PAGE 2

EFICIENTIZAREA ELABORARII MATERIALELOR METALICE PRIN VALORIFICAREA ECOLOGICA A DESEURILOR SIDERURGICEINTRODUCERE

Este unanim recunoscut ca Romnia este invadata de munti de deseuri, care, din diverse motive (financiare, legislative, tehnice etc.), ramn nevalorificate si continua sa degradeze mediul nconjurator. n afara aspectelor legate de mediu, acesti munti de deseuri ocupa spatii enorme si nghit sume importante de bani, n conditiile n care ar putea constitui surse valoroase de material reciclabil sau combustibili neconventionali pentru sectorul energetic.

n ultimele decenii, o dat cu marile concentrri industriale i de populaie, cantitile de deeu au crescut continuu i s-au diversificat, cu efecte asupra polurii mediului nconjurtor i sntii populaiei. Pe lng deeurile rezultate din procese industriale sau agro-industriale, aflate n incinta unor societi comerciale, exist cantiti imense de gunoaie depozitate pe strzi, n blocuri, lsate n spaii verzi, n pduri sau muni, aruncate n ape curgtoare i lacuri, fr a mai aminti de zonele de vegetaie distruse de exploatri miniere sau petroliere, depozite de cenui sau construcii nepermise. La nceputul anilor 80 a aprut conceptul de globalizare economic, ajungndu-se la documente acceptate internaional Rio, Kyoto, Johannesburg unde s-a dezbtut problema dezvoltrii durabile n cele dou componente principale ecologia i srcia, existnd la nivel de stat politica de recuperare , reciclare, refolosire eventual a deeurilor i mai ales respectul pentru natur

rile avansate economic cheltuiesc sume enorme pentru dezvoltarea unei ,,eco economii , descurajnd prin lege poluatorii, stimulnd tehnologiile ecologice i ndeosebi, producerea de ,,energie verde, cu reducerea emisiilor de CO2 n atmosfer. Se dezvolt astfel o adevrat ,,cultur a industriei, care include nu numai obinerea de profit i a unor produse performante, cu grad nalt de tiin nglobat, dar i cu respectarea normelor cerute de noua civilizaie eco industrial.

Tratarea deeurilor s-a constituit ntr-un domeniu important al economiei i implicit un domeniu de cercetare interdisciplinar, cuprinznd multe probleme speciale privind colectarea, transportul optim, acumularea deeurilor, ca i studiul proceselor de uscare, de ardere i nu n ultimul rnd, analizele chimice complicate, realizate n timp real.

O serie de date eseniale care preced tratarea i valorificarea deeurilor, ca i estimrile tehnico-economice inerente, le constituie cele legate de cantitatea i calitatea acestora. Exist multe informaii i analize care arat dependena cantitilor de gunoi n funcie de calitatea vieii i nivelului de civilizaie, de caracterul localitii, de numrul de locuitori, de anotimp, de concedii, de tipul de nclzire al cartierelor pe timpul iernii i chiar de zilele de lucru sau de odihn n cursul sptmnii. Nu ne ocupm de problemele de stocare provizorie, de transport, acumulare, tasare, mrunire, etc. care sunt i ele importante, dar puine nouti tehnologice ar mai putea aprea aici unde totul depinde de organizarea activitilor. Menionm de asemenea c greutatea volumetric a gunoaielor oscileaz mult n cursul diverselor faze ale tratrii, depozitrii i de anotimp, de caracterul zonelor de colectare; prin afnare, prin creterea reziduurilor de hrtie i a materialelor de ambalaj n compoziia deeurilor menajere, se constat o tendin de scdere a greutii volumetrice a gunoaielor, care n rile avansate a atins 100 kg/m3. Legat de cantitile de deeuri, merit s menionm c, ntr-un singur an n Romnia, s-au colectat (cu un grad sczut de valorificare) circa 2 milioane tone de fier vechi, 100 mii tone metale neferoase, 100 mii tone maculatur, 40 mii tone sticl spart i 15 mii tone mase plastice. Aadar, multe milioane de EURO care nu se regsesc n revirimentul economiei naional. Cadrul legal pentru desfurarea activitii de depozitare a deeurilor n ara noastr l constituie, n momentul de fa, Hotrrea Guvernului nr.162/2002 privind depozitarea deeurilor. Reglementarea acestei activiti are drept scop prevenirea sau reducerea pe ct posibil a efectelor negative asupra mediului, n special poluarea apelor de suprafa, subterane, a solului, aerului, inclusiv aefectului de ser, precum i a oricrui risc pentru sntatea populaiei, pe ntreaga durat de via a depozitului, ct i dup expirarea acesteia (art.2). ntreprevederile acestei legi, un loc important este acordat realizrii unor obiective nurmtorii ani, n special n legtur cu reducerea cantitii de deeuri biodegradabile, care, prin eliminarea de metan, contribuie la poluarea atmosferei i la creterea efectului de ser (art.5, pct.2). Pe linia scderii numrului de depozite de deeuri, reine atenia prevederea conform creia, pentru localitile cu o populaie mai mic de 20 000 de locuitori, trebuie s se realizeze cte un depozit care s deserveasc mai multe astfel de localiti (art.8, pct.2). Totodat, n cadrul anexelor care nsoesc legea sunt cuprinse precizri importante privind cerinele generale pentru toate clasele de depozite, criteriile i procedurile de acceptare adeeurilor n depozite, precum i procedurile de control i urmrire a depozitelor de deeuri.

2.1. Situatia actuala

In Romnia nu exist o preocupare sistematic i fundamentat tehnologic pentru utilizarea potenialului oferit de furnale n direcia procesrii i valorificrii deeurilor de diverse sorturi sau origini.

Este important de artat c exist o baz istoric de deeuri feroase provenit din diferite sectoare industriale i pentru care momentan nu exist o alt soluie de reciclare dect procesarea n furnale de capacitate mic dup modelul artat mai jos.

In tabelul nr.1. se prezinta o situatie estimativa a acestor deseuri existente in Romania provenite din siderurgie , exploatarea carbunilor , chimie si energetic.

Tabelul nr.1. Deeuri existente n haldele din Romnia cu potenial de valorificare in siderurgie.

DeeulCantitatea - (mil. tone)Sursa

Slam de furnal si otelarie12Praf rezultat de la furnale otelarii Siemens Martin, cuptoare electrice cu arc si convertizoare OLD.

Nmoluri roii30Industria neferoas exploatarea aluminei

Steril acid100Exploatarea crbunilor

Zgur manganoas 1,5Fabricaia feromanganului

Cenui piritice * 18Producia de acid sulfuric*

under de oelrie i laminoare 40Siderurgie laminoare de tabla si profile de otel

under uleios12Fluxurile de laminare din siderurgie

Cenusi de termocentrale10Cenusa de la cazanele energetice de ardere a carbunilor

Parial, o cantitate de aprox. 0,8 1 mil tone /an este reciclat la Turnu Mgurele.

Un exemplu al valorificrii cenuilor piritice n furnal l constituie consumul de pelete Turnu Mgurele.

Cantitatea de pelete a fost n special preluat de SIDEX-SA, cu un consum anual de 270 350 mii tone i ,pn la nchiderea sectorului primar, de ctre Siderurgica Hunedoara, cu 85 - 120 mii tone anual.

Pentru celelalte deseuri din celelate deeuri enumerate nu se practic nici o tehnologie de reciclare.

Analizele chimice si fizice efectuate asupra unei mari parti din aceste deseuri indica si problemele tehnice ce pot fi generate de procesarea acestora identificate prin:

Valori in general reduse pentru elementele de interes industrial ceea ce fac ca valoarea de utilizare sa fie scazuta echivalent cu a spune ca efortul de separare pentru valorificarea uneia dintre componente este neeconomic. De exemplu valoarea metalurgica pentru reciclarea prin fluxurile din siderurgie este in general de peste 48 % pe cand pentru aceste deseuri se obtine un maxim de 38 % cu exceptia tunderului;

Existenta unui melanj de elemente care , luate impreuna nu ofera o utilizare directa pentru nici una din tehnologiile industriale existente. De obicei ecstea sunt insotite si de alte materiale care au rezultat din fluxuri industriale diferite ceea ce complica si mai mult caracterizarea si reduc posibilitatile de prelucrare. Un exempolu poate fi dat pentru tunderul de fier rezultat din siderurgie , un material cu continut ridicat de Fe de peste 65 % cu o valoare metalurgica foarte buna de peste 58 % care in mare majoritate nu poate fi reutilizat direct din cauza prezentei unei cantitati mari de ulei si vaseline de peste 1,5 2,5 % care pentru moment ridica probleme deosebite in reciclarea lui direct ca inlocuitor al minereului de fier;

Prezenta unor elemente nocive care se concentreaza in aceste materiale si care sunt limitate in majoritatea procedeelor industriale la valori sub cele in starea in care se afla. In tabelul de mai jos se dau concentratiile cunoscute pentru multe din aceste deseuri in relatie cu limitarile impuse de diverse fluxuri tehnologice.

Tabelul nr.2. Elemente nocive existente in deseurile industriale cu potential de a fi reciclate prin tehnologii siderurgice.

DeseulContinut de elemente nociveLimita admisa in tehnologie

SiderurgieInd. cimentului

Slam de furnal si otelarie

Cenusi piritice

Namoluri rosii

Cenusi de termocentrale

Praf de electrofiltru otelarie electrica

Intrarea Romniei n UE a condus la asimilarea si obligativitatea aplicarii legislaiei CE privind procesarea deeurilor. Astfel, agenii economici ce dispun n stoc i produc deeuri pentru care nu au soluii proprii de neutralizare vor fi pui n situaia de a plti aceste servicii ctre firme specializate.

Reglementarile in vigoare sunt in concordanta cu legislatia Europeana si cea nationala ,respectiv:HG 856/2002 Caracteristicile ce confera deseurilor caracterul de proprietati periculoase conform Listei Europene a Deseurilor;

HG 162/2002 referitoare la depozitarea deseurilor conform Directivei CE privind Depozitarea Deseurilor;

Legea 426/2001 privind responsabilitatea poluatorului si implementarea regulii poluatorul plateste;

HG 662/2001 si HG 173/2000 privind gestionarea uleiurilor uzate si ale celor cu PCB si PCT

Ordin nr. 1621/1995 - Aprobarea normelor metodologice pentru procedura de autorizare a companiilor care dezvolt activiti de colectare, procesare i furnizare de deeuri reutilizabile

Legea nr. 6/1991 - Aderarea Romniei la convenii, msuri de prevenire, control i evitare a oricrui impact transfrontier, lista cu categorii de deeuri controlate.

HG nr. 511/1994 - Msuri pentru prevenirea polurii mediului datorate companiilor cu activiti din care rezult deeuri

HG nr. 486 / 1993 - Msuri care trebuie luate pentru prevenirea riscurilor industrial

Legea nr. 130 / 1993 - Stabilete criteriile privind evaluarea calitii solului n vederea determinarea calitii apelor subterane

Legea nr. 14 / 1995 - Identificarea i prevenirea polurii resurselor de ap subteran i inventarul de emisii, analiza evoluiei nregistrrilor, programe de aciune i monitorizare.

Legea nr. 30/1995 - Msuri de prevenire i control la poluarea transfrontier; inventarul de emisii, analiza evoluiei nregistrrilor, programe de aciune i monitorizare.

LPM nr. 137 / 1995 - Stabilete regimul substanelor i deeurilor periculoase, ca i a altor deeuri, regimul depozitrii deeurilor n albia i pe malurile rurilor, obligaiile persoanelor fizice i juridice precum i penaliti

HG nr. 340/1992 i 145/1995 - Regimul deeurilor importate, reziduurilor i al celor periculoase pentru sntatea populaiei i a mediului.

Ordonana nr. 33/1995 - Msuri privind colectarea, reciclarea i introducerea n fluxul de fabricaie a oricrui deeu reutilizabilAceast activitate va fi pltit de ctre fiecare poluator conform L 137/2002 dar care nu este inca aplicata la nivel national. Taxele nu sunt nc stabilite, dar nivelul lor va fi impus de ctre procesatorul deeurilor la o valoare care s i rentabilizeze activitatea.

Un exemplu de concentrare a procesrii deeurilor de diverse surse l reprezint industria cimentului care are , de asemenea, un potenial mare de reciclare i pentru care scop s-au fcut investiii importante.

In anii 200 2004 , productorii de ciment din Romnia au realizat investiii de 300.000 500.000 euro pentru instalaii auxiliare fluxului principal de producie, pentru procesarea unei game largi de deeuri preluate de la diveri ageni economici, cum ar fi:

uleiuri uzate, vaseline;

reziduuri petroliere sub form de lamuri;

zguri din metalurgia neferoas si de furnale;

mase plastice;

cenu de termocentral.

innd cont de aceste date studiul de fa prezint cercetrile efectuate pentru a fundamenta tehnologiile optime de introducere de procesare a unor deeuri ca cele mentionate in tabelul nr.1 si care pot include si deeurile petroliere de natur lichid.

Proiectul isi propune gasirea si fundamentarea tehnica si tehnologica a unor solutii de procesare a acestor deseuri. Pentru aceasta analiza alegerii uneia dintre tehnologhii trebuie sa cuprinda trei aspecte importante :

criteriul rentabilitatii economice sau a pierderilor minime de procesare pentru situatia in care nu se pot obtine beneficii financiare;

criteriul minimizarii impactului de mediu prin emisiile directe si indirecte de poluanti intre care un loc important il reprezinta emisia de CO2 ;

criteriul reducerii riscului de mediu la prelucrarea acestor deseuri.

Pe plan mondial exist o preocupare n multe cercuri tiintifice, n special din universiti tehnice, de a pune la punct tehnologii de procesare a unor deeuri folosind particularitile oferite de tehnololgia de elaborare a fontei n furnal.

Dac ne referim n primul rnd la deeurile cu coninut de fier acestea au fost n cea mai mai mare parte prezentate n etapa I a proiectului la care se mai pot aduga:

- In Germania, Thyssen Hamborn, Thyssen Stahl AG n parteneriat cu Manesmann i Kttner au pus la punct o tehnologie de procesare a deeurilor pulverulente rezultate pe fluxul de elaborare a fontei i oelului denumit OXYCUP : praf i lamuri de furnal, lamuri de oelrie care, n mod normal erau parial reintroduse la fabricile de aglomerare, parial se pierdeau prin decantare n iazuri naturale.

- Cu un efort de investiie de 15 mil. DM s-a pus la punct o tehnologie de brichetare i topire reductoare a acestor reziduuri ntr-un cubilou, obinndu-se font cu consumuri sczute de combustibil i productivitate relativ bun a cubiloului.

- Este important de amintit c toate furnalele cu bune performane folosesc o ncrctur n care este inclus i fier vechi n buci ceea ce arat o mai simpl i comod procesare a fierului vechi, folosind fluxul elaborrii fontei n furnal

Japonia Aichi Steel Works Ltd. insuflarea la gurile de vnt de praf de furnal dezincat prin procedee chimice.

Tehnologia elaborrii fontei n furnale ofer oportunitatea procesrii game largi de deeuri fr perturbarea procesului de baz de elaborare a fontei . Pentru exemplificare se prezint i alte deeuri care pot fi procesate/ neutralizate eficient pe aceast cale:

S-au analizat procesele din zona de ardere din furnal la insuflarea maselor plastice prin gurile de vnt; mase plastice standard PE, PP, PS, PVC speciale, PA, POM, ABS etc. precum i deeuri metalice sau nemetalice cu inserii de mase plastice. Incepnd din septembrie 1996, furnalele nr. II i III de la Bremen Stahlwerke consum lunar cte 2.500 respectiv 3.500 t de mase plastice, care nu i-au gsit o alt modalitate de a fi reciclate;

n Japonia se menioneaz construirea de cuptoare tip cubilou cu pat fix de cocs n care se insufl prin guri de aer deeuri de provenien urban cum ar fi: - hrtie

cauciuc, vinil i polivinil

lemn bambus

vegetale i resturi alimentare

materiale necombustibile.

In ncrctura acestora se introduce i minereu de fier pentru a obine n secundar font de turntorie.

Pe lng produsul obinut, o font cu coninut variabil de componente neferoase, se realizeaz combustia complet a deeurilor insuflate.

Aceste incineratoare tip furnal de capacitate mic 20-30 m3 sunt folosite n 8 orae din Japonia i nsumeaz o capacitate local de prelucrare de 1.350 t/zi.

Se menioneaz dezvoltarea de cercetri asupra proprietilor de cracare termic a maselor plastice n scopul gsirii celor mai adecvate soluii de procesare a acestora.

Se prezint sintetic o situaie a acestor procedee care au n comun utilizarea fluxului din furnal pentru reciclarea unei game diverse de deeuri.

Tabelul nr.2. Situaia pe plan mondial a reciclrii diverselor deeuri utiliznd tehnologia de elaborare a fontei n furnal.

araCombinatulDeeuri procesateCantitateObservaii

GermaniaStahlwerke , Bremen,

Ekostahl GmbHMase plastice5000 5500 t / lunNu afecteaz mersul furnalului

Reciclate in furnale

Ekostahl GmbHunder cu ulei, pelete38 40 kg / t fontNu afecteaz mersul furnalului; se insufl prin gurile de vnt

Ekostahl GmbHAutocombustibile, de la autoturisme Max. 200 kg / t fontScade consumul specific de cocs

DK Recycling und Roheisen GmbH DuisburgPraf i lam din industria siderurgic400000 t / anFurnale de 550 600 m3

JaponiaKimitsu Mase plasticePrimete subvenie de la Guvern de 600 $/t mase plastice procesata.

Kawasaki SteelPraf cuptor electric cu 15 20 % Zn10 t / ziFurnal pilot

MunicipalitiDeeuri urbane60 350 t / ziFurnale capacitate mic

Exemplele arata diversitatea deeurilor posibil de reciclat n furnal. Avantajele sunt date n general de cantitile mari ce pot fi reciclate pe acest flux si , in unele cazuri ,de reducerea semnificativa a consumului specific de cocs metalurgic.

Schemele tehnologice pe care le poate urma fiecare tip de deeu pe fluxurile aferente furnalului sunt prezentate n fig. Nr.1

Solide:Cantiti estimateFuncia deeului n procesul

din furnalCantiti ce pot fi utilizate

1. Zgur buci de la elaborarea FeMn hald Tulcea1,5 mil. tonenlocuitor de minereu de Mn pentru % Mn n font250-300 t/lun

2. Tunder din siderurgie inclusiv under uleios10 mil. tonenlocuitor de minereu de Fe n ncrctura furnalului1000-2000 t/lun

3. Steril de crbunepeste 10 mil. tonenlocuitor de component acid i adaos de C i Fe

500-100 t/lun

4. Praf de cocs:

propriu

de ali ageni500-600 tPK/lunnlocuitor de cocs metalurgic500-600 t/lun

5. pan de font i oel din producia proprie30 50 tone/lunnlocuitor de minereu de fier30 50 tone/lun

Lichide:

5. Uleiuri uzate nereciclabile i vaseline200.000-300.000 tnlocuitor de cocs metalurgic400-500 t/lun

6. Reziduuri petrolifere, de gudron de cocserienlocuitor de cocs metalurgic100-200 t/lun

Fig. nr.1. Baza de materiale feroase secundare posibil de utilizat n furnal

prin procedeele de preparare aglomerare /peletizare

2.2. Studiu documentar al tehnologiilor de reciclare a deseurilor feroase oxidice rezultate din siderurgie si solutii de procesare a lor . Analiza comparativa . Sunt prezentate tehnologii de fabricatie specifice sectorului siderurgic care sunt adaptate nevoilor de procesare a diverselor tipuri de deseuri prafoase oxidice cu continut variabil de Fe.

Analiza porneste de la premisa existentei unei compatibilitati intre caracteristicile foarte variabile ale deseurilor si capacitatea unui flux tehnologic de a le asimila in diferite cantitati. Pentru a face fata acetei conditii si pentru a cuprinde o paleta mai mare de deseuri si in cantitati cat mai mari , tehnologia de elaborare a fontei in furnale este folosita in variante modificate.

Obiectivul analizei este identificarea unei variante tehnologice de procesare a acestor deseuri existente in halde si in curs de procesare curenta care sa raspunda intr-o masura cat mai mare criteriilor urmatoare :

Abordarea unei palete cat mai largi de deseuri;

Procesarea unui volum semnificativ din acestea;

Procesarea cu costuri specifice reduse cu un profit cat mai mare sau cu pierderi minime;

Minimizarea impactului de mediu.

Datele folosite in analiza sunt provenite din literatura de specialitate, de la exploatarea furnalelor de la ArcelorMittal Galati si de la furnalele de 250 m3 de la Sidermet Calan ,intre timp dezafectate, si din experimentele proprii de laborator. Din aceste date s-a configurat un tablou al principalelor tehnologii practicate in siderurgia mondiala si care au ca scop procesarea de deseuri de tipul celor mentionate in obiectivul temei dar si care permit abordarea eficienta a unor alte tipuri de deseuri de interes pentru societate cum ar fi deseurile de mase plastice , uleiurile uzate nereciclabile, deseurile usoare de la procesarea autoturismelor grasimi animale si vegetale, deseuri urbane , etc.

Datele despre deseuri provin din baza de date detinuta de catre ICEM SA realizata pe parcursul derularii diverselor proiecte de cercetare finantate de la buget si din contracte directe cu parteneri industriali.

In analiza efectuata se utilizeaza termeni , indicatori si modele de analiza a caror semnificatie este urmatoarea:

Punctajul de compatibilitate reprezinta o analiza pe baza criteriilor valorice. Prin aceasta se determina valoarea pe care fiecare din elementele continute intr-un anumit material feros sunt semnificative cu procesul tehnologic analizat pe care il favorizeaza sau il defavorizeaza cu un anumit cuantum. Modelul utilizat se numeste model de analiza a compatibilitatii deseurilor cu fluxurile tehnologice si permite analiza individuala a fiecarui element asupra procesului tinand cont de cantitatea de deseu care poate fi introdusa in reteta de amestec. Pentru un material anume modelul determina impactul asupra procesului - fie pozitiv , fie negativ un punctaj cumulat intre 0 si 10 puncte pentru fiecare din elementele continute care permite sa diferentieze valoric [ 1 ] efectul oricarui deseu asupra procedeului analizat. Punctajul mai mare indica efectul favorabil al tuturor componentelor deseului asupra procesului tehnologic , iar cele mici , efectul nefavorabil . Acest punctaj reflecta marimea perturbatiei pe care un material sau deseu utilizat il produce in sens negativ sau pozitiv asupra caracteristicilor materialului fabricat si in relatie cu tehnologia in care este consumat.

Seminficatia punctajului este urmatoarea :

a) Intre 6 10 p exista compatibilitate intre deseu si caracteristicile fluxului tehnologic si deci poate fi acceptat la consum in cantitatea pentru care se indeplineste punctajul necesar;

b) Intre 4 6 p este o zona de incertitudine pentru care sunt necesare calcule mai avansate de bilant ale proceselor , fie deseul va trebui supus unor operatii tehnologice intremediare de preparare fie va fi refuzat;

c) < 4 p se considera deseul incompatibil cu tehnologia cu care s-a raportat si este refuzat

Elementele nocive - din deseuri sunt considerate in acest caz metalele grele care pot declasa fonta lichida si otelul. Limitele sunt considerate etape limitattive a utilizarii acestor materiale deoarece depasirea unui prag calculat prin : cantitatea de deseu x % element nociv care depasesete nivelele mentionate duce la excluderea utilizarii chiar daca celelalte componente sunt permise. Aceste limite sunt determinate cu modelul de analiza a compatibilitatii materialelor cu tehnoilogia utilizata;

Caracteristicile materialelor fabricate sunt prezentate in raport cu capacitatea sau caracteristicile tehnologice ale tehnologiei in care urmeaza sa fie folosite;

Sinergia acestor materiale in raport cu tehnologia in care sunt procesate se refera la amplificarea unui efect favorabil atunci cand doua sau mai multe deseuri sunt utilizate impreuna sau fiecare in anumite conditii favorabile decat atunci cand ar fi folosite separat sau in tehnologii improprii;

Indicele final de compatibilitate - se refera la decizia finala care este adoptata pentru un deseu destinat folosirii pe un anumit flux tehnologic;

.I.1.1. Procedee hidrometalurgice de valorificare a de(eurilor pulverulenteProcedeele care au rezolvat problema temperaturilor de lucru ridicate (i care pe plan mondial au cunoscut o rapid( (i bun( dezvoltare n procesarea (i valorificarea de(eurilor pulverulente sunt procedeele hidrometalurgice.

Dintre procedeele pirometalurgice cunoscute, vor fi prezentate urm(toarele procedeul Ezinex dezvoltat pentru prima dat( n Fran(a, procedeul Cebedeau n Belgia, iar n SUA procedeul Amax /16/.

Procedeul Ezinex

Schema de principiu a procedeului Ezinex este prezentat( n figura 1.8, etapele acestuia fiind urm(toarele:

1) lixivierea prafurilor cu o solu(ie neutr( de clorur( de amoniu sau clorur( de sodiu;

Lixiviere - aceasta const( n extragerea unor metale sau a unor componen(i metalici dintr-un material cu ajutorul unui solvent (ap( obi(nuit(, ap( acidulat( sau ap( alcalinizat() care str(bate materialul f(r(mi(at. Concentra(ia de metale grele n efluent (apa de ploaie de exemplu) nu trebuie s( dep((easc( valoarea limit( a ordonan(ei pentru apa potabil( iar pH-ul s( fie n domeniul neutru p(n( la slab bazic.

2) purificarea prin cementare a lixiviatului, etap( n care metalele mai electropozitive dec(t Zn sunt eliminate;

3) electroliza solu(iei purificate (ntr-o celul( electrolitic( conven(ional( cu catod de titan (i anod de grafit;

4) evacuarea prin evaporare a electrolitului pentru eliminarea clorurii de amoniu sau a clorurii de sodiu.

Procedeul Amax, const( practic din acelea(i etape, doar c( lixivierea se face cu hidroxid de sodiu sau hidroxid de potasiu /2/.

Procedeul Cebedeau

Procedeul Cebedeau a fost dezvoltat de c(tre Universitatea Liege, Belgia (n cooperare cu firmele Cebedeau Liege (i SERH din Saint Florentin, Fran(a /10/. Acest procedeu se aplic( (n special prafului de cuptor electric, schema fluxului tehnologic fiind prezentat( (n figura 1.8

Produsele ob(inute prin aplicarea procedeului Cebedeau sunt:

Compozi(ie chimic(Utilizare

pulbere de zincZn = 99-99,5%; Pb < 0,1%; Fe = 0,1-0,15%;

Cu = 0,01-0,05%ob(inere coloran(i pe baz( de pulbere de zinc

burete de plumbPb = 99%; Cu = 0,05%prelucrare ulterioar( (n metalurgia neferoas(

Figura 1. 8 Valorificarea de(eurilor pulverulente prin procedeul Cebedeau /10/.I.1.2. 1.2.3 Alte procedee de valorificare a de(eurilor pulverulentePe l(ng( procedeele hidrometalurgice, care au rezolvat problema temperaturilor ridicate (i a complexit((ii instala(iilor, pe plan mondial s-au dezvoltat (i alte procedee de procesare a de(eurilor pulverulente, cum ar fi: hidrociclonarea, peletizarea, brichetarea, toate acestea realiz(nd o corec(ie corespunz(toare a compozi(iei granulometrice precum (i un randament ridicat de (ndep(rtare a metalelor neferoase din compozi(ia lor.

O prezentare schematic( a acestor tipuri de procedee este prezentat( n tabelul 1.5, acestea aplic(ndu-se n prezent cu rezultate satisf(c(toare referitoare la ambele probleme (compozi(ie granulometric(, con(inut de metale neferoase), n Japonia, Germania, SUA, Olanda, Austria /17/.

n Japonia, combinate siderurgice cum ar fi Nagoya, Kawaishi, Muroran (i Kimitsu utilizeaz( de mai bine de cincisprezece ani aceste procedee.

Tabelul 1.5 Procesarea de(eurilor pulverulente /17/.

Denumire procedeuDescriereCaracteristici

HIDROCICLONARE(1980 Japonia)hidrociclonare cu separarea Zn (i a Pb( micropeletizare ( aglomerarea) 60 80% Zn este (ndep(rtat (nainte ca praful s( fie utilizat la aglomerare;

b) % C con(inut n praf este recuperat eficient.

HIDROCICLONARE(1987 Japonia)hidrociclon ( evacuare parte ( ( superioar( ( evacuare coagulare (i

parte inferioar( sedimentare

( (deshidratare deshidratare

( ( reciclare v(ndut

proc. siderurgice (con(inut mare de Zn)a) gradul de (ndep(rtare a Zn poate ajunge la 95%.

MICROPELETIZAREdeshidratare ( omogenizare ( micropeletizare ( aglomerarea) construc(ie relativ simpl( a echipamentului;

b) impediment moderat la permeabilitatea gazului la aglomerare.

PELETIZARE OXIDANT(

deshidratare ( uscare ( omogenizare ( peletizare ( calcinare ( reducere ( furnalea) aglomerare foarte bun( a prafului fin.

PELETIZARE (I PREREDUCERE

pr(jire oxidant( ( omogenizare ( peletizare ( pr(jire clorurant( ( furnale (la combinatul Koho Koghyo se prelucreaz( ~ 7.000 t praf/lun()a) dezincare eficient(,

~ 80%;

b) reducerea consumului de combustibil.

PELETIZARE OXIDANT( CU CLORURARE VOLATILIZANT(

pr(jire oxidant( ( omogenizare ( peletizare ( pr(jire clorurant( ( furnale (la combinatul Muroran se prelucreaz( ~ 5.500 6.000 t praf/lun()a) se pot prelucra toate tipurile de praf;

b) dezincare (i (ndep(rtarea eficient( a altor impurit((i;

c) recuperarea metalelor pre(ioase.

PELETIZARE CU AUTO(NT(RIRE (1980 Japonia)deshidratare ( amestecare cu ciment ( peletizare ( (nt(rire ( furnale

( convertizora) praful fin poate fi aglomerat utiliz(nd un echipament simplu

PELETIZARE CU AUTO(NT(RIRE (1987 Japonia)

dozare ( amestecare ( peletizare ( sitare ( (nt(rire ( clasare ( furnale

( aglomerarea) consum sc(zut de energie la aglomerare;

b) reducerea substan(ial( a emisiilor de NOx (i SOx.

Figura 1. 9 Schema tehnologic( de ob(inere a peletelor oxidate /17/.n ceea ce prive(te hidrociclonarea (lamului de furnal, exista un procedeu aplicat la combinatul Kawaishi din Japonia /18/. n urma proces(rii acestuia se ob(ine un praf cu un con(inut sc(zut de Zn care urmeaz( a fi peletizat sau brichetat, put(nd astfel fi reciclat n procesul de aglomerare cu rezultate satisf(c(toare (i un praf cu un con(inut ridicat de metale grele, praf ce urmeaz( a fi livrat beneficiarilor din industria neferoas(.

Aceast( instala(ie de la Kawaishi are o capacitate de prelucrare de aproximativ 1.500 tone de (lam de furnal pe lun(, ob(in(ndu-se un randament de dezincare (ntre 60 (i 80%.

De asemenea, (n Olanda la combinatul Ijmuiden Hoogovens, func(ioneaz( o astfel de instala(ie cu o capacitate de 60.000 t/an, care prelucreaz( (lamul de furnal cu urm(toarea compozi(ie: Fe = 35%; Zn = 0,8%; Pb = 0,2% (i C = 31% /10/.

Instala(ia de hidrociclonare prezentat( func(ioneaz( cu dou( hidrocicloane, fiind posibil( utilizarea chiar utilizarea a trei hidrocicloane conectate n serie.

Acest procedeu, relativ simplu ca construc(ie, proceseaz( doar (lamul de furnal n vederea recicl(rii acestuia la aglomerare dup( ce metalele neferoase au fost concentrate (ntr-o frac(ie separat( ce urmeaz( a fi (mbog((it( n mod continuu p(n( c(nd con(inutul de Zn (i Pb reclam( utilizarea acestuia n metalurgia neferoas(.

Acest procedeu a fost adoptat din anul 1989 (i n Germania la uzina Thyssen Stahl AG, unde hidrociclonarea se face (ntr-o instala(ie cu trei trepte, precum (i n Anglia /19/.

Dintre procedeele prezentate n tabelul 1.3, peletizarea cu auto(nt(rire (la rece) a prafurilor (i (lamurilor prezint( inconvenientul c( peletele astfel ob(inute necesit( o perioad( de stocare de c(teva zile pentru a se ob(ine o rezisten(( la compresiune de ~100 kgf/cm2, satisf(c(toare utiliz(rii acestora n procesul de elaborare a fontei n furnal.

Din acest motiv, s-a dezvoltat un alt procedeu de corec(ie a compozi(iei granulometrice a de(eurilor pulverulente, relativ mai complicat dec(t peletizarea cu auto(nt(rire, dar cu rezultate mai bune, (i anume brichetarea la cald a prafurilor (i (lamurilor.

Acest procedeu se aplic( n prezent n Austria la Voest Alpine Linz, Coreea la Posco (i n Germania la Thyssen Stahl AG, fiind utilizat pentru valorificarea prafului de convertizor /9,11/.

La Voest Alpine Linz, instala(ia bricheteaz( aproximativ 8t de praf pe or( (60% praf grosier (i 40% praf fin). Aceast( brichetare se face la o temperatur( de 600 750C, n atmosfer( inert( (N2), f(r( utilizare de liant. Brichetele astfel ob(inute au un grad ridicat de metalizare, put(nd fi (nc(rcate n convertizor ca (nlocuitor al fierului vechi. Plumbul (i zincul din praful ob(inut este (mbog((it continuu, de la ~ 2% p(n( la peste 20%. n momentul n care con(inutul de Pb (i Zn este suficient de mare (peste 20%), acesta este direc(ionat spre metalurgia neferoas( ca materie prim( secundar(.

Instala(ia de la Voest Alpine Linz este cuplat( (i cu o instala(ie de captare a gazului de convertizor, instala(ie care asigur( at(t r(cirea c(t (i epurarea acestuia. Procedeul de captare - denumit LT - Lurgi Thyssen - permite utilizarea ulterioar( a acestui gaz bogat n CO de c(tre al(i consumatori din cadrul combinatului.

Pentru (lamul de convertizor, tot la Voest Alpine Stahl Linz, func(ioneaz( din anul 1990 o instala(ie de procesare (i reciclare a acestuia dup( un procedeu denumit OG, care const( n esen(( din urm(toarele etape:

acumularea (lamului de convertizor (ntr-un bazin de sedimentare;

deshidratarea (lamului;

aglomerarea (lamului cu CaO;

uscarea (lamului - umiditatea de max. 5%;

reintroducerea n (arja de convertizor n cazul unui con(inut sc(zut de Zn (i Pb sau direc(ionarea spre beneficiari din metalurgia neferoas( n cazul unui con(inut ridicat de Zn (i Pb.

Procedeele prezentate anterior (LT (i OG) sunt eficiente n exploatare dar rezolv( doar cazurile particulare de valorificare a prafului (i (lamului de convertizor.

Un alt procedeu, dezvoltat n SUA de c(tre Pelletech Corporation - Pittsburg n cooperare cu Modern Equipment Company - Washinton (i Michigan Technological University, pentru procesarea prafurilor at(t grosiere c(t (i fine generate n procesele siderurgice, este PTC - Hot Metal /10/.

Acest procedeu proceseaz( n principiu urm(toarele tipuri de de(euri:

* praful (i (lamul de furnal;

* praful (i (lamul de convertizor;

* (underul grosier de laminare;

* (lamul de laminare cu un con(inut de ulei de max. 2%.

Aceste de(euri sunt malaxate (mpreun( cu cocs m(runt, var ars (i praf de silice dup( care se peletizeaz( (i se introduc (ntr-o autoclav( la o temperatur( de 120 220C n vederea usc(rii (i respectiv a (nt(ririi.

O instala(ie pilot, cu o capacitate de prelucrare de 80.000 t de(euri pulverulente pe an a fost construit( n anul 1991 la Eagle Mills, Michigan /17/.

n ceea ce prive(te praful de cuptor electric, la o(el(ria KEP - Krupp Edelstahlprofile GmbH, Siegen, s-a propus reciclarea continu( a acestuia (n vederea transform(rii lui (ntr-un produs apt a fi utilizat ca materie prim( secundar( (n metalurgia neferoas(, ca urmare a cre(terii con(nutului de zinc (i plumb din praf /20/. Astfel, s-au efectuat teste preliminare de insuflare (n cuptorul electric cu arc, a prafului captat (n filtrele cu saci, dup( care acesta a fost analizat pentru alc(tuirea bilan(ului de zinc (i plumb, put(nd astfel estima, eficien(a (mbog((irii prafului nou generat cu aceste elemente. Concenta(iile de praf, zinc (i plumb (n gazul brut prezentate fac sa se observe c( con(inutul de zinc din praful (mbog((it este mai mare de 65%. Datorit( rezultatelor pozitive ob(inute (n urma testelor preliminare, la KEP a fost instalat( la (nceputul anului 1997, o unitate permanent( de injec(ie fix(, praful de cuptor electric fiind (n propor(ie de 62% valorificat prin reciclarea lui continu(. Praful a fost injectat direct la limita de faz( dintre zgur( (i baia metalic(, rezultatele experiment(rilor ar(t(nd c( reciclarea continu( a prafului de cuptor electric nu influen(eaz( calitatea m(rcilor de o(el (i nici durata (arjei. n viitor, acest procedeu va fi optimizat (i aplicat (n mod continuu deoarece prezint( at(t avantaje ecologice c(t (i economice.

Avantajele ecologice sunt urm(toarele:

diminuarea cantit((ii de(eului pulverulent;

recuperarea metalelor utile - Zn, Pb;

cre(terea concentra(iei de Zn n praful de cuptorul electric cu arc de la 18% Zn (f(r( reciclare) p(n( la 30,5% Zn prin reciclarea a 62% din praful generat;

Avantajele economice sunt urm(toarele:

valorificarea prafului bogat (n zinc (i plumb prin v(nzarea acestuia beneficiarilor din metalurgia neferoas(;

direc(ionarea c(tre alte scopuri a costurilor necesare depozit(rii prafului de cuptor electric.

Procedeele de procesare singular( a (underului (i (lamului de laminare uleios pot fi clasificate n procedee de tratare fizico-chimic( (i procedee de tratare termic(. Aceste variante de procesare (i reciclare, au fost dezvoltate pentru a realiza n primul r(nd dezuleierea acestor tipuri de de(euri (con(inutul de ulei poate varia (ntre 1 30%) n vederea unei valorific(ri ulterioare /21,3/. Procedeele se aplic( n func(ie de posibilit((ile fiec(rei uzine (combinat), impun(ndu-se ca procesarea acestora s( fie benefic( at(t din punct de vedere tehnic, ecologic (i economic.

Din categoria procedeelor termice, Altwert Oecotec este reprezentativ (i const( n uscarea (i dezuleierea (underului (i (lamului de laminare (ntr-un cuptor cu vatr( rotativ(, ob(in(ndu-se pulberea de Fe care poate fi reciclat( direct la aglomerare sau poate fi brichetat( la cald, brichetele astfel ob(inute put(nd fi utilizate ca (nlocuitor al fierului vechi la elaborarea o(elului n cuptorul electric cu arc /22/.

n Mllheim an der Ruhr, firma Altwert Oecotec a construit o astfel de instala(ie n cadrul combinatului Mannesmann Rhrenwerke AG care are o capacitate de prelucrare de aproximativ 2t de (under (i (lam pe or(, ceea ce corespunde unei capacit(ti de 12.000 tone anual.

Din categoria procedeelor de tratare fizico-chimic( vor fi prezentate dou( procedee reprezentative (i anume: granularea (underului (i (lamului de laminare uleios (i procedeul hidromecanic Preussag.

Thyssen Stahl AG a propus un procedeu de uscare a (underului (i a (lamului de laminare prin granulare n vederea recicl(rii ulterioare a acestora direct n procesul de elaborare a fontei n furnal, f(r( o utilizare anterioar( la aglomerare /23/. Astfel, (underul (i (lamul cu un con(inut de ulei de 3 4% (i respectiv umiditate de 20 30% sunt amestecate (mpreun( cu praful de retur (ntr-un malaxor cu ax dublu. Acest amestec este granulat (ntr-o instala(ie de granulare numit( Ldige, dup( care este uscat (ntr-un usc(tor cu pat fluidizat.

Preussag Anlagenbau GmBH a proiectat pentru un combinat siderurgic german o instala(ie de procesare hidromecanic( a (underului (i a (lamului de laminare n vederea dezuleierii acestora /24/.

n urma proces(rii se ob(in (under (i (lam cu un con(inut de ulei < 0,2%, ap( distilat( (i ulei uzat. Acest (under poate fi reciclat la aglomerare, apa distilat( poate fi utilizat( din nou n acest proces sau n diverse etape de flux tehnologic din cadrul combinatului, iar uleiul uzat este de obicei ars (ntr-o instala(ie special( n vederea ob(inerii de energie. Instala(ia proiectat( are o capacitate de prelucrare de 30.000 t de (under (i (lam anual.

EXPERIMENT(RI DE PELETIZARE A DE(EURILOR PULVERULENTE (N VEDEREA OB(INERII UNOR PELETE MIXTE

In urma diferitelor procese ce reprezinta etape de flux tehnologic, din cadrul unui agent economic producator de materiale metalice feroase , n afara produsului primar, rezult( o cantitate apreciabil( de de(euri pulverulente care ridic( probleme la valorificare pe de o parte datorit( unei compozi(ii granulometrice necorespunz(toare (( < 50 (m cu o pondere mai mare de 50%) (i pe de alt( parte datorit( con(inutului de metale grele din compozi(ia lor.

Alegerea unuia din procedeele de procesare a acestor tipuri de de(euri - prafuri, (lamuri, (under - n vederea ob(inerii unui produs apt a fi reciclat n diverse etape de flux tehnologic din cadrul unui combinat siderurgic, are la baz( ideea unor costuri c(t mai sc(zute ale opera(iilor de tratare astfel (nc(t recuperarea elementelor utile din aceste de(euri s( acopere cheltuielile de preg(tire, iar aceste cheltuieli s( fie mai mici sau cel pu(in egale cu cheltuielile de depozitare controlat(.

(n acest fel, o modalitate de procesare care urm(re(te transformarea acestor de(euri (ntr-un subprodus, reciclabil n procesele siderurgice, corespunz(tor chimic (i granulometric, (l reprezint( procesul de peletizare. Peletizarea este un procedeu flexibil, care permite realizarea unor re(ete ce pot con(ine unul sau mai multe de(euri pulverulente, n func(ie at(t de compozi(ia chimic( impus( de locul recicl(rii produsului ob(inut, c(t (i de cantitatea de de(euri pulverulente generat( (ntr-o anumit( perioad(. Experiment(rile proprii efectuate au avut la baz( ideea ob(inerii unor pelete mixte cu continut de oxizi de fier dar si de carbon , pelete care au fost supuse unui proces de durificare prin incalzire la cca 700 grade celsius intr-un cuptor de ardere refractare de las CCPPR Alba Iulia.

n vederea realiz(rii experimentelor de micropeletizare, n prima faz( am prelevat probe de de(euri pulverulente din mai multe sec(ii ale platformei siderurgice MITTAL SA Hunedoara (n decursul unei perioade de o lun( fiind colectate probe reprezentative din urm(toarele tipuri de de(euri:

-praf de otelarie

-slam de la aglomerare furnale depozitat inca in haldele de la Mittal SA Hunedoara

-grafit pulbere rezultat din macinarea unor resturi de electrozi de grafit folositi la otelarie

-bentonita pulbere

Fiecare prob( de de(eu a fost supus( unei opera(ii de preg(tire n vederea proces(rii, prin peletizare. \

Pentru aprecierea calit((ii acestor de(euri pulverulente, s-au efectuat determin(ri ale caracteristicilor fizico-chimice (i anume: compozi(ia chimic(, compozi(ia granulometric( (i capacitatea de umectare.

Aceste caracteristici intervin cu o pondere important( n procesul ob(inere a unui produs din de(euri, reciclabil (n diverse etape ale fluxului tehnologic din cadrul unui combinat siderurgic.

I.2. EXPERIMENT(RI REALIZATE (I REZULTATE OB(INUTE

Preg(tirea de(eurilor pulverulente n vederea micropeletiz(rii a fost efectuat( prin omogenizarea acestora, n diferite propor(ii, dup( metoda con-inel cu trei trepte de formare a conului, ob(in(ndu-se astfel un amestec mecanic care poate fi supus opera(iei de micropeletizare.

Experiment(rile de micropeletizare au fost, utiliz(nd o tob( de peletizare cu urm(torii parametrii:

diametrul exterior - (ext = 800 mm;

diametrul interior - (int = 600 mm;

l((imea tobei - l = 200 mm;

tura(ie - 24 rot/min;

greutatea (arjei - G = 10 kg.

Apa utilizat( la micropeletizare a fost ad(ugat( folosind un dispozitiv de pulverizare care asigur( un grad de atomizare a apei de peste 90%, umectarea amestecului f(c(ndu-se continuu n timpul rotirii tamburului.

Re(etele propuse pentru experiment(rile de micropeletizare au urm(rit ob(inerea unui produs reciclabil at(t n procesul de aglomerare c(t (i ca agent de spumare a zgurii n procesul de elaborare a o(elului n cuptorul cu arc electric.

Propor(iile de ad(ugare a componen(ilor n amestec au fost stabilite pentru a permite utilizarea micropeletelor ob(inute n cele dou( procese men(ionate anterior, (in(ndu-se cont de urm(toarele aspecte:

fierul total - Fetot - s( fie similar con(inutului de fier total din minereurile utilizate la aglomerare;

carbonul - C - s( asigure necesarul de element reduc(tor n cazul procesului de spumare a zgurii (i s( (nlocuiasc( par(ial cantitatea de cocs necesar( procesului de aglomerare;

calciul (oxidul de calciu) - CaO - s( asigure materialul liant pentru ob(inerea unor micropelete coerespunz(toare din punct de vedere al comport(rii la manipulare (i n proces.

Ponderea acestor elemente n produsul ob(inut trebuie s( varieze ntre urm(toarele limite:

Fe = 45 65% ( praf de furnal, (under;

Ca = 5 15% ( praf de furnal, praf de var;

C = 10 30% ( praf de c(rbune, praf de cocs, praf de furnal.

n conformitate cu aceste aspecte am alc(tuit, pe baza calculelor, re(etele amestecurilor mecanice ce urmeaz( a fi micropeletizate, ponderea elementelor utile (Fe, Ca, C) (i a de(eurilor pulverulente n componen(a re(etelor fiind prezentate n tabelele urmatoare :

Tab 2.1-Compozitia chimica a prafului de otelarie

Compozitia chimica,[%]

MaterialFe2O3FeOFetotSiO2Al2O3CaOMgOMnOAlti ox

Praf de otelarie90,031,5764,711,250,250,450,154,571,73

Tab 2.2-Compozitia chimica a slamului de la aglomerare-furnale

Compozitia chimica,[%]

MaterialSiO2FeOFe2O3FetotPSC Al2O3CaOMgOMnO

Deseu feros aglomerare furnale10,618,9833,3730,340,141,4022,338,9710,632,550,90

Tab 2.3-Compozitia chimica a grafitului

Compozitia chimica,[%]

MaterialCSiO2CaOMgOAl2O3

Grafit9810,230,090,68

Tab 2.4-Compozitia chimicaa bentonitei

Compozitia chimica,[%]

MaterialSiO2Al2O3Fe2O3CaOMgOK2ONa2OTiO2P.C.

Bentonita de Gurasada71,4512,61,634,171,61,351,20,265,64

Tab 2.5-Componenta retetelor realizate

Componenta retelelor , [%]

Nr.retetaPraf otelarieSlam aglomerare furnalPraf grafitBentonita

R1821053

R2781543

R3742033

R4653023

R5554023

Aprecierea finaliz(rii procesului de micropeletizare s-a f(cut vizual, c(nd practic (ntreaga cantitate de praf era umectat(, iar dimensiunea micropeletelor r(m(nea constant(.

Formarea micropeletelor, distribu(ia lor pe clase granulometrice, precum (i rezisten(a la manipulare sunt influen(ate de urm(torii factori:

cantitatea de ap( utilizat( pentru micropeletizare, exprimat( prin umiditatea acestora;

con(inutul de calciu din praful de var care reprezint( liantul (i elementul care confer( micropeletelor rezisten(( la manipulare (i n proces;

con(inutul de carbon, adic( cantitatea de praf de c(rbune, praf de cocs (i praf de furnal din re(et(, dar n principal praful de c(rbune care influen(eaz( semnificativ m(rimea (i distribu(ia granulometric( a micropeletelor datorit( comportamentului s(u hidrofob;

durata micropeletizrii.

Dup( efectuarea opera(iilor de omogenizare (i micropeletizare pentru fiecare re(et( n parte au fost determinate urm(toarele caracteristici:

umiditatea micropeletelor, [%];

masa n vrac a micropeletelor n stare umed( (i n stare uscat(, [g/cm3];

distribu(ia pe clase granulometrice a micropeletelor n stare crud(,

(n tabelul 2.7 fiind prezentate rezultatele acestor determin(ri, n tabelul 2.8 este prezentat diametrul mediu al micropeletelor obinute.

Tabelul 2.7 Caracteristicile micropeletelor ob(inute.

Nr.Compozi(ie re(et(Durata micropeletiz(riiUmiditateMasa n vracClase granulometrice, [mm]

re(et([%][min][%][g/cm3]>55 33 22 155 33 22 1