Dreptul Mediului - Cursuri 2009-2010!

8/7/2019 Dreptul Mediului - Cursuri 2009-2010!

1/39

Page | 1

Dreptul Mediului Cursul 1

- definiia dr mediului nconjurtor cuprinde ansamblul normelor juridice cereglementeaz raporturile sociale privind atitudinea oamenilor fa de mediulnconjurtor, n principal relaiile legate de protecia, conservarea & ameliorarea

mediului n scopul realizrii dezvoltrii durabile- necesitatea proteciei mediului a aprut ca rspuns la criza ecologic actual ce estedeterminat de modificrile produse de om mediului

- toate vieuitoarele de pe Terra produc modificri mediului i se adapteaz la rndullor la acesta, dar aceste modificri nu sunt de natur s produc perturbri echilibruluiecologic

- echilibrul ecologic = ansamblul strilor i interrelaiilor dintre elementeleecosistemelor ce asigur meninerea structurii, funcionarea i dinamica ideal aacestora

- iniial, nici omul nu a produs schimbri eseniale n ecosistemele terestre, dar raportuldintre om i mediu s.-a schimbat dup Revoluia Industrial

- prin mijloacele pe care a nceput s i le ofere tiina i tehnica, folosind pe scar largcombustibilii fosili, exploatnd resursele naturale i dezvoltnd noi tehnici agricole,omul a nceput s intervin n mod substanial n mediul nconjurtor

- totui, principala cauz a deteriorrii mediului a reprezentat-o concepia greit ce acaracterizat progresul civilizaiei ncepnd cu a 2a jumtate a sec. 19, i anume comul poate s-i subordoneze natura, c fiecare progres n dezvoltarea civilizaieireprezint o victorie mpotriva naturii

- dar, agresiunea uman asupra mediului a devenit evident, mai ales dup WW2, astfelnct se poate considera c primele semnale cu privire la criza ecoligic au aprut n a2a jumtate a sec. 20

- iniial, dup 1970, prima reacie a ecologitilor i chiar a economitilor a fostsusinerea c singura soluie pentru salvarea planetei ar fi stoparea creterii economice,numit de economiti cretere economic zero

- ulterior, s-a dovedit c aceast soluie nu este nici viabil dpdv economic, nici posibildeoarece omul nu este dispus s renune la beneficiile dezvoltrii economice

- n realitate, s-a dovedit c nu exist o contradicie real ntre creterea economic iprotecia mediului

- soluia propus de Conferina de la Rio (1992) - cauza principal a deteriorriimediului este mediul neadecvat de consum i de producie ndeosebi n riledezvoltate

- se poate realiza un echilibru ntre creterea economic i protecia mediului, echilibrul

sintetizat n principiul dezvoltrii durabileMijloacele de Protecie a Mediului

- ntre acestea, dreptul joac un rol foarte important, determinant deoarece obligaiilejuridice au o caracteristic special n caz de nesocotire a acestora, se poate apela lafora de constrngere a statului

- dar dreptul nu este cu siguran singurul mijloc de protecie- de o relevan serioas sunt i dezvoltarea tehnologiilor nepoluante, gsirea de noi

surse de energie, educaia i informarea, politicile de mediu, cooperarea internaional,gsirea unor prghii economice care s permit ca n costurile individuale de producie

s fie incluse i costurile de protecie a mediului, etc.


2/39

Page | 2

Obiectul Dreptului Mediului

= relaiile sociale referitoare la protecia, conservarea & dezvoltarea mediului nconjurtor nscopul realizrii dezvoltrii durabile

- mediul nconjurtor dincolo de definiiile din diferite tiine (geografie, geologie,urbanism, biologie, etc.) i chiar de definiia legal din OUG nr. 195/2005, dpdv

juridic, ne intereseaz urmtoarele caracteristici:1) includerea n noiunea de mediul nconjurtor alturi de elementele naturale i a celor

create de om, n interaciunea i interdependena lor2) raportarea noiunii de mediu la scopul normelor juridice de protecie a mediului,

deoarece, dpdv juridic ne intereseaz acele componente ale mediului (noiuni extremde largi) ce pot fi protejate prin adoptarea de norme juridice

- protecia mediului = presupune stabilirea de obligaii privind utilizarea raional a

resurselor naturale i combaterea polurii mediului- dincolo de diferitele definiii din reglementrile naionale i/sau din doctrin, se poate

considera c prin poluare = introducerea de ctre om n mediu direct/indirect a unorsubstane sau energii, introducere ce are sau poate avea ca rezultate asemenea efecteduntoare, cum sunt : punerea n pericol a sntii omului, vtmarea resurselor vii& a ecosistemelor sau diminuarea beneficiilor sau a altor utilizri legitime alemediului

- dincolo de definiiile legale, prin resurse n dreptul mediului se neleg nu numairesursele neregenerabile (minerale, combustibili fosili), ci i celelalte resurse naturale(apa, solul, flora, fauna), inclusiv cele inepuizabile (ex. anumite categorii de energii

precum energia eolian)- conservarea mediului = presupune stabilirea unor obligaii privind meninerea &

reproducerea calitii factorilor naturali prin instituirea unor msuri speciale deocrotire n starea lor actual iniial i salvarea

- dezvoltarea, ameliorarea mediului = presupune stabilirea unor obligaii ce au cascop mbuntirea strii & calitii factorilor naturali i ai celor creai prin activitiumane

- uneori, noiunea de protecie este folosit n sens larg, cuprinznd toate cele 3elemente

- natura = acea component a mediului ce nu a fost influenat de activitatea, prezenaomului, ceea ce exist independent de societatea uman

- dei n concret este greu de stabilit ce reprezint natura, termenul influeneaz regimuljuridic al elementului mediu- n doctrina de dreptul mediului se arat c tot ceea ce este natural trebuie respectat &

protejat- ori de cte ori omul dorete s produc o modificare n natur, sarcina probei c

aceast modificare nu produce efecte negative, nu pune n pericol echilibrul ecologic,revine celui ce produce modificarea

- aceast noiune influeneaz nsi coninutul ramurii de drept, care iniial era definitca fiind un drept al proteciei naturii, de unde i denumirea de drept ecologic, iar n

prezent este definit ca fiind dreptul mediului natural i antropic i a echilibrului dintreacestea


3/39

Page | 3

Caracterele Dreptului Mediului

- este o ramur nou de drept, primele reglementri au aprut dup 1970, noua

dezvoltare dup 1990- are un caracter foarte dinamic deoarece trebuie s dea rspuns ct mai rapid problemeilegate de dezvoltare n raport cu protecia naturii

- are o dimensiune naional, internaional & comunitar- are n primul rnd caracter preventiv majoritatea normelor de protecie a mediului

urmresc prevenirea degradrii mediului deoarece odat deteriorat, este aproapeimposibil de readus n starea iniial

- are un caracter orizontal = mprumut tehnici & instituii din alte ramuri de drept- este un drept de finalitate, de coordonare deoarece dezvoltarea trebuie realizat numai

n sensul dezvoltrii durabile- are un caracter interdisciplinar, folosete noiuni & prghii nu numai din alte domenii

de drept, ci i din domenii economic, al tiinei, tehnicii etc- normele de dreptul mediului au n marea lor majoritate caracter imperativ, de ordine

public- soluia este dat de art 1 din OUG nr. 195/2005 ce prevede c obiectul acesteia l

constituie reglementarea proteciei mediului, obiectiv de interes public major pe bazaprincipiilor & elementelor strategice ce conduc la dezvoltarea durabil a societii

- aceste dispoziii relev valoarea social juridic deosebit conferit pstrriiechilibrului ecologic i imprim un caracter imperativ normelor de dreptul mediului

- majoritatea normelor de dreptul mediului, fiind de ordine public, nu permit derogride la prescripia lor

- dreptul mediului are un caracter mixt (drept public + drept privat) n care majoritareanormelor sunt de drept public, inndu-se cont i de actorii de drept privat

Problema Autonomiei Dreptului Mediului

- datorit caracterului disciplinar & pluridisciplinar, iniial s-a considerat c proteciamediului nu reprezint obiectul unei ramuri autonome de drept

- problemele de mediu ar putea fi reglementate de DIP, Dr Funciar, Dr Adm, PIDO, etc- n acest moment, autonomia ramurii de drept nu mai este pus n discuie- n favoarea soluiei autonomiei se aduc urmtoarele argumente: are un obiect propriu de reglementare, principii & metode specifice n literatura de

specialitate (adoptarea de reglementri a consolidat autonomia) este un drept de coordonare, de sintez

Izvoarele Dreptului Mediului + Particulariti

1) caracter eterogen se regsesc n numeroase reglementri internaionale, naionale,comunitare, declaraii, acte avnd ca scop obiectiv protecia mediului, precum i nreglementri din alte ramuri de drept ce conin dispoziii care intereseaz proteciamediului

2) au caracter tehnic n ansamblul normelor care au ca scop protecia mediului, un rolimportant l ocup normele care conin prescripii de ordin tehnic, de ex. normele

privind calitatea apei, a aerului (dar, aceste prescripii tehnice au i caracter juridicdeoarece sunt incorporate n normele juridice


4/39

Page | 4

3) actele normative privind protecia mediului au n general o structur specific,conin 2 pri:

partea general ce cuprinde norme juridice n sens clasic (dispoziie +sanciune); normele juridice din aceast materie au n general ca obiectobligaiile de a face sau de a nu face

anexele n care sunt cuprinse normele tehnice ce reprezint coninutulconcret, tehnic al normelor din prima parte- evident, normele tehnice din aceste anexe completeaz normele generale, fac corp

comun cu acestea- n dreptul romnesc, aceste dispoziii cu caracter tehnic sunt cuprinse de obicei (marea

lor majoritate) n acte normative cu for juridic inferioar (HG-uri, ordine aleminitilor, ordine ale administraiei publice locale)

4) un rol tot mai important l ocup izvoarele de soft-law, adic izvoarele care nu au forjuridic obligatorie dpdv formal (Declaraia de la Stockholm, Declaraia de la Rio)

Izvoarele Dreptului Mediului Cursul nr. 2

1. Actele internationale in materia Drepturilor Omului la care Romania este parte de ex:

Conventie Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor salefundamentale care nu consacra expres dreptul la un mediu sanatos, dar necesitateagarantarii acestuia a fost stabilita in jurisprudenta CEDO in principal in bazadispozitiilor art.8 si art.1 din Protocolul 1.

Conventia de la Aarhus din 1998 privind accesul la informatie, participarea publiculuila luarea deciziei si accesul la justitie in problemele mediului.

2. Constitutia Romaniei

- care garanteaza prin art. 22 dreptul la viata, art.35 dreptul la un mediu sanatos: alin (1) - statul recunoaste oricarei personae dreptul la un mediu inconjurator

sanatos si echilibrat ecologic alin (2) - statul asigura cadrul legislative privind exercitarea acestui drept .

al.(3): persoanele fizice si juridice au indatorirea de a proteja si ameliora mediul inconjurator- art.44 alin (7) in materie de proprietate- art.137 alin (2) lit.d). si e).- art. 20 care are aplicabilitate generala

3. Legea-cadru privind protectia mediului

- de lege lata OUG 195/2005 privind protectia mediului cu modificarile si completarileulterioare care abroga legea protectiei mediului nr.137/195,prima lege-cadru amediului adoptatata in Romania

- contine in principal dispozitii privind - principiile dreptului mediului, garantiiledreptului fundamental la un mediu sanatos, procedura de reglementare a activitatilorcu un impact asupra mediului(avizele, acordurile de mediu, autorizatiile etc.) ,definirea termenilor utilizati in cuprinsul acesteia, dispozitii privind rolul autoritatilorin acest domeniu, pincipalele reguli privind raspunderea pentru mediu si rolul

organizatiilor neguvernamentale in ceea ce priveste protectia mediului, dispozitii


5/39

Page | 5

generale privind protectia principalilor factori de mediu care se completeaza insa cudispozitiile din legile speciale

- OUG nu reprezinta un cod al mediului, ci numai reglementarea-cadru in aceastamaterie. In dreptul comparat exista tendinta de a se adopta coduri de mediu care sacontina toate dispozitiile aplicabile in aceasta materie

4. Legile speciale

- in afara dispozitiilor din legea-cadru, diferiti factori de mediu sunt protejati prinreglementari speciale (de ex. - Legea apelor nr.107/2006, Legea nr. 111/1996 privinddesfasurarea activitatilor nucleare)

Raportul dintre legea-cadru si legile speciale:

- teoretic se aplica principiul specialia generalibus derogant, dar in general in aceastamaterie legile speciale nu contin, de fapt, derogari de la legea-cadru ci completari ale

dispozitiilor acestora- si in ceea ce priveste reglementarile speciale se aplica dispozitiile principale din legea-

cadru privind principiile dreptului fundamental la un mediu sanatos si dispozitiile privind rolul organizatiilor neguvernamentale si raspunderea (daca nu exista reguliderogatorii)

- rolul reglementarii cadru este de a unifica, de a asigura coerenta aplicarii dispozitiilordin legile speciale

5. Conventiile internationale (multilaterale/bilaterale)

- care au ca scop protectia mediului (altele decat cele in material Drepturilor Omului)- de ex: Conventia UNESCO din 1972 privind patrimonial cultural si national- ca si caracter general, in doctrina majoritatea conventiilor globale in domeniu sunt

criticate deoarece consacra numai reguli generale si nu dispozitii concrete, tehnicecare ar fi mult mai eficiente dar, din pacate, aceasta se datoreaza faptului ca datoritaunor cause de ordin politic, economic este greu de ajuns la un consens international inaceasta materia

- totusi exista tendinta ca in anumite domenii (foarte importante) sa fie adoptate ulteriorprotocoale care contin obligatii concrete

6. Hotararile de Guvern

7. Ordine ale Ministrilor

8. Acte ale autoritatilor publice locale (hotarari adoptate de consiliile locale in exercitareaatributiilor ce le revin in domeniu protectiei mediului) si ale consiliilor judetene si aleconsiliului general al Municipiului Bucuresti, in temeiul Legii administratiei publice nr.215/2001

9. Reglementari din alte domenii care nu au ca scop principal protectia mediului darcontin dispozitii care asigura protectia mediului


6/39

Page | 6

10. Reglementarile U.E.- care se aplica fie in dreptul national (de ex: Regulamentul nr.1980/2000 privind sistemulrevizuit de acordare a etichetei economice comunitare)

11. Doctrina si jurisprudenta

- nu sunt izvoare de drept in sens formal, dar joaca un rol foarte important pentru ca normelede dreptul mediului au un caracter abstract, tehnic si eterogen

12. Izvoare de soft-law- de ex: Declaratia de la Rio din 1992

13. Intelegeri la nivel national sau local incheiate intre agentii economici, autoritati siorganizatii neguvernamentale

- caracteristica acestor obligatii este afacerea ca ele sunt adoptate de buna voie, desi nu suntcuprinse in acte normative- sunt incurajate in dreptul comparat deoarece agentii economici aplica de buna voie acesteobligatii- regula este ca aceste intelegeri de mediu nu contin abligatii de protectie sub nivelul celor

prevazute in actele normative in vigoare- prin aceste intelegeri, in schimbul sprijinului acordat de autoritati si de organizatiileneguvernamentale, agentii economici aplica reguli mai stricte (standard mai ridicat) decatcele prevazute in actele normative

Principiile Dreptului Mediului

- sunt acele reguli esentiale, de maxima aplicabilitate, care stau la baza unei ramuri dedrept (mediului)

- reprezinta o importanta deosebita deoarece:(a) dreptul mediului, fiind o ramura noua de drept, dinamica si evolutiva,

trebuie sa gaseasca rapid raspuns la problemele degradarii mediului sipentru aceasta, atunci cand nu au fost inca adoptate norme specialeintr-o anumita materie in jurisprudenta se aplica principiile

(b) normele de dreptul mediului se gasesc in izvoare (acte normative)foarte diverse, principiile fiind acelea care asigura coeziunea aplicarii

normelor(c) au un caracter complex (juridic, economic, decizional; de ex: principiul poluatorul plateste), caracter perfect adaptat naturii complexe adreptului mediului

(d) sunt specifice dreptului mediului - de ex: principiul precautiei reprezentand si argumentele pentru autonomia acestei ramuri de drept

- in acelasi timp, dezvoltarea principiilor dreptului mediului in actele normative internesi internationale si mai ales in doctrina nu este in afara de critica deoarece sunt preagenerale si au continut complex ceea ce determina dificultati in aplicarea lor practica

- de asemenea in multe situatii ele sunt numai enuntate in cuprinsul actelor normativefara a li se dezvolta, determina continutul, ca de exemplu si in reglementarile privind

protectia mediului


7/39

Page | 7

- in plus, de multe ori mai ales in dreptul international al mediului se apeleaza prea desla enuntarea principiilor in loc sa fie adoptate norme complete de protectie

- datorita caracterului lor complex, continutul acestora este determinat in mod diferit inpractica si doctrina, ceea ce creeaza obstacole in calea aplicarii lor

Concluzii:

Principiile trebuie sa joace si in viitor un rol esential in dreptul mediului (datorita importanteiacestora), dar enuntarea lor nu e suficienta, nu suplineste adoptarea de norme concrete de

protectia mediului.

Clasificarea principiilor:

- principiile dreptului mediului pot fi clasificate dupa mai multe critetii, dar cele maiimportante in aceasta ramura sunt:

1. principii interne si internationale (de ex: principiul cooperarii colective)- majoritatea principiilor au deopotriva caracter intern si international

2. principii juridice (preponderant caracter juridic; de ex. - principiul poluatorul plateste) siprincipii cu caracter decizional (joaca un rol mai important in decizia de mediu; de ex. -principiul precautiei)- intre cele 2 categorii exista legaturi si majoritatea au deopotriva caracter juridic si decizional

3. principii traditionale (de ex: principiul poluatorul plateste) - care insa au si ele caracterevolutiv si principii noi afirmate in general dupa 1980 si consolidate in Declaratia de la Rio(de ex: principiul precautiei si principiul participarii publicului la decizia de mediu)

4. principii afirmate expres in OUG 195/2005 si principii doctrinare- tendinta este ca doctrina si jurisprudenta o iau inaintea legiuitorului.

5. principii de maxima generalitate in dreptul mediului (de ex: principiul poluatorul plateste)si principiispeciale (care se aplica intr-un anumit domeniu, de ex: principiul proximitatii careeste specific regimului juridic al deseului)

Dreptul Mediului Cursul 3

Aceste principii trebuie aplicate coroborat astfel incat aplicarea unuia dintre acestea sanu aduca atingere altor principii.

~Pe plan intern~

Ele sunt in mod expres prevazute de art. 3 din OUG 195/2005: principiile sielementele strategice ce stau la baza prezentei ordonante sunt:a). Principiul integrarii politicii de mediu in celelalte politici sectoriale;

b). Principiul precautiei in luarea deciziilor;c). Principiul actiunii preventive;

d). Principiul retinerii poluantilor la sursa;e). Principiul poluatorul plateste;


8/39

Page | 8

f). Principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeograficnatural;g). Utilizarea durabila a resurselor naturale;h). Informarea si participarea publicului la luarea deciziilor precum si accesul la justitie in

problemele de mediu;

i). Dezvoltarea colaborarii internationale pentru protectia mediului.

- enuntarea expresa a principiilor protectiei mediului chiar in legea-cadru estebinevenita, dar solutionarea aleasa de OUG 195/2005 este in acelasi timp criticabilapentru ca:

1) principiile sunt doar afirmate fara a li se determina continutul ceea ce ridica dificultatiin aplicarea normelor din aceasta materie- totusi, continutul poate fi determinat potrivit actelor internationale la care Romania e

parte, a legilor speciale (solutia nu este intru totul corecta deoarece ar putea fiinterpretate in sensul ca se aplica numai in domeniul special respectiv si nu in general)+ in doctrina

2) legea trateaza laolalta principiile si elementele strategice, ceea ce poate determinaconfuzii intre acestea3) principiile enuntate expres in art. 3 trebuie completate cu cele cuprinse in altedispozitii ale OUG 195/2005 (de ex. - art. 1 alin (1) foloseste expres principiul dedezvoltare durabila) + cu cele enuntate in doctrina

1. Principiul integrarii cerintelor de mediu in celelalte politici sectoriale; art. 3 lit. a)

- principiul a fost mai intai afirmat in doctrina si apoi introdus printr-o modificare aOUG 195/ 2005

- el reia partial dispozitiile art. 6 din Tratatul CE, potrivit caruia cerintele de mediutrebuie integrate in definirea si aplicarea politicilor si actiunilor comunitare prevazutela art. 3, in special in scopul promovarii dezvoltarii durabile

- principiul se fundamenteaza pe aceea ca majoritatea actiunilor, politicilor,reglementarilor din alte materii (ca de ex: in domeniu energetic, al transporturilor, inceea ce priveste dezvoltarea economica in general) trebuie sa se tina cont de protectiamediului

- in acest moment este evident ca o protectie reala a mediului nu se poate realiza numaiprin masuri speciale in aceste domeniu, ci numai prin integrarea cerintelor de mediu inalte actiuni, politici sau interpretari, aplicari ale reglementarilor din alte domenii

2. Principiul poluatorul plateste

- principiul a fost afirmat pentru prima data in Declaratia Consiliului Europei din 1968 privind lupta impotriva poluarii aerului si a fost reluat de Organizatia pentruCooperare si Dezvoltare economica in 1972

- de asemenea, se regaseste in Declaratia de la Rio din 1992 si este prevazut expres inart. 3 lit. e). din OUG 195 si in numeroase conventii internationale

- principiul are la baza elementele din teoria economica potrivit careia costurile specialeexterne care insotesc productia trebuie sa fie internalizate, adica sa fie luate in calculin costurile de productie pentru ca ele contribuie la sporirea calitatii acestora (inclusiva resurselor)


9/39

Page | 9

- in acelasi timp, bunuri care in trecut se considera ca nu au o valoare de intrebuintare sinu necesita cheltuieli pentru a fi reproduse cu insusirile lor initiale (de ex: apa, aerul)intra in prezent in categoria bunurilor care costa si au valoare

- fundamentul principiului rezulta si din dreptul fundamental la un mediu sanatos,cetateanul neputand fi obligat sa suporte consecintele degradarii mediului de catre

poluator- in plus, din punct de vedere economic, cetateanul nu poate fi obligat sa plateascaaccesul la mediu nici direct, dar mai important nici indirect prin subventionarea dinfonduri publice a cheltuielilor de poluare (repararea prejudiciului ecologic, cheltuielilegate de diminuarea efectelor poluarii si cheltuieli de prevenire a poluarii) trebuie safie suportate de cel care cauzeaza poluarea si nu de societate

- in plan juridic, intelegerea principiului in acest sens larg influenteaza materiaraspunderii civile pentru mediu si determina definirea notiunii de prejudiciu intr-unsens specific dreptului ecologic

- astfel, autorul trebuie sa suporte si cheltuielile legate de prevenirea poluarii precum sicele de limitare a efectelor poluarii

- in sens restrans, principiul poluatorul plateste presupune eliminarea subventiilordestinate protectiei mediului astfel incat costurile legate de poluare sa fie suportate decel care cauzeaza si nu de societate

- aceasta nu inseamna ca statul nu trebuie sa-si indeplineasca obligatia de a asiguracetatenilor un mediu sanatos deoarece autoritatile au indatorirea de a inlatura efectele

poluarii, ci inseamna ca trebuie gasite mijloace legale care sa permita identificareapoluatorului si obligarea lui sa suporte costurile legate de poluare

- asigurarea unui just echilibru intre responsabilitatea autoritatilor de a asigura protectiamediului si aplicarea principiului poluatorul plateste este realizat prin intermediulnormelor de protectie a mediului (atat cele cu caracter preventiv, cat si cele dinmateria raspunderii civile cat si prin regulile specifice dreptului concurentei)

- dupa aderarea la U.E, ajutorul de stat pentru protectia mediului poate fi acordat numaicu respectarea dispozitiilor comunitare in materie, respectiv instructiunile privindajutorul de stat pentru protectia mediului adoptate de Comisia Europeana in 2001

- principiul se aplica nu numai in dreptul intern ci si la nivel comunitar, precum si indreptul international, fiind afirmat si de art. 174 alin (2) din Tratatul C.E. si innumeroase conventii internationale

3. Principiul actiunii preventive

- principiul este expres consacrat si de art. 3 din OUG 195 si de art.174 alin (2) dinTratatul C.E. si in numeroase conventii internationale- principiul prevenirii presupune protectia mediului prin anticiparea consecintelor unui

proiect, plan sau activitate- aceasta se reflecta in primul rand in chiar scopul normelor de protectie mediului- majoritatea normelor de protectie a mediului sunt norme cu caracter preventiv- in plus, specific acestuia, mai presupune un control prealabil in ceea ce priveste

inceperea, desfasurarea oricaror planuri, proiecte sau activitati- mai presupune rolul studiului de impact- importanta unei evaluari tehnice prealabile este prevazuta nu numai in dreptul intern

(vezi procedura de reglementare din OUG) care are la baza evaluarea impactului, dar

si in dreptul international, de exemplu exista dispozitii exprese in acest sens in


10/39

Page | 10

Conventia de la ESPOO cu privire la evaluarea impactului asupra mediului in contexttransfrontalier din 1991, ratificata de Romania prin Legea 22/2001

- in sensul aceste conventii, evaluarea impactului asupra mediului inseamna o proceduranationala cu scopul evaluarii impactului probabil asupra mediului in ceea ce priveste oactivitate propusa

- in prambulul conventiei se precizeaza ca statele sunt constiente de necesitateaelaborarii de masuri cu caracter preventiv, de atenuarea si monitorizarea oricaruiimpact negativ asupra mediului in general si in special in context transfrontalier

c). Activitati de planificared). Stabilirea de obligatii cu caracter preventiv pentru persoanele fizice si juridicee). Supravegherea calitatii mediului pentru identificarea si prevenirea riscurilor atat de titulariiactivitatilor prin programe proprii de supraveghere cat si de autoritati

4. Principiul precautiei in luarea deciziilor

- principiul are caracter intern, comunitar si international

- este un principiu nou, aparut dupa 1980 si care s-a desprins din principiul preveniriipoluarii

- principiul justifica luarea de masuri chiar si atunci cand din datele stiintifice nu rezultacu exactitate daca o activitate este periculoasa pentru mediu -> rezulta ca atunci canddatele stiintifice sunt neconcludente in ceea ce priveste efectele unor activitati, deciziade mediu trebuie sa fie in sensul neinceperii activitatii, aceasta deoarece pericoluldegradarii e prea mare pentru a risca o decizie care se poate dovedi ulterior gresita

- principiul precautiei are caracter mai degraba decizional decat juridic si se aplica inprocesul de reglementare a activitatilor cu impact asupra mediului

5. Principiul dezvoltarii durabile

- principiul este prevazut in art. 1 alin (1) din OUG 195/2005, dar si in Declaratia de laRio

- de asemenea, este reluat partial in art. 3- este un principiu nou, afirmat pentru prima data in 1997 intr-un raport al Comisiei

Mondiale pentru mediu si dezvoltare numit Viitorul nostru comun si reluat expresin Declaratia de la Rio

- principiul presupune ca dezvoltarea economica trebuie sa acopere necesitatileprezente, fara a compromite insa posibilitatile generatiilor viitoare de a-si satisfacepropriile cerinte cu privire la mediu

- inseamna asigurarea unei folosinte prudente, rationale a resurselor, luandu-se inconsiderare si interesele generatiilor viitoare privind mediul

- potrivit principiului 4 din Declaratia de la Rio pentru asigurarea dezvoltarii durabile,protejarea mediului trebuie sa faca parte integranta din procesul de dezvoltare si nupoate fi luata in considerare in mod izolat


11/39

Page | 11

6. Principiul retinerii poluantilor la sursa

- are caracter intern dar si international- constituie un principiu, in primul rand moral si continutul sau se reflecta in general in

caracterul preventiv si imperativ al normelor de protectie a mediului care stabilesc

obligatii specifice pentru agentii economici si pentru alte subiecte de drept- trebuie inteles acest principiu in legatura cu principiul poluatorul plateste

~ Pe plan international ~

1. Principiul cooperarii

- este consacrat in Declaratia de la Stockholm, in Declaratia de la Rio si in majoritateaeconventiilor internationale in materie

- pentru ca mediul nu cunoaste frontiere, cooperarea bilaterala si multilaterala eesentiala

- un rol important in dezvoltarea cooperarii il joaca institutiile internationale (in primulrand O.N.U.)

- a evoluat de-a lungul timpului, Declaratia de la Rio punand accentual in principiul 7 pe rolul special al statelor dezvoltate care au o responsabilitate sporita in efortulinternational pentru protectia mediului

2. Principiul sic utere tua

- presupune obligatia statelor de a se asigura ca activitatile exercitate in limitele jurisdictiei lor internationale nu cauzeaza daune mediului altor state sau mediuluiaflate in afara jurisdictiilor nationale

- a fost recunoscut pentru prima data in a 2-a jumatate a sec. al 19-lea in dreptul fluvial- a fost afirmat pe care jurisprudentiala in rezolvarea diferendului dintre S.U.A. si

Canada generat de topitoria .. si e afirmat expres in Declaratia de la Stockholm si inDeclaratia de la Rio

3. Principiul protejarii patrimoniului comuni al umanitatii

- cuprinde 2 componente:a) obligatia statelor de a proteja mediul aflat in afara jurisdictiei nationale si

b) obligatia statelor de a proteja elementele din patrimonial mondial cultural sinatural al umanitatii indiferent sub ce jurisdictie se afla

4. Principiul informarii si consultatii prealabile

- este prevazut in Conventia de la ESPOO din 1991, in Conventia de la Helsinki din1992 si in Conventia privind protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea din1994

- presupune obligatia statelor de a se informa reciproc cu privire la actiunile care potavea efecte asupra mediului altor state

- o aplicare a acestui principiu se gaseste in Conventia de la Viena privind notificarea incaz de accident nuclear, dar si in alte conventii internationale


12/39

Page | 12

5. Principiul folosirii celor mai bune tehnici disponibile

- este afirmat in Conventia privind protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunareacare si defineste in anexa nr. 1 aceste tehnici

Dreptul Mediului Cursul nr. 4Dreptul Fundamental la un Mediu Sntos

- n prezent, dreptul fundamental este recunoscut n numeroase acte internaionale,precum i n legislaiile naionale

- Declaraia de la Stockholm omul are un drept fundamental la libertate, la egalitate icondiii de via satisfctoare, a crui calitate s-i permit s triasc n demnitate i

bunstare

- Carta African a Drepturilor Omului i ale Popoarelor art. 24 toate popoarele audreptul la un mediu sntos, propice dezvoltrii lor

- Convenia European a Drepturilor Omului nu cuprinde n mod expres referirile ladreptul fundamental la un mediu sntos, dar jurisprudena Comisiei i ulterior aCEDO a stabilit c deteriorarea mediului poate avea ca efecte nclcarea drepturilordin Convenie (ex. dreptul la via privat, de familie i domiciliu, dreptul la via idreptul la proprietate)

- de exemplu, n cazul Lpez Ostra c. Spaniei (1994) s-a artat c dreptul la un mediu

sntos are legtur cu dreptul la via privat, domiciliu i via de familie prevzutde art. 8 din Convenie. Curtea a artat c atingeri grave aduse mediului pot afecta

bunstarea unei persoane i o pot lipsi de bucuria folosinei domiciliului su, dunndvieii sale private, de familie, fr ca prin aceasta s-i pun n pericol sntatea

- n toate cazurile trebuie avut n vedere echilibrul just, care trebuie meninut ntreinteresele concurente ale persoanelor i ale mediului n ansamblul su

- n cauza Ttar c. Romniei (ianuarie 2009) s-a artat c poluarea cauzat deSocietatea Aurul SA din Baia Mare poate deteriora calitii persoanelor care locuiau n

zon, aducnd atingere vieii private i de familie a acestora; statul trebuia s-indeplineasc obligaiile pozitive de a lua toate msurile pentru a preveni i a stopaaceast situaie, ceea ce nu s-a ntmplat n cauz

- n cauza Brndue c. Romniei (2009), Curtea a artat, fcnd trimitere la principiilesale jurisprudeniale referitoare la atingerile grave de ordin material (zgomote,mirosuri, etc.) aduse dreptului la via privat i de familie, c autoritilor nu le revinenumai o obligaie negativ de a nu aciona de o manier care s aduc atingeredreptului la via privat i de familie, ci i obligaia pozitiv de a adopta i pune naplicare reglementrile legale necesare pentru desfurarea activitilor cu impact

asupra mediului, n aa fel nct s fie asigurat o protecie efectiv a cetenilor


13/39

Page | 13

- deciziile luate trebuie s asigure pstrarea unui just echilibru ntre intereseleconcurente

- este important ca publicul s poat avea acces la concluziile studiilor efectuate, n aafel nct, s poat evalua pericolul

- Curtea a artat c spaiul de via al reclamantului reprezentat de o celul dinpenitenciarul n care-i executa pedeapsa privativ de libertate, este afectat de omanier suficient de grav, care nu constituie o simpl consecin a privrii delibertate

- autoritile i-au nclcat obligaia pozitiv de a aciona de o manier care s duc larezolvarea situaiei create ca urmare a faptului c rampa de gunoi care a funcionatefectiv ntr-o anumit perioad n apropierea locului de detenie al reclamantului, afost folosit n continuare de ctre proprietar fr ca autoritile competente s intervin

eficient

- potrivit art. 37 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE (2000), adoptat n 2007,politicile Uniunii trebuie s prevad un nivel ridicat de protecie a mediului i dembuntire a calitii acestuia, care s fie asigurat n conformitate cu principiuldezvoltrii durabile

- potrivit art. 1 din Convenia de la Aarhus privind accesul la informaie, participareapublicului la luarea deciziei i accesul la justiie n problemele de mediu pentru acontribui la protejarea dreptului oricrei persoane din generaiile actuale i viitoare de

a tri ntr-un mediu adecvat sntii i bunstrii sale, fiecare parte va garanta dreptulprivind accesul la informaie, participarea publicului la luarea deciziei n problemelede mediu, conform Conveniei

Legislaii Naionale- dup anul 1970, numeroase constituii consacr sub diferite forme dreptul fundamental

la un mediu sntos (Constituiile Portugaliei, Greciei, Braziliei, Bulgariei, Turciei,Romniei dup revizuirea din 2003)

- unele legi fundamentale consacr expres acest drept, altele stabilesc obligaii statuluide a proteja mediul, ceea ce determin corelativ recunoaterea indirect a dreptuluiceteanului la un mediu sntos

- n ceea ce privete formularea ce consacr acest drept, reglementrile difer

- unele se limiteaz doar la consacrarea dreptului la un mediu sntos, altele calific istarea acestuia (ex. - salubru, sntos, natural, echilibrat, acceptabil, cel mai ridicatnivel de protecie, etc.)

- aadar, cerinele de protecie merg de la limita de a menine viaa pn la o calitate

ridicat, pn la un nalt nivel de protecie


14/39

Page | 14

- dar n concret, cel mai important nu este modul n care reglementarea formuleaz/consacr dreptul la mediu, ci modalitile n care autoritile asigur, n concret,garantarea acestui drept

- n ceea ce privete noiunile de sntos i echilibrat, folosite i de art. 35 din

Constituie, n literatura de specialitate s-au fcut urmtoarele precizri:

(a) termenul de sntos se refer la un mediu nepoluat, propice dezvoltriifizice i intelectuale; acesta are i o dimensiune uman, urmrind aprareaintegritii fizice i spirituale a persoanei

(b) termenul de echilibrat indic dimensiunea natural, care se refer la unmediu ecologic raional

Coninutul Dreptului Fundamental la un Mediu Sntos

- precizri importante cu privire la coninutul i garantarea dreptului la un mediu sntosau fost aduse n Proiectul de Declaraie cu privire la Drepturile Omului i Mediuluiadoptat la Geneva n 1994

- documentul are la baz principiile celor mai importante acte internaionale n materiadrepturilor omului, inclusiv principiile din Declaraia de la Stockholm, cea de la Rio idin Agenda 21 (din 1992)

- Declaraia reafirm dreptul fundamental al omului la un mediu sntos i accentueazlegtura acestuia cu celelalte drepturi fundamentale ale omului

- dreptul la un mediu sntos presupune n principal:

(1) dreptul de a tri ntr-un mediu nepoluat, nealterat de activiti ce pot afectamediul, sntatea, bunstarea oamenilor i dezvoltarea durabil

(2) dreptul la cel mai ridicat nivel de sntate, neafectat de degradareamediului

(3) accesul la resurse de hran i ap adecvate

(4) dreptul la condiii de locuit, la condiii de folosire a terenurilor i la condiiide via ntr-un mediu sntos

(5) dreptul la un mediu de munc sntos

(6) dreptul de a nu fi expropriai ca urmare a deciziilor sau aciunilorautoritilor cu privire la mediu, cu excepia cazurilor justificate, expres

prevzute de lege, cu obinerea unei reparaii adecvate


15/39

Page | 15

(7) dreptul la asisten n caz de catastrof de mediu, natural sau produs deom

(8) dreptul de a beneficia de folosina durabil a naturii i a resurselor acesteia

(9) dreptul la conservarea elementelor reprezentative ale mediului(10) protecia drepturilor populaiilor indigene

- garantarea dreptului fundamental la un mediu sntos presupune:

(1) dreptul la informaia de mediu

(2) dreptul de a participa la decizia de mediu

(3) dreptul de asociere n vederea proteciei mediului

(4) dreptul la repararea prejudiciului de mediu

- dreptul la un mediu sntos presupune n acelai timp ndeplinirea obligaiilor cuprivire la protecia mediului

- aceste obligaii aparin n primul rnd statelor, care trebuie s ia msuri legale,administrative i orice alte msuri pentru garantarea dreptului la un mediu sntos

- aceste msuri trebuie s aib ca scop prevenirea degradrii mediului, stabilirea

remediilor necesare i reglementarea folosirii resurselor naturale- ntre aceste msuri, un loc esenial l ocup autorizarea prealabil a activitii cu

impact asupra mediului, participarea publicului la luarea deciziilor de mediu, stabilireade remedii pentru prejudiciul suferit, etc.

- de asemenea, un rol important l joac cooperarea internaional i organizaiileinternaionale

Consacrarea Dreptului Fundamental la un Mediu Sntos n Dreptul Romnesc

- nainte de modificrile din 2003, Constituia Romniei din 1991 nu consacra expresdreptul fundamental la un mediu sntos

- dar, existena acestuia a fost dedus din recunoaterea unor drepturi cu care prezintstrnse legturi, precum dreptul la via, sntate, informaie, dreptul la un nivel de traidecent dreptul rezultnd din obligaia corelativ a statului de a asigura refacerea iocrotirea mediului, precum i ocrotirea echilibrului ecologic

- art. 5 din Legea nr. 137/1995 privind mediul (abrogat de OUG nr. 195/2005)

prevedea expres c statul recunoate tuturor persoanelor dreptul la un mediu sntos,artnd garaniile acestuia


16/39

Page | 16

- dreptul la un mediu sntos este recunoscut nu numai n doctrin, ct i njurispruden => n Decizia 112/1997 a seciei de contencios-administrativ a CuriiSupreme, se arat c Legea nr. 137/1995 consacr dreptul la un mediu sntos, iar

pentru aprarea acestui drept, art. 5 alin (1) lit. d) garanteaz persoanelor fizice i juridice dreptul de a se adresa direct sau prin intermediul unor asociaii autonomeadministrative/judectoreti pentru a preveni situaia care ar nclca dreptul la unmediu sntos sau, dup caz, producerea unui prejudiciu direct/indirect

- acest drept subiectiv are i o baz constituional n art. 134 alin (2) din Constituie -oblig statul s asigure refacerea mediului nconjurtor, precum i meninereaechilibrului ecologic

- Constituia Romniei, revizuit n 2003, garanteaz n art. 35 dreptul la un mediusntos:

alin (1) statul recunoate dreptul oricrei persoane la un mediunconjurtor sntos i echilibrat ecologic alin (2) statul asigur cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept

- => obligaia statului de a lua msuri adecvate pentru exercitarea acestui drept

- disp. art. 35 alin (2) care se refer expres numai la cadrul legislativ, trebuie coroboratecu disp. alin (1) ale aceluiai art. & ale disp. art. 135 alin (2) lit. e) care se refer laobligaia statului de a asigura refacerea i ocrotirea mediului nconjurtor, precum imeninerea echilibrului ecologic

- => statul trebuie s ia toate msurile necesare pentru garantarea dreptului

- soluia rezult i din jurisprudena CEDO

- n sens restrns, garantarea exercitrii acestui drept se realizeaz n conformitate cudisp. art. OUG nr. 195/2005

alin (3) persoanele fizice i juridice au ndatorirea de a proteja i amelioramediul nconjurtor => obligaia corelativ a dreptului garantat n alin (1)

- din aceste dispoziii rezult caracterul imperativ al normelor de protecie a mediului

- conform art. 5 din OUG nr. 195/2005, statul recunoate oricrei persoane dreptul la unmediu sntos i echilibrat ecologic, garantnd n acest scop:

(a) accesul la informaiile privind mediul, cu respectarea condiiilor deconfidenialitate prevzute de legislaia n vigoare

(b) asocierea n organizaii pentru protecia mediului

(c) consultarea n procesul de luare a deciziilor privitoare la dezvoltarea politicii i legislaiei de mediu, emiterea actelor de reglementare,elaborarea planurilor i programelor


17/39

Page | 17

(d) dreptul de a se adresa direct sau prin intermediul organizaiilor pentruprotecia mediului, autoritilor administrative/judectoreti, dup caz, nprobleme de mediu

(e) dreptul la despgubiri pentru prejudiciul suferit

Garantiile Dreptului la un Mediu Sanatos Cursul nr. 5

- permit exercitarea dreptului in conditii optime;- sunt prevazute in art.5 din OUG 195/2005;

1. Accesul la Informatia de Mediu

- dreptul la informatia de mediu isi are izvorul in: Conventia de la Aarhus din 1998 privind accesul la informatie, participarea

publicului si accesul la justitie in probleme de mediu

Declaratia de la Rio art. 8 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului, astfel cum a fost interpretat in

jurisprudenta CEDO; art. 5 lit. a). si art. 20 alin (2) din OUG 195/2005 Directiva nr. 4 din 2003/CE HG nr. 878/2005 privind accesul publicului la informatia de mediu

- in conditiile in care exista neconcordante (inclusiv in sensul lipsei de reglementare saua unei reglementari adecvate intre dispozitiile dreptului intern si dispozitiileConventiei de la Aarhus), in conformitate cu prevederile art. 20 din Constitutie, seaplica in mod direct, cu prioritate dispozitiile Conventiei de la Aarhus

- accesul la informatia de mediu, potrivit HG 878/2005, transpune in dreptul nationaldirectiva din 2003 in aceeasi materie

- dispozitiile acestui act normativ se completeaza cu ale Legii nr. 544/2001 privindaccesul la informatia de interes public si ale Conventiei de la Aarhus

- potrivit HG din 2005, obligatiile autoritatilor in aceasta materie se bazeaza pe 2coordonate:

1). raspunsurile la solicitarile de informatie privind mediul si2). diseminarea informatiei privind mediu

1) Raspunsurile la solicitarile de informatie privind mediulProblema: Ce se intelege prin informatie de mediu?

- art. 2 pct. 1 din HG arata expres ce se intelege prin informatie de mediu; ca de ex. - oriceinformatie cu privire la:

(a) starea elementelor de mediu(b) factorii poluanti care afecteaza sau pot afecta starea elementelor de mediu(c) masurile, activitatile care afecteaza/pot afecta elementele mediului, precum si

masurile sau activitatile destinate sa protejeze mediul(d) rapoarte referitoare la implementarea legislatiei privind protectia mediului(e) analizele cost-beneficiu sau alte analize si prognoze economice folosite in cadrul

masurilor si activitatilor prevazute la lit.c)(f) starea sanatatii si sigurantei umane inclusiv contaminarea elementelor de mediu


18/39

Page | 18

- informatia de mediu detinuta de autoritatile de mediu reprezinta informatia de mediuaflata in posesia sa si care a fost elaborata sau primita de aceasta.

Problema: Cine poate solicita informatia de mediu?- orice persoana fizica sau juridica poate sa solicite informatia de mediu- autoritatile publice sunt obligate sa puna la dispozitia oricarui solicitant, la cererea

acestuia, informatia privind informatia de mediu detinuta, fara justificarea scopului incare aceasta informatie a fost ceruta

Problema: Cine trebuie sa furnizeze informatia?- pe de-o parte, autoritatile publice care sunt definite in sens larg, expres prevazut de

actul normativ, iar pe de alta parte, orice persoana fizica/juridica care indeplinesteresponsabilitati sau functii ori furnizeaza servicii publice in legatura cu mediul si estesub controlul unei persoane/ autoritati astfel cum sunt definite in notiunea de

autoritati

Problema: Cat costa informatia de mediu?- ca regula, accesul la informatia de mediu este gratuita- numai in mod exceptional autoritatile pot sa aplice anumite tarife pentru costurile

legate de copiere

Problema: In ce termen trebuie furnizata informatia de mediu?

- informatia de mediu trebuie pusa la dispozitia solicitantului tinand cont de termenulspecificat de acesta, cat mai repede posibil sau cel mai tarziu in termen de o luna

- numai in conditii exceptionale, expres prevazute, termenul poate fi prelungit la 2 luni,iar solicitantul trebuie informat despre prelungirea termenului si motivele prelungiriilui

Problema: In ce forma trebuie pusa la dispozitia solicitantului informatia de mediu?- de regula, in forma solicitata trebuie pusa la dispozitia solicitantului- exceptiile sunt expres prevazute ( de ex. - e deja pusa la dispozitie in alta forma etc.)

Problema: Cand poate fi refuzata informatia de mediu?- HG din 2005 enumera limitativ si expres cazurile in care poate fi refuzata informatia

privind mediul, iar acestea sunt de stricta interpretare- aceste cazuri se pot clasifica : imposibilitatea materiala a autoritatii de a fruniza informatia (art.11); de ex.

- nu detine informatia respectiva; cererea este evident nerezonabila divulgarea acestei informatii afecteaza alte drepturi fundamentale care

implica confidentialitatea; situatii care de asemeena sunt expres reglementate; de ex. -furnizarea afecteaza relatiile internationale, securitatea publica, apararea nationala,cursul justitiei, confidentialitatea datelor personale, interesul sau protectia oricarei

persoane care a oferit informatiile cerute etc.- pentru fiecare caz in parte satisfacerea interesului public prin divulgare este analizat in

comparatie cu interesul satisfacut prin pastrarea confidentialitatii

- anumite categorii de informatii (de ex: cele cu privire la starea mediului) nu pot firefuzate


19/39

Page | 19

- autoritatile trebuie sa comunice solicitantului in mod expres ca nu poate furniza intotalitate/in parte informatia ceruta si sa arate motivele acestui refuz

- refuzul poate fi atacat in justitieProblema: Accesul la justitie.

- HG din 2005 garanteaza accesul la justitie acelora care sunt lezati intr-un drept al lorde aceasta hotarare sau care nu au primit raspunsul la solicitarea de informatie

- HG din 2005 reglementeaza procedura accesului la justitie, dar in virtutea art. 6 dinConventia Europeana a Drepturilor Omului, cel vatamat se poate adresa in mod directinstantelor de judecata

2) Autoritatile trebuie sa aiba un rol activ in diseminarea informatiei de mediu

- HG din 2005 prevede expres obligatiile autoritatilor in acest sens aratand si categoriilede informatii care trebuie puse, obligatoriu, la dispozitia publicului, de ex. - rapoartele

privind starea de mediu, datele sau rezumatele datelor rezultate din monitorizareaactivitatii ce afecteaza mediu, actele de reglementare cu privire la activitatea cu impactsemnificativ asupra mediului etc. (art. 22 din HG)

- HG din 2005 prevede si anumite obligatii privind informarea publicului in sarcinaagentilor economici

- neindeplinirea acestei obligatii constituie contraventie

2. Dreptul de a se Asocia in Organizatii pentru Protectia Mediului

- aceste dispozitii reprezinta o aplicare a dispozitiilor constitutionale, care garanteaza dreptulla asociere, dar dincolo de dreptul de a se asocia in organizatii privind protectia mediului, se

pune problema rolului pe care organizatiile neguvernamentale il pot juca in protectiamediului, care este influentat de un complex de factori printre care:

recunoasterea acestora ca parteneri in procesul de decizie- OUG 195/2005 obliga autoritatea centrala in domeniul protectiei mediului sa realizeze

consultari periodice cu organizatiile neguvernamentale, dar se pune problemaeficientei practice a consultarilor finantarea, sprijinirea acestor organizatii

rolul organizatiilor neguvernamentale in justitie- potrivit art.20 alin (6) din OUG nr. 195/2005, organizatiile neguvernamentale care

promoveaza protectia mediului au dreptul la actiuni in justitie in probleme de mediu,desi acest text se gaseste in capitolul 2 al OUG intitulat procedura de reglementarein raport cu dispozitiile art.5 lit.b). si d). si cu dispozitiile Conventiei de la Aarhus, ele(organizatiile neguvernamentale) au dreptul de a se adresa justitiei si in alte problemelegate de protectia mediului, nu numai in ceea ce priveste strict procedura dereglementare

- potrivit Legii 137/1995, in trecut (acum e abrogata) textul nu se regasea in capitoluldedicat procedurii de reglementare, ci se aplica in ceea ce priveste protectia mediului

in general


20/39

Page | 20

3. Dreptul de a fi consultat in procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politiciisi legislatiei de mediu, emiterea actelor de reglementare in domeniu si elaborarea

planurilor si a programelor

- art.20 al.4 din OUG 195/2005 prevede ca modalitatea de realizare a participariipublicului la elaborarea de planuri si programe se stabileste prin HG

- in acest sens a fost adoptata HG 564/2006 privind cadrul de realizare a participariipublicului la elaborarea planurilor si programelor in legatura cu mediul

- conform art.20 al.3 din OUG 195/2005, consultarea publicului e obligatorie in cazulprocedurilor de emitere a actelor de reglementare si e stabilita prin acte normativespeciale

- aceste dispozitii, din reglementarile interne, se completeaza cu dispozitiile Conventieide la Aarhus din 1998

- potrivit dispozitiilor Conventiei de la Aarhus, participarea publicului presupune 3componente:

(a) participarea publicului la deciziile privind activitatile specifice (decizia de autorizarein sens larg)

- autoritatile au obligatia de a pune la dispozitia publicului informatiile necesare (expresprevazute) privind modalitatea de desfasurare a procedurii de consultare

- de asemenea, autoritatile au obligatia de a furniza si informatii privind descriereaactivitatii propuse, a efectelor semnificative asupra mediului, a masurilor initiate, a

principiilor alternative studiate de solicitant etc.- autoritattile trebuie sa se asigure ca in decizia luata se tine seama de rezultatul

participarii publicului(b) participarea publicului in timpul pregatirii platformelor programelor si politicilor

legate de mediu(c) participarea publicului in timpul pregatirii regulamentelor de aplicare a actelor

normative si intrumentelor legale obligatorii general aplicabile

Dreptul Mediului Cursul 6 (sptmna nr. 7)

4) Dreptul de a se adresa direct/prin intermediul organizaiilor pentru proteciamediului autoritilor administrative i/sau judectoreti n probleme de mediu

indiferent dac s-a produs sau nu un prejudiciu- OUG nr. 195/2005 - art. 5 lit. d)- accesul la justiie n problemele de mediu se exercit n baza art. 6 & 8 din ConveniaEuropean a Drepturilor Omului- de asemenea, Convenia de la Aarhus din 1998 are dispoziii cu privire la accesul la justiie- pentru legislaia n materie procedural C. Proc. Civ.- diferite legi speciale/reglementri speciale n materia proteciei mediului cu condiia ca

procedurile create s nu aduc atingere accesului la justiie garantat de CEDO i OUG195/2005- art. 5 lit. d):

(a) accesul la justiie este garantat indiferent dac s-a produs sau nu un prejudiciu

(aciunea poate avea i ea cu caracter preventiv)


21/39

Page | 21

(b) organizaiile neguvernamentale n materie de mediu au dreptul de a se adresajustiiei n probleme de mediu [acest drept este conferit expres de art. 20 alin (6) din OUG nr.195/2005, dar nu se aplic numai n ceea ce privete procedura de reglementare, capitol undeeste situat art. 20 alin (6)]

- aceste dispoziii, privind (b), au o deosebit importan dpdv al dreptului procesualcivil- n literatura de specialitate se arat c, pentru a fi parte n procesul civil, trebuie

ndeplinite cumulativ urmtoarele condiii, care sunt n acelai timp i condiii deexerciiu ale aciunii civile - calitatea procesual, capacitatea procesual, existenaunui drept sau a unei situaii juridice pentru a crei realizare este necesar calea

justiiei i existena unui interes- n doctrin, dreptul ONG-urilor de a se adresa justiiei este analizat fie n legtur cu

problema calitii procesuale (cea mai des ntlnit opinie Prof. Milena Tomescu),fie n legtur cu problema interesului

- dispoziiile OUG 195/2005 intereseaz n primul rnd n ceea ce privete calitatea

procesual- ca regul general, calitatea cerut pentru a putea exercita aciunea n justiie trebuie s

corespund cu calitatea de titular al dreptului ce se discut, deoarece aciunea are caobiect protecia dreptului subiectiv, ce aparine subiectului activ al dreptului subiectivcivil

- ca excepie, n anumite mprejurri, aciunea poate fi pornit nu numai de titularuldreptului, ci i de alte persoane crora legea le recunoate calitatea procesual (ex.

procurorul sau autoritatea tutelar), dar numai dac legea le recunoate acest lucru- dispoziiile OUG nr. 195/2005 sunt extrem de importante pe plan procedural pentru c

ele dau expres asociaiilor guvernamentale, care au ca scop protecia mediului,legitimare procesual activ n legtur cu protecia mediului

- n lipsa acestor prevederi exprese, ele nu ar avea aceast legitimare

(5) Dreptul la despgubiri pentru prejudiciile suferite analizat la cursul privindRspunderea Civil pentru Mediu

Relaia Dreptului Fundamental la un Mediu Sntos cu celelalte DrepturiFundamentale

- dreptul la un mediu sntos este un drept din generaia a 3a, un drept de solidaritate,precum i un drept la dezvoltare, pace, etc.

- iniial, au existat opinii conform crora dreptul romnesc ar veni n contradicie cu altedrepturi fundamentale, determinnd limitarea/chiar anularea lor (ex. s-a consideratc acesta ar avea o inciden negativ asupra dreptului de proprietate, dreptului ladezvoltare sau asupra libertii de a desfura o activitate economic)

- n prezent, existena dreptului fundamental la un mediu sntos este n afar dediscuie i se consider c de principiu, el nu vine n contradicie cu celelalte drepturifundamentale, ci dimpotriv, contribuie n raport cu noile cerine ale dezvoltriisociale

- n teorie, se subliniaz c n realitate el constituie o premis a celorlalte drepturifundamentale

- n concret, n practic, n prezent, se pune problema limitelor n care pot fi exercitate

diferitele drepturi fundamentale n situaia n care ele interfereaz


22/39

Page | 22

- stabilirea acestor limite este evolutiv n concret, dar premisa de la care trebuie pornitaa cum s-a subliniat i n spea Lpez Ostra c. Spaniei trebuie gsit un just echilibruntre interesele persoanelor afectate i interesul general

Dimensiunile Dreptului Fundamentale la un Mediu Sntos

- dreptul fundamental la un mediu sntos are o dimensiune:(a) individual implic dreptul fiecrui individ la un mediu sntos(b) de solidaritate colectiv

Protecia Atmosferei

- atmosfera = masa de aer care nconjoar suprafaa terestr, incluznd i stratulprotector de ozon

- protecia atmosferei necesit un regim juridic specific determinat de urmtoarelecauze:

(a) aerul nu are frontiere(b) msurile legate de protecia atmosferei necesit aciuni din partea

autoritilor locale, naionale, globale(c) poluanii atmosferici se rspndesc foarte repede, iar poluarea atmosferic,

mai ales accidentele de poluare atmosferic sunt foarte periculoase pentruviaa i sntatea omului (cele mai grave accidente de poluare care potdetermina pierderea a sute de viei omeneti sunt cele de poluare aatmosferei)

(d) poluarea atmosferei este creat de surse fixe, mobile sau difuze, ceea cedetermin luarea unor msuri complexe, n care un rol important l joac

planificarea i elaborarea de strategii(e) n rspndirea i aciunea negativ a poluanilor atmosferici, un rol foarte

important l joac condiiile naturale, n special cele meteo, care nu pot ficontrolate

(f) complexitatea msurilor n ceea ce privete protecia atmosferei estedeterminat de faptul c unii poluani au caracter primar (produc efectenegative n mod direct), dar alii au caracter secundar (sunt produi prininteracionarea n atmosfer a anumitor substane sau prin interacionareacu anumite componente naturale ale atmosferei)

(g) regimul juridic al proteciei atmosferei are la baz respectarea principiuluide abordare integrat a proteciei mediului

Protecia Atmosferei pe Plan Intern

- necesit n primul rnd luarea unor msuri preventive- protecia atmosferic presupune pe plan intern:

(1) elaborarea unei strategii naionale privind protecia atmosferei strategiase actualizeaz periodic de Autoritatea Public Central pentru ProteciaMediului i se adopt prin HG

(2) stabilirea de obligaii juridice specifice persoanelor fizice i juridice obligaiile au n primul rnd un caracter tehnic, fiind prevzute n OUG nr.195/2005, OUG nr. 243/2000 privind protecia atmosferei, etc.


23/39

Page | 23

- importante sunt de subliniat i msurile ce trebuie luate pentru izolarea i proteciafonic a surselor de zgomot i vibraii pentru a nu se depi nivelul limit azgomotului ambiental

(3) stabilirea competenelor autoritilor publice n acest domeniu i este vorban primul rnd de autoritatea central pentru protecia mediului, care

elaboreaz politicile, strategiile, planurile de aciuni n domeniu i deasemenea coordoneaz implementarea mecanismelor de monitorizare acalitii aerului

- n plus, organizeaz activitatea de monitorizare a calitii aerului- mai departe, stabilete dup caz, prin acte de reglementare privind valorile limit de

emisie, avnd ns competene specifice- de asemenea, mai este vorba i de alte autoriti centrale, precum autoritatea central

pentru transport n ceea ce privete elaborarea reglementrilor privind condiiiletehnice pe care trebuie s le ndeplineasc mijloacele de transport sau cele pe caretrebuie s le ndeplineasc combustibilii)

(4) stabilirea competenelor autoritilor administraiei publice locale (ex. n

vederea diminurii polurii fonice sau acele produse de surse mobile prinrestricionarea circulaiei autovehiculelor)

(5) rolul msurilor de urgen n acest domeniu (datorit pericolului pe care lproduce depirea limitelor admisibile)

- astfel, n cazul depirii valorilor limit de emisie, autoritatea competent poate luatoate msurile necesare, inclusiv ntreruperea temporar a activitii poluante pn landeprtarea cauzelor polurii

- titularii activitii care au generat aceste depiri au obligaia s informeze autoritateacompetent cu privire la aceast situaie

(6) evaluarea calitii aerului:- evaluarea calitii aerului pe teritoriul Romniei se realizeaz pe baza valorilor

stabilite n acord cu standardele naionale i ale UE- rezultatele evalurii trebuie aduse la cunotina publicului i se raporteaz Comisiei

Europene- pe baza evalurii calitii aerului nconjurtor, se elaboreaz 3 categorii de zone,

cuprinznd nivelurile de poluare- pentru zonele n care valorile sunt mai mari dect valoarea limit se adopt planuri i

programe de gestionare a calitii aerului n vederea atingerii valorii limit ntr-oanumit perioad

(7) monitorizarea calitii aerului presupune obligaii pentru:(a) titularii de activiti care au obligaia s realizeze monitorizarea

propriilor activiti i s raporteze informaii autoritilor competente(autoevaluare)(b) autoritile centrale i locale au obligaia de monitorizare a calitii

aerului(c) autoritatea public central pentru protecia mediului informeaz

Comisia European cu privire la calitatea aerului nconjurtor, potrivitreglementrilor comune

(8) reglementrile activitilor care constituie surse fixe de poluare presupunrolul autoritilor i reglementrile obligaiilor titularilor acestor activiti

- desfurarea activitilor care constituie surse fixe de poluare este permis numai nbaza acordului i/sau autorizaiei de mediu eliberate n urma abordrii integrate a

impactului asupra mediului


24/39

Page | 24

- valoarea limit pentru poluanii emii se atmosfer este prevzut de reglementrile nvigoare

(9) reglementrile activitilor din surse mobile i surse difuze:- sursele mobile sunt mijloacele de transport- autoritatea public central i cea local pentru mediu stabilesc valoarea limit pentru

poluanii emii de sursele mobile n conformitate cu standardele europene iinternaionale- sursele difuze sunt acelea care nu pot fi definite specific

(10) stabilirea cadrului sancionator:- nerespectarea dispoziiilor n aceast materie atrage rspunderea penal,

contravenional, civil, dup caz

Protecia Atmosferei pe Plan InternaionalPrincipalele Documente Internaionale n Domeniul Proteciei Mediului

(a) Declaraia de Principii asupra Luptei mpotriva Polurii aerului adoptat de

Consiliul Europei din 1968 ce reprezint un document de soft-law, ce a pus bazelemodalitilor moderne de protecie a atmosferei la nivel naional i internaional

(b) Convenia de la Geneva din 1979 asupra Polurii Atmosferei transfrontiere pedistane lungi

- prima convenie internaional unilateral avnd ca obiect principal proteciaatmosferei

- are ca obiect de asemenea reducerea i prevenirea polurii atmosferei, inclusiv apolurii atmosferei pe distane lungi

- prin poluarea atmosferei transfrontier pe distane lungi se nelege poluareaatmosferei a crei surs fizic este cuprins total/parial n zona supus jurisdicieinaionale a unui stat i care are efecte duntoare ntr-o zon supus jurisdiciei unuialt stat la o distan la care nu este n general posibil s se disting contribuiilesurselor individuale

- obligaiile prilor sunt cu caracter general, de a coopera n aceast materie- totui, o atenie deosebit este acordat anumitor poluani ca de exemplu bioxidul de

sulf/dioxidul de azot care au un rol important n formarea ploilor acide- aceast convenie-cadru a fost urmat de mai multe protocoale, care stabilesc unele

msuri complete pentru reducerea emisiilor de poluani care genereaz ploile acide

(c) Convenia de la Viena din 1985 privind Protecia Stratului de Ozon prile seoblig s coopereze pentru protecia mediului i a sntii umane mpotriva

efectelor adverse ale activitii care modific stratul de ozon(d) Convenia-cadru asupra Schimbrilor Climatice de la Rio din 1992:

- obiectivul conveniei este de a realiza stabilirea concentraiilor gazelor cu efect de sern atmosfer la un nivel care s previn imixtiuni periculoase ale omului n sistemulclimatic

- potrivit conveniei, statele i asum obligaii specifice n acest domeniu- n baza acestei convenii, a fost adoptat Protocolul de la Kyoto, care oblig prile s-i

reduc emisiile antropice de gaze cu efect de ser (aceste obligaii sunt difereniate nraport de rile dezvoltate i cele n curs de dezvoltare) i impuse mecanisme flexibile

pentru reducerea emisiilor ce produc efect de ser

- un mecanism modern, dar foarte controversat este mecanismul de comer de credite deemisii, care permite posibilitatea de a tranzaciona o parte din creditele de emisii


25/39

Page | 25

pornindu-se de la faptul c nu conteaz de unde provin gazele, ci efectul final, ianume reducerea acestora

Dreptul Mediului Cursul nr. 7Protecia Faunei

- n sens larg, prin faun se nelege totalitatea speciilor de animale- fauna prezint interes sub aspectul proteciei animalelor- protecia faunei urmrete urmtoarele finaliti:

(a) ocrotirea animalelor fa de activitatea de vntoare, distrugere icomercializare, acte ce pot duce la dispariia speciei

(b) ocrotirea fa de acte de cruzime(c) msurile care urmresc aceast finalitate reglementeaz comportamentul

uman fa de animale ca fiine vii sensibile indiferent de speciile din carefac parte

- n anul 1978, sub auspiciile UNESCO, a fost adoptat Declaraia Universal aDrepturilor Animalelor

- la baza acestui document se afl concepia c viaa este unic, toate fiinele vii auorigine comun i s-au difereniat n cursul evoluiei speciei => orice fiin vie posedanumite drepturi naturale, iar animalele dotate cu sistem nervos, necesit msurispeciale

- coexistena speciei pe TERRA implic recunoaterea de ctre specia uman a dreptuluila existena altor specii

- animalele au n principiu urmtoarele drepturi (nefiind drepturi subiective n sensjuridic):

(a) dreptul egal la via n cadrul ecosistemului(b) dreptul la respect a oricrei viei animale(c) interzicerea relelor tratamente i a actelor de cruzime(d) dreptul animalelor slbatice de a tri libere n mediul lor natural i de a se

reproduce(e) dreptul animalelor inute de om sub dependen la ngrijire i ntreinere(f) incriminarea activitilor care provoac moartea animalelor

- aceste principii au fost traduse pe plan juridic n adoptarea de norme juridice cu privirela protecia animalelor

Pe Plan InternA. Principiile Reglementate n Legea nr. 205/2004 privind Protecia Animalelor

- deintor de animale = proprietarul, persoana care deine un animal cu orice titluvalabil sau orice persoan fizic/juridic n ngrijirea creia se afl animalul

Obligaiile Deintorului:(a) s respecte normele sanitar-veterinare(b) s aib un comportament lipsit de brutalitate fa de animal(c) obligaia de a asigura condiiile elementare, necesare scopului pentru care sunt

crescute(d) obligaia de a nu le abandona/izgoni(e) obligaia de a asigura, n funcie de nevoile specifice, un adpost corespunztor,

hran i ap suficiente, posibilitatea de micare suficient, ngrijire i atenie,

asisten medical(f) deintorii de animale nu au dreptul s le aplice rele tratamente i cruzimi


26/39

Page | 26

(g) este interzis eutanasierea animalelor, cu excepia animalelor cu boli incurabile,constatate de medicii veterinari

(h) deintorii pot deine animale slbatice, numai cu autorizaie(i) deintorul are obligaia de a da ngrijiri i de a trata n mod corespunztor un

animal bolnav

(j) obligaia de a respecta condiiile legale privitoare comerului cu animale,transportului animalelor i folosirii acestora n scop publicitar- n esen, aceste condiii trebuie s fie n conformitate cu principiul respectrii,

asigurrii sntii, bunstrii animalelor(k) animalele pot fi supuse interveniilor chirurgicale n cazuri motivate(l) animalele nu vor fi supuse unor suferine inutile n cazul sacrificrii sau uciderii,

care se vor efectua cu respectarea reglementrilor legale speciale n vigoare, cuexcepiile prevzute de lege

(m)animalele pot fi folosite pentru cercetarea tiinific, diagnosticare de boli,producere de medicamente, produse biologice atunci cnd obiectivul activitii nupoate fi atins prin alte metode ce nu implic folosirea animalelor

B. Folosirea Animalelor n Scopuri tiinifice sau Alte Scopuri OUG nr.37/2002

- ca principiu, folosirea animalelor n scopuri tiinifice/experimentale poate fi realizatnumai n uniti autorizate

- este interzis folosirea n scop experimental a animalelor slbatice strict protejatepotrivit reglementrilor internaionale

- experimentarea pe animale poate fi realizat numai de ctre persoane competenteatestate sau sub directa supraveghere a unei astfel de persoane

- n cazul n care exist o alt metod tiinific pentru obinerea aceluiai rezultat, carenu necesit folosirea animalului, experimentul nu va fi autorizat

- toate experimentele trebuie realizate astfel nct s se evite chinuirea animalelor,durerile i suferinele nejustificate

- cu excepia celor prevzute de lege toate experimentele trebuie realizate sub anestezielocal/general

- dup finalizarea fiecrui experiment trebuie s se decid dac animalul folosit va filsat n via sau va fi sacrificat dup o metod care s nu produc alte suferine ncazul n care starea de sntate nu va mai reveni la normal

- dac se decide meninerea n via a animalului, acesta va primi ngrijirile medicalecorespunztoare

- un animal nu va fi folosit dect o singur dat ntr-un experiment ce produce dureresau suferin intens

C. Protecia Animalelor din Grdinile Zoologice- Legea nr. 191/2002 privind Grdinile i Acvariile Zoologice- grdinile zoologice pot funciona numai n baza unei autorizaii, care trebuie s conin

condiii specifice privind normele aplicabile grdinii zoologice- administratorii grdinilor zoologice sunt obligai s respecte condiiile prevzute de

lege (participarea la activiti de cercetare care sporesc beneficiile pentru conservareaspeciilor, promovarea sensibilizrii publicului, adpostirea animalelor n condiii cares rspund cerinelor biologice i de conservare pentru speciile individuale,

meninerea unui standard ridicat de cretere a animalelor, etc.)- administratorii grdinilor zoologice au obligaii specifice:


27/39

Page | 27

ngrijirea corespunztoare a animalelor n interesul existenei i reproduceriiacestora s nu funcioneze fr autorizaie s nu pun n libertate neautorizat animalele s nu desfoare activiti economice sau recreative al cror rezultat poate

afecta viaa normal a animalelor s nu exercite acte de cruzime asupra animalelor

D. OUG nr. 155/2001 privind Aprobarea Programelor de Gestionare aCinilor fr Stpn

- consiliile locale au obligaia de a nfiina servicii specializate pentru gestionareacinilor fr stpn

- cinii fr stpn vor fi capturai i transportai n adposturile serviciilor pentrugestionarea cinilor fr stpn, unde vor fi cazai pe o perioad de pn la 7 zile

- dac n urma unui examen medical se constat c sunt agresivi, bolnavi incurabil saucronic, vor fi eutanasiai imediat

- n cazul n care, dup expirarea termenului nu au fost revendicai/adoptai, vor fieutanasiai

- n perioada de cazare se rezolv cu prioritate cererile de revendicare, ciniinerevendicai putnd fi adoptai

- ncredinarea cinilor nerevendicai se face numai dup ce au fost sterilizai,deparazitai, vaccinai, etc.

E. Legea nr. 407/2006 a Vntorii i a Proteciei Fondului Cinegetic- fondul de interes cinegetic reprezint resurs natural regenerabil, bun public de

interes naional i internaional- regimul juridic al proteciei fondului cinegetic este guvernat de urmtoarele principii:

(a) fondul cinegetic reprezint o resurs natural de interes naional iinternaional

(b) fauna slbatic este o resurs natural regenerabil, bun public de interesnaional i internaional, ce presupune c:

vnatul face parte din bunurile care trebuie protejate pentru a fitransmise generaiilor viitoare vnatul este supus unui regim juridic special de dreptul mediului autoritile publice au un rol special n protejarea i paza fonduluicinegetic

- msurile de protecie a faunei de interes cinegetic pot fi clasificate n:

(a) msuri au drept scop administrarea i dezvoltarea durabil a fonduluicinegetic:- administrarea lui se face de ctre autoritatea public central, care rspunde de

silvicultur i are atribuiile prevzute de Legea nr. 407/2006 (stabilirea criteriilor deatribuire n gestiune a fondului cinegetic, elaborarea strategiei privind fondulcinegetic, elaborarea metodelor i reglementrilor de organizare i practicare avntorii)

- gestiunea fondului cinegetic reprezint activitatea de gospodrire durabil a faunei deinteres general realizat de gestionari n baza contractului de gestiune

- gestionar = persoana juridic care a fost liceniat n condiiile legii i creia i seatribuie n gestiune fauna de interes cinegetic din cuprinsul unui fond de vntoare


28/39

Page | 28

(b) msurile care au ca scop protejarea faunei de interes cinegetic:- n principiu, gestionarii sunt obligai s asigure gospodrirea faunei de interes

cinegetic cu respectarea principiului durabilitii, pe baza studiilor de evaluare i aplanurilor de management pentru fiecare fond

- gestionarii sunt obligai s asigure paza faunei de interes cinegetic n condiiile legii

- gestionarii sunt obligai s asigure zone de linite a faunei cinegetice, lundu-se msurisuplimentare a acesteia- ca regul, popularea cu exemplare de vnat inexistente n fondurile cinegetice din

Romnia se poate face doar n condiiile legii- aciunea de practicare a vnatului este admis n cadrul unei cote de recolt aprobat

prin metode i mijloace reglementate, care nu pun n pericol speciile respective

(c) msurile cu privire la exercitarea vntorii:- speciile de interes cinegetic admise la vntoare se vneaz n locurile, perioadele i

cu mijloacele admise de lege cu respectarea reglementrilor- speciile sunt expres prevzute n Anexele 1 & 2- perioadele n care se poate practica vntoarea sunt de asemenea prevzute n anexe- vntoarea se exercit numai de vntorii care ndeplinesc cumulativ urmtoarele

condiii: permis de vntoare posed autorizaie eliberat de gestionar posed permis de arm de tip B posed asigurare obligatorie mpotriva accidentelor

- n vederea proteciei faunei de interes cinegetic, sunt interzise faptele prevzute de art.35 din lege:

depirea cotei de recolt care a fost aprobat la nivel de gestionar

accesul cu arme de vntoare n alte locuri dect cele permise utilizarea unor tehnici de vntoare nepermise- nerespectarea dispoziiilor atrage rspunderea contravenional, civil, penal, dup

caz- cuantumul pentru pagubele produse fondului cinegetic prin fapte ce constituie

infraciuni/ contravenii se stabilete n conformitate cu dispoziiile din anex

F. OUG nr. 23/2008 privind protecia fondului piscicol aprobat prin Legeanr. 317/2009

- reglementeaz protecia, conservarea, administrarea, exploatarea resurselor acvaticevii, activitatea de acvacultur, procesarea i comercializarea produselor obinute din

pescuit- principalele msuri de protecie a fondului piscicol:(a) rolul autoritilor(b) stabilirea de msuri de protejare i administrare a resurselor acvatice vii(c) msuri de administrare a pescuitului(d) monitorizarea activitii de pescuit(e) reglementrile pescuitului recreativ, sportiv n habitatele piscicole naturale(f) stabilirea de rspunderi i sanciuni


29/39

Page | 29

Principalele Forme de Vegetaie Cursul nr. 8Protecia Fondului Forestier

- este asigurat prin OUG nr. 195/2005 i prin Codul Silvic aprobat prin Legea nr.46/2008

- fondul forestier = totalitatea pdurilor, a terenurilor destinate mpduririi, a celor careservesc nevoilor de cultur, producie sau administraie silvic, a iazurilor, a albilorrurilor, a altor terenuri cu destinaie forestier sau neproductive cuprinse nangajamentele silvice la 11 ianuarie 1990/incluse n acestea ulterior, constituie,indiferent de forma de proprietate, Fondul Forestier Naional (FFN)

- toate terenurile incluse n FFN sunt terenuri cu destinaie forestier

- ca o noutate, potrivit Noului Cod Silvic, n noiunea de fond forestier sunt incluse i

perdelele forestiere de protecie, care se bucur de un regim special de protejaredatorit interesului pe care-l prezint pentru protecia ecosistemelor

Clasificarea Pdurilor din FFN- n raport cu funciile pe care le ndeplinesc, Codul Silvic clasific pdurile n:

(a) pduri cu funcii speciale de protecie a apelor, solului, climei, aobiectivelor de interes naional, pdurile pentru recreere, pdurile deocrotire a genofondului i ecofondului, precum i pdurile din ariilenaturale protejate

(b) pduri cu funcii de producie i protecie n care se urmrete s serealizeze n principal mas lemnoas i alte produse ale pdurii, precum i

protecia factorilor de mediu

- importana clasificrii = gestionarea pdurilor din fiecare grup se face n moddifereniat, distinct, n raport cu natura funciilor urmrite, stabilite prinamenajamentele silvice

Aspectele Specifice privind Dreptul de Proprietate asupra FF- FFN este, dup caz, proprietate public/privat i constituie bun de interes naional

- dreptul de proprietate asupra terenurilor care constituie FFN se exercit nconformitate cu dispoziiile legislaiei silvice

- dup felul de proprietate, FFN este alctuit din:

FF proprietate public a statului FF proprietate public a unit. adm-terit FF proprietate privat a persoanelor fizice & juridice

FF proprietate privat a unit. adm-terit- respectarea regimului silvic este obligatoriu pentru toi deintorii de FF


30/39

Page | 30

- exercitarea dreptului de proprietate asupra FF se face n limitele i n condiiile legii,urmrind conservarea i gospodrirea durabil a pdurilor

Aspectele Specifice privind Administrarea FF i Gestionarea Durabil aPdurilor

(a) Administrarea:

- indiferent de forma de proprietate, administrarea i asigurarea serviciilor silvice seface prin ocoalele silvice autorizate:

ocoalele silvice proprietate de stat din Structura Regiei Naionale a Pdurilor

Romsilva (administrarea n principal a pdurilor proprietate public a statului) ocoalele silvice private care sunt nfiinate n condiiile legii de unit adm-terit, de persoane fizice/juridice care au n proprietate FF sau de asociaiiconstituite de ctre acestea

- ocoalele private sunt de interes public i pot administra/asigura servicii silvice ipentru alte proprieti, pe baz de contract

(b) Gestionarea:

- gestionarea durabil a FF se face n conformitate cu amenajrile silvice, elaborate nconcordan cu obiectivele economice, politice, sociale, cu respectarea dreptului de

proprietate asupra pdurilor, avnd la baz prima prevedere de Cod Silvic

- ex. promovarea practicilor care asigur gestionarea durabil a pdurilor, asigurareaintegritii FF, majorarea suprafeelor ocupate cu pduri, politici forestiere pe termenlung i prevenirea degradrii ireversibile a pdurilor, etc.

Aspecte Specifice Privind Asigurarea Integritii FF- Codul Silvic stabilete urmtoarele principii:

(1) proprietatea forestier nu poate fi divizat sub limita a 1 ha- n cazul n care, prin deschiderea unei succesiuni, din cauza nr. de motenitori se

creeaz posibilitatea divizrii proprietii forestiere sub limita a 1 ha, se constituiemotenirea n favoarea unuia/mai multor motenitori la nivelul minim prevzut de 1ha, cu plata de sult ctre ceilali motenitori

(2) este interzis reducerea suprafeei de FF:

- de la acest principiu, exist o excepie este permis reducerea suprafeei FFN prinscoaterea definitiv de terenuri numai pentru realizarea obiectivelor expres i limitativ

prevzute de art. 37 din Codul Silvic


31/39

Page | 31

- ocuparea temporar de terenuri din FF pe o perioad determinat de timp, pentrurealizarea obiectivelor expres i limitativ prevzute de lege, cu asigurarea pliianticipate a obligaiei bneti de ctre beneficiarul aprobrii de scoatere din FF pentruobiectivele respective

Protecia FF- indiferent de forma de proprietate, protecia FF cuprinde cel puin 6 aspecte eseniale:

(a) protecia mpotriva tierilor ilegale

(b) reconstrucia ecologic

(c) regenerarea i ngrijirea pdurilor

(d) protecia mpotriva polurii

(e) protecia mpotriva bolilor i duntorilor

(f) prevenirea i stingerea incendiilor

(g) protecia fondului de vntoare i pescuitului n apele de munte, inclusiv cele deacumulare

- exploatarea masei lemnoase trebuie fcut astfel nct, indiferent de naturaproprietii, s se asigure meninerea integritii FFN i a vegetaiei forestiere din afara

acestuia, n condiiile gestionrii durabile a pdurilor- volumul de mas lemnoas ce se recolteaz anual se coreleaz cu cotele stabilite prin

amenajamentele silvice, aprobate pe fiecare an de producie, inndu-se seama decaracteristicile fiecrei uniti

- elaborarea amenajamentelor silvice se face n concordan cu prevederile planului deamenajare a terenurilor, avndu-se n vedere asigurarea continuitii funciilor pdurii

- proprietarii de pduri sunt obligai s asigure paza mpotriva tierii ilegale, afurtunilor, distrugerilor, degradrilor, punatului i a altor fapte pgubitoare pentru

FF n condiiile legii

Regimul Sanciunilor:- nclcarea dispoziiilor privind regimul silvic i administrarea FF atrage rspunderea

disciplinar, contravenional, material, penal

- rspunderea civil Codul Silvic prin prejudiciul adus pdurilor se nelege efectulunei aciuni umane prin care este afectat integritatea pdurii i/sau realizareafunciilor pe care aceasta ar trebui s le asigure

- aceste aciuni pot afecta pdurile n mod direct prin aciuni desfurate ilegal/prinaciuni al cror efect asupra pdurilor poate fi cuantificat n timp


32/39

Page | 32

- sunt incluse n acest tip efectele produse asupra acestora n urma exploatrii de resursemateriale (cu identificarea cauz-efect certificat prin studii realizate de organismeabilitate), neamenajarea zonelor, delimitarea propagrii incendiilor, a polurii realizatede construcii

- indiferent de natura juridic a proprietii i suprafeei pdurilor, prejudiciul seevalueaz conform prevederilor Codului Silvic, de personalul silvic

- rspunderea penal Codul Silvic sancioneaz tierea, ruperea, distrugerea, scoatereadin rdcini fr drept de arbori, puiei, lstari din FFN i vegetaia forestier situat nafara acestuia, indiferent de forma de proprietate

- n perioada n care era in vigoare OG nr. 96/1998 (n prezent abrogat de codul Silvic),textul din aceast reglementare cu un coninut asemntor a fost atacat nconstituionalitate pe motiv c sanciunea penal a proprietarului care svrete

asemenea fapte ncalc prevederile Constituiei privind garantarea dreptului deproprietate

- Curtea Constituional a hotrt c dispoziiile sunt constituionale deoarece dreptul deproprietate se exercit cu respectarea limitelor prevzute de lege, printre care, suntexpres menionate cele cu privire la protecia mediului

Protecia Spaiilor Verzi- Legea nr. 265/2006 => OUG nr. 195/2005 a fost modificat n sensul introducerii unor

dispoziii cu privire la regimul juridic al spaiilor verzi

- potrivit art. 71 din OUG nr. 195/2005, schimbarea destinaiei terenurilor amenajate caspaii verzi prevzute n planul urbanistic, este interzis => acest text a fcut obiectulcontrolului de constituionalitate => Curtea Constituional aceste dispoziii nuncalc prevederile art. 44 din Constituie, cu privire la ocrotirea i garantareadreptului de proprietate

- reglementarea i administrarea spaiilor verzi din intravilanul localitilor se realizeazn conformitate cu dispoziiile Legii nr. 24/2007, cu modificrile ulterioare,republicat n noiembrie 2009

- potrivit Codului Silvic, administrarea spaiilor verzi din intravilanul localitilortrebuie realizat n scopul asigurrii calitii factorilor de mediu i a strii de sntate a

populaiei

- pentru aceasta, sunt stabilite obligaii specifice pentru proprietarii i administratorii de

spaii verzi, precum i pentru celelalte persoane


33/39

Page | 33

Regimul Ariilor Naturale Protejate- OUG nr. 195/2005 + OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,

conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice

- scopul acestei ordonane l reprezint garantarea conservrii i utilizrii durabile apatrimoniului natural, obiectivele de interes public major i component fundamentala strategiei naionale pentru dezvoltarea durabil

- OUG 57/2007:

(1) stabilete categorii de arii naturale protejate:

- pentru asigurarea msurilor specifice de protecie i conservare a bunurilor proprietatenaional, se instituie un regim difereniat de protecie, conservare i utilizare potriviturmtoarelor categorii de arii protejate:

(a) de interes naional rezervaii tiinifice, parcuri naionale,monumente ale naturii, rezervaii naturale, parcuri naturale

(b) de interes internaional situri naturale de patrimoniu naturaluniversal, geoparcuri, zone umede de importan internaional,rezervaii ale biosferei

(c) de interes comunitar (situri natura 2000)

(d) de interes judeean/local- pentru fiecare din acestea sunt stabilite regimuri juridice distincte n raport cu

scopul/regimul de management al fiecrei categorii de arie protejate n raport cufunciile i importana acestora

(2) regimul legal al instituirii regimului situaiei de arii protejate care se poate face nraport cu fiecare categorie prin lege, HG, ordin al conductorului autoritii

publice centrale pentru protecia mediului, hotrre a CL sau CJ

(3) reguli privind administrarea reelei de arii naturale protejate, modaliti de

administrare a ariilor naturale protejate i alte bunuri ale patrimoniului natural pusesub regim special de protecie i conservare se stabilesc:

(a) categorii de arii naturale protejate

(b) ntinderea ariei naturale

(c) posibilitatea de asigurare a resurselor financiare i a asigurrii funcionriiadministraiei pentru atingerea obiectivelor de conservare

(4) conservarea habitatelor i a speciilor slbatice de flor i faun

(5) controlul aplicrii dispoziiilor cuprinse n OUG nr. 57/2007


34/39

Page | 34

(6) sanciuni civile, materiale, contravenionale, penale

Transferul peste Frontier al Deeurilor i Mrfurilor Periculoase- se realizeaz n baza Conveniei de la Basel privind controlul transporturilor peste

frontier al deeurilor per

Dreptul Mediului - Cursuri 2009-2010!

Documents

Transcript of Dreptul Mediului - Cursuri 2009-2010!