Curs 1I. Ecocriza

a. Ce este efectul de sera?b. Distrugerea stratului de ozonc. Poluarea Oceanului planetare ( dpdv al implicatiilor economic-sociale)

II. Obiect de stiudiu si importanta a economiei mediului:- Cand a aparut primele preocupari in domeniu- Principalele preocupari la dezvoltarea domeniului din partea unor economist romani si

straini.- Importanta economiei mediului care se reflecta printr-o balanta a fluxurilor material

determinand ecuatiile de balanta si concluziile- Cum se integreaza ec mediului in domeniul stiintelor ambientale: caracterul

interdisciplinar si integrator.III. Ecolimbaje- Mediul ca spatiu de confluent a unor interese multiple si diverse.

a. Patrimonial natural: Ce este patrimoniul natural? Trasaturile patrimoniului Implicatiile in plan economic si social Importanta patrimoniului natural Rolul statului in gestionarea patrimoniului natural

b. Bunurile publice de mediu: Criteriile utilizate pt stabilirea daca un bun este public-privat, public-pur.

c. Valoarea economica totala a bunurilor si serviciilor de mediu: Ec mediului stabileste valor pt bunurile si serv de mediu pt a da mai multa

coerenta mecanismului economic.d. Avantajele si pagubele de mediue. Externalitati de mediu

Ce sunt externalitatile And apar Cum se clasifica Cu se madifesta in cazul RO

f. Indicatorii de mediu Care sunt factorii care influenteaza sist de indicatori de mediu Cum se clasifica indicatorii de mediu Ce principiu trebuie sa respecte orice sistem de indicatori de mediu

IV. Relatia mediu-economiea. Prin ce se caracterizeaza o astfel de relatieb. In ce consta dimensiunea economica a mediuluic. In ce consta performantele sist tehnico-productiv si socio-economicd. Trasaturi generale si specifice ale mediuluie. Mediu- factor de productie vital.

Curs 2.

ECOCRIZA

Acumularea si accentuarea starilor conflictuale dintre om si natura au inceput sa-si multiplice formele concrete de manifestare ale caror implicatii devin tot mai alarmanteIn functie de aria de cuprindere, fenom si proc de mediu se manifesta:a. La nivel globalb. La nivel regiona c. La nivel localLa nivel Global:Principalele fenom si procese de mediu sunt reprezentate prin: - efectul de sera care presupune distrugerea stratului de ozon, poluarea oceanului PlanetarLa nivel Regional:Aparitia dezechilibrelor anbientale este datorata accidentelor de pe platformele ind chimice, de la centrele nucleare conducand la poluarea apei de suprafata, apei subterane, a aerului,etc. Caracteristic acestei situatii este faptul ca sursele de poluare sunt bine localizate dar ca urmare a lipsei unodr mecanisme specifice, eficiente costurile poluarii sunt suportate fara nici o despagubire, uneori pe perioade lungi de timp, de colectivitati care nu au nicio responsabilitate pt accidentele produse. De exemplu poluarea regionala a apei de suprafata si subterana este cauzata atat de deseurile indistriale cat si de activitati din agricultura prin nitratii si nitritii proveniti de la utilizarea ingrasamintelor chimice, a pesticidelor, a erbicidelor etc.Desi paleta instrumentala economica pentru protectia mediului are o larga extindere in acest domeniu, utilizarea lor este restransa si mai putin eficienta atata vreme cat nu se creaza un suport logistic corespunzator ( de la baza tehnico-materiala pana la realizarea unui cadru specific de cooperare regionala). Nivelul LocalSunt frecvente poluarea prin mirosuri urate, prin zgomot precum si pol estetica. Pt primele 2 cazuri exista posibilitatea localizarii sursei de poluare si efectuarea unei analize cost-beneficiu care sa stea la baza deciziei de reducere a poluarii.In cazul poluarii estetice, esteticianul trebuie sa se substituie economistului, in aceasta situatie fiind posibile doar formularile unor aprecieri in termeni nemonetari.

Efectul de sera consta in retinerea unei cantitati tot mai mari din energia reemisa de sol si atmosfera sub forma de infrarosii, de catre norii si gazele cu efect de sera. Urmarile efectului de sera sunt:- Cresterea temperaturii medii cu 1-5 C- Cresterea nivelului Oc Planetar cu pana la 1m- Modificarea productivitatii agrosistemelor- Afectarea unor ecosisteme vitale: acvatice, forestiere.Ecosistemul reprezinta o unitate functionala elementara a mediului si exprima relatia de interdependenta dintre biotop ( suportul vietii-partea inerta) si biocenoza ( diferite forme de viata legate de o anumita zona)De ex, ecosist acvatic este format din biotop (apa, albia raului cu sedimente) si biocenoza ( flora si fauna acvatica). Plecand de la aceste considerente cercetarile au demonstrat ca temperatura medie a planetei ar fi fost de -19C. Efectul de sera nu este daunator in sine, ci prin nivelul si intensitatea lui. Principalele gaze care contribuie la ef de sera sunt: CO2 – 60%, Metanul – 14%, Oxizii de azot – 12% si Substantele floro-cloro-carbonice – 4%.

D.p.d.v. al distributiei spatiale, SUA contribuie cu aprox 20% din emisia totala de CO2, tarile vest-europene dezvoltate cu aprox 14%.Urmarile efectului de sera sunt resintite de intreaga populatie. In acest sens programele si proiectele pt diminuarea ef de sera constau in mobilizarea si dimensionarea unor resure importante pt reducerea emisiilor care contribuie la ef de sera.O logica elementara ne sugereaza ca acoperirea chelt pt protectia si conservarea capitalului natural trebuie facuta de fiecare tara in arte in funct de aportul sau.De ex: desi concentratia de metan este doar de 14%, efectul marginal al acestui gaz este mult mai mare, adica o crestere cu 1% a concentratiei de metan in atmosfera determina o crestere t mai mare a nivelului poluarii in atmosfera. In cazul acestui gaz, sursele de emisie sunt atat antropice cat si naturale. In cazul surselor naturale remarcam zonele umede – orezariile. In acest context atitudinea fata de ef de sera este foarte diferita pornind chiar de la un pesimism maladiv pana la cei care ingnoreaza acest fenom. In acest sens specialistii trebuie sa-si fundamenteze concluziile pe baza unui cadru general ale carui componentear putea fi:1. Soldul balantei globale al resurselor2. Raportul dintre diferitele forte politico-militare si rolul rezervat acestora pt

solutionarea probl de mediu3. Natura reversibilia si ireversibilia a ef de sera4. Importanta acordata factorului de timp si conflictului dintre generatiiSoldul balantei globale al resurselor:Modificarea productiv agrosist are drept cauza principala resursa apa. Procesul de supraincalzire al planetei determina o crestere a Oc Planetar cu pana la 1 m. In acest sens se va modifica aportul de apa pe diferite regiuni in sensul ca zonele limitrofe (costiere) unde se gasesc amplasate cele mai puternice agrosisteme se vor confrunta cu un excedent de apa ceea ce va determina o inrautatire parametriilor agroproductivi. Putem concluziona prin acestea ca unele zone vor fi inundate, iar alte zone pot fi marcate de o anumita ariditate, beneficiind de un aport scazut a resursei de apa.Depasirea acestor situatii inseamna nu numai cresterea disponibilului resurselor de apa, ci si o mai buna distribuire a acestora.Raportul dintre diferitele forte politico-militare si rolul rezervat acestora pt solutionarea probl de mediu:Are ca suport atat aspectele subiective cat si cele obiective. In acest sens se sesizeaza tendinta de creare a unor instante internationale care sa solutioneze problemele de mediu. Ca elemente obiective am putea spune ca din cercetarile facute => mentinandu-se ritmul de emisie al gazelor cu ef de sera, peste 30-40 de ani am putea sa ne confruntam cu dezechilibre majore in cadrul unor ecosisteme de natura ireversibilaImportanta acordata factorului timp si conflictul dintre generatii:Timpul vizeaza piatra de incredere pt solutionarea probl de mediu, comportamentul individului, cum actioneaza o colectivitate, spiritul de echipa, etc. Conflictul dintre generatii: aici intervine conceptul de dezvoltare durabila.

Curs 3CONTINUTUL ECONOMIEI MEDIULUIPreocuparile pt gestionarea si administrarea capitalului natural s-au cristalizat in timp sub mai multe denumiri: ec med inconj, ec med ambiant, ec prot si mediului, ec ecologica si ec mediului.

Pt a sesiza deosebirile in ceea ce priveste semnificatia acestor formulari este necesar sa precizam continutul notiunii de mediu.Mediul este un complex teritorial reunind formele de relief, structuri geologice, apele, flor, fauna, bogatiile solului si ale subsolului, toate reprezentand componente ale cadrului natural de desfacere a activitatilor economice.Din aceasta perspectiva deosebirile dintre mediu inconjurator si med ambiant este:- Mediul inconj are o serie mai cuprinzatoare fata de notiunea de mediu natural incluzand

si structurile materiale create de om.- Mediul ambiant reprez si relatiile interumane, deci mediu ambiant cuprinde med inconj si

med spiritualEconomia mediului natural este un concept utilizat gresit deoarece mediul natural este pleonasm. Daca folosim notiunea de ec ecologica, aceasta se refera doar la reguli si concepte, deci nu precizeaza un domeniu. Economia ecologica analizeaza regulile de natura ecologica dintr-un domeniu dat.Ec protectiei mediului este un domeniu liniar, pt ca se studiaza mai ales activitatile de protectie a mediului.Economia mediului este notiunea cea mai corect utilizata pt ca toate elementele descrise pana acum sunt cuprinse in ec mediului.Plasand in timp ideea unei gestionari rationale a capitalului natural vom gasi ca pct de pornire epoca victoriana. Atunci a fost semnat actul reformei ce reunea o serie de reguli prin a caror respectare se urmarea diminuarea/evitarea impactului activ industriale asupra capitalului natural.Asemenea reguli s-au impus odata cu perceptia mediului ca variabila tot mai importanta in atingerea obiectivului de crestere a bunastarii. Plusul de energie pe care omul a inceput sa-l gestioneze in procesul revolutiei industriale ii aducea un plus de confort, un plus de bunastare, numai ca orice plus risca sa fie anihilat ca urmare a degradarii capt natural, cadru natrual in desfasurarea activitatilor socio-economice.Pana in 1900 chiar 1914, preocuparile pt imbunatatirea gestionarii capt natural aveau ca mobil numai aspecte sociale si doar intre 1914 si sf celui de-al II –lea Razb Mond a inceput sa se contureze o conceptie mai coerenta, conceptie cristalizata sub denumirea de Ec mediului.Perioada de dupa al 2-lea RM a fost dominata mai ales de acumulari cantitative. Pe acest fond s-a actionat in numele conceptiei conform careia mediul ar fi un rezervor inepuizabil de resurse si in acelasi timp un depozit extensibil pt deseuri, reziduuri, emisii poluante. Aceasta filosofie a fost infirmata la inceputul 1960, cand a luat sf perioada de boom economic. Au fost puse in evidenta decalajele tot mai mari intre costurile private si costurile sociale ceea ce echivaleaza cu diminuarea dezvoltarii economiei durabile antaicipand ca aceste costuri sa fie egale cu costurile private+ costurile externe. De ex in cazul unei centrale termoelectrice costurile private sunt costurile antrenate pt obtinerea unui kw energie in timp ce costurile externe sunt costurile suportate cu emisiile de gaze in atmosfera.Plecand de la aceste considerente, primele lucrari ce au prezentat corect stiintific aceasta evolutie au fost „rapoartale cluburilor din Roma”. In aceasta lucrare s-au demonstrat limitele cresterii econ pe baza caracterului finit al resurselor naturale. Aceste rapoarte au fost confirmate in realitate respectiv au fost confirmate prin crizele energetice din 1970.Criza energetica de mat prime a demonstrat vulnerabilitatea sist econ mondial in raport cu resursele naturale.

Printre economistii care au acordat o atentie deosebita reflectarilor problemelor de mediu in plan econ, au fost Pigou si Pareto.Dintre economistii RO: N.N. Constantinescu si Nicolae Georgescu Roegon.Pt economistul Pigou, economia bunastarii pp fixarea unui obiectiv economic considerat ca satisfacut dpdv social.Acest obiectiv implica la randul sau maximizarea bunastarii general ( bunastarea econ= un elem al bunastarii gen). Cand vb de bunastare, Pigou se limiteaza doar la aspectele econ susceptibile a fi exprimate in termeni monetari. Pe de alta parte el considera ca avutia nationala este un indicator aprox identic al bunastarii econ, mai precis baza matriala a acesteia.Relatia dintre bunastarea econ si avutia nationala genereaza, conform aprecierilor lui Pigou 2 tipuri de efecte ( ef volumetrice si de distributie). Ef volumetrice ne arata ca atunci cand nu se inregistreaza o scadere a accesibilitatii la elementele avutiei pt cei saraci si cand nu intervin cauze exterioare procesului ( cauze de tip normativ, prin intermendiul statului), orice crestere in volumul total al avutiei se regaseste printr-o cresterea a bunastarii economice. Efectele de distributie ne arata ca orice cauza care limiteaza accesul la elementele avutiei pot cei saraci dar care nu inseamna o scadere a volumului avutiei nation, va pp de asemenea o cresterea a bunastarii econ.In concluzie se poate afirma ca Pigou atribuie politicii economice 2 elemente fundamentale: transferarea de avutiei de la cei carea au mai mult la cei care au mai putin si inbunatatirea performantelor sistemului productiv.Conform conceptiei lui Pareto, economia bunastarii trebuie sa promoveze solutii privind comparatiile interpersonale ale utilitatilor de care dispun indivizii in scopul atingerii unui maxim definit in raport cu colectivitatea in ansamblul sau. Prin urmare Pareto respinge ideea utilitatilor aditive (bunastarea unei colectivitati e suma bunastarilor indiv) si facand abstractie de dificultatille comparatiilor interpersonale privind utilitatile, sugereaza necesitatea unui spatiu optim social.In ceea ce priveste contributia specialistilor romani, N.N. Constatinescu a publicat in 1970 lucrarea „econ protectiei mediului inconjur.”, o lucrare din care se desprind urmatoarele idei:1. Investitiile in domeniul mediului sunt productive2. A subliniat necesitatea progresului tehnic ce trebuie promovat pe criterii ecologice3. Echilibrul economiei generale trebuie sa reflecte si echil ecologicGeorgescu Roegen a publicat „Legea entropiei si proc econ” in care realizeaza o evaluareCritica a viziunii mecaniciste asupra sistemului economic, viziune mecanicista conformcareia sistemul economic era analizat ca un sistem intre productie si consum. El a demonstrat necesitatea de a se lua in calcul si ceea ce se intampla si in etapa anterioara productiei respectiv etapa prelevarii de resurse naturale precum si necesitatea de a lua in calcul si etapa ulterioara productiei adica cea a consumului (lunad in calcul si cantitatea de deseuri , etc). O contributie imp a lui o reprezinta utilizarea legilor termodinamicii pt evaluarea performatelor sist economic, mai exact pt evaluarea fluxurilor de materie, substanta si energie intre capitalul natural si sist tehnico-productiv si socio-economic.Pe fondul acestor eforturi propunem urmatoarea definitie a economiei mediului:Economia mediului ca stiinta si disciplina economica studiaza mediul ca bun public si sistem bazat pe autoreproductie aflat in stransa interdependenta cu sistemul economic.

Curs 4

Nuantarea relatiilor mediu-economie

1. Caracterul de bun public nu neaga posibilitatea aprecierii unor elemente ale capitalului natural ci se refera la mediu in ansamblul sau, tinand insa cont de faptul ca probl acestuia nu se pot fi separate de cele ale componentelor saula

2. Studierea mediului ca sistem bazat pe autoreproductie.3. Interdependenta cu sistemul economic. Precizam ca gestionarea si administrarea cap

natural nu reprezinta un scop in sine ci are ca finalitate sustinerea pe baze durabile a activitatii economice vizand mai departe bunastarea sociala.

Ecosistemele si complexele de ecosist sunt incluse in capitalul social cand conserva legailtatile biologice ale existentei lor. Pornind de la acele aceste aspecte principalele directii de dezvoltare a ec mediului sunt:1. Elaborarea metodelor si tehnicilor de evaluare a cap natural, elaborarea metodelor si

tehnicilor de evaluare in termeni monetari a fenomenelor legate de evolutia mediului si utilizarea unor metode de analiza ca suport decizional.

2. Conceperea si aplicarea instrum politicii de mediu, fundamentarea cailor si instrum econ dar si a celor de tip comanda control utilizate in administrarea capit natural.

3. Evaluarea politicii de mediu dpdv al impactului acesteia asupra relatiei internationale.4. Fundamentarea trecerii de la modelul stationar de dezvoltare (modelul de dezv econ-

social propus de clubul de la Roma) la modelul dezv durabile.

Caracterul interdisciplinar si integrator al ec mediuluiCa spatiu de aplicare a conceptelor economice in domeniul mediului, eco mediului apeleaza la sistemul conceptual si intrumental al demersului cercetatorilor din alte domenii ca: stiinte despre natura, socio-politice, exacte.Este evident faptul ca nu pot fi fundamentate modalitatile de gestionare a cap nat fara sa cunoastem caract acestuia, instrumente de comanda-control al dinamicii sale, ceea ce presupune reflectarea in demersul cercetarii a conceptelor utilizate in dom bilog,ecolog,zoolog. De asemenea ec med prin insasi apartenenta sa la dom stiintelor ec apeleaza la sistemul conceptual al teoriei economiei generale, utilizand deci urmatoarele concepte: valoare, pret, cost, beneficiu, apeleaza la conceptele teoriei econ marginaliste: cost marginal, extern etc.Solutionarea in plan economic a probl de mediu nu este de conceput fara a lua in calcul individul, operatorii individuali ai activ econ-sociale.De aceea intre metodele si instrumentele proiectate de ec med sunt si unele ce au drept tinta modificarea comportamentului individual intr-un sens favorabil cap natural.Atingerea acestui obiectiv este dificila insa, pt ca cuplarea mediului la mecanismul economic este realizabila intr-o mica masura iar actiunile de tip comanda-control, actiuni normative sunt de cele mai multe ori costisitoare si nu intotdeauna eficace.In masura in care econ med ca stiinta si disciplina econ se maturizeaza isi delimiteaza si argumenteaza principiile de cercetare a mediului ca sistem, apeland la stiinte exacte. Depasind stadiul constatativ, ec med, poate sa-si identifice propriile principii care sa se reflecte in modele economico-matematice.In timp ec med si-a creat si isi creaza propriile concepte , metode si instrumente de cercetare a domeniului de aplicare ceea ce pune in evidenta caract integrator al acestei stiinte si discipline econ cum ar fi: avantaje si pagube de mediu, externalitati de mediu, indicatori de

mediu, internalizarea externalitatilor de mediu reprezentat contributii ale econ med la dezvoltarea teoriei si practicii econ generale.Limitele economiei mediuluiDeterminarea nivelului optim al poluariiIncompatibilitatea dintre optimul economic si cel ecologic (defiunit in raport cu autoportanta, autoreglarea cap natural) a impus ec med tratarea unei solutii de compromis aceea a poluarii optime. Aceasta incompatiblitate isi are originea printre altele in urmatoarele elemente:- Caracterul poluant al tehnilogiilor sistemului productiv- Structura si dinamica consumului- Politica economica interna si internationala

Curs 5Limitele economiei mediuluiOptimul economic privat – Qp = ( Pu = CMP )Pret unitar – Pu Costul mg privat – CMPBeneficiul mg privat – BMP = Pu-CMPCostul social – Cs = CP + CMEOptimul social – QsOrice majorare a CMP cu CME va determina o translatare a nivelului optim al productiei catre stanga, ca de ex in Q*sZona A: nivelul optim al beneficiului socialZona A+B: niv optim al beneficiului privat in cond acceptarii solutieiZona B: niv optim al poluariiZona C: beneficiul privat anulat prin internalizarea pagubelor de mediuZona C+D: niv non-optimal al poluariiA+B+C= 0~Q*p BMP = benef mg privatB+C+D= 0~Q*p CME = costuri mg externeAnularea Pr: A=C+DInreg pierderi D>A

Alte limite ale ec mediuluiIn acelasi timp piata isi are limitele sale in exercitarea functiei de alocare aficienta a res naturale si in evaluarea costurilor ecologice si sociale, ceea ce demonstreaza insuficientele adoptarii deciziilor numai in termeni econ traditionali si necesitatea unei evaluari sociopolitice cu o larga sustinere din partea societatiiRecurgerea la teoria marginalista pt formularea cailor de mentinere sub control a calitatii mediului prezinta de asemenea anumite limite in masura in care nu se ia in calcul capacitatea de autoepurare a cap natural precum si o serie de costuri sociale si sistemul de distribuire a puterii econ.Optimul paretian (Paretto) pp existenta atomicitatii puterii econ a caracterului ei achitabil: realitatea insa dezvaluie existenta concentratiei puterii econ, a neuniformitatii in timp si spatiu si mai ales influente ale puterii politice si sindicaleAnalizarea acestor factori si a consecintelor lor intr-un cadru global permite sublinierea faptului ca formarea preturilor, alocarea resurselor , modificarea necesitatilor si inclinatiile

consumatoriilor nu se desfasoara in concordanta cu modelele teoretice ale economiei bunastarii, dovedind prin aceasta limitele sale in a indica situatii de optimitate sociala.Dimensiunea si complexitatea fenomenelor arata de asemenea ca desi gestiunea mediului necesita un soport economic , care sa faca posiblia o sol eficienta pt alocarea si util resurselor rare, teoria ec conventionala prezinta numeroase limite legate de exprimarea lor in termeni monetarica si de simulare a unei piete in acest scop.Sist de preturi releva dificultatea masurarii aspectelor calitative ale bunastari iar mecanismul pietei nu poate surprinde cu exactitate preferintele pt bunurile publice, componente ale sistemelor naturale

Curs 6ECOLIMBAJE – PATRIMONIUL NATURALDin perspective economice, patrimoniul reprez un ansamplu de bunuri care printr-o gestionare adecvata sunt subceptibile sa conserve pt viitor potentialitatile de adaptare la utilizarile neinventariate pana in prezent.Din perspectiva socio-politica, patr reprez un ansamblu de elemente materiale si nemateriale care concura la mentinerea autonomiei si identitatii titularului lor in cond adaptarii in timp a acestuia la mediul dinamic. Prin urmare, conform celor 2 def, conceptul de patr pune accept pe elementele mat si nemat ale patr, relevand in acelasi timp o pozitie obiectiva (patr e o realitate) dar si o poz subiectiva si relationala (patr e in rel cu un titular)Notiunea de patr se poate aplica in domenii f diferite:patr genetic al unei specii, patr cultural al unei natiuni, patr unui individ care se poate compune din patr afectiv si patr socio-cultural si din patr comune (apartenenta la un ecosistem).Dincolo de aceasta mare varietate de continut al patr putem identifica anumite trasatur generale mai ales atunci cand e vb de resurse naturale si anume:1. Notiunea de patr nu se aplica numai realitatii obiective ci inglobeaza si ansamblul real dintre elementele constitutive ale patr si titularul lor fiind vb deci de o notiune relationala.2. Constituirea patr este un proc cumulativ, exprima o anumita continuitate intre prez si trecut.3. Patr prezinta o structura dar si o retea de reactii intre elem ce il compun , aceasta din urma facilitand proprietarului un comportament adecvat dinamicii mediului in care evolueaza. Capacitatea de adaptare la evolutia mediului nu e insa infinita atata vreme cat nu se dispune de un patr suficient de adaptabil, poate aparea riscul unui proces ireversibil. De aici poate aparea necesitatea preocuparilor permanente pentru adaptarea continua a patr ca o garantie a depasirii proceselor ireversibile.4. Intelegerea mediului exter de catre titularul unui patr , puterea de a sesiza aspectele pozitive ale experientelor joaca un rol important in mentinerea adaptabilitatii patr.5. Sistemul de gestionare a elem poatrimoniului vii trebuie sa respecte ciclurile si ritmurile acestora tinand cont deci de dimensiunea spatio-temporara a proceselor biologice pe care le prezinta, tinand cont deci de limitele a caror depasire pot antrena aparitia de fenomene ireversibile, de fenom de degradare a sist nat.6. Capacitatea de adaptare a unui patrimoniu este direct proportionala cu diversitatea componentelor sale. Notiunea de varietate nu este o proprietate intrinseca a unui anumit sistem. Varietatea se defineste in raport cu cel care face observarea pe baza unor coduri, limbaje, modele de reprezentat. Cu cat aceastea sunt mai complexe cu atat sporse

posibilitatea idendificarii elem care definesc notiunea de varietate. Prin urmare sesizarea varientatii depinde de grilele utilizate, de niv de cultura.7. Orice tendinta de specializare, respectiv orice alocare a unui elem patrimonial pt o utilizare precisa reprez o optiune fata de potentialul utilizabil al acestui. In acest caz are loc o diminuare a varietatii potentiale a patr, dar la fel de adevarat este ca destinatia atribuita poate genera noi potentialitati de adaptari, deci in ultima instanta vorbim de o imbogatire a patrimoniului. De aici rezulta necesitatea unui comportament intre prudenta si hazard care sa evite simplificarile periculoase ale structurii unui patrimoniu dar si riscul unui conservatorism incompatibil cu dinamica realitatii inconjuratoare.Importanta acestui concept se refera la un concept de contraforta in mainile specialistilor mai ales atunci cand acestia organizeaza procesul de negociere privind valorificare resurselor mediului sau a res mat intre utilizatori. In acest context apare si rolul puterii publice in gestionarea patr., conceput in acest sens aparatul administrativ capata roluri multiple:- Supravegherea stocului de resurse naturale cu scopul evitari degradarilor ireversibile si mentinerii potentialului de adaptare si regenerare- Acordarea de ajutor tehnic si financiare acelor actori sociali care propun proiecte ce poarta amprenta interesului pt viitor- Lansarea chiar de autoritatile publice a proiectelor pilot proprii.Bunul public poate fi definit atat in raport cu bunul privat cat si in rap cu propriile caractere. Bunurile private sunt bunuri care verifica principiul rivalitatii ( acelasi bun nu poate fi utilizat simultan de 2 sau mai multi agenti ) si principiul excluderii ( prin intermediul pretului:cel care plateste primul pretul beneficiaza de utilitatile acestuia).Bunurile care nu satisfac princ rivalitatii poarta denumirea de bunuri publice si se pot clasifica in: bunuri publice pure si bunuri publice mixte.