Curs 1. 06.10.2010 Operatori si comunicare in manag. mediului

Probleme privind GCN (gestionarea cap.nat.)- Supraexploatarea res.nat.- Cercetare de mediu- Poluare- Schimbari climatic- Disparitia speciilor- Nivel scazut al resurselor umane des specializare

Cap.nat. = sistem care reuneste ecosist. si complexele de ecosist. naturale, seminaturale si antropozate, acestea din urma in masura in care se conserva rolul dominant al legislatiilor biologice + antropic -> uzina.Cap.nat. are statutul de bun public atata timp cat este analizat ca sist, ca totalitate a componentelor sale si a relatiilor dintre acestea.Operatori:

- Institutionali:o Guvernamentali: MMP(Ministerul Mediului si al Padurilor), ANPM

(Ag.Nat.pt.Protectia Mediului, Ag.Judetene pt Protectia Mediului)o Neguvernamentali: ONG-urile de mediu

- Individuali

Curs 3. 20.10.2010

Modelul operational al complexului socio-ecologic national, precum si algoritmul pentru proiectarea si transpunerea in practica a sistemului de MM = suportul primar pentru diferentierea sistemului operatorilor implicati in gestionarea capitalului natural.

Prima etapa a valorificarii acestui suport primar, o reprezinta difinirea sferei de cuprindere a activ. avand ca finalitate mentinerea functiilor ecosistemelor si complexelor de ecosisteme existente in capitalul natural.

Caracterizarea activitatii de conservare a cap. natural, care genereaza diferite tipuri si forme de impacte pozitive asupra acestuia, impune prin urmare delimitarea domeniului protectiei mediului, evidentiind serviciile, respectiv mijloacele de conservare a CN si identificarea categoriilor de agenti care efectueaza cheltuieli pentru conservarea CN (conservarea CN nu exclude derularea activ. economic- sociale intr-o zona/alta, ci doar le limiteaza in raport de restrictiile ecologice, respectiv in raport de capacitatea de suport a CN). Exista insa, un caz particular de conservare, acela al prezervarii CN, atunci cand capacitatea de suport a acestuia este foarte scazuta, ceea ce induce necesitatea eliminarii celor mai multe dintre activitatile economico-sociale.

Capacitatea de suport defineste capacitatea dinamica a CN de a furniza resurse si servicii pentru populatii bine definite ca numar, precum si de a absorbi impactele pozitive si a le tampona pe cele negative. Capacitatea de suport depinde de fazele succesionale, in care se afla diferite componente ale CN, dar si de obiectivele asociate gestionarii acestora. Exemplificam, faptul ca, la nivelul unei rezervatii naturale, regasim si o zona de protectie absoluta alaturi de zonele

1

tampon si de activitatea economico-sociala a carui capacitate de suport care nu are in sine un nivel scazut, dar obiectivele gestionarii – conservarea biodiversitatii reclama prezervarea acestuia.

Aceleasi criterii pot si trebuie sa fie utilizate pentru aprecierea performantelor sist tehnologice. In ceea ce priveste protectia mediului ne incadram in principiul general al eficientiei, in sensul ca a preveni presupune costuri mai mici decat a corecta. Deosebirea intre actiunea prevenitva in domeniul protectiei mediului si cea la niv sistemului socio-ec este legata de riscul mai mare a unor pierderi intrinseci in conditiile unu nivel mai scazut ale predictibilitatii parametrilor ce caract fund. CN.

In timp sfera activitatii de protectie a mediului a devenit tot mai complexa , mai ales pe fondul necesitatilor abordarilor sistemice a realitatii.

De multe ori proiectarea si aplicarea unor activitati de protectie a mediului s-a soldat cu substituirea unor probleme de mediu cu altele. De ex combaterea secetei recurcand la sisteme de irigatii fara a tine cont de cel SAA a dus la imbunatatirea aportului de apa in sol dar cu pretul degradarii resurselor de apa cantitative si calitative, si chiar al degradarii solului prin imlastinire si canilizare.

De aceea, de la activitatile specifice punctuale adoptate s-a trecut la activitatile integrate de protectie a med. (ca reflex al necesitatii abordarii sistemului). Proiectarea si operationalizarea activitatii integrate de prot a med limiteaza posibilitatile de dif corecta a sferei de prot a med si pe cele de consecinta posib de reflectare a acestor activitati in sist conturilor nationale,al industriei macroeconomice.

Reflectarea corecta a activitatii op. in MM la niv sistemului conturilor nationale repr o premisa importanta pt asigurarea comparabilitatii in timp si spatiu in acest domeniu. La randul sau comp. ne permite sa evaluam eforturile facute la nivelul complexelor socio-ecologice reg national pt conservarea CN de-a lungul timpului, dar si eforturi neasumate de diferite tari, reg de pe glob in raport cu nivelul contributiei acestora la o serie de fenomene, procese de mediu care fac obiectul gestionarii-acele legate de conservarea biodiversitatii-reclama prezerv. acesteia.

Delimitarea domeniului de protejare a mediului pornind de la activitati specifice se face in concordanta cu elementele de mediu, tipurile de poluare si/sau tehnicile de protejare a mediului La definirea domeniului de protectie s-a avut in vedere sfera de cuprindere a CN ce include pe langa res nat in mod traditional consid. si elemente legate de biodiversitate. Serviciile de protectie a CN sunt rezultatul activitatii desfasurate in acest scop si reprezinta mijloace de protejare a mediului, grupate dupa modul in care influenteaza activitatea ec-sociala precum si componenta de mediu asupra caruia actioneaza. Identificarea categoriilor de agenti eco-soc care efectueaza cheltuieli pt protejarea mediului, vizeaza atat sectorul productiv cat si admin publica. Identificam astfel unitatile de executie sau de finantare a activitatii specifice de protejare a mediului, unitati care corespund structurilor institutionale definite in cadrul central reprezentat de sistemul conturilor nationale.Definirea activtatii pt protectia mediului

Analiza detaliata a activ ec-soc carora li se asociaza diferite tipuri si forme de efecte sau impacte asupra CN impune punerea in evidenta a activitatii ce vizeaza combaterea degradarii CN si pt care obiectivul central il reprezinta consolidarea bunastarii pop. umane.

Activitatea pentru protectia mediului in functie de mom derularii, momentul stabilit si starea CN pot fi grupate in: activitati preventive, corective, de reconstructie ecologica de reconstruire a unor ecosisteme. Activitatile preventive pot fi identificate in domeniile consumului, sistemelor tehnico productive, degradarii CN. Astfel imbunatarirea consumului din

2

perspective performantei ecologice (a conserva functiei CN presupune consolidare interesului cererii, pt prod mai putin energo-intensive).

Activitatile specifice pt protectie a mediului pot fi grupate in functie de:- Natura poluarii asociata unui elem de mediu- Operatiile sau continutul active specific pt prot med- Echipament utilizat pt desfasurarea active specific

Conform criteriului 1 identif activ pt reducerea emisiilor de subst poluante in atmosfera, pt protectia apei de suprafata si a apei subterane, pt reducerea poluarii sonore, pt limitarea degradarii biodiv.

In baza celui de-al doilea criteriu identificam activitati de prevenire a poluarii, pt prelevarea de probe si/sau efectuarea de masuratori, cercetare si formare a res umane in protectia mediului, de administrare generala a CN.

Cel de-al treilea criteriu identifica activitati ce au ca rezultate obtinerea unor filtre, punerea in functiune a unor statii de epurare, realizarea unor panouri pt protejarea impotriva zgomotului.

Integrand cele 3 criterii putem define urmatorul cadru de clasificare a activ pt protejare a mediului desfasurate de operatorii din acest domeniu:

Activ de prevenire si combatere a efectelor active de prod si cons asupra CN

Activ de protectie a patrim national

Alte active

Curs 4 27.10.2010 Categorii de operatori si contributiile lor la MM

Analiza cap natural

Isi pun amprenta asupra structurii si caracteristicilor sistemului operatorului CN

Activitatile pt conservarea CN se pot diferentia tinand cont de tipurile si formenle de culoare si efectele acestuia asupra CN, continutul si caracteristicile activitatilor pt conservarea CN, mijloacele necesare pt desfasurarea activitatilor de conservare a CN.

Combinarea acestor criterii va conduce la urmatiarea tipologie a activitatilor pt conservarea CN:

1. activ de prevenire si diminuare a electelor sistemelor de productie si consum, activitati care se subdivid: prevenirea, eliminarea si tratarea poluantilor inainte de evacuarea in mediu (gestiunea deseurilor, emisii de aer, gestiunea apelor uzate), tratarea sau reducerea

Disfunctionalitati ale cap. nat. (CN)

Activitati care se intreprind si mijl aferente pentru conservarea cap nat

3

emisiilor de poluanti in mediu (includem combaterea poluarii ecosistemelor acvatice subterane si de suprafata, ecosist. terestre si in principal solului) si reducerea poluarii sonore.

2. activ vizand protectia patrimoniului natural => se refera la conservarea speciilor faunistice si floristice, prevenirea accidentelor ecologice naturale, amenajarea zonelor naturale protejate, reconstructia peisajelor.

3. activitati de cercetare-dezvoltare, administratea generala a CN si activ de formare a resurselor umane de specialitate in domeniul protectiei mediului

In functie de obiectul de activitate al defiritelor ag. ec. a diferitelor organizatii, activitatile de protectie a mediului se clasifica in: principale, secundare, auxiliare/interne.

Activitatile principale sunt acelea care corespund obiectului principal de activitate al unei organizatii. Aceste activitati au ca finalitate generarea de servicii de mediu comercializabile sau nu. Clasificarea generala a acestor activitati o regasim in clasificarea activitatii din economia nationala la diferite clase si diviziuni. Diviziunile pot fi structurate in forme mai analitice, tinand cont de diferite componente ale CN.

Activitatile secundare pt protectia mediului sunt altele decat activitatile principale ale organizatiei si au ca finalitate servicii de mediu comercializabile sau nu. De ex ectivitati de epurare a apelor uzate rezultate in urma activitatilor principale a unei organizatii – reprezinta o activitate de mediu secundara, de serviciile statiei de epurare putand sa beneficieze insa si alte organizatoo decat acea in patrimoniul caruia se afla.

Activitatile auxiliare/interne au ca finalitate servicii de mediu necomercializabile. Aceste activitati deriva din acordul si autorizatia de mediu in care sunt specificare caonditiile de desfasurare a activitatilor principale a unei organizatii in raport cu cerintele conservarii CN.

Orice activitate economico-sociala genereaza diferite tipuri si forme de efecte negative asupra CN si de accea organizatia in care se desfasoara activitati economico-sociale are obligatia sa proitecteze si sa aplice masuri cuvenite sa atenueze si daca e posibil sa evite pagubele de mediu (masuri cu caracter preventiv sau corectiv – instalarea unor filtre pentru reducerea volumului emisiilor, dar si imbunatatirea organizarii productiei cu scopul reducerii consumului specific si a producerii de deseuri

Alaturi de activitatile specifice pentru conservarea CN, exista si activitati nespecifice in urma carora rezulta o serie de produse conexe si adaptate. Produsele conexe sunt produse care servesc obiectivelor conservarii CN fara a putea fi asimilate serviciilor specifice de protectie a mediului. Este cazul unor produse cum ar fi: convertoare catalitice pentru protectia aerului, fose septice si produse bio pentru fucntionarea acestora, saci, lazi, containere necesare deseurilor, paravane pentru reducerea poluarii sonore.

Produsele adaptate sunt de obicei substitute ale unor produse utilizate si care au un potential poluant ridicat (benzina cu plumb, combustibil cu continut ridicat de sulf) prin urmare produse adaptate: benzina fara plumb, combustibili desulfurizati.

Clasificarea organizatiilor implicate in managementul CN:I. organizatii utilizatoare si/sau beneficiare, respectiv organizatii care se caracterizeaza prin:

- utilizeaza servicii de protectie a mediului, precum si produse conexe si adaptate sub forma consumurilor intermediare sau finale.

- isi asuma un efort investitional in vederea producerii de servicii de mediu.- beneficiaza de transferuri financiare sub forma de subventii pentru desfasurarea

activitatilor cu rol in protectia mediului.

4

In categoria utilizatorilor de servicii de mediu sunt cuprinsi:1. producatorii de servicii de mediu care apartin administratiei publice in calitate de consumator colectiv.2. unitati care cumpara servicii de mediu.3. gospodariile populatiei avand statut de consumatori finali.

II. organizatii finantatoare care sustin financiar direct/indirect derularea activitatilor pentru protectia mediului. Aici fac parte:1. unitati ale administratiei publice care finanteaza propriile activitati pentru protectia mediului sau subventioneaza astfel de activitati.2. producatorii de servicii specifice comerciale din sectorul productiv si care isi finalizeaza propriile activitati de protectie a mediului.3. gospodariile populatiei in masura in care cumpara servicii pentru protectia mediului

Aceasta structura cu rol iin conservarea CN corespunde:1. sect public/administratiei publice2. sect productiv3. sect gospodariilor populatiei

1. Sectorul administratiei publice cuprinde toate unitatile institutionale care au drept functie economica principala producerea de servicii necomerciale de protectie a mediului destinate colectivitatii sau efectuata de transferuri financiare in procesul mai amplu de reditribuire a venitului national. Sectorul administratiei publice cuprinde:

~ unitati ale adniminstratiei publice altele decat intreprinderile publice constituite in societati comerciale care administreaza si finanteaza activitati de protectie a mediului, in principal de natura necomerciala si destinate consumului colectiv.

~ organizatii fara scop lucrativ cu personalitate juridica si desfasoara ca activitati principale activitati de producere de servicii pentru protectia mediului, servicii necomerciale. Sustinerea acestor activitato se realizeaza prin transferuri financiare realizate de administratia publica.

~ unitati de invatamant care asigura formarea resurselor umane de specialitate in domeniul protectiei mediului.

Subliniem ca sectorul administratiei publice se subdivide in administratia centrala si locala. Importanta acestui aspect deriva din procesul mai amplu al descentralizarii deciziilor, inclusiv privind activitatile de protectie a mediului cu scopul cresterii dizabilitatilor si eficientei acestora.

2. Sectorul productiv include unitati institutionale care produc servicii de mediu si se grupeaza astfel:

- producatori specializati pentru servicii specifice de mediu, respectiv producatori a caror activitate principala o reprezinta activitatea de protectie a mediului

- producatori nespecializati care nu au ca activitate principala pe accea din domeniul protectiei mediului, dar a carui functionare este conditionata prin acordul si autorizatiile de mediu, de aplicarea unor masuri si utilizarea unpo mijloace cu scopul diminuarii efectelor negative ale activitatii principale asupra componentelor CN, asupra functiilor acestuia ca sistem si bun public.

5

3. Sectorul gospodariilor populatiei cuprinde grupuri mici de persoane care impart aceasi locuinta si care consuma individual sau colectiv anumite tipuri de bunuri si servicii de mediu.

Gospodariile populatiei au statut de producatori specializari de servicii pentru protecia mediului. In calitate de consumatori, gospodariile consuma servicii de protectia mediului (servicii de salubritate pentru epurarea apelor uzate etc).

Subliniem ca si gospodariile pot intra in sfera unitatilor care beneficiaza de transferuri speciale sub forma de subventii pentru servicii de protectia mediului (Ex izolarea caselor)

Raportandu-se la clasificarea activitatilor din economia nationala putem realiza matricea corespondentelor dintre diferitele componente ale CN, diferitele probleme de mediu pe de alta parte si diferitele activitati specifice pentru protectia mediului si clase CAEN pe de alta parte.

Elemente si probleme de mediu

Activitati specifice Clase CAEN

Aer -monitorizarea calitatii aerului si reducerea emisiilor

7340 si de la 10-40

Apa -monitorizarea, corectarea si tratarea apelor uzate

9000, 7340, 10-40

Deseuri -monitorizarea si tratarea productiei de deseuri

9000, 3700, 7340, 10-40

Solul si subsolul -diminuarea poluarii punctuale si difuze

7340, 10-40

Curs 5 3.11.2010

Operatori si comunicarea in maagementul mediuluiContributia dif categ de operatori la gestionarea CN

Ca sistem, CN este un bun public si de aceea desfasurarea oricarui program a oricarui proiect, sau activitati genereaza o serie de efecte pozitive si/sau negative, resimtite diferentiat de la o categorie sociala la alta, de la un bun la altul.

In acest context, regasim importanta relatiei dintre desfasurarea activitatilor la nivelul unui sector sau altul si efectele lor asupra CN, pe de o parte, iar pe de alta parte, efortul asumat de respectivele sectoare pentru conservarea CN, astfel incat sa se asigure conectivitataea dintre CN si sistemul socio-economic in cadrul complexelor socio-ecologice(conectivitatea dintre CN si sistemul socio-economic presupune un anumit echilibru al fluxurilor de substanta, informatie si energie ce caraterizeaza relatiile dintre cele 2 sisteme, echilibru care se constituie ca o premisa deosebit de importanta pentru operationalizarea conceptului de dezvoltare durabila).

Dezvoltare Durabila=acel model de dezvoltare care asigura satisfacerea trebuintelor generatiilor actuale fara a limita posibilitatile de satisfacere a trebuintelor generatiilor viitoare.

La baza analizei contributiei diferitilor operatori in gestionarea CN pot sta criterii precum: grupul tinta, domenii de actiune, factori poluanti, probleme de mediu, functii ale CN.

In cazul criteriului grupul tinta, vom recurge la o analiza sistematizand datele conform urmatorului model:

6

Orizontul de timp

Grupul tinta

Industrie Agricultura Populatie Insttutii Guv AlteleTermen ScurtTermen MediuTermen Lung

Asupra dinamicii si contributiei grupurilor tinta la conservarea CN isi pun amprenta caracteristicile proprietatii, sistemul legislativ, strategia de dezvoltare, etc.

In cazul Romaniei, tranzitia de la proprietatea preponderenta de stat la cea privata a justificat si justifica o balansare a contributiei institutiilor guvernamentale in sensul ca, pe masura reducerii ponderii proprietatii de stat, s-a redus si se va reduce si efortul bugetar in directia conformarii cu directivele de mediu ale UE (directive transpuse in legislatia tarii noastre)

Subliniem totusi ca statul va trebui sa-si asume in mod obiectiv efortul la nivel institutional, legislativ al strategiilor si politicilor de mediu. Altfel spus, trebuie sa-si asume efortul pentru asigurarea cadrului general necesar punerii in practica in mod eficient a strategiei si politicii de mediu.

Indiferent de factorii cauzali, sectorul agricultura a trecut tot mai evident de la practici compatibile cu cerintele conservarii CN la practici tot mai agresive fata de acesta.De aceea, activitatea din agricultura va trebui sa reflecte si un efort tot mai mare pentru armonizarea nevoii de securitate alimentara cu nevoia unui CN functional (mai mult, dreptul la un mediu sanatos reprezinta un dreptul fundamental al omului).

Din perspectiva tendintelor, constatam si nevoia implicarii intr-o masura tot mai mare a populatiei in solutionarea problemelor de mediu. Recunoastem prin aceasta, in ultima instanta nevoia de solidaritate atunci cand proiectam si punem in practica programe, proiecte, activitati ce au ca finalitate mentionerea functionalitatii CN ca sistem (functiile CN: functia de reglare si control, de suport, de productie, informationala).

Importanta contributiei categoriilor de operatori la gestionarea CN trebuie raportata la necesitatea proiectarii strategiei si politicii de mediu pe termen lung si foarte lung (deoarece fenomenele si procesele de mediu sunt perceptibile in astfel de orizonturi de timp.)

De aceea asigurarea predictibilitatii dinamicii CN presupune un efort coerent si masurabil din partea diferitelor sectoare de activitate si din perspectiva atingerii obiectivelor stabilite in domeniu.Analiza contributiei operatorilor la gestionarea CN pe domenii de actiune are ca punct de plecare urmatoarea structura a bazei de date sin informatii:

Orizontul de timp

Grupul tinta

Domenii de actiune1 2 3 4 5 6

ITS IPAIG

7

AlteleTMTL

1. Economic2. Legislational (Dezv instit si reglem)3. Protectia apei 4. Protectia aerului 5. Potectia solului (conservarea biodiv, agricultura, silvicultura)

Biodiversitatea se exprima prin: diversitatea sistemelor ecologice, a habitatelor, speciilor si ea genetica sau genofondul.

Curs 7 17.11.2010 Operatori si comunicare in managementulmediului

Categorii de op sicontributiilelor in MM

Un alt criteriu de analiza a contributiei diferitilor operatori la managementul CN este legat de poluantii prioritari.

Orizontul de timp Domeniul

Grupul tinta

Nutrienti Metale grele Pesticide

S I X %APAt

M

L

Poluantii prioritari fiind nutrienti, metalele grele si pesticide.Pe term scurt, in cazul industriei, prioritatile sunt in ordine:

Reducerea poluarii cu metale greleReducerea poluarii cu pesticideReducerea poluarii cu nutrienti

Comparativ, agricultura are ca ordine de prioritate:Reducerea poluarii cu nutrientisi cu pesticide

8

Pe termen mediu si lung, operatorii in industrie se vor concentra in continuare, pe reducerea poluarii cu metale grele, iar agricultura va trebui sa acorde o atentie tot mai mare tot reducerii poluarii cu metale grele.

Distributia in timp a eforturilor dif grupuri tinta pt controlul poluantilor prioritari trebuie inteleasa din perspectiva pretabilitatii la inglobarea progresului ethnic si tehnlogic.In mod obiectiv, progresul ethnic si tehnologic inregistreaza o dinamica mult mai mare in cazul industriei, comparativ cu agricultura (aceasta ca urmare a faptului ca organismele vii pe care se bazeaza practicile agricole limiteaza posibilitatile de promovare a noi inventii si inovatii).

In orice situatie insa, contributia diferitelor grupuri tinta la aplicarea proiectelor pt exercitarea controlului asupra poluantilor prioritari presupune recurgerea la o analiza cost-beneficiu, respectiv la compararea avantajelor si pagubelor de mediu associate fiecarui proiect.

De ex, in cazul operatorilor din agricultura, reducerea poluarii cu nutrienti a apelor subterane si de suprafata impune luarea in calcul a unui proiect de extinderea practicii de fertilizare faziala a culturilor agricole (fertilizarea faziala presupune asigurarea condordantei dintre starea de vegetatie a dif culturi si cantitatea de fertilizanti administrata).

Recurgerea la fertilizare faziala reprez o decizie bazata pe compararea avantajului reducerii riscului de poluare cu nutrienti si a altor avantaje cu dezavantaje cum ar fi: cresterea cheltuielilor de administrare a ingrasamintelor chimiceCheltuielile se refera la o activitate, iar costurile se refera la rezultatele acelei activitati. tasarea terenului, respectiv inrautatirea circulatiei apei si a aerului in sol (ceea ce echivaleaza

cu diminuarea capacitatii productive a agrosistemului) cresterea consumului de carburanti si in mod impicit a poluarii atmosferei, apei, solului.

Observam insa, ca nu toate avantajele si pagubele de mediu sunt exprimate sau exprimabile in termeni monetari.

In paralel cu analiza dif op pt controlul pol prioritare se impune si o analiza avand drept criteriu dif fen si procese de mediu cum ar fi eutrofizare, eroziunea solului, diminuarea stratului de ozon, dim biodiversitatii, etc.

De ex, in cazul procesului erozional, contributia dif operatori trebuie analizata din perspectiva posibilitatilor de a reduce pierderile de sol ca urmare a eroziunii.In cazul agriculturii astfel de posibilitati vizeaza o mai buna zonare a culturilor agricole in functie de potentialul erozional al fiecareia, mentinerea unui covor vegetal pe o perioada cat mai indelungata pe fiecare suprafata de teren, imbunatatirea si monitorizarea tehnologiilor de executare a lucrarilor agricole, etc.

Imbunatatirea zonarii porneste de la considerentul ca unele culturi cum sunt cele prasitoare prezinta un potential erozional mai mare si de aceea aria de extindere nu ar trebui sa vizeze terenurile cu panta mai mare.

Conservarea biodiv reprez de asemenea un domeniu de aplicatie deosebit de important pt dif operatori intrucat starea biodiv se reflecta direct in capacitatea componentelor CN de a genera resurse si servicii absolut necesare sistemului socio economic.

Disponibilitatea asumarii proiectelor de conservare a biodiversitatii este insa mult limitata ca urmare a faptului ca la nivelul agentilor economici efectele acesteia sunt perceptibile mai ales in orizonturi mari de timp.

9

Principalii operatori in MM

La nivel central asumarea strategiei si pol de mediu, revine MinisteruluiMediului.Intre categ de atributiiale Min Med retinem: reglementarea instrumentelor pt gestiunea CN, anume instrumenete de tip comanda-control,

unele de tip permisiv, cum sunt acordul si autorizatia de mediu, altele imperative cum sunt standardele pt prot med si instrumente economice, indirecte

elib de licente speciale pr efectuarea unor operatiune de import-export (de deseuri) atestarea unor structuri de cercetare si investigatie evaluare in domeniul mediului, incluzand

si atestarea PJ avand ca obiect de activitate evaluarea impactului de mediu asigurarea resursei umane necesare promovarii unui management eficient al CN negocierea si aplicarea acordurilor si conventiilor de med la niv regional, European si global

(atributii cu un rol tot mai important pe masura accentuarii tendintei de globalizare a fen si proceselor de mediu).

Curs 8 si 9 24.11.2010 Operatori institutionali guvernamentali

Indiferent de caracterul activ. si nivelul de competenta, atributiile Agentiile Nationale pt protectia mediului, ministerului de mediu, Agentiile Regionale pt protectia mediului, Agentiile Locale pt protectia mediului, garda de mediu, au atributii in domeniile reglementarii, asigurarii resursei umane, cercetarii stiintifice, valorificare CN, elaborarii, punerii in practica si monitorizarii stragtegiei si politicii de mediu, planul de actiune pt protectia mediului.

Aceasta structura a atributiilor reflecta diversitatea problemelor ce trebuie gestionate in vederea conservarii functionarii CN, a capacitatii acestuia de a se adapta la dinamica sistemelor cu care interactioneaza.

Agentia nationala pt protectia mediului e o institutie publica, avand personalitate juridica, subordonata Ministerului Mediului. Este condusa de un presedinte, numit de Secretarul de stat din ministerul mediului, cu responsabilitate in domeniul conservarii CN si este ajutat in luarea deciziilor de un colegiu al agentiei nationale(organ decizional), din care fac parte 3 reprezentanti ai ministerului mediului. Presedintele si directorul executiv al agentiei nationale: 3 directori executivi ai agentiei regionale pt protectia mediului(desemnati pt 1 an) si un reprezentant al sindicatului in domeniu.

Pt desfasurarea activitatii in concordanta cu strategia si politica de mediu, planul national de actiune pt protectia mediului, agentia nationala are o serie de atributii printre care si coordonarea sistemului national de monitoring integrat al CN. Importanta acestei strategii deriva pe de o parte din rolul tot mai important al info in contextul tranzitiei catre o societate bazata pe cunoastere, iar pe de alta parte este reflexul complexitatii CN ca sistem.

Generarea fluxurilor informationale despre si pt CN in regim integrat pp respectarea interdependentei dintre diferitele componente ale CN: sol, apa, aer.

In afara unei astfel de abordari, exista riscul substituirii unor probleme de mediu cu altele, ceea ce va influenta negativ atat conservarea capacitatii de adaptare a CN, cat si eficienta resurselor utilizate in acest scop. De ex. Controlul fenomenului de seceta pt agricul recurgand la la sisteme de irigatii poate sa genereze efecte negative asupra ecosistemelor acvatice, resurselor

10

de apa, atata timp cat stabilirea volumului de apa ce umeaza a fi prelevat, precum si a surselor de prelevare, stabilirea timpului si formelor de irigare nu vor fi in concordanta cu cerintele valorificarii durabile a resurselor de apa.

Un rol aparte revine agentiei nationale in fundamentarea strategiei de mediu, respectiv in stabilirea principalelor directii de actiune pe TM si TL, precum si a tintelor ce urmeaza a fi atinse. Importanta acestei atributii deriva din necesitatea asigurarii coerentei eforturilor depuse pt conservarea CN, mai ales in conditiile in care politica de mediu e influentata de ciclurile electorale, intr-o masura chiar mai mare decat este influentat planul de actiune pt protectia mediului.

O alta atributie este coordonarea activitatiilor laboratoarelor nationale de referinta = sistemul de supraveghere a CN are si un subsistem numit sistem de laborator, subsistem care include si laboratoarele nationale de referinta. Activitatea acestuia este menita sa asigure comparabilitatea datelor si infor de mediu la scara spatio-temporala. Problema comparabilitatii datelor este una tot mai importanta pe fondul globalizarii fenomenelor si proceselor de mediu, ceea ce impune actiuni concentrate la scara regionala si globala,bazate pe decizii care valorifica date si inform comparabile.

Agentiile Regionale pt Protectia Mediului(ARPM) sunt institutii publice aflate in subordinea ministerului de mediu si care isi desfasoara activ in fiecare din cele 8 regiuni statistice de dezvoltare econ-sociala si anume: ARPM Bacau- NE;ARPM Galati – SE;ARPM Pitesti – Sud Muntenia;ARPM Craiova – SV;ARPM Timisoara- V;ARPM Cluj-Napoca – NV;ARPM Sibiu – centru;ARPM Bucuresti- Bucuresti-ilfovARPM isi executa atributiile in urmat domenii:

1. Aplicarea politicii regionale de protectia a mediului si elaborarea planului regional de actiune pt protectia mediului;

2. Al palnificarii de mediu, domeniu in care de ex. Agentia nat raspunde de elaborarea planurilor, de gestionare a deseurilor, de mentinere a calitatii aerului etc.

Planificarea, ca functie a managementului, are o importanta deosebita in cazul gestionarii CN, pe de o parte datorita nivelului mai scazut al predictibilitatii fenomenelor si proceselor de mediu, iar pe de alta parte ca umare a mecanismului de mobilizare a resurselor materiale, financiare, umane necesare realizarii programelor si proiectelor de mediu. De altfel, tinand cont de problema generala a resurselor in domeniul planificarii, ARPM trebuie sa

Alte atributii realizeaza si selectarea si ierrahizarea proiectelor subsumate strategiei si politicii de mediu. vizeaza acordarea de asistenta tehnica de specialitate si a serviciilor de laborator. In acest sens, sistemul de colectare si raportarea a datelor de mediu si de asemenea, agentia este implicata in asigurarea personalului de specialitate, in activitati de laborator.

In domeniului reglementarii, ARPM emite acordul integrat de mediu conform nivelului sau de competenta(nivelul de competenta reflecta nu numai structura ierarhica in care functioneaza operatorii institutionali guvernamentali, ci si caracteristicile activitatii pt care se elibereaza acordul integrat de mediu). Daca de ex. Este vb despre proiectul in domeniul activ nucleare sau care urmeaza a fi realizat intr-o zona transfortaliera, competenta de a emite acordul de mediu nu revine judetului sau regiunii in care se vor desfasura respectivele activitati. Tot in domeniul reglementarii, ARPM are atributii de organizare si de desfasurare a controlului privind conformarea activ din regiunea de referinta cu obligatii prevazute in acordul si autorizatia de mediu.

11

asemenea, ARPM are atributii in domeniul colaborarii cu alte autoritatii si institutii publice, precum si cu societatea civila. Mentionand in acest sens atributiile ARPM pt asigurarea accesului publicului la inform despre si pt mediu.

Astfel de atributii raspund dreptului populatiei de a fi informata in leg cu aspectele cantitative, structurale si calitative ce caracterizeaza dinamica mediului, a CN.

Exercitarea de fapt a acestui drept se constituie ca o premisa importanta pt cresterea eficientei politicii de mediu, atat prin cresterea probabilitatii de a identifica cele mai bune solutii la problemele de mediu, cat si prin mobilizarea resurselor locale(ceea ce reduce presiunea asupra bugetelor regionale si nationale).

Alaturi de ARPM isi desfasoara activitatea si 34 de agentii locale de protectia mediului(ag locale din judetele in care au fost infiintate ARPM au fost inglobate in acestea din urma). Din aceeasi categorie a operatorilor institutionali mai face parte si Garda de Mediu, institutie a fondului de mediului, rezervatia biosferei delata dunarii, institutii de cercetare, aflate in subordina, coordonarea sau sub urmarea ministerului de mediu.

Eficienta interventiei unei structuri, precum institutia fondului de mediu sau garda de mediu e influentata in mod negativ din cauza ca poarta amprenta obiectivelor mai multor institutii.

OPERATORI INSTITUTIONALI NEGUVERNAMENTALI( ONG)ONG de mediu au aparut si s-au dezvoltat pe fondul valorificarii experientei dobandite

de organizatii nonguvernamentale care si-au asumat de-a lungul timpului o serie de proiecte, avand ca finalitate actiuni de caritate sau mici proiecte locale.

Dobandirea unei capacitatii de expertiza tot mai mare a permis ONG-urilor sa-si asume proiecte mai mari si chiar programe, inclusiv in domeniul conservarii CN.

Domeniul mai larg de actiune al ONG-urilor de mediu este acela a drepturilor omului, intre care si dreptul fundamentul la un mediu sanatos.

Favorizand o crestere a bazei sociale a deciziei, in speta a deciziei de mediu, ONG-urile de mediu contribuie la consolidarea democratiei intrucat favorizeaza interventia in actul decizional din domeniul mediului al unor segmente largi ale populatiei. Si in acest caz trebuie luat in calcul un pret al democratiei, acela generat de raportul dintre prelungirea timpului necesar formularii si adoptarii deciziei si necesitatea de a interveni in timp util pentru solutionarea problemelor de mediu, evitand pe cat posibil pagubele de mediu. pt examen structura de organizare, atributii

Curs 10 8.12.2010 Organizatii nonguvernamental de mediuONG de mediu-institutia societatii civile

Primele ONG-uri de mediu au aparut in Ungaria, Polonia, spatiul ex sovietic, mai ales in urma accidentului nuclear de la Cernobil.

Tinand cont de optiunea care sta la baza implicarii ongurilor de mediu in gestionarea CN, identificam 3 categ de astfel de organizatii si anume:

1.ong uri de mediu care isi propun evaluarea si monitorizarea politicilor si porgramelor de mediu guvernamentale;

2.onguri de mediu care genereaza si/sau gestioneaza informatii despre si pt CN;3.onguri de mediu care ofera propriul exemplu al unui comportament adecvat definit in

raport cu cerintele conservarii CN.

12

Identificam prin urmare 3 paliere ale interventiei ongurilor de mediu: -cel al operationalizarii si eficientizarii pol de mediu-cel al asigurarii suportului informational pt decizia de mediu -cel al modificarii comportamentului indivizilor umani, colectivitatilor, intr-un sens

favorabil mentinerii starii de functionare a capacitatii de adaptare, a CN Cresterea eficientelor politicilor si programelor de mediu guvernamentale trebuie privita

atat din perspectiva raritatii resurselor ce pot fi mobilizate in acest scop, cat si din perspectiva intierii si adoptarii deciziei de mediu in timp util.

In ceea ce priveste suportul informational, trebuie sa avem in vedere pe de o parte, complexitatea CN ca sistem, iar pe de alta parte, procesul tranzitiei catre o societate bazata pe cunoastere. Elementul cel mai important din perspectiva efectelor pe termen lung il reprezinta rolul ongurilor de mediu in solutionaea conflictului dintre sist socio-ec si CN ca sistem, avand ca punct de plecare, punct esential, modificarea comportamentului indivizilor, colectivitatilor umane in concordanta cu cerintele functionarii eficiente a CN.

Dpdv tehnic si organizatoric, infiintarea ongurilor de mediu nu prezinta particularitati in raport cu celelalte organizatii nonguvernamentale.Astfel sunt necesare elaborarea statutului si a actului de constituire, notificarea acestora, precizarea denumirii si a sediului ongului de mediu, definirea scopului si obiectivelor, precizarea duratei de functionare a ongului, precum si a surselor de finantare.

Sursele de finantare ale ongurilor de mediu sunt reprezentate de cotizatiile membrilor acestuia, dar si de fonduri guvernamentale si provenind de la alte surse.

In cazul Romaniei, si nu numai ongurile de mediu pot beneficia de fonduri din surse bugetare si extrabugetare.Mentionam in acest sens, fondul pt mediu, fondul pt conservarea si regenerarea padurilor, fondul apelor, redevente pe resursele miniere si petroliere.

Pe masura cresterii performantei sist socio-ec, in mod normal statul isi diminueaza aportul la sustinerea resursei a ongurilor de mediu.Mentionam totusi ca institutiile statului vor avea in continuare un rol important in asig bazei de date pt si despre CN, in asigurarea cofinantarii proiectelor de mediu asumate inclusiv de ongurile de mediu, in acordarea de stimulente pt agentii economici care deruleaza si activitati de protectia mediului (scutirea de la plata unor taxe si impozite, diminuarea unor taxe si impozite, cofinantarea unor proiecte in domeniu derulate de ag ec, acoperirea partiala sau totala a costurilor, imprumuturilor financiare destinate realizarii programelor si proiectelor de mediu).

Necesitatea si posibilitatea functionarii ongurilor de mediu

Realitatea care a impus aparitia si consolidarea ongurilor de mediu ca institutie a societatii civile este reflectata de urmatoarele aspecte:

1.CN ca sistem reprezinta un bun public;2.o parte din resursele financiare angajate pt conservarea CN reprezinta bani publici;3.necesitatea declansarii intr-un timp util a actului decizional in managementul mediului;4.avantajele generate de functionarea ongurilor de mediuPrivit ca sistem CN este un bun public si de aceea efectele pozitive si/sau negative ale

oricaror politici, programe si proiecte de mediu vor fi resimtite de segmente largi ale populatiei.Aceasta justifica implicarea societatii civile in actul decizional din managementul CN.

In functie de nivelul implicarii societatii civile, inclusiv prin intermediul ongurilor de mediu are loc o responsabilizare a acesteia fata de problemele si proiectele de mediu, ceea ce

13

reprezinta o premisa deosebit de imp pt realiz parteneriatului dintre institutiile publice si societatea civila, a parteneriatelor public-privat.In ultima instanta, resonsabilizarea soc civile fata de fen si probl de mediu se constituie ca premisa pt aparitia si manifestarea eficienta, concreta a solidaritatii in timp si spatiu fata de necesitatea conservarii capacitatii de adaptare a CN-expresie directa a dezvoltarii durabile.

Faptul ca o parte din suportul financiar al programelor si proiectelor de mediu este asigurat din fonduri publice, reclama o transparenta aparte privind modul si eficienta utilizarii acestora.

Ongurile de mediu nu numai ca au posibilitatea de a asigura, de a garanta utilizare corecta a fondurilor publice destinate conservarii CN, dar se pot implica direct si in mod credibil in utilizarea de catre ele insele a unor astfel de fonduri (ongurile de mediu sunt persoane juridice eligibile fata de fonduri nationale, europene, precum si fata de resurse rambursabile furnizate de institutii financiare internationale).

La niv european se constata chiar o disponibilitate mai mare a institutiilor financiare comunitare, dar si a celor internationale de a acorda sprijin finaciar ongurilor de mediu, plecandu-se de la premisa identificarii corecte de catre acestea a problemelor de mediu, a prioritatilor de mediu, dar si de la premisa unei transparente corespunzatoare a modului de utilizare a res financiare (mizandu-se pe o imixtiune cat mai scazuta a factorilor politici).

Declansarea in timp util a actului decizional in domeniul mediului este pe de o parte reflexul importantei actiunilor preventive in orice domeniu, iar pe de alta parte reflexul memoriei colective dintr-o zona sau alta, dintr-o arie sau alta.Prin aceasta intelegem ca ongul de mediu are menirea de a coagula si valorifica interesele si experienta colectivitatilor locale, a populatiei locale, avand ca finalitate sustinerea eforturilor generale de conservarea a CN.

Colectivitatile locale reprezentate de onguri sunt depozitarele unor informatii pe termen lung, a unor experiente indelungate legate de starea CN intr-un context de cauzalitate.

Avantajele aparitiei si functionarii ongurilor de mediu se diferentiaza atat la niv guv, cat si la niv sist tehnico prod si al populatiei.La niv guvernamental, avantajul se manifesta sub forma cresterii eficientei aplicarii politicii de mediu, a programelor si proiectelor de mediu.Acest lucru este posibil deoarece ongurile de mediu ca interfata intre sist guv si populatie asigura in mod corespunzator transferul informatiilor privind evolutia in timp si spatiu a paramentrilor de functionare a CN, a informatiilor privind riscurile ec, etc.In acest fel, pe de o parte se creeaza premisele identif celor mai bune solutii la problemele de mediu, iar pe de alta parte sunt mobilizate resurse locale, individuale, degrevand structurile regionale si centrale de o parte din efortul pt conservarea CN, pt diminuarea si/evitarea pagubelor de mediu, pt conformarea cu directivele de mediu.

La niv sist tehnico-productiv, avantajele functionarii ongurilor de mediu se pot manifesta in 2 directii astfel: ongurile de mediu isi pot asuma rolul de grupuri de presiune fata de organizatii ec-sociale a caror decizii si activitati aduc atingeri capacitatii de functionare a CN (prin emisii poluante in atmosfera, prin deseuri, rebuturi, degradare unor peisaje, etc).

Pt depasirea starii conflictuale, respectivele organizatii ec-soc vor trebui sa identifice factorii cauzali explicativi ai dif forme de risipa, fact care pot fi de natura tehnica, organizatorica vor trebui sa recurga la reproiectarea unor produse, etc.

Toate aceste demersuri se vor regasi in mod firesc in cresterea competitivitatii respectivelor organizatii ec-soc.

In al doilea rand, ongurile de mediu pot oferi, lansa semnale importante pt organizatiile ec-soc, pt sist tehnico prod privind tendintele in ceea ce priveste optiunile consumatorilor.Astfel

14

de semnale, in masura in care vor fi receptionate in mod concret, pot asigura resursele de timp si implicit materiale informationale necesare reorientarii, replierii sist tehnico-prod.

La nivelul populatiei, avantajul functionarii ongurilor de mediu se manifesta printr-un plus de cunoastere care poate fi valorificata cu scopul diminuarii sau evitarii riscurilor ecologice, cu scopul protejarii individuale sau colective.

Posibilitatea functionarii ongurilor de mediu este conditionata de: libertatea de exprimare, accesul la informatie, dreptul la asociere, dreptul la petitionare si accesul la justitie.Libertatea de exprimare poate face obiectul unei cutume sau poate fi garantata printr-un act legislativ.

Dreptul la informare presupune 2 componente: dr de a cere informatii si cel de la primi informatii.Exercitarea concreta a dr la informare este strans legata insa si de costul informatiei a carui nivel poate fi prohibitiv.

05.01.2011Continuare curs 10

Prin urmare valoarea dreptului la informatie presupune uneori interventia statului, nu numai in sensul unei reglementari eficiente a acestui drept, ci si in sensul asigurarii accesului la informatie prin mentinerea unui cost acceptabil al acestuia.

De altfel, in materie de mediu, statul poate sa sustina organizarea si dezvoltarea unei baze de date si informatii ca premise a fundamentarii la scara sociala a politicii si strategiilor de mediu, a deciziilor din acest domeniu.

Un alt element care marcheaza posibilitatea functionarii ONG-ului il reprezinta dreptul la asociere. Acesta vizeaza primul pas spre organizarea societatii civile in forme institutionale care sa sustina (eficientizeze) strategia si politica de mediu.

In al 4-lea rand functionarea ONG-ului de Mediu e regrementarea de drepturi la petitionare. Exercitarea acestui drept inseamna, pe de-o parte posibilitatea formarii unei petitii in legatura cu o problema de mediu care intereseaza individul uman, colectivitatea, iar pe de alta parte, obligatia destinatarului de a formula un raspuns in timp util.

In sfarsit, accesul la justitie defineste de asemanarile posibilitatile functionarii ONG-urilor de Mediu.

Atunci cand toate celelalte mijloace de exercitare a presiunii ONGM in directia solutionarii problemelor de mediu esueaza total/partial, ONGM se poate constitui ca parte civila in justitie pt solutionarea situatiilor conflictuale avand drept miza conservarea capacitatilor de adaptare al capitalului natural.

Curs 11Rolul si formele participarii ONGM

Rolul ONGM se exercita in urm directii:1) Are statutul de parte neutral in situatiile conflictuale generate de degradare sau

riscul degradarii CN, dar si in cazul unor proiecte prin care se urmareste mentinerea functionalitatii CN.De exemplu, ONGM isi poate asuma rolul de parte neutral intr-o situatie conflictuala

generata de realizarea unei rampe pt depozitarea deseurilor. Sit conflictuala implica pe de-o parte populatia din zona de realizare a rampei, iar pe de

alta parte administratia locala, central si agentii economici.

15

Opozitia populatiei din zona fata de problema are atat explicatii subiective cat si obiective. Astfel pop. accepta o rampa dar nu de dimensiune mare si nu pt deseuri altele decat cele generate la nivel local.

De asemenea pop. e ingrijorata de riscurile ce pot sa se manifeste in leg cu poluarea aerului, apei, raspandirea unor boli, producerea unor explozii.

Administratia locala e interesata de realiz proiectului in masura in care la finele per de exploatare a rampei se va acoperi o zona cu putine posibilitati de a fi utilizata ( de ex. Supraf unei foste cariere), precum si ca urmare a faptului ca va putea rezolva problema gest. deseurilor locale si va putea obtine venituri la bugetul local din taxa pentru utilizarea rampei. La acestea se adauga si diminuarea riscului aparitiei unor depozite clandestine de deseuri.

Administratia locala sustine proiectul avand dimensiunea presiunii exercitata de gest deseurilor la scara nationala. Eventualele retineri ale administratiei centrale sunt legate de posibilitatea exploatarii rampei in regim privat/public, ceea ce-si va pune amprenta asupra nivelului tarifului de util a rampei (care ar putea fi prohibitive si sa conduca la aparitia de depozite clandestine de deseuri), precum si a posib. de monitorizare a activitatii de gest a gropii pt deseuri.

Agentii economici sustin proiecte mai ales pe fondul cresterii exigentelor legislatiei in domeniu ( nivelul sanctiunilor putand sa depaseasca costurile depoz ilegale a deseurilor generate).

ONGM poate sa intervina ca parte neutra in aceasta stare conflict in care o logica locala se opune unei logici nationale.

In mod concret, ONGM prin specialistii la care poate apela asigura o evaluare obiectiva a avantajelor si riscurile realizarii proiectului facuta cunoscuta si populatiei locale. ONG poate solicita noi info de la proiectant si executants solut. alternative privind amplasarea rampei, dar si tehnicile si tehnologiile utilizate pt realizarea si functionarea rampei (poate solicita captusirea groapei pentru deseuri cu un film de plastic menit sa reduca riscul poluarii apei freatice sau poate solicita identificarea unei alte zone de amplasare cu o structura geologica care reduce riscul poluarii apei freatice)

2) Activeaza fortele sociale intr-un cadru org in dir protectiei CN dinamizand astfel miscarea sociala pentru mediu.Exercitarea acestui rol presupune asumarea de catre ONGM a efortului de identificare a

unui numitor comun cu scopul cresteriii acceptabilit si eficientei programelor si pr de mediu.In acelasi scop ONGM trebuie sa-si consolideze credibilit astfel incat sa aiba suportul

unei pop cat mai numeroase.3) Un al 3-lea rol este acela de placa turnanta intre ec. publica si cea de piata

Acest rol s-a conturat pe masura relevarii complexit CN, a statului acestuia de bun public, de sistem.

Astfel este evident ca multe dintre bunuri si servicii care sunt afectate de proiectele umane nu-si gasesc o reflectare corespunzat la nivelul mecanismelor pietei.In acest context ONGM prin pr. pe care le sustine/evalueaza de pe poz de neutralitate poate sa introduca sis a impuna si alte crit de efec decat acelea de natura economica.

16

4) Rolul de a favoriza cooperarea intre particip la act pt prot CNCooperarea este una dintre cele mai eficiente forme de valorizare a solidaritatii fata de

necesit CCN.FORMELE PARTICIPARII ONGM

1) Eval pr cu implicatii asupra CN2) Dialogul interactive cu initiatorii de pr3) Desemnarea de reprez in comitetele consultative4) Eval acordurilor de mediu5) Dezbaterea publica a studiilor de impact6) Fructificarea posib. oferite de instit Avocatul PoporuluiDe ex. eval. proiectelor si dialogul interactive cu init. de pr. pot fi ocazionate de realiz

unui baraj si lac de acumulare avand ca ob. princip. asig apei pop unui oras si din zonele limitrofe acestuia.

ONGM se poate exprima inclusive in leg cu forma de popularizare a pr lansata de initiatorul acestuia.

Curs 12Operatori individuali in managementul mediului

Operationalitatea in conditii de eficienta a strategiei si politicii de mediu este conditionata in mod hotarator de capacitatea de expertiza a resurselor umane organizate in acest scop.

Evaluarea capacitatii de expertiza se poate diferentia la 3 nivele: 1. identificarea disfunctionalitatilor Capital Natural(CN) si pe cale de consecinta formulare si adaptarea deciziilor corespunzatoare.2. valoarea initiativelor societatilor civile in materie de mediu pe baza de voluntariat3. acceptarea concomitent, active si eficienta a problemelor de mediu inclusiv prin adoptarea unui comportament adecvat.

Delimitarea celor 3 nivele a capacitatii de expertiza se justifica din perspectiva unui sistem de factori care blocheaza mai mult sau mai putin politicile si strat de m. Astfel la nivel individual putem constata perceptii si atitudini cum ar fi: -conserv CN ca pe un bun ce poate fi utilizat fara restrictii-ignorarea riscului ca practicile individuale pot afecta mai mult sau mai putin CN-se poate constata ca comportamentul individului fata de mediu este unul corectiv si nu preventiv in sensul ca indiv devine preocupat de disfunctionalitatea CN atunci cand percepe in forme tot mai severe efectele negative ale acestora asupra bunastarii sale-indiv uman este marcat de conflictul dintre timpul economic dar si timpul social urmarind preponderent profitul pe termen scurt sau cel mult mediu si ignorand faptul ca profitabilitatea problemelor dee mediu se manifesta intr-un orizont mai mare.

Intelegerea pe baze cauzale explicatia rolului individului in gestionarea capitalului natural poate fi realizata tinanad cont de modelul simplificat de percepere a CN, modul in care intervin 3 categorii de variabile:

1. Variabile testate care sunt masurabile2. Variabile de iesiri, care sunt predictibile3. Variabile de legatura, care explica realatia dintre gest individuala si gest colectiva a CN

17

Schema

Variabile testate: E(experienta), Cid(caracteristica individuala), AV(alte variabile), CG(caracteristica grupului), SV(sisteme de valori), TE(teritorialitate si etnocentrism)

Variabile de iesiri : OC(optiunea si comportament), FP(formularea politicii), GCN(gestionarea CN)

Variabile de legatura: CI(comunicare si informare), A(atitudine), DSCA(delimitarea sistemelor si criteriilor de apreciere), PS(perceptia senzoriala)

Fiecare dintre aceste variabile poate di exprimata printr-o serie de indicatori astfel incat, pe de o parte sa constatam dinamica in timp si spatiu, iar pe de alta parte sa explicam evaluarea relatiei dintr-o variabila in alta si GCN.

De exemplu intre CID regasim varsta, nivelul de instruire, etc. Relatia dintre varsta individului si sistemul de gest CN se implica pe de o parte prin experienta in domeniu acumulata de individ, iar pe de alta parte prin disponibilitatea acestuia de a sustine, de a interveni activ in directia CCN.

In mod obiectiv exista o relatie direct proportionala intre varsta si experienta si invers proportionala intre varsta si disponibilitate (cu cat varsta e mai mica, experienta e mai mica sau cu cat varsta e mai mare, disponibilitatea e mai mica).

Modelul simplificat de percepere a CN este de tip iterativ in sensul ca inchide atat o bucla directa care leaga gest CN de experienta, cat si bucle indirecte, individuale si de grup.

Curs 12.01.2011

Sistemul de gestionare a CN este un sistem amorsat in sensul ca la nivelul fiecarei etape se caracterizeaza printr-un anumit suport institutional, legislative si informational.

Prima variabila de legatura, comunicarea si informarea in legatura cu sistemul de gestionarea a CN, genereaza o anumita atitudine care va fi pusa in corelatie cu sistemul si criteriile de apreciere.

Odata parametrizata atitudinea se manifesta si o anumita perceptie senzoriala care va modifica intr-o directie sau alta cu o intensitate mai mare sau mai mica procesul de acumulare a experientei.

Revalorizarea experientei plasata in mod firesc superior are loc atat la nivelul individului, cat si la nivelul grupului in functie de caracteristicile acestora, respectiv identitate, personalitate si eficacitate, sistemul de valori, teritorialitate si etnocentrism.

Modul in care este valorificata experienta la nivelul individului si supraindividual se va reflecta in optiunea si comportamentul individului, respectiv formularea si asumarea politicii in ceea ce priveste gestionarea CN.

Prin urmare, buclele de retroactiune vor influenta tranzitia spre un sistem de gestionare a CN la parametrii superiori.

18

Comunicarea in managementul CNI. Contextual comunicarii in manag CNII. Cerintele comunicarii in manag CNIII. Tipuri si forme ale comunicarii in manag CN

Contextual comunicarii in gestionarea CN se defineste pe de o parte la nivel general printr-o serie de tendinte cu character general, iar pe de alta parte se defineste tinand cont de revizuirea cunoasterii teoriei stiintifice (reviziurea epistenologiei).

Cand vorbim despre contextual general al comunicarii in manag vom avea in vedere urmatoarele tendinte de acutizare a ecocrizei:

- Pregresul cunoasterii in ceea ce priveste functionarea CN;- Reevaluarea relatiei despre CN ca sistem si sistemul tehnico-productiv si socio-

economic;- Promovarea conceptului de dezv durabila;

Identificarea si caracterizarea unor procese si fenomene legate de efectul de sera, diminuarea stratului de ozon, poluarea Oc. Planetar, marcheaza momentul perceperii unor riscuri ecologice tot mai mari care pun sub semnul intrebarii sansele dezvoltatii civilizatiei umane.

Mai mult, tendinta de globalizare a unor astfel de fenomene si procese reclama un effort cat mai consistent de comunicare cu scopul formularii si adoptarii unor solutii care sa conserve rolul CN de factor de productie vital.

Din aceasta perspective, putem constata ca degradarea CN reprezinta o tema unificatoare si provocatoare in acelasi timp. Unificatoare deoarece solutionarea ecocrizei nu poate fi proiectata in afara unei solidaritati la scara regional si globala. O tema provocatoare poate fi , date fiind dificultatile de solutionare a ecocrizei, dificultati ce decurg, pe de o parte, din complexitatea CN, din predictibilitatea scazuta a evolutiei acesteia, iar, pe de alta parte, din multitudinea si si diversitatea intereselor exprimate sub diferite forme fata de CN, fata de resursele si serviciile pe care acesta le genereaza.

Din perspectiva solidaritatii globale, comunicarea in manag CN trebuie sa-si dovedeasca eficienta in ceea ce priveste schimbarea comportamentului individului fata de problemele de mediu.

Atata timp cat la nivelul individual nu va fi perceputa corect necesitatea conservarii CN, solidaritatea la scara globala nu-si poate gasi o exprimare in timp util si in termen de eficienta.

Conumicarea nu poate fi conceputa in afara unei bune cunoasteri a domeniului de comunicare, respectiv a CN, de aceea adancirea cunoasterii privind structura si functionarea CN ofera o premisa importanta eficientizarii actului comunicarii.

Relevarea naturii sistemice a CN, punerea in evident a ciclului adaptativ al acestuia, a naturii coevolutive a relatiilor dintre CN si sistemul tehnico-productiv si socio-economic, reprezinta tot atatea acumulari in domeniul cunoasterii menite sa directioneze si dimensioneze o forta de comunicare in manag mediului.

Urmarea fireasca a unor astfel de progrese o reprezinta reevaluarea relatiei dintre CN si sistemul tehnico-productiv si socio-economic.

Concluzia reevaluarea se refera la vulnerabilitatea sistemului socio-economic in conditiile degradarii CN, dar se refera si la faprul ca mediul nu reprezinta o sursa inepuizabila de

19

resurse natural si nici un depozit oricat de extensibil pt deseurile rezultate din functionarea sistenului tehnico-productiv si socio-economic.

Acelasi progres al cunoasterii extins la scara intregului capital (natural creat de om si socio-uman) a permis prefigurarea necesitatii unui nou model de dezvoltare, acel al dezvoltarii durabile privit ca un proces tridimensional, economic, ecologic si social.

Interdependentele economice, sociale, politice dintre diferitele tari, regiuni, globalizarea unor fenomene precum acelea care margheaza ecocriza, denota perspectiva priectarii, dezvoltarii durabile la scara globala ceea ce ar induce, iar relatitatea curenta confirma, necesitatea unei guvernari globale.

Analizand cele 3 dimensiuni ale dezv durabile, punem sa anticipam eventual o consolidare a dimensiunii socio-economice, chiar si a dimensiunii ecologice, dar pot sa apara importante semne de intrebare in legatura cu dimensiunea sociala.

O analiza a mecanismului puterii la scara globala denota o tendinta de accentuare semnificativa a polarizarii, acreditandu-se ideea ca puterea de decizie trebuie sa se concentreze in mainile acelora care dovedesc o capacitate ridicata de a gestiona eficient resursele planetei.

In ceea ce priveste revizuirea teoriei cunosterii stiintifice, subliniem urmatoarele directii:1. Trecerea de la economia neoclasica la economia ecologica, respectiv la oi

economie bazata pe urmatoarele principii:

- Recunoasterea valorii economice totale a CN;- Reflectarea avantajelor si pagubelor de mediu in sistemul conturilor nationale;- Reglarizarea schimburilor economice international tinand cont de relatiile de

interdependenta si politicile de mediu;-

2. Promovarea analizei sistemico-structurale a proceselor economice pe baza informatiilor oferite de ecologia sistemica, analiza sistenico-structurala este centrata pe urmatoarele aspecte:

- Necesitatea unei abordari de tip integrator, holistic ca reflex al teoriei generale a sistemelui;

- Recunoasterea dinamicii coevolutive a CN si sistemului socio-economic;- Analiza fluxurilor ce caracterizeaza dinamica sistemului tehnico-productiv,

respective analiza metabolismului industial.

3. Utilizarea parametrilor resursa pt identificarea si caracterizarea unor fenomene precum efectul de sera, diminuarea stratului de ozon, acidifierea.

4. Delimitarea zonei de stabilitate a mediului pe baza principalelor axe ce caracterizeaza acest sistem si anume: dezvoltatea durabila, consum durabil, amenajarea spatiului, sanatatea populatiei umane, sanatatea ecosistemelor si comunicare.

Cerintele comunicarii

20

Putem realize o inventariere a cerintelor comunicarii in managementul CN pe baza raspunsurilor la urmatoarele intrebari:

- Cum si despre ce comunica?- Cum comunica ?- Cui comunica ?

Raspunsul la intrebarea 1 vizeaza reflectarea caracteristicilor obiectului si subiectului comunicarii, respectiv ale capitalului natural si societatii. De aceea comunicarea va purta amprenta pe de o parte a complexitatii capitalului natural, pe de o parte a dinamicii sistemului de functionare incluzand : sistemul de valori, sistemul informational,,institutional,, societ.civila.

A doua intrebare vizeaza modernizarea tehnicilor , tinand cont de ecomijloacele, comunicarea interna si respectarea principiilor eticii.

A treia intrebare vizeaza directionarea mesajului in raport cu factorul de proximitate, individual, rolul educatiei.

In afara raspunsurilor la aceste intrebari, cerintele comunicarii trebuie sa reflecte si dimensiunea temporara a acesteia, manifestata in mod concret prin schimbarea durabila a comportamentului individului intr-un sens faavorabil conservarii CN.

Dintr-o perspectiva mai dinamica, lista cerintelor comunicarii in managementul CN include :

1. Sa exprime complexitatea mediului 2. Sa aibe ca impact substituirea structurilor piramidal-ierarhice cu cele de tip interactiv

Astfel de structuri sunt si ONG de mediu, ca institutii a societatii civile, unele avand la dispozitie bugete de/peste 100 mil. Euro si actionand in peste 100 tari. De altfel, recunoscandu-se limite actualelor instituii la scara nationala si regionala, in raport cu procesul globalizarii, ONG in general si ONG de mediu in special, sunt luate in calcul ca o componenta viabila a sistemului de guvernare la stare globala.

1. Conceptele de baza utilizate trebuie sa fie :dialogul, participarea, interactiunea si parteneriatul.

1. Comunicarea trebuie sa se bazeze pe comunicare interna, apreciindu-se ca orice forma de comunicare externa reprezinta o prelungire a comunicarii interne.

2. Mijloacele utilizate in procesul de comunicare trebuie sa reprezinte o optiune bazata pe voluntariat.

3. Comunicarea trebuie sa tina cont de diversitatea comportamentula si culturala a indivizilor.

4. Principala tinta a comunicarii in managementul economiei mediului o reprezinta sistemul de instruire.

5. Parametrii comunicarii trebuie sa apartina unei strategii pe termen lung tinand cont, pe de o parte, de faptul ca imaginea creata prin comunicare solicita un astfel de orizont de timp ; pe de alta parte, fenomele si procesele de mediu sunt perceptibile la scari mari de timp.

6. Corelarea scopului final al comunicarii cu schimbarea durabila a comportamentului individual in raport cu cerintele conservarii CN. (scopul comunnicarii, comunicarea putand face subiectul unui proiect trebuie sa se subsumeze unui obiectiv general, cum

21

este acela de schimbare a comportamentului individual, obiectiv general care reclama si opertaionalizarea altor proiecte, decat acelea in domeniul comunicarii)

22