Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate.

Fata de cele menţionate in precedent se retine ca dispoziţia nr.S/l/137 din 18 mai 2007, ca act de dreptul muncii prin care s-a procedat la încetarea raporturilor de munca dintre reclamanta si parat nu i-a fost niciodată comunicata reclamantei.

Or, potrivit prevederilor art. 75 din CoduI muncii, decizia de concediere (ca act juridic in dreptul muncii) produce efecte de la data comunicării ei salariatului.

Concluzia logica ce se desprinde din interpretarea literala a textului normativ sus menţionai este ca dispoziţia nr. S/l/137 din 18 mai 2007 a şefului Inspectoratului de Politie Judeţean B nu si-a produs niciodată efectele.

Ca atare, o alta concluzie ce se desprinde din prima este ca concedierea reclamantei s-a dispus cu nerespectarea procedurii prevăzută de lege, iar potrivit prevederilor art. 76 din

27

C o d u l m u n c i i , concedierea dispusa cu nerespectarea procedurii prevăzută de lege este lovita de nulitate absoluta.

Un al doilea argument se desprinde din natura actului juridic ce constituie obiectul contestaţiei, respectiv dispoziţia nr. S/l/137 din 18 mai 2007, care este un act juridic de dreptul muncii, prin care s-a procedat la încetarea raporturilor de munca dintre reclamanta și pârât, nefiind de conceput, in nici un domeniu de activitate, ca un astfel de act juridic să nu fie comunicat celui pe care actul îl vizează.

Pe de alta parte, plecând de la prevederile art. 15 lit. e din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, potrivit carora in sensul acestei legi termenul de informaţii secrete de serviciu se defineşte ca informaţii a căror divulgare este de natura sa determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat, este greu de imaginat ce prejudicii ar fi produs paratului comunicarea către reclamanta a dispoziţiei nr. S/l/137 din 18 mai 2007.

Față de această situaţie și cum in cauza, asa cum s-a retinut in precedent, sunt incidente

prevederile art. 75 si 76 din Codul muncii, dispoziţia nr. S/l/137 din 18 mai 2007 emisă de Inspectoratul de Politie Judeţean B fiind lovita de nulitate absoluta, curtea, avand in vedere prevederile art. 312 alin. 1 din Codul de procedura civila, va admite recursul declarat de reclamant S. C. M. împotriva sentinţei nr.968 din 28 septembrie 2007 a Tribunalului Botoşani -secţia civila, sentinta pe care o va modifica in totalitate in sensul ca va admite contestaţia formulata de reclamanta S. C. M. împotriva dispoziţiei nr. S/l/137 din 18 mai 2007 emisa de Inspectoratul de Politie Judeţean B, dispoziţie pe care o va anula, anulandu-se in acelaşi timp si adresa nr. (...) din 21 mai 2007 a Inspectoratului de Politie Judeţean Botoșani.

Se va dispune reintegrarea contestatoarei S. C. M. in postul detinut anterior. Va fi obligat intimatul Inspectoratul de Politie Judeţean B sa plateasca contestatoarei

drepturile salariale indexate si actualizate in funcţie de rata inflaţiei pana la reintegrarea efectiva. PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII, D E C I D E :

Admite recursul declarat de contestatoarea S. C. M., împotriva sentinţei nr. 968 din 28

septembrie 2007 pronunţata de T r i b u n a I u I B o t o ş a n i - secţia civila si in rejudecare, Modifica in totalitate sentinta sus menţionata in sensul ca : Admite contestaţia. Anuleaza adresa nr. (...) din 21 mai 2007 si dispoziţia nr. S/l/137 din 18

mai 2007. Dispune reintegrarea contesiatoarei S. C. M. in postul detinut anterior. Obliga intimatul Inspectoratul de Politie Judeţean B la plata drepturilor salariale indexate

si actualizate in funcţie de rata inflaţiei, pana la reintegrarea efectiva. Irevocabilă. Pronunţata in şedinţa publica din 10 martie 2008.

Această PROBĂ este LEGALĂ nefiind o HOTĂRÂRE JOSNICĂ

precum cele invocate de pârâte, opera unor incompetenți și corupți ascunși sub robe de judecători.

Sper că nu veți comite CRIMA să SCRIEȚI că după începerea procesului, mi-au comunicat o copie a ˝Dispoziției 1/2007˝. Legea a impus CONDIȚIILE COMUNICĂRII VALIDE: PERSONAL sub luare de semnătură sau prin POȘTĂ cu SCRISOARE RECOMANDATĂ˝. Legea nu a spus că s-ar face ˝comunicarea prin instanță˝. La fel și golăniile

28

declasificate în rejudecare, trebuiau să le comunice legal, în cele 2 variante alternative.

NU LE-A FOST JENĂ OTREPELOR din MAI să CLASIFICE ACTELE de MODIFICARE a RAPORTULUI de SERVICIU fără temei în lege? Însăși RAPORTUL nr. 729689/19.06.2012 depus de IPJ Galați la dosar și comunicat, semnat de ˝consilier juridic, scms de poliție Buzoianu Dan Giuliano constituie proba ilegalității clasificării: AMENDA pe ZI de ÎNTÂRZIERE nu constituie TEMEI DE DREPT al DECLASIFICĂRII. Dacă aveau TEMEI LEGAL al CLASIFICĂRII în LEGE, ARGUMENTAU JUDECĂTORULUI și NU DECLASIFICAU ˝SECRETELE CORUPȚIEI și INCOMPETENȚEI˝.

15. Prin Extras din DECIZIE nr. 1477/R/17.10.2008, DEFINITIVĂ și IREVOCABILĂ, care a atestat NULITATEA ABSOLUTĂ a ACTELOR de CONCEDIERE urmare a NECOMUNICĂRII PERSONAL sau prin SCRISOARE RECOMANDATĂ:

R O M Â N I A CURTEA DE A P E L T Â R G U M U R E Ş

SECŢIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ŞI FAMILIE Dosar nr(...)

Decizie nr. 1477/R

Şedinţa publică din 17 Octombrie 2008

Completul compus din: B. E. - Preşedinte T. J. - Judecător T. E. - Judecător

Grefier - N. D. .............................................................................................................................

Aşa cum s-a arătat în faţa instanţei, la data de 12.08.2008, cele două decizii de desfacere a contractelor individuale de muncă nu au fost comunicate celor două angajate, împrejurare, care de altfel, rezultă şi din lipsa unei dovezi de comunicare în acest sens.

Astfel, cele două angajate, nu au avut cunoştinţă de emiterea celor două decizii, a căror validare s-a cerut şi care fac obiectul prezentei cauzei, iar reprezentantul reclamantei s-a opus introducerii şi citării în cauză a celor angajate.

Potrivit prev. art. 74 din C o d u l muncii decizia de concedere se comunică salariatului în scris, iar prev. art. 75 C o d u l muncii, PRODUC EFECTE DE LA DATA COMUNICĂRII acestei decizii salarialului.˝

Un judecător competent și cinstit nu lipsește legea de efecte

juridice și pe victima-salariat de PROTECȚIA MULTILATERALĂ a LEGII. Și în DISCIPLINAR ca și în toate ramurile dreptului este incident principiul IN DUBIO PRO REO. În cel mult o lună de zile procesul trebuia finalizat legal, neexistând scuză pentru ÎNGRĂDIREA DREPTULUI la PROCES ECHITABIL prin TERGIVERSAREA PROCESULUI timp de 8 ani de zile.

29

16. Argumente juridice care suțin sancționarea cu NULITATEA

ABSOLUTĂ a tuturor ACTELOR UNILATERALE, clasificate și neclasificate, emise de către pârâte începând cu data 06.02.2007 de modificare raporturi de serviciu prin ÎNCETĂRI RAPORT de SERVICIU și MUTĂRI, TOATE SUSTRASE de la OBLIGATIVITATEA COMUNICĂRII:

16.1. DECIZIA DEFINITIVĂ și IREVOCABILĂ nr. 244/10 martie 2008

constituie modelul de urmat, conform căruia judecătorii trebuie să sancționeze cu nulitatea absolută, ADRESA de înștiințare din 2006 cu anul modificat 2007, toate dispozițiile IPJ și IGPR urmare a NECOMUNICĂRII și clasificării vădit ilegale.

16.2. După obținerea PRIMEI ÎNCHEIERI de SUSPENDARE, EXECUTORIE, din 07.03.2007, legal, mi-au permis să exercit FUNCȚIA de ORGAN de CERCETARE al POLIȚIEI JUDICIARE și de Agent I și conducător auto în cadrul Biroului Investigații Criminale, compartimentul furturi din auto, din cadrul I.P.J. Galați. FUNCȚIILE și POSTUL au fost NEOCUPATE în perioada 06.02.2007-07.03.2007, în date de 08.03.2007 subsemnatul intrând de drept în exercitarea lor.

16.3. În data de 07.04.2007, prin act unilateral NECOMUNICAT, clasificat fără temei în lege, ˝Șeful Inspectoratului de Poliție al Județului Galați˝ NU INSPECTORUL ȘEF funcție de poliție impusă prin Lege 218/2002, a dispus a 2-a ÎNCETARE a RAPORTULUI de SERVICIU;

16.4. Din data de 20.04.2007, după obținerea celei de a 2-a ÎNCHEIERI de SUSPENDARE, DEFINITIVĂ, NU MI-AU PERMIS să EXERCIT, precum în data de 08.03.2007, FUNCȚIA de ORGAN de CERCETARE al POLIȚIEI JUDICIARE și de Agent I și conducător auto în cadrul Biroului Investigații Criminale, compartimentul furturi din auto, din cadrul I.P.J. Galați și NU MI-AU COMUNICAT nici un ACT de MODIFICARE RAPORT de SERVICIU.

16.5. Judecătorul nu poate admite manopera frauduloasă a pârâtelor de a ocupa funcția și postul, în perioada judecării recursului la cererea de suspendare, din următoarele considerente:

FUNCȚIA de ORGAN de CERCETARE al POLIȚIEI JUDICIARE și de Agent I și conducător auto în cadrul Biroului Investigații Criminale, compartimentul furturi din auto, din cadrul I.P.J. Galați nu au fost desființate;

Pârâtele cunoșteau că recursul la suspendare se judecă în regim de urgență;

Polițistul pus în locul meu, la data de 20.04.2007 nu fusese desemnat nominal de ministru în funcția de organ de cercetare penală al poliției judiciare și nu fusese avizat de procurorul general, timp în care desemnarea și avizarea mea erau ÎN VIGOARE;

30

Cum funcția și postul au stat neocupate timp de peste o lună în perioada 06.02.2007-08.03.2007, având termen în cunoștință, după data de 04.04.2007, pârâtele puteau aștepta clarificarea situației timp de 16 zile;

De drept trebuia să-mi elibereze funcția și postul ocupate fraudulos; REPUNEREA în funcția și postul deținute anterior destituirii, la

ÎNCHEIEREA de SUSPENDARE, operează de drept și fără emiterea altui act administrativ de ˝REÎNCADRARE˝, fiind FALSE orice mențiuni din acte NECOMUNICATE care atestă mincinos că s-ar fi efectuat REÎNCADRAREA în baza ÎNCHEIERII din 20.04.2007. REÎNCADRAREA se dispune prin ACT ADMINISTRATIV în baza unei HOTĂRÂRI DEFINITIVE pe FONDUL CAUZEI. Prin NOTIFICAREA IPJ SIBIU nr. 37232/2010 către Agentul de poliție Turcu Ioan Ciprian, AM DOVEDIT CERT că în urma dispunerii suspendării dispoziției de sancționare cu destituirea din poliție, activitatea se reia conform ultimului act administrativ în baza căruia a desfășurat activitatea, respectiv DISPOZIȚIA nr.....în baza căruia a fost emisă FIȘA POSTULUI cu nr......SEMNATĂ de DUMNEAVOASTRĂ:

După obținerea celei de a 2-a ÎNCHEIERI DEFINITIVE de SUSPENDARE din data de 20.04.2007 pârâtele NU MI-AU PERMIS RELUAREA ACTIVITĂȚII în funcția de ORGAN de CERCETARE PENALĂ al POLIȚIEI JUDICIARE și de AGENT I și CONDUCĂTOR AUTO în cadrul Biroului de Investigații Criminale, Compartimentul Furturi din Auto din cadrul IPJ Galați.

31

16.6. NELEGAL mi-au efectuat modificări repetate ale raportului de serviciu MAI ÎNAINTE de PERMITEREA RELUĂRII ACTIVITĂȚII neexecutând a 2-a ÎNCHEIERE de SUSPENDARE din data de 20.04.2007 și fără COMUNICAREA ACTELOR UNILATERALE, fiind îngrădit în DREPTUL de ACCES la JUSTIȚIE care ia naștere DE LA DATA COMUNICĂRII ACTULUI UNILATERAL.

16.7. Prin Pct. 2 din RĂSPUNSUL Ministerului Afacerilor Interne nr. 157341/12.02.2007, am dovedit RECUNOAȘTEREA MAI că este obligatorie COMUNICAREA ACTULUI ADMINISTRATIV (nu a ADRESEI-ADRESA nefiind ACT JURIDIC):

.................................................................................................................................................................................

..................................................................................................................................................................................

Or pârâtele, după REFUZUL REPUNERII în FUNCȚII și POST conform ÎNCHEIERII DEFINITIVE din data de 20.04.2007, mi-au modificat succesiv raportul de serviciu fără a realiza COMUNICAREA ACTELOR ADMINISTRATIVE de MODIFICĂRI SUCCESIVE a raportului de serviciu. TOATE ACTELE NECOMUNICATE trebuiau ANULATE de un judecător competent și cinstit și să sancționeze CULPA pârâtelor constând în REFUZUL EXECUTĂRII ÎNCHEIERII DEFINITIVE de SUSPENDARE din 20.04.2007, pentru care nu era nevoie de emiterea nici unui act administrativ. REFUZUL este întotdeauna SCRIS și trebuia comunicat în vederea CONTESTĂRII.

Dacă mi-ar fi comunicat Dispoziția S/235/26.04.2007 și S/336/06.07.2007, aș fi atacat și JOSNICIA REDUCERII DREPTURILOR SALARIALE. După ce am primit ALTĂ SANCȚIUNE-de RETROGRADARE- vedeți cum în 26.04.2007 mi-au stabilit un nivel de salarizare iar la 06.07.2007 AU REDUS-SALARIZARE după ureche, pentru aceeași funcție și post INFERIOARE;

32

17. ÎNCUVIINȚÂND și ADMINISTRÂND în dosar:

Art. 1 (3) din H.G.R. nr. 1849/28 octombrie 2004 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Administrației Naționale a Penitenciarelor:

˝Administrația Națională a Penitenciarelor și UNITĂȚILE SUBORDONATE, fac parte din INSTITUȚIILE PUBLICE de APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ și SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ ale Statului și constituie, în sensul prezentei hotărâri, sistemul administrației penitenciare˝;

și

ORDIN nr. 2856/C/29.10.2004, PUBLICAT în MONITORUL OFICIAL al ROMÂNIEI, Partea I nr. 1099/25 noiembrie 2004, emis de Ministrul Justiției, pentru aprobarea REGULAMENTULUI privind MODUL DE CONSTITUIRE, organizare și desfășurare a activității COMISIILOR de DISCIPLINĂ din Administrația Națională a Penitenciarelor și unităților subordonate.

ORDIN nr. 2790/C/08.10.2004, PUBLICAT în MONITORUL OFICIAL al ROMÂNIEI, Partea I nr. 1098/25 noiembrie 2004, emis de Ministrul Justiției, privind aprobarea COMPETENȚELOR de GESTIUNE a resurselor umane ale Ministerului Justiției, Directorului General al Administrației Naționale a Penitenciarelor și Directorilor unităților subordonate.

ORDIN nr. 2854/C/29.10.2004, PUBLICAT în MONITORUL OFICIAL al ROMÂNIEI, Partea I nr. 1099/25 noiembrie 2004, emis de Ministrul Justiției, pentru aprobarea REGULAMENTULUI privind condițiile de participare, organizare și desfășurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante și avansare, precum și CONDIȚIILE pentru MODIFICAREA și ÎNCETAREA RAPORTURILOR de SERVICIU ale funcționarilor publici din sistemul administrației penitenciare.

v-am făcut dovada josniciei cu care până azi, judecătorii, ignorând HOTĂRÂREA CEDO în cauza SHIMOVOLOS vs. RUSSIA din 21 Iunie 2011-CEREREA nr. 30194/09 și interpretând josnic ca o HGR ar fi ˝DEROGAT˝ de la Legea 24/2000 fără a exista sintagma ˝PRIN DEROGARE de LA˝, neputându-se deroga prin HGR de la LEGE, au refuzat să aplice SANCȚIUNEA INEXISTENȚEI și NULITĂȚII ABSOLUTE a ORDINELOR MAI NESECRETE urmare a NEPUBLICĂRII.

Și cei din Administrația Națională a Penitenciarelor și din unitățile subordonate, fac parte din INSTITUȚIILE PUBLICE de APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ și SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ ale Statului, sunt tot funcționari publici cu STATUT SPECIAL, însă Ministrul Justiției a respectat LEGEA 24/2000 privind NORMELE de TEHNICĂ LEGISLATIVĂ, PUBLICÂND ÎN VEDEREA INTRĂRII ÎN VIGOARE, în Monitorul Oficial al României, Partea I, TOATE ACTELE NORMATIVE similare celor ale MAI NEINTRATE ÎN VIGOARE gen ˝ORDIN MAI 400/2004˝, ˝ORDIN MAI 300/2004˝, ˝ORDIN MAI 600/2005˝.

33

Prin INTRAREA ÎN VIGOARE a ACTELOR NORMATIVE emise de Ministerul Justiției și prin NEINTRAREA ÎN VIGOARE a proiectelor de acte normative emise de Ministrul Afacerilor Interne, ați perpetuat, pe lângă violarea și lipsirea de efecte juridice a Legii 24/2000, o DISCRIMINARE DIRECTĂ între funcționari publici cu statut special, din INSTITUȚII PUBLICE de APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ și SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ, realizând îngrădiri de drepturi și Art.14 din CEDO-interzicerea generală a DISCRIMINĂRII.

Ministrul Justiției a respectat în 2004, pentru funcționarii publici cu statut special din ANP, din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, prevederile Art. 10 alin. (1) și (4) și Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 (r1) din 27.03.2000, privind Normele de TEHNICĂ LEGISLATIVĂ pentru ELABORAREA ACTELOR NORMATIVE, a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 777 din 25.08.2004 şi a intrat în vigoare la 28 august 2004. Art.. 10-PUBLICAREA ACTELOR NORMATIVE- :

(1) În vederea intrării lor în vigoare........precum şi ordinele, instrucţiunile şi alte acte normative emise de organele administraţiei publice centrale de specialitate, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.˝

(4) ˝ Celelalte acte normative se publică după ce au fost semnate de emitent.˝

Art. 11- INTRAREA ÎN VIGOARE A ACTELOR NORMATIVE-

(3) ˝Actele normative prevăzute la Art. 10 alin. (1), cu excepţia legilor şi a ordonanţelor, intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară. Atunci când nu se impune ca intrarea în vigoare să se producă la data publicării, în cuprinsul acestor acte normative trebuie să se prevadă că ele intră în vigoare la o dată ulterioară stabilită prin text˝.

Ministrul Justiției nu a ales să dea preferință unei HGR care NU PUTEA DEROGA de la Art. 10 alin. (1) și (4) și Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 (r1) din 27.03.2000, privind Normele de TEHNICĂ LEGISLATIVĂ pentru ELABORAREA ACTELOR NORMATIVE.

În consecință, trebuie aplicate aceleași rațiuni juridice precum în DECIZIA Inaltei Curti de Casatie si Justitie a Romaniei nr. 3792 din 30 octombrie 2008, care a sanctionat cu INEXISTENTA și NULITATEA ABSOLUTĂ, act normativ emis de ministru, ORDIN, urmare a NEINTRARII IN VIGOARE in conditiile Legii nr. 24/2000, prin PUBLICARE in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, reprodusă la dosarul de fond și recurs, a 2-a rejudecare și ignorată de judecători, sancționând cu INEXISTENȚA și NULITATEA ABSOLUTĂ intitulatele ORDIN MAI 400/2004, 300/2004, 600/2005, INSTRUCȚIUNI MAI 1111/2005, etc, urmare a NEINTRĂRII în VIGOARE în condițiile Lgii 24/2000.

18. Judecătorii au obligația de a face aplicarea Art. 38 din Codul

Muncii:

34

˝Art. 38 Salariaţii nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacţie prin care se urmăreşte renunţarea la drepturile recunoscute de lege salariaţilor sau limitarea acestor drepturi este lovită de NULITATE.";

și a DECIZIILOR Curții Constituționale care a statuat cu efect de lege, PROTEJAREA SALARIATULUI de ABUZURILE ANGAJATORULUI:

Curtea reţine că interdicţia de a renunţa, în tot sau în parte, la aceste drepturi, precum şi nulitatea actelor de acceptare tacită a unor drepturi salariale diminuate, prevăzute de art. 38 şi 165 din Codul muncii, sunt măsuri de protecţie a salariaţilor, menite să asigure exerciţiul neîngrădit al drepturilor şi al intereselor legitime ce li se cuvin în cadrul raporturilor de muncă, pentru a-i feri de consecinţele unor eventuale abuzuri ori ameninţări din partea angajatorilor. O astfel de măsură de protecţie a salariaţilor nu poate fi considerată a fi un privilegiu, contrară prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, atât timp cât ea se justifică în considerarea situaţiei unei anume categorii sociale care reclamă o astfel de protecţie.

prin:

Decizie nr. 494 din 11/11/2004; Decizie nr. 322 din 14/06/2005 Decizie nr. 356 din 05/07/2005

Orice RAPORT de solicitare a unei funcții INFERIOARE și orice ACT de numire în funcție INFERIOARĂ, constituie aplicarea ALTEI SANCȚIUNI DISCIPLINARE de ˝RETROGRADAREdin FUNCȚIE˝ cu consecința micșorării salariului și în DREPTUL la CARIERĂ, fiind lovite de NULITATE ABSOLUTĂ.

ABUZURILE PÂRÂTELOR sunt de NECONTESTAT: NU MI-AU PERMIS RELUAREA ACTIVITĂȚII după obținerea celei de a

2-a ÎNCHEIERI de SUSPENDARE, DEFINITIVĂ din 20.04.2007. Puteam DEMISIONA de la DATA REFUZULUI REPUNERII în FUNCȚIE și POST și la CĂȘTIGAREA PROCESULUI, oricum trebuiau să mă REÎNCADREZE în FUNCȚIA și POSTUL deținute anterior concedierii. Nu mă interesează că ar fi desființat postul și funcția, SĂ LE ÎNFIINȚEZE pentru a executa hotărârea și LEGEA.

PERMANENT au vrut EXCLUDEREA mea din MAI: alte 2 CONCEDIERI anulate ierarhic;

PERMANENT am solicitat RESPECTAREA celei de a 2-a ÎNCHEIERI de SUSPENDARE, DEFINITIVĂ din 20.04.2007 și nu mi-au comunicat un REFUZ SCRIS-ACT ADMINISTRATIV.

Este evident că prin ALTE 2 CONCEDIERI si cercetări ilegale m-au constrâns să RENUNȚ la DREPTUL meu statuat prin INCHEIERE DEFINITIVA din 20.04.2007, de a fi repus în funcția de ORGAN de CERCETARE PENALĂ al POLIȚIEI JUDICIARE și în funcția de AGENT I și CONDUCĂTOR AUTO la Biroul Investigații Criminale, compartimentul furturi din auto din cadrul IPJ Galați, am fost RETROGRADAT și ÎNGRĂDIT în carieră, fiind forțat să cer ALTA SANCȚIUNE DISCIPLINARĂ,

35

sancțiunea, conform Art. 38 din Lege 38/2003 și conform DECIZIILOR Curții Constituționale, fiind de NULITATE ABSOLUTĂ a:

Raportului de mutare în funcția și postul INFERIOARE de AGENT III (numirea anterioară ilegală în acestă funcție fiind anulată de ei că NU RESPECTĂ ÎNCHEIEREA DEFINITIVĂ din 20.04.2007), folosindu-se ilegal de cererea mea sub constrângere psihică și amenințare cu CONCEDIERI DISPUSE ulterior, chiar dacă au fost anulate;

Raportului de mutare la ISU-la câteva zile după mutarea ilegală am solicitat IGPR ANULAREA și REPUNEREA în SITUAȚIA ANTERIOARĂ CONCEDIERII, cu data emiterii ÎNCHEIERII DEFINITIVE de SUSPENDARE din 20.04.2007;

Actelor de modificare a raportului de serviciu, NECOMUNICATE și emise mai înainte de a respecta ÎNCHEIEREA DEFINITIVĂ din 20.04.2007 și a mi se permite să ocup funcția de ORGAN de CERCETARE PENALĂ al POLIȚIEI JUDICIARE și în funcția de AGENT I și CONDUCĂTOR AUTO la Biroul Investigații Criminale, compartimentul furturi din auto din cadrul IPJ Galați.

Pe toată durata procesului am fost HĂRȚUIT, MARGINALIZAT, supus la ALTE 2 noi CONCEDIERI și nu mi-a folosit a 2-a ÎNCHEIERE DEFINITIVĂ de SUSPENDARE din data de 20.04.2007.

M-au constrâns să renunț la DREPTUL de a fi REPUS în FUNCȚII și POST, pentru care nu trebuia emis nici un alt act administrativ.

19. FĂCÂND DOVADA că de la emiterea celei de a 2-a ÎNCHEIERI

DEFINITIVE de SUSPENDARE din data de 20.04.2007, pârâtele NU MI-AU PERMIS RELUAREA ACTIVITĂȚII în FUNCȚIA de ORGAN de CERCETARE PENALĂ al POLIȚIEI JUDICIARE și în funcția de AGENT I și conducător auto și conducător auto în cadrul Biroului Investigații Criminale, compartimentul furturi din auto-IPJ Galați, făcând dovada cu jurisprudență care a anulat pentru nelegalitate toate actele de modificare raporturi de serviciu necomunicate, făcând dovada că însăși MAI a precizat oficial că orice modificare a raportului de serviciu este însoțită de comunicarea actului administrativ, că IGPR nu mi-a COMUNICAT DIRECT nici un ACT ADMINISTRATIV, pârâtele sunt în culpă evidentă. În plus,

ÎN TEMEIURILE: Supremației Constituției și in baza art. 147 din Constituția României, dacă

respectați vreo constituție; Deciziei Curții Constituționale FĂRĂ ACT de ÎNFIINȚARE și FĂRĂ SEDIU nr.

392/2014 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 59 alin. (2), art. 60 alin. (1) şi ale art. 62 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului,

Deciziei Curții Constituționale FĂRĂ ACT de ÎNFIINȚARE și FĂRĂ SEDIU nr. 625/2014 prin care, prin raportare la Decizia 392/2014, s-a respins excepţia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 59 alin. (2), art. 60 alin. (1) şi ale art. 62 alin. (3)

36

din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, ridicata de subsemnatul in dosarul nr. 1.226/121/2007* al Curţii de Apel Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, dar în care Curtea Constitutionala a reținut, cu efect obligatoriu pentru instanța de judecată, că sunt îndreptățit să formulez cerere de revizuire în aplicarea art. 322 pct 10 din vechiul Cod de procedura Civilă,

art. 322 pct 10 din vechiul Cod de Procedura Civilă, Deciziei 54/2014 Curții Constitutionale (care in nenumarate

randuri, s-a exprimat ca forță obligatorie insoțeste și considerentele atașate soluțiilor date de CCR ) a statuat in, citez:

"deciziile Curţii Constituţionale se aplică de la data publicării lor în

Monitorul Oficial al României, Partea I, inclusiv cauzelor soluţionate, dar în care s-a admis o excepţie de neconstituţionalitate, precum şi celor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti".

Deciziei nr.12/2011 data pentru solutionarea unui recurs in

interesul legii, prin care Înalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit cu efect obligatoriu pentru toate instantele judecatoresti, inclusiv pentru ICCJ- Sectia CAF, că, urmare a deciziilor Curţii Constituţionale nr.(..), că dispozițiile declarate neconstituționale nu mai pot produce efecte juridice, citez:

"dispoziţiile art.(...) din Legea nr.(...) şi-au încetat efectele şi nu mai pot

constitui temei juridic pentru cauzele nesoluţionate definitiv la data publicării deciziilor instanţei de contencios constituţional în Monitorul Oficial.”

ICCJ-Sectia Civila, in Decizia nr. 1511/2012, a retinut urmatoarele: „dacă aplicarea unui act normativ în perioada dintre intrarea sa în vigoare şi

declararea neconstituţionalităţii îşi găseşte raţiunea în prezumţia de neconstituţionalitate, această raţiune nu mai există după ce actul normativ a fost declarat neconstituţional, iar prezumţia de constituţionalitate a fost răsturnată” şi, prin urmare, „instanţele erau obligate să se conformeze deciziilor Curţii Constituţionale şi să nu dea eficienţă actelor normative declarate neconstituţionale”

(...) "Continuând să aplice o normă de drept inexistentă din punct de vedere

juridic (ale cărei efecte au încetat), judecătorul nu mai este cantonat în exerciţiul funcţiei sale jurisdicţionale, ci şi-o depăşeşte, arogându-şi puteri pe care nici dreptul intern şi nici normele convenţionale europene nu i le legitimează."

Deciziei 7651/2011, ICCJ- Secția Civilă, care a dispus:

" În condiţiile stabilite de art. 31 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992 şi art.

147 alin. (4) din Constituţie, Decizia care a declarat neconstituţională o dispoziţie legală este definitivă şi obligatorie, efectele sale se răsfrâng şi în alte cauze, nu numai în cauza în care a fost invocată excepţia. Decizia este general obligatorie, opozabilă erga omnes, inclusiv pentru instanţele judecătoreşti şi are putere numai pentru viitor, ceea

37

ce înseamnă că, după publicare, ea are efect asupra cauzelor aflate în curs de soluţionare sau care se vor soluţiona în viitor.

Asupra caracterului şi obligativităţii unor astfel de decizii s-a pronunţat Curtea Constituţională (Decizia nr. 186 din 18 noiembrie 1999, Decizia nr. 169 din 2 noiembrie 1999, publicată în M. Of. nr. 151/12.04.2000), stabilind că obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale pentru instanţele judecătoreşti, ca, de altfel, şi pentru celelalte persoane fizice şi juridice, decurge din principiul înscris în art. 51 din Constituţie, în redactarea de la data respectivă, potrivit căruia respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie. Curtea a arătat că prevederea normativă a cărei neconstituţionalitate a fost constatată nu mai poate fi aplicată de niciun subiect de drept, cu atât mai puţin de instituţiile publice, încetându-i-se de drept efectele pentru viitor, şi anume de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în M. Of. Mai mult, în situaţia în care Parlamentul sau Guvernul nu ar interveni pentru modificarea legii sau ar depăşi termenul de 45 zile, Decizia Curţii Constituţionale nu şi-ar înceta efectele, ci, dimpotrivă, aceste efecte se produc în continuare.

Caracterul obligatoriu opozabil tuturor al deciziilor Curţii Constituţionale, prin care se constată neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe, implică existenţa răspunderii juridice în cazul nerespectării acestor decizii, răspundere similară cu aceea a nerespectării unei legi adoptate de către Parlament sau a unei ordonanţe emise de Guvern, care decurge din caracterul imperativ al dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Constituţie, potrivit cu care România este stat de drept. În lipsa unei astfel de răspunderi, s-ar ajunge la înlăturarea, de către una dintre puterile statului, a acestui principiu fundamental, ceea ce este inadmisibil.

De asemenea, nerespectarea unei decizii a Curţii Constituţionale poate consta, în lumina art. 11 şi 20 din Constituţie, în răspunderea juridică, în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, prin pronunţarea unei hotărâri a Curţii Europene a Drepturilor Omului împotriva statului.

Concluzia care se impune este aceea că dispoziţia din lege declarată neconstituţională nu se mai poate aplica, instanţa învestită cu soluţionarea unei acţiuni căreia i se aplica norma declarată neconstituţională continuând soluţionarea cauzei şi având obligaţia să nu aplice în acea cauză dispoziţiile legale a căror neconstituţionalitate a fost constatată prin Decizia Curţii Constituţionale. În măsura în care este necesar, instanţa judecătorească va aplica direct dispoziţiile Constituţiei de care depinde soluţionarea procesului, în absenţa unei reglementări legale care să fi înlocuit sau completat dispoziţiile prevăzute prin Decizia pronunţată de Curtea Constituţională, promovând, astfel, actualitatea principiilor statului de drept, asigurarea supremaţiei Constituţiei, precum şi importanţa controlului constituţionalităţii legilor de către Curtea Constituţională, ca factori pentru întărirea statului de drept."

DECIZIEI CAB-SCAF, ca instanta de recurs in dosarul 9967/2/2011*

pronunțată în aplicarea imediata a efectelor Deciziei CCR nr. 392/2014 ce s-a judecat intre reclamant-recurent Armin Marian Gherman ( politist sanctionat disciplinar) si intimatele Ministerul Afacerilor Interne si Inspectoratul General al Politiei Romane (IGPR), avand ca obiect anularea unei sancțiuni disciplinare aplicate reclamantului- recurent de catre IGPR , a pronunțat Decizia 109 din 12.01.2015 prin care a casat sentința recurată, a rejudecat cauza, a admis definitiv excepția de nelegalitate a OMAI 400/2004 si a dispus, pe fond, anularea sanctiunii disciplinare, citez:

38

˝Curtea reține că în aplicarea prevederilor art. 59 alin 2, art. 60 alin 1 si ale art. 62 alin 3 din Legea 360/2002 a fost emis Ordinul MAI nr.400/2004 privind regimul disciplinar al personalului al personalului din Ministerul Administratiei. Cum dispozitiile legale ce au stat la baza emiterii Ordinului MAI nr.400/2004 au fost declarate neconstitutionale, rezulta ca Ordinul MAI nr.400/2004 devine lipsit de temei legal."

Deciziei Curții de Apel Brașov secția CAF nr. 2528/R/4 noiembrie 2014, în dosarul de recurs nr. 2284/119/2013, în aplicarea imediata a efectelor Deciziei CCR 392/2014, care a admis recursul reclamantului, a casat sentința recurată și la rejudecare, a admis acțiunea reclamantului ( ofiter de politie sanctionat disciplinar), anulând sancțiunea disciplinara ce i-a fost aplicată. In decizia de recurs susmentionata, CA Brasov- SCAF a formulat consideratii importante cu referire la Decizia CCR nr. 392/2014 si la OMAI 400/2004, citez:

" Astfel, Curtea retine ca in speta decizia de neconstitutionalitate este deplin aplicabila, dat fiind faptul ca litigiul este pendinte, indiferent de data emiterii deciziei contestate.

Curtea mai retine ca Decizia de sanctionare disciplinara contestata in cauza se intemeiaza in parte si pe dispozitiile declarate neconstitutionale si, in parte, tocmai pe ordinul Ministrului ( nota noastra : OMAI 400/2004 ! ) emis pe baza dispozitiilor legale declarate neconstitutionale.(...)

In lumina acestor considerente și in aplicarea deciziei de neconstitutionalitate, Curtea retine ca decizia contestata si mentinuta de instanta de fond a ramas fara suportul juridic procedural atat sub aspectul procedurii cercetarii prealabile dar si al competentei organului emitent, intreaga argumentatie a partilor cat si analiza instantei de fond, facandu-se prin raportare la dispozitii legale si infralegale devenite inaplicabile".

Deciziei 2215/R/01 octombrie 2014, in dosarul de recurs nr. 2734/119/2013, Curtea de Apel Brasov-SCAF, în aplicarea imediata a efectelor Deciziei CCR 392/2014, care a admis recursul reclamantului-recurent, a admis pe fond, actiunea reclamantului ( ofiter de politie sanctionat disciplinar), anuland sancțiunea disciplinară ce i-a fost aplicată, citez:

"Intrucat nu este reglementata procedura disciplinara prealabila prin lege organica, se constata ca, de fapt, lipseste temeiul juridic in baza caruia poate fi desfasurata cercetarea disciplinara si dispusa sanctionarea acestui functionar public civil, cu statut special.

Argumentele ambelor parti privind competenta unei anumite persoane pentru a dispune sanctionarea reclamantului se intemeiaza si analizeaza tot dispozitiile OMAI 400/2004, ordin care nu mai poate produce efecte juridice in speta, fata de dispozitiile deciziei 392/2014 pronunțată de Curtea Constituționala".

Deciziei nr.1002 din 3 martie 2015 a Curții de Apel Craiova-Sectia Contencios Administrativ si Fiscal, in dosarul 3259/95/2014, care a admis recursul reclamantului Bordea Iulian Cristian ( politist sanctionat disciplinar) dispunand anularea sancțiunii disciplinare ce i-a fost aplicata de catre Inspectoratul de Politie al Judetului Gorj, citez:

" (...)dispozitiile declarate neconstitutionale sunt cele pe care se intemeiaza actele contestate, astfel ca acestea au ramas fara temei legal. Lipsa temeiului de drept conduce la sanctiunea nulitatii actelor administrative, astfel ca sunt intemeiate criticile recurentului in acest sens.

39

Apararea intimatului IGPR care sustine ca actele contestate mai au aliniate ce nu au fost declarate neconstitutionale si ca Ordinul MAI nr. 400/2004 nu facea decat sa dubleze articolele din lege cu privire la cercetarea disciplinara, precum si sa detalieze in amanunt aceasta procedura, nu este de natura sa acopere efectele neconstitutionalitatii constatate".

Sentinței 7211 din 05.11.2014, Tribunalul Bucuresti-Sectia CAF a anulat o sancțiune disciplinara aplicată agentului de politie Potrovita Marius, de catre IPJ Satu Mare, în care s-a dispus:

" Tribunalul observa ca, in conditiile in care cercetarea disciplinara, ce reprezinta o procedura prealabila si obligatorie emiterii actului sanctionator, a fost efectuata cu incalcarea unor norme constitutionale, declarate ca atare, nu se poate sustine ca sanctiunea disciplinara a plicata este conforma cu legea. In aceeasi ordine de idei, nu se poate vorbi in cauza de respectarea tuturor drepturilor legitime ale recurentului pe parcursul procedurii prealabile, in conditiile in care Curtea Constitutionala a statuat cu caracter obligatoriu ca actul administrativ ce reglementeaza aceasta procedura este de natura sa confere un caracter iluzoriu posibilitatilor celor cercetati de a se apara in mod eficient. In raport de aceste considerente, Tribunalul va admite cererea reclamantului si va anula dispozitia 17/RU din data 17.01.2013 emisa de IPJ Satu Mare."

este fără dubiu, ca dacă respectați legea, chiar dacă ați REFUZA ÎN

CONTINUARE să ÎNCUVIINȚAȚI și să administrați PROBELE LEGALE invocate în apărare și argumentele juridice, dacă ați respecta DECIZIILE Curții Constituționale și jurisprudența legală indicată mai sus, aveți obligația de a dispune:

admiterea cererii de revizuire; casarea sentinței recurate; admiterea recursul reclamantului, în rejudecare, a admiterea acțiunea reclamantului astfel cum a fost

modificată și completată în dosar 1226/121/2007* al Tribunalului Galați, pe baza probelor depuse, invocate și propuse, ignorate până acum,

dispunând anularea sancțiunii disciplinare, reîncadrarea în funcția de ORGAN de CERCETARE PENALĂ al POLIȚIEI JUDICIARE, desemnat nominal prin ORDIN al MINISTRULUI MAI și AVIZAT de PROCURORUL GENERAL al ROMÂNIEI, Agent I și conducător auto în cadrul Biroului Investigații Criminale, Compartimentul Furturi din Auto din cadrul IPJ Galați, cu obligarea paratelor la plata integrală a tuturor drepturilor salariale de care as fi fi beneficiat în functia Agent I si conducator auto în cadrul I.P.J. Galati, Biroul Investigatii Criminale, compartimentul Furturi din Auto, recalculate, majorate si actualizate în functie de rata inflatiei si dobânda legală, începand cu data de 06.02.2007 si pâna la data reintegrarii efective in functia si postul detinute anterior destituirii.

Cum pârâtele au respectat PRIMA ÎNCHEIERE de SUSPENDARE din 07.03.2007 așa trebuiau SĂ MĂ REPUNĂ în FUNCȚII și POST și după emiterea celei de a 2-a ÎNCHEIERI DEFINITIVĂ de SUSPENDARE din data de 20.04.2007.

Despăgubirile morale solicitate sunt admisibile, pe baza jurisprudenței ÎCCJ și a Curții de Apel Galați reproduse și a legii, fiind și culpa Tribunalului și

40

Curții de Apel Galați pentru tergiversarea soluționării legale a procesului care durează de 8 (OPT) ani, nefiind respectat termenul maxim de cel mult 15 zile între termene și termenul urgent de pe o zi pe alta.

Este cert că trebuie să ANULAȚI CONCEDIEREA, ca efect al Deciziei

CCR nr. 392/2014 si observand prevederile inevitabil incidente ale art. 59 alin 1 din Legea 360/2002 ("Sancţiunile disciplinare se stabilesc şi se aplică numai după cercetarea prealabilă şi după consultarea consiliilor de disciplină"), se observa evident ca au ramas fara suport de legalitate, toate fazele tragerii la raspundere disciplinara, respectiv :

• faza "cercetarii prealabile"; • faza " consultarii consiliului de disciplina"; • faza "stabilirii sanctiunii disciplinare; • faza "aplicarii sanctiunii disciplinare".

Fata de aceasta realitate juridica incontestabila, sustinerile intimatei IPJ

Galati ca ar mai fi ramas, in legea 360/2002, texte avand oarecare legatura cu tragerea la raspundere disciplinara, care nu au fost declarate inca neconstitutionale si care ar sustine o pretinsa "legalitate", a sanctionarii disciplinare a recurentului-revizuient, chiar si in conditiile declararii ca fiind neconstitutionale a art. 59 alin 2, art. 60 alin 1 si art. 60 alin 3 din Legea 360/2002 privind statutul politistului, nu poate fi primita de catre ˝instanta de judecata˝ viitoare, fără dispoziție de înființare și fără sediu atribuit prin lege.

Decizia 392/2014, la paragraful 19, Curtea Constitutionala a retinut, cu

privire la reglementarea cercetarii disciplinare și cu privire la ÎNCETAREA RAPORTULUI de SERVICIU a politistilor printr-un act administrativ-normativ, ordin de ministru NEPUBLICAT, a statuat violarea Principiului CEDO privind INEXISTENȚA ACCESIBILITĂȚII și PREVIZIBILITĂȚII ACTELOR NORMATIVE:

" Aşadar, se ajunge la situaţia ca un aspect esenţial care vizează executarea şi/sau încetarea raporturilor de serviciu să fie reglementat printr-un act administrativ, care, de altfel, în cazul de faţă, nici măcar nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, ceea ce este de natură să confere un caracter iluzoriu posibilităţilor autorului excepţiei de neconstituţionalitate de a se apăra în mod eficient.

În aceste condiţii, persoana cercetată disciplinar nu cunoaşte regulile după care se desfăşoară procedura, având în vedere că actul administrativ nu este accesibil şi deci nici opozabil. "

Așadar sunt nelegale atât dispoziția de concediere nr. 1/03.01.2007

NECOMUNICATĂ cât și cele 3 DISPOZIȚII de ÎNCETARE RAPORT de SERVICIU, NECOMUNICATE.

41

20. Aveți obligația de a respinge alegațiile părților adverse

constând cererile de a nu acorda reclamantului/recurent/revizuient cheltuieli de judecata, facute cu reprezentarea juridica a subsemnatului si reprezentand onorariu platit avocatului, in toate fazele procesului si dovedite cu chitante depuse la dosar, cu următoarea motivare:

20.1. NU S-A ÎNSCRIS NIMENI ÎN FALS referitor la ACTUL de LEGITIMARE și de DOVEDIRE a calitatății de avocat-ÎMPUTERNICIRE AVOCAȚIALĂ-nefiind răsturnată PREZUMȚIA DEPLINĂ de LEGALITATE și de VALIDITATE impusă prin Art. 44 alin. (2) din LEGE 51/1995 R2. REPETAT, CURTEA de APEL GALAȚI a respins alegațiile josnice raportat la Art. 44 alin. (2) din LEGE 51/1995 R2, DEFINITIV. A veni cu altă interpretare înseamnă violarea premeditată a Principiului Securității Raporturilor Juridice și ABUZ PREMEDITAT.

20.2. Au ignorat că la judecarea primului fond și recurs, am avut avocat pe

răposatul CĂLIN Gheorghe, fost decan, fiind depuse chitanțe originale în dosar. 20.3. Au invocat, intr-un sens eronat, cauza Buzescu contra Romaniei,

argumentatia intimatilor fiind fara relevanta in sensul urmarit de intimati intrucat, spre deosebire de cauza reclamantului Buzescu, in cauza CEDO invocata, litigiul era pornit chiar pentru impiedicarea reclamantului Buzescu de a-si exercita profesia de “avocat”, deci nu exista nici o asemanare cu vreunul dintre aspectele judecatii, in cauza de fata, nefiind supus analizei CEDO vreun contract de asistenta juridica incheiat “cu sine insusi” sau prin “dubla reprezentare” si nu au existat nici chitante doveditoare a cheltuielilor facute cu onorariul avocatului. Prin comparatie, in cauza de fata s-a incheiat contract de reprezentare juridica intre ‘reclamantul” Teodorescu Nicusor si “avocatul” Teodorescu Nicusor si esential, s-au facut cheltuieli de judecata efective, in sensul ca s-a achitat onorariul de avocat, dovedit fiind aceasta cu chitantele depuse la dosarul judecatii, in toate fazele procesuale.

Deci, spre deosebire de cauza Buzescu, unde nu a existat un “avocat” care sa

reprezinte pe reclamantul Buzescu si nu au existat cheltuieli facute cu onorariul de avocat, ci doar o apreciere subiectiva a reclamantului Buzescu privind o valoare “teoretica” a muncii juridice facute chiar de reclamant in dosarul propriu, in speta dedusa judecatii, au existat:

• O conventie perfect legala de reprezentare juridica intre reclamant si avocat;

• incontestabil, o munca juridica de mare valoare si anvergura, prestata de avocatul Teodorescu Nicusor pentru clientul Teodorescu Nicusor;

• cheltuieli cu onorariul avocatului facute efectiv si dovedite cu chitante depuse la dosar.

20.4. Nu in ultimul rand, urmeaza ca instanta sa aiba in vedere ca nu este interzis de lege “ contractul cu sine insusi si dubla reprezentare”, existand suport

42

legal chiar in art. 1304 Cod Civil, cunoscând că CEDO s-a pronunțat anterior în acest sens:

Codul Civil

“Contractul cu sine însuşi şi dubla reprezentare

Art. 1.304. - (1) Contractul încheiat de reprezentant cu sine însuşi, în nume propriu, este anulabil numai la cererea reprezentatului, cu excepţia cazului în care reprezentantul a fost împuternicit în mod expres în acest sens sau cuprinsul contractului a fost determinat în asemenea mod încât să excludă posibilitatea unui conflict de interese. (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi în cazul dublei reprezentări.

Pentru motivele si argumentele de mai sus, va rog sa respingeti apararile paratilor intimate si-mi acordati cheltuielile de judecata facute cu onorariul platit avocatului, dovedite cu chitantele depuse la dosarul judecatii, in toate fazele procesuale.

21. Apararile intimatei IPJ Galati, mentionate la pct V si IV in intampinarea depusa pentru termenul din 17 aprilie 2015, prin care se sustine teza ca intimata ar putea fi obligata la despagubiri doar pana la momentul mutarii recurentului revizuient din IPJ Galati, la ISU Galati, si acestea urmeaza a fi inlaturate de catre instanta de judecata, prin raportare la principiul disponibilitatii si la prevederile art.61 alin 3 din Legea 360/2002 combinat cu art. 80 din Codul Muncii (aplicabile in speta dedusa judecatii in virtutea art. 1 alin 2 din Codul Muncii combinat cu art. 278 Codul Muncii):

21.1. Pentru solutionarea cauzei, nu prezinta nici o importanta, evenimentele din viata profesionala a recurentului, ulterioare destituirii ilicite din functia de politie a recurentului revizuient, instanța cu dată a înființării prevăzută în lege, fiind tinuta sa solutioneze cauza, in limitele fixate pe de o parte, de vointa reclamantului Teodorescu Nicusor si pe de alta parte, de art.61 alin 3 din Legea 360/2002 completat cu art. 80 din Codul Muncii.

21.2. Este esential a se retine si a se valorifica de instanta, in acest sens, imprejurarea ca dupa destituirea disciplinara ilegala, intimata IPJ Galati doar LA PRIMA SUSPENDARE A SANCȚIUNII, L-A REINTEGRAT EFECTIV pe domnul Teodorescu Nicușor, în funcția și postul din care fusese destituit. După a 2-a SUSPENDARE a SANCȚIUNII, nu l-a reintegrat niciodata, efectiv, pe recurentul revizuient, in functia si in locul de munca pe care le-a ocupat acesta, anterior destituirii disciplinare din politie.

21.3. Fata de această imprejurare de fapt esentială, sustinerile intimatei cum ca, urmare a incheierii de sedinta pronuntate la 20.04.2007, de Tribunalul Galati, s-ar fi reincadrat recurentul revizuient in funcția de politie, prin dispozitia IPJ Galati

43

235/24.06.2007, sunt nerelevante si urmeaza a fi inlaturate, atata timp cat nu s-a respectat “ ad literam” nici legea si nici hotararea instantei mai sus mentionata (incheierea din 20.04.2007), intimata neasigurand reintegrarea efectiva a recurentului in functia si la locul de munca anterioare destituirii din politie.

21.4. Cum au polițistului la PRIMA SUSPENDARE a SANCȚIUNII din 07.03.2007 să OCUPE FUNCȚIILE și POSTUL deținute anterior concedierii, așa trebuiau sa permită RELUAREA ACTIVITĂȚII și după A 2-a SUSPENDARE a SANCȚIUNII, nefiind nevoie de emiterea nici unui act administrativ.

În concluzie, cererile intimatei de limitare a despagubirilor pana la momentul mutarii recurentului din IPJ GALATI la ISU GALATI, exced cadrului procesual fixat de reclamant la fond, în baza principiului disponibilității și exced prevederilor legale ale art. 61 alin 3 din Legea 360/2002 combinat cu art. 80 din Codul Muncii, neputand fi primite de instanta de revizuire, care este obligată sa aplice cu strictețe art. 80 Codul Muncii, în vederea reparării efective a ordinii de drept încalcate și a repararii integrale a prejudiciului material si moral, suferit de catre recurentul revizuient.

Art. 80. - (1) Codul Muncii :

“În cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, instanţa va dispune anularea ei şi va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.

(2) La solicitarea salariatului instanţa care a dispus anularea concedierii va repune părţile în situaţia anterioară emiterii actului de concediere.

(3) În cazul în care salariatul nu solicită repunerea în situaţia anterioară emiterii actului de concediere, contractul individual de muncă va înceta de drept la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti. “

Art.1 (2) Prezentul cod se aplică şi raporturilor de muncă reglementate prin legi

speciale, numai în măsura în care acestea nu conţin dispoziţii specifice derogatorii. Art. 278. - (1) Dispoziţiile prezentului cod se întregesc cu celelalte dispoziţii

cuprinse în legislaţia muncii şi, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de muncă prevăzute de prezentul cod, cu dispoziţiile legislaţiei civile.

(2) Prevederile prezentului cod se aplică cu titlu de drept comun şi acelor raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete şi aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective.

22. Apararile facute de intimata IGPR in intampinarea acesteia, reprezinta o reluare a apararilor deja facute de catre intimata IPJ Galati, in intampinarea ei.

44

Reiterez precizarea Intampinarea IGPR de la pagina 6 din 11, in intampinare, citez:

“ Totodata, indicam onoratei instante faptul ca intreg materialul cercetarii prealabile disciplinare, care se regaseste in copie la dosarul cauzei, atesta faptul ca revizuientului i-au fost respectate pe parcursul acestei procedure toate garantiile recunoscute de legislatia aplicabila in domeniu”.

este lipsită de orice fundament, prin raportare la Decizia CCR nr 392/2014 combinata cu Decizia CCR 625/2014, din care rezultă concluzia irefutabilă că cercetarea disciplinara a subsemnatului s-a desfasurat in baza unor texte de lege neconstituționale, cu incalcarea unor principii și valori constituționale.

In acest sens, la paragraful 19 in Decizia CCR 392/2014, Curtea a reținut că :

• reglementarea cercetarii disciplinare a politistilor prin OMAI 400/2004, nepublicat, este de natură „să confere un caracter iluzoriu posibilităţilor autorului excepţiei de neconstituţionalitate de a e apăra în mod eficient. „

• „În aceste condiţii, persoana cercetată disciplinar nu cunoaşte regulile după care se desfăşoară procedura, având în vedere că ACTUL ADMINISTRATIV NU ESTE ACCESIBIL ŞI DECI NICI OPOZABIL.”

La paragraful 22, Curtea a retinut ca „ personalul vizat (care se poate raporta, în aceste condiţii, doar la prevederile legii) nu este în măsură să îşi adapteze conduita în mod corespunzător şi nici să aibă reprezentarea corectă a derulării procedurii disciplinare „

Prin raportare la considerentele obligatorii pentru instanta ale CRR, susmentionate, sustinerile IGPR privind o pretinsa respectare a „ tuturor garantiilor recunoscute de legislatia aplicabila in domeniu” sunt vadit lipsite de orice suport și chiar ridicole.

În ceea ce priveste teza falsă pe care încearcă sa o acrediteze intimata IGPR, privind perioada și modul de calcul al despagubirilor, în eventualitatea in care i se da castig de cauza reclamantului revizuient, va rugam sa examinati urmatoarele:

Teza intimatei nu are suport in legislatia muncii in vigoare, excedand cadrului procesual fixat de reclamant si prevederilor legale ale art. 61 alin 3 din Legea 360/2002 combinat cu art. 80 din Codul Muncii, neputand fi primite de instanta de revizuire, care este obligata sa judece doar ce a cerut reclamantul ( conform principiului disponibilitatii) si in limitele art. 80 Codul Muncii, in vederea repararii “in integrum” a recurentului- revizuient.

45

In fapt, atat intimata IPJ Galati cat si IGPR, au încercat sa convingă neînființata instanță de judecată, să iasa din limitele puterilor sale jurisdicționale fixate de voința reclamantului revizuient și de art. 80 din Lege nr. 53/2003 Codul Muncii și totodată, judecătorii să aplice dispozitia unei norme de drept comunist, iesită din vigoare, art. 136 alin 2 din Codul Muncii din 1972 potrivit caruia, citam:

(2) Dacă persoana în cauză s-a încadrat între timp într-o funcţie cu o retribuţie inferioară sau a realizat alte cîştiguri mai mici, despăgubirea prevăzută în alineatul precedent va consta, pentru perioada respectivă, în diferenţa dintre salariul mediu realizat anterior desfacerii contractului de muncă şi cîştigul realizat între timp.

Dar in art.80 din Codul Muncii in vigoare, legiuitorul nu este interesat sa cunoască ce a facut reclamantul dupa concedierea disciplinară lovită de nulitate absolută și nici nu limitează intinderea și calculul prejudiciului și despagubirilor, printr-o eventuală raportare la viața profesionala a persoanei concediate nelegal, de după concediere.

Deci solutia instantei de revizuire trebuie sa fie data in conformitate cu principiul “ tempus regit actum” ( cu referire la art. 80 CM ) si in conformitate cu principiul “Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”, in vederea repararii integrale a prejudiciului suferit de reclamantul revizuient, si nu in baza tezei paratilor cu sorginte intr-o norma de drept comunist ( art. 136 din CM 1972), abrogata, avand paratele intimate un interes ilicit si imoral sa se sustraga de la plata corecta si legala a despagubirilor cuvenite reclamantului revizuient Teodorescu Nicusor și de la reîncadrarea în funcția de organ de cercetare penală al poliției judiciare, desmnat nominal de ministru cu avizul procurorului general și în funcția de Agent I și conducător auto în cadrul Biroului Investigații Criminale, compartimentul furturi din auto, pârâtele refuzând punerea în executare a celei de a 2-a ÎNCHEIERI DEFINITIVE și IREVOCABILE din 20.04.2007 de SUSPENDARE, nerealizând REPUNEREA în SITUAȚIA ANTERIOARĂ CONCEDIERII. După 20.04.2007 am fost VICTIMA TRATAMENTELOR INUMANE ȘI DEGRANDATE, supus la alte 2 concedieri nelegale, aplicândându-mi nelegal altă sancțiune de RETROGRADARE din FUNCȚIE constrângându-mă să RENUNȚ la DREPTURI-NULITATE ABSOLUTĂ Art. 38 din Legea 53/2003 Codul Muncii și DECIZIILE Curții Constituționale invocate drept probe, neavând loc REPUNERE ÎN SITUAȚIA ANTERIOARĂ CONCEDIERII care ofera de drept fără nici o altă formalitate ci ALTE ÎNCADRĂRI ILEGALE, în ALTE FUNCȚII și POSTURI din CULPA EXCLUSIVĂ a PÂRÂTELOR.

46

ÎN CONCLUZIE,

Solicit să dispuneți în rejudecarea recursului, după admiterea revizuirii, casând SENTINȚA și DECIZIA din rejudecare, dispunând în rejudecare, pe baza tuturor probelor și a tuturor argumentelor mele legale:

ÎN PRINCIPAL:

1) NULITATEA ABSOLUTĂ a DISPOZIȚIEI I.P.J. Galați nr. 1/2007, NULITATEA ABSOLUTĂ ca act administrativ valabil a DISPOZIŢIEI Inspectorului General al Poliţiei Române nr. 639 din 22.01.2007, a actelor de încetare raport de serviciu NECOMUNICATE, aplicând Art. 16 alin. (3) din ORDONANTA GUVERNULUI nr. 38 din 30.01.2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor, în vigoare la data acuzării pretinsei abateri discplinare de A PLECA ACASA DUPĂ EXPIRAREA TIMPULUI LEGAL de LUCRU:

˝ Art. 16 (3) Munca peste durata normala a timpului de lucru POATE FI PRESTATA si sporurile prevazute la alin. (1) se pot plati NUMAI DACA efectuarea orelor suplimentare A FOST DISPUSA IN SCRIS de SEFUL IERARHIC.˝

2) NULITATEA ABSOLUTĂ a tuturor actelor de modificare raport de

serviciu urmare a necomunicării și în special, a emiterii mai înainte de punerea în executare și a celei de a 2-a ÎNCHEIERI de SUSPENDARE, DEFINITIVE din data de 20.04.2007, cu aplicarea Art. 38 din Codul Muncii și a Deciziilor CCR, făcând dovada că IGPR nu a realizat comunicarea Directă a nici unei dispoziții iar dispoziția igpr 1490/2008, pe lângă faptul că nu putea fi emisă mai înainte de EXECUTAREA LEGALĂ a ÎNCHEIERII din 20.04.2007, este semnată de o persoană care de la ora 08,00 AM era NECOMPETENTĂ;

3) Obligarea paratelor la reintegrarea reclamantului Teodorescu Nicuşor în functia publica detinuta anterior destituirii-ORGAN de CERCETARE PENALĂ al POLIȚIEI JUDICIARE, Agent I şi conducator auto în cadrul I.P.J. Galaţi, Biroul Investigatii Criminale, compartimentul Furturi din Auto, începând cu data de 06.02.2007-data sancționarii nelegale si neprocedurale, din 20.04.2007-nefiind REPUS în FUNCȚII și POST ;

4) Obligarea paratelor la plata integrală a tuturor drepturilor salariale de care as fi fi beneficiat în functia ORGAN de CERCETARE PENALĂ al POLIȚIEI JUDICIARE, Agent I si conducator auto în cadrul I.P.J. Galati, Biroul Investigatii Criminale, compartimentul Furturi din Auto, recalculate, majorate si actualizate în functie de rata inflatiei si dobânda legală, începand cu data de 06.02.2007 si PÂNA LA DATA REINTEGRARII EFECTIVE. Pârâtele mi-au MI-AU ASIGURAT REPUNEREA în functia ORGAN de CERCETARE PENALĂ al POLIȚIEI JUDICIARE, Agent I si conducator auto în cadrul I.P.J. Galati, Biroul Investigatii Criminale, compartimentul Furturi din Auto, doar pentru perioada 08.03.2007-03.04.2007, respectând doar PRIMA ÎNCHEIERE de SUSPENDARE din 07.03.2007.

5) Obligarea paratelor in solidar la acordarea de despăgubiri morale pentru concedierea nelegală şi îmbolnăvirea subsemnatului, în sumă de 500.000 euro (cincisutemiieuro), după încuviințarea și administrarea in cauza proba constand in copii certificate de pe ACTE MEDICALE, in numar de 52 file, atasate la filele 146-197 din dosar nr. 1226/121/2007*, care atesta ca am intrat PERFECT SANATOS in Ministerul Administratiei si Internelor, suferind o DEGRADARE ACCENTUATA a starii de sanatate,

47

in special a SISTEMULUI NERVOS. De-a lungul a 3 ani, reclamantul a ajuns sa aiba peste 360 de zile de INGRIJIRI MEDICALE, INCAPACITATE TEMPORARA de MUNCA si SPITALIZARE, de natura a justifica pe deplin DAUNELE MORALE SOLICITATE. La 4 (patru) concedieri nelegale în decurs de un an de zile, dintre care 2 (două) au fost anulate ierarhic pentru NELEGALITATE, 8 (opt) ani de PROCES, mi-au distrus și sănătatea și viața familială și privată și mi-au lezat grav demnitatea și imaginea în societate. Despăgubirile și daunele morale sunt drepturi legale, statuate prin DECIZIA INALTEI CURTI de CASATIE si JUSTITIE a ROMANIEI nr. 2042/2007, care a DESPAGUBIT pe recurent cu suma de 20000 de EURO și prin DECIZIE a Curții de Apel Galați care a despăgubit salariatul cu 50.000 lei. Din dispoziţiile art. 269 alin. 1 din Codul muncii rezultă fără echivoc voinţa legiuitorului că răspunderea patrimonială a angajatorilor poate fi stabilită pentru pagube materiale şi morale deopotrivă.

6) Obligarea paratelor in solidar la plata cheltuielilor de judecata

in suma de 8049,03 lei reprezentand cheltuieli de judecata constând onorariu de avocat in suma de 4549,03 lei din dosar 1226/121/2007 si 3500 lei onorariu de avocat in rejudecare in prezenta cauza, conform chitantei depusă la dosar, adăugând CHELTUIELILE JUDICIARE ocazionate cu susţinerea recursului, dovedite prin chitanțe depuse la dosar. Alte cheltuieli solicit prin acțiune separată.

ÎN SUBSIDIAR, solicit să dispuneți aplicarea sancțiunii INEXISTENȚEI

și NULITĂȚII ABSOLUTE a raportat la jurisprudența CEDO- Cauza SHIMOVOLOS vs. RUSSIA din 21 Iunie 2011-CEREREA nr. 30194/09, CEDO REFUZÂND să rețină calitate de ˝lege˝ a ordinelor Ministrului de Interne Rus, NEPUBLICATE în PUBLICAȚIE OFICIALĂ a STATULUI, Decizia 392/2014, paragraful 19, în care Curtea Constitutionala a retinut, cu privire la reglementarea cercetarii disciplinare și cu privire la ÎNCETAREA RAPORTULUI de SERVICIU a politistilor printr-un act administrativ-normativ, ordin de ministru NEPUBLICAT, a statuat violarea Principiului CEDO privind INEXISTENȚA ACCESIBILITĂȚII și PREVIZIBILITĂȚII ACTELOR NORMATIVE:

" Aşadar, se ajunge la situaţia ca un aspect esenţial care vizează executarea şi/sau încetarea raporturilor de serviciu să fie reglementat printr-un act administrativ, care, de altfel, în cazul de faţă, nici măcar nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, ceea ce este de natură să confere un caracter iluzoriu posibilităţilor autorului excepţiei de neconstituţionalitate de a se apăra în mod eficient.

În aceste condiţii, persoana cercetată disciplinar nu cunoaşte regulile după care se desfăşoară procedura, având în vedere că actul administrativ nu este accesibil şi deci nici opozabil. "

și RAPORTAT la INTRAREA LEGALĂ ÎN VIGOARE prin PUBLICARE

conform Legii 24/2000 a ORDINELOR emise de Ministrul Justiției pentru personalul din Administrația Națională a Penitenciarelor, CU PRIVIRE LA ˝intitulatele˝:

• ORDIN M.A.I. nr. 400/2004;

48

• ORDIN M.A.I. nr. 300/2004; • ORDIN M.A.I. nr. 600/2005; • INSTRUCȚIUNI M.A.I. nr. 1111/2005,

nepublicate în publicație oficială a statului, și orice tîmpenii NEINTRATE LEGAL în VIGOARE, SUSTRASE de la INFORMARE (DOVEDIT) făcând aplicarea pedepsei NELUĂRII ÎN SEAMĂ impusă de Art. 139 alin. (1) Cod proc. civilă din 1865, urmare a nedepunerii la dosar 1226/121/2007* şi NEPREZENTAREA ORIGINALELOR.

V-am transmis prezentele concluzii în format pdf semnat electronic pe

fiecare fila CA Galați, MAI, IGPR și IPJ Galați.

22.06.2015 Prin AVOCAT DEFINITIV Tedorescu Nicușor