Cursul Grosu Scurtat

7/16/2019 Cursul Grosu Scurtat

http://slidepdf.com/reader/full/cursul-grosu-scurtat-563385c84900c 1/189

1

UNIVERSITATEA „PETRU MAIOR’’ TG. MURES Facultatea de Stiinte Economice , Juridice si AdministrativeCatedra Finante - Banci

TEHNICA OPERATIUNILOR

BANCARE

VOLUMUL I

Dr. CORNELIU GROSU

2011 - 2012



2

CUPRINSVOLUMUL I

CAPITOLUL IMEDIUL BANCAR SI STRATEGII BANCARE

MEDIUL BANCAR ............................................................................................................................................................................................9 1.1. DEFINIREA SI CONTINUTUL MEDIULUI BANCAR ..............................................................................................................................91.2. ANALIZA MEDIULUI BANCAR..................................................................................................................................................................11 STRATEGII BANCARE.............................................................................................................................................................................16 1.3. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND STRATEGIA BANCARA...........................................................................................................161.4. CARACTERISTICILE STRATEGIILOR BANCARE................................................................................................................................17 1.5. ELABORAREA STRATEGIILOR BANCARE.........................................................................................................................................18 1.6. STRATEGIILE ECONOMICE ( BANCARE) A LUI PORTER........................................................................................................... .....191.7. OBIECTIVE IN ACTUALITATE IN STRATEGIILE BANCARE............................................................................ .......... .......................23 1.8. REFORMA STRATEGIILOR SISTEMULUI BANCAR ROMANESC.......................................................................................................28

CAPITOLUL II

BANCI SI SISTEME BANCARE SISTEMUL BANCAR............................................................................................................. ........................................................................31 2.1. DEFINIREA SISTEMULUI BANCAR......................................................................................................................................................31 2.2. STRUCTURA SISTEMULUI BANCAR ................................................................................................................. .................................312.3. CARACTERISTICILE MODERNE ALE SISTEMELOR BANCARE si ALE TEHNICILOR DE SISTEM................................................322.4.SISTEMUL BANCAR ROMANESC..........................................................................................................................................................34

2.4.1.Scurta perspectiva istorica.................................................................................................................................... ...................342.4.2 Indicatori ai sistemului banacar.................................................................... .................................................................................372.4.3.Concluzii.............................................................................................................................................................................. ...........42

BANCI - clasificari, roluri, tipuri, structuri, functii .....................................................................................................................................43

2.5. BANCILE CENTRALE.............................................................................................................................................................................432.5.1..Principii si tehnici de organizare a bancilor centrale................. .................. ..................................................................................432.5.2 .Independenta instutionala a bancilor centrale ................................................................................................................................442.5.3. Rolul si functiile bancilor centrale...................................................................................................................................................47

2.5.3.1.Politica monetara..................................................................................................................................................................482.5.3.2 COMITETUL BASEL.............................................................................................................................................................51

2.6.UNIUNEA EUROPEANA (Repere istorice si de dezvoltare economica si financiar bancara) ........................................................542.7.BANCA CENTRALA EUROPEANA.........................................................................................................................................................59



3

2.8.BANCA NATIONALA A ROMANIEI .........................................................................................................................................................662.9.BANCILE COMERCIALE (bancile de rang secundar)....................................................................................................................................66

2.9.1.Tipologie bancara comerciala..................................................................................................................................................................662.9.2.Rolul si functiile bancilor comerciale in economia moderna...................................................................................................................712.9.3.Functiile clasice ale bancilor in economa moderna..................................................................................................................................73

2.10.MANAGEMENTUL ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA UNEI BANCI COMERCIALE ROMANESTI -Aplicatie la BRD - Groupe Societe Generale........................................................................................................................................75

CAPITOLUL IIICONTURILE BANCARE ALE CLIENTILORTEHNICI BANCARE UTILIZATE IN DESCHIDEREA,FUNCTIONAREA SI INCHIDEREA CONTURILOR BANCARE ALECLIENTILOR............................................................................................................................................................................................. .....90 3.1.C0NSIDERENTE GENERALE ........................................................................................................................................................................ ......903.2.PROTECTIA DATELOR PERSONALE ............................................................................................................................................ .....953.3.DESCHIDEREA SI FUNCTIONAREA CONTURILOR.............................................................................................................................983.4.FUNCTIONAREA CONTURILOR............................................................................................................................................................ .......1003.5.DOVADA OPERATIUNILOR SI EXTRASUL DE CONT…………………………………….................................................................... .... .......1013.6.CONFIDENTIALITATEA OPERATIUNILOR BANCARE DIN CONTURI ……............................................................................ .........102

3.7.PROCEDURA DE DESCHIDERE A CONTURILOR CLIENTELEI RETAIL ( PERSOANELOR FIZICE )......................................... .........1033.7.1.Tehnica de deschidere a contului curent pentru o persoana fizica .................................................................................... .........1053.7.2.Procedura de supervizare a deschiderii conturilor persoanelor fizice............................ .................................................... ..........1063.7.3.Drepturile si obligatiile clientilor persoanelor fizice si drepturile si obligatiile bancii in utilizarea conturilor........................ ..........110

3.8.INCHIDEREA CONTURILOR CLIENTILOR PERSOANE FIZICE….……….............................................................................. ....... . 1133.9.PROCEDURA DE DESCHIDERE A CONTURILOR CLIENTLEI COMERCIALE ( PERSOANE JURIDICE.)…….......................... ..114

3.9.1.Drepturile şi obligaţiile pãrţilor în utilizarea conturilor curente – persoane juridice…………..……………...……................……....1163.9.2.Documentele necesare deschiderii contului curent al persoanelor juridice………………………………..……...............…............117

3.10.MODIFICAREA / REZILIEREA CONTRACTULUI CLIENT – BANCA...............................................................................................1183.11.COMUNICAREA CLIENT – BANCĂ....................................................................................................................................................1183.12.DISPOZITII FINALE............................................................................................................................................................ 120

CAPITOLUL IVCUNOAŞTERE A CLIENTELEI 4.1.TEHNICI BANCARE UTILIZATE PENTRU CUNOAŞTEREA CLIENTELEI.........................................................................................123

4.1.1.Consideraţii generale……………………………………………………………..….............................................................................123 4.1.2.Programul bancii :obiect ,scop, metodologie. ...………………………..…......................................................................................1244.1.3.Principii generale de cunoastere a clientelei (principii de eficienta ale programului).....................................................................127 4.1.4.Categoriile de clienti bancari..........................................................................................................................................................132



4

4.1.5.Tipologia masurilor privind cunoasterea clientelei…………………...................................…………………………………………. ..1324.1.5.1.Măsuri standard de cunoaştere a clientelei…………………....................................................……………………………...1324.1.5.2.Măsuri suplimentare de cunoaştere a clientelei…………............................................ ......................................................1334.1.5.3.Măsuri simplificate de cunoaştere a clientelei ...................................................................................................................134

4.1.6.Identificarea persoanelor fizice……..……………………………………….......................................................................................1354.1.7.Identificarea persoanelor juridice……………………………………..…….........................................................................................1374.1.8.Identificarea entitatilor fara personalitate juridica ….………..…….................................................................................................138

4.1.9.Identificarea institutiilor de credit corespondente…………………................................................................................................. 1394.1.10.Identificarea institutiilor f inanciare nebancare. ........................................................................................................................... 1404.1.11.Identificarea clientilor cu pozitii publice sau politice importante (ppe) .........................................................................................1404.1.12.Verificarea informatiilor………………………………………….......................................…………..................................……….....141

SPALAREA BANILOR4.2.TEHNICI BANCARE PRIVIND PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR …………….......................................................................…..141

4.2.1.Consideratii generale, definitii, termeni……………………………..................................................................................................1414.2.2.Etapele procesului de spalare a banilor……………………………………......................................................................................1434.2.3.Implicatii asupra sistemului economic…………………………………………..................................................................................1454.2.4.Cadrul juridic de reglementare ………………………………………………....................................................................................1464.2.5.Organizarea activitatii de prevenire a spalarii banilor si combaterea utilizarii bancii in scopul finantarii actelor de terorism in romania - studiu de caz pe o banca comerciala multinationala...................................................................................…152 4.2.6.Identificare si raportarea operatiunilor derulate prin conturile clientilor……...…...........................................................................154

4.2.6.1.Raportarea la oficiu ………………………………………………..........................................………................................…..154 4.2.6.2.Identificarea şi verificarea operaţiunilor suspecte ……………........................................................…………....................155

4.2.7.Suspendarea executarii de catre banca a operatiunilor considerate suspecte…......…….............................................................1554.2.8.Masuri speciale luate de banca pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor ...…...............................................................156

4.2.8.1.Operatiuni cu numerar…………….................................……………………………………………….…..........................…..156 4.2.8.2.Transferuri externe in si din conturi , pentru sume a caror limita minima este echivalentul in lei a 15.000 euro...............1624.2.8.3.Operaţiuni cu şi fără numerar cu sume egale sau care depaşesc echivalentul a 150.000 eur ........................................1624.2.8.4.Clienti ocazionali ( operatiuni « one-off » ).........................................................................................................................162

4.2.9.Supravegherea conturilor bancare şi a conturilor asimilate……………………….....………...........................................................163COMBATEREA UTILIZARII BANCII IN SCOPUL FINANTARII ACTELOR DE TERORISM4.3.TEHNICI BANCARE PRIVIND COMBATEREA FINANŢĂRII TERORISMULUI...................................................................................163

4.3.1.Considerente generale...................................................................................................................................................................1634.3.2.Dispozitiile impuse la nivelul intregii retele a unei banci ………….................................................................................................…...1644.3.3.Cunoasterea clientului si datoria de vigilenta a bancii……........................................................................……………………...….165 4.3.4.Proceduri de supraveghere şi de monitorizare permanenta a operatiunilor suspecte de finantare a terorismului ....................1654.3.5.Obligatii de informare………………………………………………………………...............................................................................166



5

4.4. MODALITATI PRACTICE DE IDENTIFICARE A TRANZACTIILOR SUSPECTE DIN PROCESULSPALARII BANILOR SI A ACTELOR DE TERORISM (Scurt Ghid al celor mai frecvente tranzactii suspecte)…………........ ………......167

4.4.1.Comportamentul clientului…………………………………………..................................................................................................1674.4.2.Evitarea cerinţelor de raportare sau de păstrare a înregistrărilor…………......…...............................…………………………......1684.4.3.Spălarea banilor prin intermediul tranzacţiilor cu numerar………………………...…...........................................................……..1684.4.4.Spălarea banilor prin intermediul conturilor bancare……….....................................................................................................……...........1694.4.5.Spălarea banilor prin intermediul transferurilor electronice…........................................................................................................171

4.4.6.Spălarea banilor prin intermediul operaţiunilor externe……........................................…..............................................................1724.4.7.Spălarea banilor prin intermediul operaţiunilor de credit………....................................................................................................1734.4.8.Spălarea banilor prin intermediul tranzacţiilor având legătură cu investiţiile................................................................................ 1734.4.9.Circumstanţe neobişnuite / caracteristici privind documentaţia de credit si garanţii..................................................... ................174

VOLUMUL II

CAPITOLUL VTEHNICA OPERATIUNILOR DE DECONTARE INTRA SI INTERBANCAREMIJLOACELE SI INSTRUMENTELE DE PLATA5.1.MIJLOACELE SI INSTRUMENTELE DE PLATA DIN ECONOMIA DE PIATA ...................................................................................177 A. TRANSFERUL DE DEBIT5.2.CECUL……………………………………………………………………………………............... ............................................................................178

5.2.1.Menţiunile obligatorii si facultative ale cecului…………………………………………...................................................................1795.2.2.Tipuri de cecuri……………………………………………………………………………....................................................................1805.2.3.Condiţii de emitere şi de plată a cecului ……………………………………...........……….............................................................1825.2.4.Posibilităţi de transmitere a cecului………………………………………………….........................................................................1845.2.5.Girul…………………………………………………………………...................................................................................................1845.2.6. Avalizarea cecului ……………………………………………………….........................................……………………………………1855.2.7.Controlul operaţiunilor cu cecuri……………………………...........................................................................................................185

5.3.BILETUL LA ORDIN …………………………………………………………….........................................................................................1935.4.CAMBIA sau TRATA ………………………………………………………………......................................................................................1985.5 INCASSO…………………………………………………………………………...........................................................................................2035.6.DEBITUL DIRECT……………………………………………………………………....................................................................................2055.7 PLATILE PROGRAMATE…………………………………………….........................................................................................................207B. TRANSFERUL DE CREDIT 5.8.ORDINUL DE PLATA ELECTRONIC……………………………………………………........ ................................... ................................2095.9.ACREDITIVUL ......................................................................................................................................................... ....................................214



6

SISTEME DE PLATI SI TRANSFERURI DE FONDURI5.10.SISTEME DE PLATI SI TRANSFERURI DE FONDURI IN ECONOMIA DE PIATA..........................................................................218

5.10.1.Concepte si caracteristici …………………………………………………….........................................…............................................218 5.10.2. Decontarile si Compensarile bancare……………………… ………………...................................................................................220

5.10.2.1. Compensarea...................................................................................................................................................................2205.10.2.2. Decontarea …………………………………………………………………… .....................................................................227

SISTEMUL ELECTRONIC DE PLATI5.11.SISTEMUL ELECTRONIC DE PLATI (SEP) - CONTINUT, STRUCTURA , FUNCTIONALITATE………………..…………….........227

5.11.1.Sistemul de decontare pe baza bruta in timp real – sistemul ReGIS. ...................................................................................2285.11.2.Compensarea automata

Sistemul de decontare pe baza neta – sistemul SENT ....................................................................................................................2395.11.3. Definitii si termeni specifici sistemelor de decontare...............................................................................................................250

5.12. CENTRALA INCIDENTELOR DE PLATI (CIP)...............................................................................................................................252

CAPITOLUL VICREDITUL IN ECONOMIA CONTEMPORANATEHNICI BANCARE DE CRDITARE ..........................................................................................................................257 6.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE SI TERMINOLOGIE..................................................................................................................................257

6.2. FUNCTIILE CREDITULUI ……………………………………………………………………………………………………………..………. .258 6.3. PRINCIPII GENERALE DE CREDITARE............................................................................................................................................2606.4. NOTIUNEA DE GRUP DE CLIENTI. …………………………………………………………………………………..……………………… 2616.5. RISCURILE IN ACTIVITATEA DE CREDITARE…………………………………………………………………………………..………….262

6.5.1.Riscul bancar ………………………………………………………………………………………………………………………...……2626.5.2. Riscul de creditare si Regulile de creditare bancara ………………………………………………………………….…………….2656.5.3 .Originea si componentele riscurilor operationale - aplicatie in BRD – Groupe Societe Generale ........................................266

6.6 .O SCURTA CLASIFICARE A CREDITELOR …………………………………………………………………………………………….…..273 6.6.1. Clasificarea creditelor in functie de calitatea creditorului ………………………………………………………………….……….273 6.6.2. Clasificarea creditelor in functie de criteriile BNR – aplicatie in BRD – Groupe Societe Generale……………………………..274

6.6.2.1.Serviciului datoriei………………………………………………………………………………………………………….……275 6.6.2.2.Initierea procedurilor judiciare…………………………………………………………………………………………………277 6.6.2.3.Tehnici bancare utilizate in procesul determinarii bonitatii financiare a clientului ………………………………….……277

6.6.2.3.1 Evaluarea performantelor financiare ale clientelei comerciale(persoane juridice) ……………………...……278 a) Evaluarea factorilor cantitativi (calcul de indicatori) …………………………………………………………..279b) Evaluarea factorilor calitativi …………………………………………………………………………………….288

6.6.2.3.2.Evaluarea performantelor financiare ale persoanelor fizice……………………………………………..……….292 6.6.3..Clasificarea creditelor in functie de calitatea contrapartidei. (practici internationale)……………………………………………295



7

6.7 PROVIZIOANE SPECIFICE DE RISCTEHNICI BANCARE DE CALCUL SI MANAGEMENTUL PROVIZIOANELOR SPECIFICE DE RISC…………………..…………..297

6.8.CREANTE REESALONATE………………………………………………………………………………………………………………...…..301 6.8.1.Reesalonarea creantelor clientelei comerciale ( persoanelor juridice) …………………………………………………………....3026.8.2. Reesalonarea creantelor clientelei retail ( persoanelor fizice )…………………………………………………………………... 303

6.9.ELEMENTELE TEHNICE SPECIFICE CREDITARII …………………………………………………………………………………...……303 6.9.1. Solicitantul creditului ………………………………………………………………………………………………………………...….304

6.9.2. Cererea de creditare…………………………………………………………………………………………………………………… .3046.9.3.Garantiile - Mijloace de protectie î mpotriva riscurilor ………………………………………………………………………………..305 6.9.3.1. Garanţii reale ……………………………………………………………………………………………………………..…….305 6.9.3.2. Garanţiile personale ……………………………………………………………………………………………………….…..308 6.9.3.3. Alte garanţii ……………………………………………………………………………………………………………………..310 6.9.3.4. Clauzele speciale……………………………………………………………………………………………………………….310 6.9.3.5. Acoperirea cu garantii …………………………………………………………………………………………………………310

6.9.4.Dobanda si comisioanele…………………………………………………………………………………………………………… .….3126.9.4.1 Dobanda………………………………………………………………………………………………………………………….312 6.9.4.2. Comisioanele…………………………………………………………………………………………………………………... .315

6.9.5. Punerea la dispoziţie, urmărirea, reinnoirea şi rambursarea creditelor……………………………………………………..……..316

BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................................................................................31



8

CAPITOLUL III

CONTURILE BANCARE ALE CLIENTILOR

TEHNICI BANCARE UTILIZATE IN DESCHIDEREA,FUNCTIONAREA SI INCHIDEREA CONTURILORBANCARE ALE CLIENTILOR

3.1. C0NSIDERENTE GENERALE

Raporturile dintre o Banca, pe de o parte si Clientii sai – persoane fizice si persoane juridice , pe de alta parte, sunt guvernate de :- normele interne ale Bancii;- de prevederile formularelor specifice fiecarui produs si serviciu;- de prevederile legale si actele normative in vigoare;- de Reglementarile Bancii Nationale a Romaniei,- de uzantele si practicile bancare interne si internationale.

Aceste raporturi se bazeaza pe incredere reciproca, confidentialitate si buna credinta. Banca urmareste sa puna la dispozitiaclientilor sai toate facilitatile si profesionalismul sau si sa le protejeze interesele in derularea tranzactiilor.

Banca va furniza Clientilor informatiile necesare privind serviciile si produsele sale si va acorda consultanta la cerere. Documente

Orice nou Client al Bancii , persoana fizica ,la prima operatiune de deschidere de cont va primi un exemplar al normelor specifice banciiIn cazul BRD – Groupe Societe Generala ,de exemplu, aceste norme specifice poarta denumirea de

- Conditii Generale Bancare (CGB) care se inmaneaza clientului impreuna cu :- Formularul de primire a Conditiilor Generale Bancare- Cerere / Formularul de Intrare in Relatii cu Banca, (FIRB)in vigoare la data inregistrarii Clientului in evidentele Bancii.- Tabelul cu Tarifele si Comisioanele care corespund produselor si serviciilor care fac obiectul Cererii/FIRB



9

Conditiile Generale Bancare impreuna cu Formularul de Intrare in Relatii cu Banca/formularele specifice diferitelor produse siservicii ale Bancii, au natura juridica a unui Contract in conformitate cu legislatia bancara in vigoare, contract care intra in vigoare la datasemnarii si presupune adeziunea neconditionata a Clientului la prevederile din cuprinsul lor.

Contractul ramane in vigoare pana la data inchiderii tuturor conturilor clientului si incetarea efectului tuturor contractelor specificeincheiate cu acesta.

In caz de conflict intre prevederile existente in Conditiile Generale Bancare si conditiile speciale din contracte, documente si /sauformulare distincte incheiate intre client si banca la aceiasi data sau ulterior intrarii in vigoare a acestor Conditii Generale Bancare , vor

preleva conditiile speciale din formularele sau documantale specifice.Banca are dreptul sa modifice CGB , dar are obligatia de a anunta clientul despre aceste modificari fie prin atasament la extrasul decont fie prin site-ul bancii , modificarile fiind in vigoare de la data inscrisa in documentul de instiintare.

Clientul are posibilitatea ca pana la intrarea in vigoare a modificarilor , sa accepte sau sa refuze in scris noile conditii ,in ultimul cazputand sa denunte si Contractul incheiat cu banca.

Daca banca nu primeste nici o notificare scrisa de la clientul sau , in termenul precizat mai sus ,se considera o aceptare tacita amodificarilor operate de banca in documentele semnate cu clientul sau.

Orice derogare de la aplicarea Contractului fata de client trebuie convenita in mod expres , in scris intre banca si client.Aceste norme , in cazul exemplului nostru Conditii Generale Bancare, formeaza cadrul general in relatia Client-Banca si sunt

completate cu Ghidul principalelor comisioane in lei si valuta pentru persoane fizice si cu Lista de dobanzi, in vigoare la data inregistrariiClientului in evidentele Bancii, parte integranta a contractului.

Concepte si uzante bancare in operatiunile de cont. In actualul context determinat de extraordinara explozie de produse si servicii pe piata bancara , implementarea de catre banci a

unor tehnici si proceduri bancare extrem de sofisticate , greu accesibile marii mase de clienti , si utilizarea , de acum cotidiana, a produselor si serviciilor bancare caracteristice economiilor superdezvoltate, considerate mult prea rafinate si in consecinta mai putin stapanite declientii autohtoni, bancile din Romania se straduiesc sa asigure clientilor lor intelegerea exacta a continutului si rolului fiecarui termen tehnicde specialitate utilizat in documentele care sunt semnate de cele daua parti (banca si clientul sau).

In consecinta , va prezint in continuare , continutul si sensul in care acesta trebuie inteles si aplicat in toate documentele ,actiunile , produsele si serviciile pe care banca le pune la dispozitia clientului si sau le semneza , de comun acord cu clientul :

Autentificare: procedura care permite Băncii să verifice modul de utilizare a unui anumit Instrument de plată, inclusiv Elementele desecuritate personalizate ale acestuia.

Autorizare Operaţiune de plată: procedura prin care este exprimat consimţământul Clientului plătitor pentru executareaOperaţiunii de plată. Consimţământul poate fi exprimat de către Client în mod diferit în funcţie de Instrumentul de plată uti lizat pentrudispunerea Operaţiunii respective.

Astfel, consimţământul poate fi exprimat prin: - semnătură pentru Operaţiunile de plată dispuse pe suport de hârtie sau pe Formularele/contractele specifice;- pentru Serviciile de bancă la distanţă: utilizarea Elementelor de securitate personalizate;



10

- pentru cardur i: semnarea chitanţei POS/ Imprinter sau/şi utilizarea elementelor de securitate personalizate (codului PIN,furnizarea parolei E-Commerce (3D Secure), furnizarea numărului de Card şi a oricăror date suplimentare solicitate, cum ar fi şi data expirării).

În absenţa consimţământului exprimat în modalităţile prevăzute mai sus, operaţiunea de plată este considerată ca fiindneautorizată.

Banca: BRD - Groupe Société Générale, precum si orice referire făcută la Bancă în cuprinsul Contractului va fi înţeleasă caincluzând şi oricare dintre unităţile sale teritoriale (birou mobil, punct de lucru, reprezentanţă, agenţie, sucursală).

Beneficiar real: se înţelege orice persoană fizică ce deţine sau controlează în cele din urmă Clientul şi/sau persoana fizică înnumele sau în interesul căruia/căreia se realizează, direct sau indirect o tranzacţie sau o operaţiune. Centrala Incidentelor de Plăţi – centru de intermediere existent la nivel naţional care gestionează informaţia specifică incidentelor

de plată pentru interesul public inclusiv pentru scopurile utilizatorilor. Client: orice persoană fizică care a procedat la deschiderea unui Cont la Bancă, în calitate de titular de cont, şi care poate avea

alternativ calitatea de Client beneficiar sau Client plătitor. Client beneficiar al plăţii: Client destinatar preconizat al fondurilor care au făcut obiectul unei Operaţiuni de plată. Client plătitor : Client care este de acord cu realizarea unei plăţi din Contul curent al cărui titular este. Codul BIC (Bank Identifier Code): cod ce este caracteristic şi unic fiecărei bănci în parte şi reprezintă metoda de identificare a

băncilor, în sistemul S.W.I.F.T. (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication). Codul BIC al BRD este BRDEROBU.

Codul Unic de Identificare: IBAN sau alt cod necesar pentru identificarea beneficiarului plăţii. Cont curent: element de bază în relaţia cu Clientul, acesta fi ind produsul suport pentru diverse servicii şi produse bancare. Cont revolving: cont deschis de către Bancă şi care acordă acces Clientului la disponibilităţile băneşti oferite de Bancă sub forma

unei linii de credit, numai prin intermediul unui Card de credit. În acest cont sunt refl ectate toate operaţiunile efectuate prin intermediulCardului de credit, precum şi comisioanele, dobânzile şi prima de asigurare aferente.

Contract: exp.Condiţii Generale Bancare, care formează cadrul general în relaţia Client-Bancă, împreună cu contractele şiformularele specifi ce, încheiate de Client pentru fiecare produs sau serviciu, precum şi Ghidul comisioanelor în Lei şi valută pentru persoanefi zice şi cu Lista de dobânzi, în vigoare la data înregistrării Clientului în evidenţele Băncii.

Curs de schimb: curs de schimb folosit ca bază de calcul pentru schimbul valutar şi care este furnizat de Bancă sau provine dintr -osursă publică.

Data valutei: data de referinţă folosită de Bancă pentru a calcula dobânda aferentă sumei debitate din sau creditate în Cont. Debitare directă (serviciul Simplis Debit): serviciu de plată prin care are loc debitarea directă a Conturilor curente ale Clienţilor

plătitori, cu contravaloarea facturilor emise de furnizorii de servicii/utilităţi (Benefi ciarii plăţii). Descoperit neautorizat de cont: valoarea comisioanelor şi dobânzilor, precum şi a Operaţiunilor efectuate cu Cardul care

depăşesc disponibilul din Contul curent /Contul revolving. Elementele de securitate personalizate: diferă în funcţie de tipul produsului/serviciului: Pentru Carduri:



11

- CVC2 (Card Verification Code) şi CVV2 (Card Veri fi cation Value) este un cod de trei cifre, afl at pe spatele Cardului, care poate fiutilizat pentru efectuarea tranzacţiilor prin Internet sau prin comandă poştală, telefon, fax. Acest cod trebuie să rămână cunoscut numai decătre Deţinătorul/Utilizatorul Cardului.

- Parola E-Commerce (în cazul autentificării 3D Secure): este o parolă furnizată de Bancă sau de o altă instituţie împuternicită deBancă pentru furnizarea ei şi este utilizată pentru validarea/autorizarea unei Operaţiuni securizate pe Internet.

- PIN - este un cod personal de identifi care furnizat de Bancă pentru a fi utilizat la realizarea Operaţiunilor cu Cardul la Termina le deplată electronice şi automate bancare. Codul PIN are caracter strict personal şi confi denţial şi nu trebuie dezvăluit nimănui, sub nicio formă,

indiferent de context.Pentru Serviciile de bancă la distanţă - Coduri de securitate:- cod Utilizator şi Parola de acces pentru BRD-NET şi Vocalis - PIN pentru Mobilis.

IBAN: (International Bank Account Number) înseamnă combinaţie de litere şi cifre care asigură unicitatea unui număr de contdeschis la un furnizor de servicii de plată la nivel internaţional. IBAN -ul este furnizat Clientului de către Bancă la data deschiderii Contului şieste, de asemenea menţionat pe fi ecar e extras de cont.

Instrument de debit: cec, cambie sau bilet la ordin. Instrument de plată: orice dispozitiv personalizat şi/sau orice set de proceduri convenite între Client şi Bancă şi folosit de Client

pentru a iniţia un Ordin de plată (de ex. Cardul bancar, Servicii de bancă la distanţă). Împuternicitul pe Cont: persoana fi zică, autorizată să reprezinte titularul contului în relaţiile cu Banca, desemnată de acesta la

deschiderea Contului sau ulterior, prin formularele Băncii sau printr -un mandat autentic expres acordat. Operaţiune de plată: acţiune iniţiată de Client cu scopul de a depune, de a transfera sau de a retrage fonduri, indiferent de orice

obligaţii subsecvente între Client şi benefi ciarul plăţii. Opţiuni comisioane: în cazul plăţilor în valută sau în cazul plăţilor în Lei efectuate în favoarea benefi ciarilor având conturi

deschise la bănci din străinătate, Clientul poate alege una din următoarele opţiuni în ceea ce priveşte modalitatea de plată a comisioanelor:- “OUR” – toate comisioanele bancare aferente plăţii sunt plătite de către Clientul plătitor (inclusiv comisioanele băncii/băncilor

intermediare)- “BEN” – toate comisioanele bancare aferente plăţii sunt plătite de către beneficiar (inclusiv comisioanele băncii/băncilor

intermediare)- “SHA” – comisionul Băncii este plătit de Clientul plătitor iar comisionul băncii benefi ciarului este plătit de către benefi ciar.

Ordin de plată: orice instrucţiune dată de Clientul plătitor Băncii sau de benefi ciarul plăţii către banca sa prin care se solicităexecutarea unei Operaţiuni de plată. Persoane expuse politic: persoane fi zice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante, membrii direcţi ai familiilor

acestora, precum şi persoane cunoscute public ca asociaţi apropiaţi ai persoanelor fi zice care exercită funcţii publice importante. Persoane fizice care exercită funcţii publice importante sunt:

- şefii de stat, şefii de guverne, membrii parlamentelor, comisarii europeni, membrii guvernelor, consilieriiprezidenţiali,consilierii de stat, secretarii de stat;



12

- membrii curţilor constituţionale, membrii curţilor supreme sau ai altor înalte instanţe judecătoreşti ale căror hotărâri nu pot fiatacate decât prin intermediul unor căi extraordinare de atac;

- membrii curţilor de conturi sau asimilate acestora, membrii con3 siliilor de administraţie ale băncilor centrale; - ambasadorii, însărcinaţii cu afaceri, ofi ţerii de rang înalt din cadrul forţelor armate; - conducătorii instituţiilor şi autorităţilor publice; - membrii consiliilor de administraţie şi ai consiliilor de supraveghere şi persoanele care deţin funcţii de conducere ale regi ilor

autonome, ale societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat şi ale companiilor naţionale.

Niciuna dintre categoriile pr evăzute mai sus nu include persoane care ocupă funcţii intermediare sau inferioare. Categoriilerespective cuprind, după caz, funcţiile exercitate la nivel comunitar sau internaţional. Membrii direcţi ai familiilor persoanelor expuse politic sunt: soţul/ soţia, copiii şi soţii/soţiile acestora şi părinţii. Persoanele cunoscute public ca asociaţi apropiaţi persoanelor fi zice care exercită funcţii publice importante sunt persoanele fi zice

despre care este de notorietate că: - împreună cu una dintre persoanele cu funcţii publice deţin ori au o infl uenţă semnifi cativă asupra unei persoane juridice ori

entităţi sau construcţii juridice ori au o relaţie de afaceri strânsă cu aceste persoane; - deţin sau au o infl uenţă semnifi cativă asupra unei persoane juridice ori entităţi sau construcţii juridice înfi inţate în benefi ciul

uneia dintre persoanele cu funcţii publice. Plăţi externe: Operaţiuni de plată în valută (efectuate în străinătate sau pe teritoriul României) cât şi Operaţiunile de plată în Lei

efectuate în străinătate. Plăţi interne: Operaţiuni de plată în Lei, pe teritoriul României. Plăţi programate: presupun efectuarea automată de Operaţiuni cu o periodicitate cunoscută, în avans, între două Conturi curente

BRD (deţinute de acelaşi Client sau de Clienţi diferiţi), indiferent de moneda în care sunt deschise. Servicii de bancă la distanţă: sunt servicii puse la dispoziţia Clientului prin intermediul Instrumentelor de plată cu acces la

distanţă. BRD oferă următoarele servicii la distanţă: BRD-NET(Internet Banking), MOBILIS (Mobile Banking) şi VOCALIS (Phone Banking). Ţara de rezidenţă juridică: ţara în care Clientul are domiciliul. Acest fapt este dovedit prin prezentarea de către Client a

următoarelor documente: - Rezident în România - persoană fi zică, cetăţean român, cetăţean străin şi apatrid, cu domiciliul în România. Se identifi că

cu: BI, CI, Adeverinţă de identitate, Carte de rezidenţă permanentă pentru cetăţenii UE, Carte de rezidenţă permanentăpentru membrii de familie (ai cetăţenilor membri UE), Permis de şedere permanentă;

- Nerezident - persoană fi zică cetăţean străin, român şi apatrid, cu domiciliul în străinătate. Se identifi că cu: - UE: paşaport şi/sau document de identitate. - Non - UE : Tranzit - Paşaport; - Non-tranzit - Paşaport şi Permis de şedere temporară, Permis de şedere în scop de muncă.

Ţara de rezidenţă fiscală: rezident, din punct de vedere fiscal, al unui stat înseamnă orice persoană care, conform legilor aceluistat, este supusă impozitării datorită domiciliului, rezidenţei, locului conducerii efective sau orice alt criteriu de natură similară,incluzând deasemenea acel stat sau orice subdiviziune politică şi autoritate locală a acestuia.

Dacă pe rsoana este rezidentă a ambelor state, atunci statutul său va fi determinat după cum urmează:



13

- ea va fi considerată a fi rezidentă numai în statul în care are o locuinţă permanentă; dacă are o locuinţă permanentă înambele state, ea va fi considerată a fi rezidentă numai în statul în care relaţiile sale personale şi economice sunt mai strânse(centrul intereselor vitale);

- dacă statul în care persoana îşi are centrul de interese vitale nu poate fi determinat, sau dacă persoana nu are o locuinţăpermanentă în niciun stat, ea va fi considerată a fi rezidentă numai în statul în care locuieşte în mod obişnuit;

- dacă persoana locuieşte în mod obişnuit în ambele state sau în niciunul din ele, ea se va considera a fi rezident num ai astatului a cărui naţionalitate o are;

- dacă are naţionalitatea ambelor state sau a niciunuia dintre acestea, autorităţile competente ale statelor vor rezolva problemade comun acord. Agentul plătitor va stabili rezidenţa benefi ciarului efectiv pe baza adresei menţionate în paşaport, în actul de identitate oficial sau,

dacă este necesar, pe baza oricărui alt document doveditor de identitate, prezentat de benefi ciarul efectiv, şi în concordanţă cu următoareaprocedură: pentru persoanele fizice care pr ezintă paşaportul sau cardul de identitate ofi cial emis de către un stat membru şi care declară ele însele că sunt rezidente într -o ţară terţă, rezidenţa lor va fi stabilită prin intermediul unui certificat de rezidenţă fiscală, emis de o autoritatecompetentă a ţării terţe în care persoana fi zică a declarat că este rezident. În lipsa prezentării acestui certifi cat, se consideră că rezidenţaeste situată în statul membru care a emis paşaportul sau un alt document de identitate oficial.

Ziua lucrătoare: r eprezintă o zi bancară (cu excepţia zilelor de sâmbătă şi duminică şi a celorlalte sărbători legale recunoscute înRomânia) în care Banca desfăşoară activităţi specifi ce şi este deschisă publicului.

NOTA : În prezentele Condiţii Generale Bancare, folosirea la singular a termenilor definiţi presupune şi referirea la pluralul

acestora şi invers.

3.2.PROTECTIA DATELOR PERSONALEIn relatiile cu banca ( in cazul nostru BRD – Groupe Societe Generale) Clientul îşi manifestă acordul în mod expres ca Banca să

prelucreze toate informaţiile/datele cu caracter personal, precum şi orice alte informaţii furnizate de către acesta, în conformitate cuprevederile Legii nr.677/2001 pentru protecţia persoanelor, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi pentru libera circulaţie aacestor date.

Prelucrarea este înscrisă în registrul de evidenţă a datelor cu caracter personal sub un numar ce se atribuie fiecarei banci .Banca nu va prelucra datele personale ale unui client decât în măsura în care acest demers este necesar îndeplinirii scopurilor mai

jos menţionate, cu respectarea tuturor măsurilor legale de securitate şi confi denţialitate a datelor. Scopul în care se face prelucrarea datelor poate fi : reclamă, marketing şi publicitate, statistică, servicii financiar-bancare,

rapoarte de credit, colectarea debite/recuperare creanţe, asigurări şi reasigurări, prevenirea fraudelor, servicii de comunicaţii electronice,servicii pe internet, marketingul pentru Fondurile de Pensii,centralizarea datelor.

Persoanele vizate sunt: clienţii sau potenţialii clienţi ai Băncii,consumatorii sau potenţialii consumatori, debitorii, minorii,contractanţii, membrii familiei acestora, giranţii, foştii clienţi.

Datele cu caracter personal reprezintă orice informaţii referitoare la o persoană fi zică identificată sau identificabilă, şi anume: - numele şi prenumele, - pseudonim (dacă este cazul),



14

- codul numeric personal sau un alt element unic de identifi care (dacă este cazul), - numele şi prenumele Benefi ciarului real (dacă este cazul),- numele si prenumele membrilor de familie,- sexul,- data şi locul naşterii,- cetăţenia,- semnătura,

- date din actele de stare civilă,- numărul dosarului de pensie, - telefon/- fax,- adresa de domiciliu /reşedinţa,- e-mail,- profesie,- loc de muncă, - expunerea politică (dacă este cazul),- funcţia publică deţinută (dacăeste cazul),- formare profesională diplome-studii,

- situaţie familială, - situaţie economică şi fi nanciară, - date privind bunurile deţinute, - date bancare, imagine, număr Card, data expirării Cardului, cod IBAN,- seria şi numărul actului de identitate, - date privind starea de sănătate, - informaţii ce sunt destinate desfăşurării activităţilor permise instituţiilor de credit conform Ordonanţei de Urgenţă a

Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului.Clientul este obligat să furnizeze aceste date, acestea fiind necesare furnizării de servicii specifi ce activităţii bancar e. Refuzul

clientului de a furniza aceste informatii determină imposibilitatea furnizării de servicii specifi ce activităţii bancare. Prelucrarea datelor cu caracter personal reprezintă orice operaţiune sau set de operaţiuni, care se efectuează asupra datelor cu

caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi :- colectarea,- înregistrarea,- organizarea,- stocarea,- adaptarea,- modificarea,



15

- extragerea,- consultarea,- utilizarea,- transmiterea către terţi, - combinarea,- blocarea,- ştergerea,

- distrugerea,- arhivarea.Destinatarii datelor pot fi :

- persoana vizată,- reprezentanţii legali ai persoanei vizate, - împuterniciţii Băncii,- alte persoane fi zice sau juridice care prelucrează datele personale în numele Băncii,cu excepţia împuterniciţilor (ex.

avocaţi, consultanţi, contabili, auditori),- parteneri contractuali ai Băncii,- persoanele juridice din portofoliul de clienti ai bancii sau ai grupului financiar – bancar din care aceasta face parte.- autoritatea judecătorească,

- autorităţi publice centrale, autorităţi publice locale, - poliţie,- furnizorii de servicii şi bunuri,- societăţi bancare, birouride credit,- agenţi de colectare a debitelor/recuperare a creanţelor, - societăţi de asigurare şi reasigurare,- organizaţii profesionale, - organizaţiide cercetare a pieţei.

În cazul transferurilor internaţionale realizate prin intermediul SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommun ication),datele cu caracter personal ale clientilor precizate în documentele de transfer pot f i accesate de către autorităţile americane (US TreasuryDept.), în scopul aplicării legislaţiei naţionale privind prevenirea spălării banilor/luptei împotriva terorismului.

Data estimată pentru încheierea operaţiunilor de prelucrare. (Destinaţia ulterioară a datelor) În vederea realizării scopurilor menţionate, Banca va prelucra datele personale ale clientilor sai pe toată perioada de desfăşurare a

activităţilor Băncii, până în momentul în care clientul . va manifesta dreptul de opoziţie. Ulterior încheierii operaţiunilor de prelucrare a datelor personale, în scopurile pentru care au fost colectate, dacă clientul. nu vă

manifesta dreptul de opoziţie conform legii, aceste date vor fi arhivate de către Bancă pe durata de timp prevăzută în legislaţia în vigoare(în special a legislaţiei privind Arhivele Naţionale) sau vor fi distruse.



16

Transferuri de date în străinătate.se pot face în şi în afara ţării/spaţiului UE şi al Zonei Economico -Europene, în condiţiile în carestatul de destinaţie asigură un nivel de protecţie adecvat, în vederea încheierii unui contract sau pentru executarea unui contract încheiat oricare se va încheia,cu persoana vizata ori în interesul persoanei vizate, între operator şi un terţ.

Drepturile de care benefiaza , clientul bancii în conformitate cu prevederile Legii 677/2001 sunt următoarele:- dreptul de acces la date,- dreptul de intervenţie asupra datelor şi de opoziţie- dreptul de a se adresa justiţiei.

În situaţia în care clientul bancii nu este de acord cu prelucrarea datelor sale personale în scop de marketing sau cu cedareaacestora către terţi într -un asemenea scop, acesta (clientul) are dreptul de a formula un refuz, printr-o cerere scrisă datată şi semnată,adresată directorului unităţii unde clientul are deschis contul şi care va fi transmisă fie personal,fie printr -o scrisoare recomandată, cuconfirmare de primire, la respectiva unitate.

3.3. DESCHIDEREA SI FUNCTIONAREA CONTURILORLa solicitarea scrisa a clientului si utilizand , asa cum vom vedea in continuare, tehnici si formulare speciale , diferentiate pentru

persoanele fizice si pentru persoanele juridice , dar respectand aceleasi principii riguroase de cunoastere a clientelei , banca va deschide ,urmatoarele:

Tipuri de conturi (enuntarea nu este limitativa !!!) : Contul curent nominativ – instrumentul (platforma) prin care se efectueaza toate operatiunile dispuse de client sau

imputernicitul pe cont (de exp. plati , incasari, depuneri si retrageri de numerar, viramante intra si interbancare , inclusiv inregistrareaoperatiunilor cu carduri , etc) . Acest cont se deschide pe o perioada nedeterminata si pe numele unui singur client, cu varsta minima de18 ani , cu exceptia contului curent aferent cardului Sprint pentru care varsta minima este de 14 ani impliniti.

Clientul are dreptul de a numi imputerniciti pe cont (standard 2 persoane) care pot efectua operatiuni pe respectivul cont in limitelestabilite prin imputernicire.

Contul curent este destinat inclusiv inregistrarii operatiunilor cu carduri efectuate conform prezentului contract ( CGB) Contul de depozit la termen – este deschis pe o perioada determinata pe numele unui client avand o functie de economisire.

Tipurile de depozite care se pot constitui la BRD- GSG de exemplu sunt : . Depozite la termen:

- dobânda variabilă - plata dobânzii se face lunar sau la expirarea termenului;

Depozitul 1000:- dobânda fixă; - plata dobânzii se face la expirarea termenului;



17

Progresso:- dobânda progresivă; - plata dobânzii se face la 180 de zile calendaristice.

Caracteriticile acestui cont de depozit la termen sunt urmatoarele ;- constituirea/lichidarea unui depozit se face prin debitarea/creditarea contului curent ;- in contul curent se vor colecta sumele din dobanzi aferente depozitelor constituite de Client, mai putin pentru

depozitele cu capitalizare ;-

retragerea oricarei sume din depozit pana la termenul pentru care a fost constituit, atrage dupa sine desfiintareaacestuia ; suma si dobanda la vedere practicata de Banca la momentul desfiintarii depozitului, vor fi virate in contulcurent ;

- pentru depozitele la termen cu dobanda variabila, aceasta este calculata la 365 zile si poate varia pe perioadadepozitului in functie de piata financiar – bancara;

- in cazul in care depozitul expira intr-o zi nelucratoare/sarbatoare legala, scadenta acestuia se considera a fiurmatoare zi lucratoare ;

- in cazul in care depozitul expira intr-o zi nelucratoare/sarbatoare legala (constituindu-se automat un nou depozit inaceleasi conditii ca cel initial), iar titularul solicita in urmatoarea zi bancara lucratoare constituirea unui nou depozit inalte conditii decat depozitul initial, se considera desfiintarea depozitului nou constituit .

- reinoirea depozitelor este automata cu urmatoarele exceptii:

- depozitele cu dobanda progresiva sau fixa;- depozitele negociate- depozitele cu dobanda variabila pentru care clientul a solicitat in mod expres ca depozitul sa nu se

reinoiasca automat. Conturi cu destinatie speciala – prin care se efectueaza prestatii bancare “speciale”, cum ar fi: conturile de depozi colaterale

(depozite pentru ordine de plata cu scadenta, depozite garantii gestionari, conturi escrow , conturi garantii constituite pentru credite , etc) Conturi de economii sunt produse de economisire în LEI, EUR sau USD, care îmbină avantajele un ui cont curent cu cele ale

unui depozit la termen. Conturile de economii sunt deschise pe o perioadă nedeterminată. In BRD – GSG conturile de economii au urmatoarele denumiri comerciale : ATUSTART, ATSPRINT, ATUCONT) si prezinta

urmatoarele caracteristici esentiale :

Atustart: - destinat clienţilor cu vârsta între 0 şi 14 ani (neîmpliniţi). Atusprint: - destinat clienţilor cu vârsta între 14 ani (împliniţi) şi 18 ani (neîmpliniţi) Atucont: - cont de economii principal, destinat Clienţilor Băncii cu vârsta de 14 ani sau mai mare.

In functie de tip, conturile de economii au stabilite o suma minima de mentinut in cont. În calculul plafonului maxim (existent laconturile Atustart şi Atusprint) nu sunt incluse dobânzile.

In aceste conturi sunt permise urmatoarele operatiuni:



18

- depuneri/retrageri de numerar în/din contul de economii la unităţile Băncii cu respectarea soldului minim în cont. Sumeledepuse/retrase vor fi multiplu de zeci LEI / EUR /USD.

- incasări intra şi interbancare în contul de economii. - plăţi prin virament din contul de economii în contul curent al Clientului, deschis la orice unitate a Băncii, cu condiţia

respectării soldului minim în cont. Contul revolving reprezintă contul deschis de către Bancă şi care acordă acces clientului la disponibilităţile băneşti oferite de

Bancă sub forma unei linii de credit, numai prin intermediul unui card de credit.

În acest cont sunt reflectate toate operaţiunile efectuate prin intermediul cardului de credit, precum şi comisioanele, dobânzileşi pr ima de asigurare aferente.. Contul revolving funcţionează doar având un card de credit ataşat. Sunt permise operaţiuni de creditare a contului (alimentări) prin

orice modalitate: depunere numerar, realizare de transfer dintr-un cont curent deschis la BRD sau la altă bancă. Orice operaţiune de debitarea contului revolving este posibilă doar utilizând cardul de credit.

Asa cum am precizat deja conturile se deschid de catre unitatile Bancii, in conformitate cu normele elaborate in acest scop, princompletarea si semnarea de catre Clienti a formularelor standard ale Bancii, insotite de documentele solicitate de aceasta.

Oricarui conti se pot atasa diverse produse sau servicii, pe masura oferirii de catre Banca si solicitarii de catre Client, in conditiilelegii si corespunzator procedurilor interne ale Bancii.

O atentie cuvenita banca o acorda deschiderii si utilizarii conturilor in valuta atat pentru rezidenti cat si pentru nerezidenti:Rezidentii si nerezidentii au dreptul sa dobandeasca, sa detina si sa utilizeze active financiare exprimate in valute convertibile, in

conditiile respectarii prevederilor legale. In acest scop, rezidentii si nerezidentii pot deschide conturi in valute convertibile la Banca.Nerezidentii au dreptul sa dobandeasca , sa detina si sa utilizeze active financiare exprimate in moneda nationala (leu), in conditiile

respectarii prevederilor legale.Banca poate deschide nerezidentilor : conturi curente in moneda nationala (leu) ; conturi de depozit in moneda nationala (leu).Sumele detinute de nerezidenti in conturile curente si de depozit in moneda nationala (leu) , pot fi convertite in valute convertibile

prin intermediul pietei valutare, in conditiile stabilite prin Regulamentul Valutar.Rezidentii pot deschide si mentine conturi in valuta si/sau in moneda nationala (leu) in strainatate. Operatiunile valutare curente sunt operatiunile valutare efectuate intre rezidenti si nerezidenti, care decurg, fara a se limita la

acestea, din: tranzactii de comert international cu bunuri si servicii si alte asemenea tranzactii care presupun o contraprestatie imediata,

inclusiv operatiunile efectuate in scopul acoperirii riscurilor (de exemplu, de pret, valutar) rezultate din tranzactiile de comert international; alte operatiuni care nu sunt de natura operatiunilor valutare de capital , cum ar fi: plati/incasari legate de impozite si taxe - cu

exceptia taxelor succesorale -, comisioane, onorarii, amenzi, plati legate de cheltuieli de judecata, asistenta tehnica, plati de sumedecurgand din drepturile de asigurari sociale, inclusiv pensii, intr-un sistem public sau privat, castiguri din jocuri de noroc, prime siindemnizatii decurgand din contracte de asigurare/reasigurare - cu exceptia asigurarilor de viata si de credite -, leasing operational, cheltuieli



19

cu intretinerea proprietatilor detinute in strainatate, cheltuieli de reprezentare, cheltuieli guvernamentale, abonamente la publicatii, participarela organizatii, cluburi;

repatrierea veniturilor nete sub forma de dividende, dobanzi, chirii etc. provenind din operatiuni valutare curente si de capital; remiteri de sume reprezentand cheltuieli curente ce decurg din obligatii legale de intretinere a membrilor familiei - sot, sotie, copii

ori alte persoane aflate in intretinere; cheltuielile care nu sunt de natura operatiunilor valutare de capital facute de rezidenti deplasati in strainatate in scop

educational sau religios, de recreere, vacanta, sport, afaceri, vizite la rude sau la prieteni,misiuni, intalniri, conferinte, ingrijirea sanatatii, etc.

3.4. FUNCTIONAREA CONTURILORIn practica bancara conturile deschise in numele clientilor functioneaza dupa reguli bine stabilite , reguli inscrise si in ConditiileGenerale Bancare si prezentate clientului la deschiderea initiala si ulterioara a conturilor , atunci cand , prin semnatura clientul le accepta sise angajeaza sa le respecte sub sanctiunea derivata dintr-un contract intre parti.

Prezentam in continuare partea semnificativa a acestor reguli cu caracter general , intrucat pentru conturile cu regim specific dedeschidere , utilizare si inchidere le-am prezentat mai sus.

Orice operaţiune (de ex. plăţi, încasări, depuneri şi retrageri de numerar, viramente intra şi interbancare etc.) dispusă deClient/Împuternicitul pe Cont se efectuează prin intermediul contului curent.

Documentele prezentate Băncii trebuie să poarte, în mod obligatoriu, semnăturile Clientului sau ale Împuternicitului său peCont, în deplină concordanţă cu specimenele de semnătură aflate la Bancă. Îndeplinind instrucţiunile Clientului,

Banca se bazează pe caracterul real, corect şi original al semnăturilor care apar pe instrucţiunile transmise Băncii în orice mod

şi nu are nici un fel de răspundere în legătură cu consecinţele care ar putea apărea ca urmare a folosirii frauduloase sau abuzive a acestor semnături.

Banca este îndreptăţită să calculeze, în cazul descoperitului neautorizat de cont, dobânda penalizatoare asupra soldului debitor al conturilor curente sau contul revolving, nivelul acesteia fiind afişat la sedi ile sale.(Conditie discutata si discutabila in contextul aparariidreptului clientului ..) !

Orice solicitare a Clientului pentru un schimb valutar , materializată prin semnarea unui ordin de schimb valutar sau a unuicontract specific acestui tip de tranzacţie, fie cu decontare imediată, fie cu o altă dată a valutei, este irevocabilă. Toate costurile proveninddin diferenţele de curs valutar vor fi suportate de Client.

De asemenea, atât în cazul nerespectării ordinului dat, precum şi în cazul modificării de către Client a ordinului transmis Băncii, toateconsecinţele, inclusiv, dar fără a se limita la daune, costuri suplimentare suportate de Bancă, sunt în sarcina Clientului.

În cazul sumelor primite în favoarea Clientului şi care sunt exprimate în alte valute convertibile decât cele în care suntdeschise conturile curente, Clientul este de acord ca Banca să procedeze după cum urmează: - în situaţia în care la primirea sumei se indică un cont într -o valută şi suma primită este exprimată într -o altă valută, aceasta

va fi convertită şi înregistrată în contul curent deschis în valuta menţionată anterior (cu respectarea datelor din mesajul detransfer);

-. în situaţia în care se primesc sume în alte valute decât cele ale conturilor deschise pe numele Clientului, Banca deschideautomat un cont separat în valuta primită şi înregistrează suma în acest cont.



20

Banca va notifica Clientul despre noul cont deschis, iar noul cont deschis se va supune aceloraşi reguli de cont curent. În t oatecazurile, convertirea se va efectua la cursul Băncii din ziua respectivă.

În cazul contestării operaţiunilor realizate în temeiul unui contract specific, termenul de reclamaţie este cel prevăzut în contractulspecific încheiat cu Banca.

În cazul în care Clientul/Împuter nicitul pe Cont solicită retragerea din cont a unor sume în valută, sumele de până la valoarea de 5EUR/USD vor fi schimbate în lei la cursul Băncii din ziua respectivă şi eliberate Clientului în această monedă.

În cazul unei erori, din partea Băncii, înregistrate pe contul Clientului, Clientul autorizează în mod expres Banca să

corecteze, din proprie iniţiativă, fără acordul prealabil al Clientului, sumele înregistrate eronat. 3.5 .DOVADA OPERATIUNILOR SI EXTRASUL DE CONTDin conditia de parte intr-un contract semnat cu clientul sau, care deschide cont(conturi) la una din sucursalele sale, Banca este

obligata sa-i furnizeze acestuia o serie de informatii care sa ateste natura si legalitatea operatiunilor din cont , informatii care se refera , inprincipal la urmatoarele aspecte :

Banca emite extrase de cont pentru operaţiunile efectuate pe contul Clientului. Extrasul de cont este un document emis de Bancă care cuprinde informaţii în ceea ce priveşte data de înregistrare a operaţiunilor

în contabilitate, natura şi valoarea operaţiunilor, dobânzile şi comisioanele aferente operaţiunilor efectuate, beneficiarul şi ordonatorul operaţiunilor efectuate etc.

Extrasele sunt emise de Bancă lunar numai pentru Clienţii care şi-au exprimat, prin Formularul de Intrare în Relaţii cu Banca,

Cererile de subscriere produse/servicii sau prin formularele-cerere de modificare date, opţiunea de a primi extras de cont. Pentru Clienţii care au contractat Descoperit Autorizat de Cont, un card de credit, credite sau înregistrează descoperit neautorizat

de cont, Banca va emite lunar extras de cont. La cererea Clientului/Împuternicitului pe Cont, Banca poate emite extrase pentru zilele în care au fost dispuse operaţiuni, contra

unui comision, conform Listei de tarife şi comisioane în vigoare la data solicitării. Aceste extrase sunt puse la dispoziţia Clientului/ Împuternicitului pe Cont la unitatea Băncii unde acesta are deschis contul.

Banca va remite extrasul de cont prin poştă la adresa de corespondenţă indicată de Client în Formularul de Intrare în Relaţii cuBanca sau ulterior, în formularele-cerere de modificare de date.

Clientul va putea reclama erorile sau omisiunile din extrasul de cont, precum şi orice creditare/debitare a conturilor sale, pe care oconsideră nejustificată, într -un termen de 30 zile calendaristice de la data emi terii extrasului, reclamaţiile ulterioare nefiind luate în

considerare.3.6. CONFIDENTIALITATEA OPERATIUNILOR BANCARE DIN CONTURIBanca va pastra confidentialitatea, nu va dezvalui, publica sau divulga prin orice alt mod, informatii privind conturile clientilor si

operatiunile dispuse de acestia, fara consimtamantul acestora.Clauza confidentialitatii nu se aplica :

- in cazul solicitarii titularilor sau a mostenitorilor acestora, inclusiv a reprezentantilor lor legali si/sau statutari, ori cuacordul expres al acestora;



21

- in cazul in care Banca justifica un interes legitim;- la solicitarea scrisa a sotului titularului de cont, atunci cand face dovada ca a introdus in instanta o cerere de

impartire a bunurilor comune, sau la solicitarea instantei;- in cauzele penale, la solicitarea procurorului sau a instantei judecatoresti ori, dupa caz, a organelor de cercetare

penala;- in orice situatie prevazuta de legislatia in vigoare.

De asemenea Banca se angajează să păstreze confidenţialitatea informaţiilor privind posesorul şi operaţiunile cu cardul efectuate

de acesta, cu excepţia cazului in care aceste dezvaluiri sunt impuse de lege sau pentru solutionarea disputelor legate de ope ratiunile cucarduri. Banca va presta in favoarea Clientilor sai numai serviciile prevazute expres in autorizatia sa de functionare si nu va raspunde in

nici un fel pentru refuzul de a presta alte activitati decat cele prevazute mai sus.Banca nu va fi responsabila pentru pierderea instrumentelor de plata care nu s-a produs din vina sa. Banca va notifica Clientului,

fara intarziere, orice eroare constatata in legatura cu operatiunile efectuate in conturile sale.Banca nu este răspunzătoare pentru neîndeplinirea vreunei obligaţii ce-i revine în conformitate cu prevederile prezentelor Conditii

Generale Bancare, dacă această situaţie este rezultatul direct sau indirect al unor împrejurări independente de voinţa sau capacitatea Băncii(indisponibilitatea retelei de comunicatie, intreruperi ale sistemului informatic, etc.) .

3. 7. PROCEDURA DE DESCHIDERE A CONTURILOR CLIENTELEI RETAIL (PERSOANE FIZICE)

In cele ce urmeaza vom prezenta procedura (tehnica bancara) pe care un consilier de clientela sau un operator de ghiseuuniversal ( salariati al bancii care isi desfasoara activitate in front office , in contact direct cu clientii ) si respectiv supervizorul o utilizezapentru deschiderea contului curent al unui client nou al bancii.

Am ales procedura practicata intr-o banca de prim rang din Romania tocmai pentru a va familiariza cu modul de lucru dintr-oinstitutie cu renume si care detine unul dintre cele mai performante sisteme informatice din domeniu.

Acesta procedura se aplica atat pentru conturile in lei cat si pentru conturile in valuta.Un cont curent (CC) poate fi deschis pe baza unuia din urmatoarele doua documente:

- Formular de intrare in relatie cu banca (FIRB)- Persoane fizice utilizat pentru toate cazurile in care solicitantul nueste definit client in sistemul informatic al bancii;

- Cerere de deschidere Cont Curent uutilizat pentru toate cazurile in care solicitantul este deja definit client in sistemulinformatic al bancii.

Aceste documente sun semnate de catre titularul contului si ,in regim de contract cu banca ,acesta dobandeste toate drepturile si isiasuma toate obligatiile detaliate in formulare. In acelasi timp in aceste documente sunt prevazute si drepturile si obligatiile bancii , asa cum levom prezenta in continuare.

Asupra sumelor aflate in conturile deschise in evidentele Bancii, pot dispune liber , cu respectarea normelor in vigoare, urmatoarelepersoane:

- titularul contului - dispune liber de nici o constrangere;- persoanele imputernicite de titular, in limitele stabilite prin imputernicire;



22

- mostenitorii titularului, care dovedesc cu certificat de mostenitor sau cu hotarare judecatoreasca aceastacalitate in limita stabilita de aceste documente.

Imputernicitii - desemnare, limite , revocareTitularul contului poate desemna imputerniciti ( standard 2 persoane) la unitatea bancii unde este deschis respectivul cont optiune

care se inscrie in documentele de deschidere a contului.Imputernicitul pe cont reprezinta persoana autorizata sa reprezinte titularul contului in relatiile cu banca , desemnata de acesta

la deschiderea contului sau dupa aceea prin formularele bancii sau printr-un mandat expres formulat.Imputernicitii pot fi definiti pe baza unuia din urmatoarele formulare : Formular de intrare in relatii cu banca (FIRB) utilizat atunci cand deschiderea de cont se realizeaza pe baza acestui formular

si titularul nu desemneaza decat un singur imputernicit Imputernicire / revocare imputernicire utilizat atunci cand deschiderea de cont curent se realizeaza pe baza Cererii de

deschidere cont curent sau daca titularul desemneaza mai mult de un imputernicit Formulare de emitere carduri ce contin o rubrica ce permite desemnarea unui utilizator autorizat (imputernicit pe contul curent si

posesor de card)Imputernicirea / revocarea este valabila de la data semnarii pana la o modificare ulterioara a imputernicitilor la solicitarea

titularului .Imputernicirea isi inceteaza valabilitatea , in una din urmatoarele situatii :

- la data receptionarii efective de catre Banca a revocarii exprese, in scris, a imputernicitului de catre titular - la data la care Banca este informata cu privire la decesul titularului, prin prezentarea certificatului de deces al

acestuiaRevocarea persoanelor imputernicite se face pe baza formularului de Imputernicire/ revocare imputernicire.

In cazul in care titularul introduce o clauza testamentara pe un cont, la decesul acestuia, mostenitorul desemnat prin respectivulformular va avea acces la disponibilul din cont prin simpla prezentare a actului sau de identitate si certificatul de deces al titularului de cont

Potrivit normelor imputernicitii pe cont desemnati prin formularele bancii : Sunt autorizati :

- sa efectueze operatiuni prin contul curent sau contul revolving prin intermediul cardului de credit- sa constituie depozite din contul curent respectiv, dar numai pe numele ti tularului- sa lichideze depozitele clientului constituite prin contul curent respectiv, doar in cazul in care este desemnat

imputernicit pe depozitele respective. Nu sunt autorizati

- sa inchida conturile curente ale titularului- sa deschida noi conturi curente in numele titularului- sa solicite credite in numele titularului- sa desemneze/ revoce imputerniciti pe conturile titularului

Aceste operatiuni pot fi efectuate in numele clientului numai in baza unui mandat autentic expres acordat in acest sens.



23

- sa lichideze depozite constituite din contul curent , la care nu au fost desemnati imputerniciti , de catre titular. Împuternicirea unei persoane să reprezinte Clientul în relaţiile cu Banca rămâne valabilă până la data primirii de către Banca de la

Client a unei înştiinţări scrise cu privire la revocarea, modificarea acesteia sau până la decesul Clientului. Încetarea mandatului devine opozabilă Băncii începând de la data informării Băncii (prin prezentarea unui Certificat de deces sau a

unei înştiinţări scrise transmise Băncii.). Banca este îndreptăţită să solicite orice documente consideră că sunt necesare cu privire la acestemodificări.

Clientul este răspunzător faţă de Bancă pentru orice pierdere suferită de aceasta, ca urmare a neaducerii la cunoştinţa Băncii a

oricărei restricţii sau limitări în ceea ce priveşte Împuternicitul acestuia pe Cont. În cazul în care apare o dispută sau o situaţie conflictuală de orice natură care, în opinia Băncii, împiedică stabilirea Împuternicitului pe Cont în ce priveşte desemnarea, limitele sau revocarea acestuia, Banca are dreptul de a bloca accesul Împuternicitului pe Cont la contul Clientului până la soluţionarea disputei dovedită prin preze.

In momentul aplicarii prezentei proceduri, lucratorul bancar (reamintesc ca poate fi consilierul de clientela sau operatorul de ghiseuuniversal) va respecta obligatoriu Directiva privind : cunoasterea clientelei, prevenirea spalarii banilor si combaterea utilizarii bancii inscopul finantarii actelor de terorism.

3.7.1.Tehnica de deschidere a contului curent pentru o persoana fizica .

Redam in continuare pasii obligtatorii care sunt parcursi in operatiunea de deschidere de cont asa cum sunt prevazuti in procedura

bancii luate ca exemplu ( similar se procedeaza si in alte banci) :

“Consilier clientela / operator ghiseu universal efectuati urmatoarele operatiuni tehnice :

Verificati identitatea clientului

Cautati clientul in sistemul informatic – dupa CNP ( pentru definirea clientilor in sistemul informatic se utilizeazaprocedura “Intrare in relatii cu banca – persoane fizice” , inainte de a se deschide contul curent)

Inmanati clientului spre completare cererea de deschidere cont curent

(daca clientul doreste imputerniciti)Inmanati clientului spre completare Formularul de Imputernicire/ Revocare imputernicire



24

Efectuati si retineti o fotocopie a actului de identitate pentru imputernicit

Cautati in baza de date existenta imputernicitilor (-cautare dupa CNP)

Inregistrati drept clienti noi imputerniciti care nu au fost gasiti in baza de date si retineti (notati) numerele de clientgenerate de aplicatia informatica

Inmanati clientului un exemplar al Cererii de deschidere cont curent / Formularului de Imputernicire / RevocareImputernicire, dupa caz

Semnati si stampilati Cererea de deschidere de cont curent si Formularul de Imputernicire / Revocare imputernicire,dupa caz

Deschideti contul curent in aplicatia informatica si completati eventuala clauza testamentaraNota : Pentru depuneri mai mari de 15 000 EUR, clientul trebuie sa completeze Declaratia Bona Fide conform

programului de cunoastere a clientelei.

Arhivati formularul de intrare in relatii cu banca / cererea de deschidere de cont curent/ Formularul de Imputernicire/Revocare Imputernicire si fotocopia actelor de identitate (client + imputernicit) la Dosarul Formulare de deschidere contcurent (Arhivarea documentelor se va face in ordine cronologica).

Incheiat procedura.”



25

3.7.2.Procedura de supervizare a deschiderii conturilor persoanelor fizice. Aplicand propriile principii de control si prudentialitate (si in context de cunoastere a clientului si cu acesta ocazie ) banca a

organizat o supervizare a operatiilor de deschidere de cont , efectuata de persinal de specialitate .Pentru simplificarea expunerii am sistematizat in tabelul urmator procedura de supervizare prin gruparea operatiunilor supuse

acestui proces , sursa informatiilor , persoanele care sunt desemnate si modalitatile de realizare a verificarilor . Semnificatia prescurtarilor este urmatoarea:

- IBANK - este denumirea sistemului informatic utilizat

- OGU - Operator ghiseu universal;- Teller - salariat careia i s-a atasat un cod de acces si operare in sistemul informatic (poate sa fie autorizat un acces total saunumai in anumite tipuri de aplicatii)

-

NR CRT. Operatiune Sursa InformatieiPersoana

desemnata

Momentul

realizarii

verificarii

La sfarsitul

zilei

Verificarea existentei

Formularelor de deschidere

cont curent (formular de intrare

in relatii cu banca sau Cererea

de deschidere cont curent)

semnate de consilierul de

1 IBANK Consilier clientela / OGU

2 Consilier clientela

3

IBANK

Formulare deschidere

cont curent

Supervizor

Verificarea existentei clientului

in IBANK, in scopul definirii

anterioare a acestuia

Verificarea definirii

imputernicitilor conform

Formularului de intrare in relatii

cu banca / Formularului de

Imputernicire /Revocare

Imputernicire

IBANK

Formular de intrare in

relatii cu banca /

Formular de

Imputernicire /

Revocare Imputernicire

In momentul

efectuarii

operatiei

In momentul

efectuarii

operatiei



26

NR CRT. Operatiune Sursa Informatiei

Persoana

desemnata

Momentul

realizarii

verificarii

4

Verificarea e xistentei

Formularelor de desemnare

imputerniciti

corespunzatoare (Formularede intrare in rela tii cu

banca sau formularul de

imputernicire / Revocare

Imputernicire)

Formular de

intrare in relatii

cu bancaFormular de

Imputernicire /

Revocare

Im pute rnicire - Supe rvizor

La sfarsitul

zilei

5

Verificarea existentefotocopiilor dupa actul de

identitate al titularului si ale

eventualilor imputerniciti

Fotocopii acte de

identitate

Formulare

deschidere cont

curent

Formular imputernicire /

Revocare

Impute rnicire Supe rvizor

La sfarsitul

zilei

6

Verificarea e xistentei

semnaturii clientului pe

Formularul de deschidere

de cont curent (dupa caz,

Formularul de intrare in

relatii cu banca sau Cerereade deschidere cont curent) /

Formularul de Imputernicire

/ Revocare Imputernicire

Formular de

intrare in relatii

cu banca

Cerere de

deschidere cont

curent

Formular imputernicire /

Revocare

Impute rnicire Supe rvizor

La sfarsitul

zilei



27

NR CRT. Operatiune Sursa Informatiei

Persoana

desemnata

Momentul

realizarii

verificarii

7

Verificarea

existentei

operatiunilor

aferente conturilor

constituite pe

jurnalul telle rului Jurnalul tellerului

Consilier clientela

Supervizor

La sfarsitul

zilei

8

Verificarea

arhivarii

corespunzatoare a

tuturor

documentelor

Dosar Actele zilei

Dosar Formulare de

deschidere cont curentDosar operatiuni mai

mari de 10 000 Eur

Dosar Formulare de

Imputernicire /

Revocare Imputernicire Supervizor

La sfarsitul

zilei

9

Reglarea erorilor

constatate

IBANK

Formular deschidere

cont curent

Formular de

imputernicire /

Revocare imputernicire

Consilier clientela

Supervizor

La sfarsitul

zilei sau

ulterior, daca

este posibil



28

3.7.3. Drepturile si obligatiile clientilor persoanelor fizice si drepturile si obligatiile bancii in utilizarea conturilor.

Precizam faptul ca documentele ce se intocmesc si semneaza de catre banca si clientul sau la deschiderea de conturi imbracaforma si autoritatea unui contract , din care , pentru ambele parti se nasc drepturi si obligatii , pe care , pe scurt le precizam in continuare :

Drepturile Clientului- sa primeasca dobanda pentru disponibilul pastrat in cont, stabilita conform reglementarilor Bancii ; - sa-si alimenteze contul prin depuneri in numerar la unitatile Băncii (numai in valuta contului) sau prin viramente din alte conturi,

deschise la Bancă sau la alte bănci. Alimentările în valută se efectuează, cu condiţia respectării prevederilor Regulamentului Valutar al BanciiNationale a Romaniei si a reglementarilor cu privire la operatiunile valutare, aflate in vigoare ;- sa primeasca, el sau imputernicitul sau, extrasul de cont, la adresa de corespondenta a Clientului,sau la ghiseul Bancii;- sa solicite inchiderea contului, numai dupa achitarea catre Banca a tuturor sumelor datorate. Obligatiile Clientului- sa-si declare obligatoriu si corect datele privind identitatea si domiciliul ;- sa cunoasca si sa respecte prezentele conditii de efectuare a operatiunilor in cont ;- sa inlocuiasca, in cazul modificarii acestora, actele prezentate la Banca pentru deschiderea contului, in termen de 5 zile

lucratoare de la data modificarii respective; Banca nu poate fi facuta raspunzatoare pentru eventualele prejudicii cauzate ca urmare anecomunicarii in timp si in conditii de siguranta a modificarilor/completarilor aparute ;

- sa semnaleze erorile sau omisiunile din extrasul de cont in termen de 30 zile lucratoare de la data emiterii acestuia ;

- sa efectueze operatiuni doar in limita disponibilului din cont, tinand cont inclusiv de valoarea comisioanelor aferente ;- sa efectueze lunar operatiuni pe cont;- în cazul existenţei unui descoperit de cont, clientul are obligaţia efectuarii unei alimentări cel puţin la nivelul descoperitului

neautorizat de cont (dacă e cazul) ;- sa achite comisioanele, spezele si dobanzile bancare aferente operatiunilor efectuate, conform Ghidului principalelor comisioane

in lei si valuta pentru persoane fizice si Listei de dobanzi in vigoare existente la sediile Bancii, cu exceptia cazului in care exista conventii princare s-a stabilit alt nivel al acestora ;

- sa se informeze cu privire la modificarile intervenite in nivelul comisioanelor, spezelor si dobanzilor, din afisarile existente lasediile Bancii ;

- sa utilizeze contul deschis la Banca pentru efectuarea de operatiuni folosind formularele standard ale Bancii ; acestea trebuie safie corect completate si sa reflecte operatiuni reale, Clientul fiind raspunzator pentru aceasta ;

- sa respecte zilele bancare lucratoare si programul de lucru cu publicul al Bancii, asa cum este el afisat la sediile acesteia ;- este raspunzator fata de Banca pentru orice pierdere suferita de aceasta, ca urmare a neaducerii la cunostinta Bancii a vreunei

restrictii sau limitari in ceea ce priveste Clientul sau contul ;- pentru protejarea intereselor sale, conform reglementarilor in vigoare, Clientul se obliga sa informeze neintarziat Banca privind

orice instrument de plata pierdut, furat, distrus sau anulat, astfel incat aceasta sa ia masurile necesare pentru imposibilitatea utilizariiulterioare a respectivelor mijloace de plata;



29

- titularul de cont va despăgubi Banca pentru orice daune, pierderi sau cheltuieli suportate de aceasta, care au rezultat din încălcarea prevederilor prezentelor Conditii Generale Bancare de catre Client.

- Clientul va despăgubi Banca pentru orice daune, pierderi sau cheltuieli suportate de Bancă, în urma stabilirii responsabilităţiifinanciare a acestuia pentru refuzurile de plata ;

- Clientul autorizeaza Banca să recupereze din depozitul colateral constituit (daca e cazul), sumele reprezentând obligaţii de platăproprii, nerambursate în termen de 30 zile calendaristice de la data solicitării in scris primite din partea Băncii ;

Drepturile Bancii- sa efectueze in conturile Clientilor sai, operatiunile bancare dispuse de acestia in scris sau prin alte mijloace convenite intreBanca si Client, in limita disponibilului din cont si cu respectarea normelor proprii de lucru si a regulilor si uzantelor bancare interne siinternationale ;

- sa debiteze contul cu valoarea tranzacţiilor efectuate în altă valuta decât cea a respectivului cont, pe baza cursului de schimbutilizat de Banca si comunicat Clientului prin extrasul de cont; Banca poate decide aplicarea unei marje suplimentare la cursul de schimb, infunctie de evolutia cursului oficial de schimb ;

- sa nu se angajeze cu fondurile sale proprii in efectuarea operatiunilor dispuse de Client, neputand fi facuta raspunzatoare pentruconsecintele rezultate ca urmare a neefectuarii operatiunilor din lipsa de disponibilitati in contul Clientului ;

- sa ia in consideraţie orice plată efectuată de Client in favoarea sa, de la data inregistrarii sumei in respectivul cont ;- cazurile in care sumele aflate in contul Clientului din care este dispusa operatiunea sunt indisponibile din temeiul unui titlu

executoriu (sau in alt mod legal), nu se vor considera neexecutare a obligatiilor contractuale asumate de catre Banca ;- sa reconsidere relatia cu Clientul daca contul sau curent prezinta un sold mai mic sau egal cu 15 EUR (sau echivalent in monedacontului) si lipsa de miscari pe o perioada de 6 luni;

In acest caz Banca isi rezerva dreptul de a inchide conturile curente ale Clientului, dupa verificarea existentei produselor activeatasate respectivului cont curent;

- sa blocheze contul curent al clientului in cazul nealimentarii descoperitului de cont timp de 3 luni consecutiv, precum şi în cazul înregistrării de descoperit neautorizat de cont curent;

- Banca este indreptatita, in mod unilateral si fara nici o notificare prealabila, sa inchida orice cont al Clientului daca acesta nurespecta conditiile de functionare ale contului impuse de Banca, prevederile legale in vigoare sau normele de lucru ale acesteia ;

- sa modifice dobanda acordata pentru disponibilul pastrat in cont, creditele şi / sau descoperitul de cont acordat precum si

comisioanele, spezele aferente operatiunilor efectuate in numele Clientului si sa il informeze pe acesta de schimbarile survenite prin afisareain locuri special amenajate din incinta Bancii ;- sa retina din contul Clientului, comisioanele, dobanzile, spezele bancare si ratele de credit restante si scadente, fara avizarea

prealabila a acestuia;- sa efectueze plati din conturile deschise, fara acordul titularului, pe baza de hotarari judecatoresti ramase definitive si a altor titluri

executorii prevazute de lege sau pentru corectarea erorilor constatate la verificarea operatiunilor in cont ;- Banca este autorizata sa plateasca, la cererea organelor de drept, sumele care se cuvin bugetului statului sau bugetelor locale,

precum si cele dispuse prin hotarari judecatoresti sau de arbitraj, definitive si executorii ;



30

- sa solicite Clientului documente privind scopul si natura serviciilor bancare ce urmeaza a se derula prin intermediul Bancii ;- sa refuze efectuarea oricarei operatiuni in cont in cazul in care documentele care stau la baza acesteia prezinta elemente de

natura sa creeze suspiciuni, atat cu privire la persoanele care actioneaza in numele Clientului, cat si cu privire la documentele aferente ;- sa nu execute ordinele Clientilor, in cazul in care acestia prezinta Bancii instrumente de plata avand potential fraudulos,

producand riscuri de plata, inclusiv acele instrumente care pot afecta finalitatea decontarii, acestea intrand sub incidenta sanctiunilor legaleprevazute de actele normative in vigoare ;

- sa refuze deschiderea de conturi sau efectuarea de operatiuni dispuse de Clienti, respectand politica Bancii de acceptare aClientelei ;

- Banca este îndreptăţită să înceapă procedura legală de recuperare a obligaţiilor de plată ale C lientului, cu suportarea de cătreacesta a cheltuielilor facute de catre Banca pentru recuperarea acestor datorii in cazul în care nu exista un depozit colateral sau depozitulcolateral constituit nu acopera în totalitate datoriile Clientului fata de Banca sau in orice alt caz de nerespectare a obligatiilor de plataprevazute in prezentele Conditii Generale Bancare;

- sa transmita catre SC Biroul de Credit SA informatiile de risc, precum si informatii referitoare la produsele de creditare, activitateafrauduloasă şi informaţiile legate de inadvertenţele din documentele / declaraţiile înregistrate pe numele Clientilor sai, in veder ea prelucrarii siconsultarii ori de câte ori este necesar;

- Banca este exonerata de orice raspundere in caz de forta majora.

Obligatiile Bancii

- Banca garanteaza executarea corecta si in timp util, conform instructiunilor Clientului , a operatiunilor in lei sau valuta, daca :- documentele tipizate prezentate Bancii sunt completate si semnate in mod corespunzator;- soldul contului permite operatiunea;- suma din contul Clientului nu este indisponibilizata de existenta unor restrictii dispuse de autoritatea

judecatoreasca competenta sau de un organ al statului;- Clientul nu are datorii scadente neachitate fata de Banca;

- operatiunea este conforma cu regulamentele bancare in vigoare;- Banca realizează cunoaşterea clienţilor potrivit Normei BNR nr.3/2002, cu modificările ulterioare, privind standardele de

cunoaştere a clientelei şi conform normelor proprii in vigoare. - Banca se obliga sa suporte:

- plata unei dobanzi de intarziere de minim 0.05% din valoarea platii de mare valoare, pe fiecare zi de intarziere, in

cazul in care nu a respectat intervalele maximale stabilite in Regulamentul Banci Nationale a Romaniei - aflat invigoare - privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare;

- plata unei penalitati de 0.1% din valoarea platii de mare valoare, pe fiecare zi de intarziere, in cazul in care nu arespectat prevederile in vigoare privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare.



31

3.8. INCHIDEREA CONTURILOR CLIENTILOR PERSOANE FIZICE

Si acest moment al colaborarii dintre o banca si clientul sau se supune unor reguli precise , insusite si acceptate , asa cumprezentam mai inainte, de catre ambele parti in momentul semnarii Conditiilor Generale Bancare. In sinteza aceste reguli sunt urmatoarele:

- Clientul poate solicita închiderea contului, printr-o cerere semnată şi prezentată Băncii. - Închiderea contului va fi efectuată numai după achitarea de către Client a tuturor sumelor pe care le datorează Băncii

(închiderea se va efectua cu condiţia ca respectivul cont să nu aibă produse active ataşate). - În cazul în care există un card un card de debit ataşat contului curent, sau in cazul cardului de credit, închiderea contului la

solicitarea clientului se va face la 30 de zile de la stoparea cardului.- Clientul nu poate solicita închiderea contului în cazul în care asupra contului s-a dispus masura indisponibilizării în condiţiile

legii.- Odată cu închiderea contului, Clientul are obligaţia de a reglementa situaţia produselor şi serviciilor ataşate contului

respectiv.- În cazul în care este prevăzută o clauză testamentară pe un cont, la decesul Clientului, beneficiarul clauzei va avea acces la

disponibilul din cont prin prezentarea actului său de identitate şi a Certificatului de deces al Clientului. - În cazul în care nu este prevăzută o clauză testamentară pe un cont, la decesul Clientului, sumele aflate în cont se vor elibera

numai persoanelor numite în Certificatul de Moştenitor şi numai în limitele prevăzute în acesta. (aceste persoane vor prezenta de asemenea

şi actele de identitate precum şi Certificatul de Deces al Clientului). - În cazul în care Băncii i se aduce la cunoştinţă despre decesul Clientului, prin prezentarea de către orice persoană interesa tă aCertificatului de Deces al clientului, Banca are dreptul să blocheze contul până la îndeplinirea condiţiilor menţionate mai sus.

- În situaţia în care există mai mulţi moştenitori (cu Certificat de Moştenitor), Banca nu va putea desfiinţa depozitul decât cuacordul tuturor moştenitorilor .

- Dacă este prevăzută o clauză testamentară pe cont nemenţionată în Certificatul de Moştenitor, iar beneficiarul acesteia nu s-aprezentat la Banca pentru a dispune de sumele din cont, Banca are dreptul să blocheze contul, până la prezentarea unui Certif icat deMoştenitor rectificat / completat sau a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile în acest sens.

- Banca îşi rezervă dreptul să închidă orice cont curent / cont revolving al Clientului în oricare din următoarele cazuri: - întârzieri sau refuzul de prezentare a documentelor conform solicitării Băncii sau a modificărilor acestora; - apariţia a 2 incidente de plată;

- relaţii deficitare Bancă-Client;- neprezentarea documentelor justificative aferente tranzacţiilor ordonate sau prezentarea acestora într -o formă

necorespunzătoare; - nerespectarea Contractului şi/sau a prevederilor legale în vigoare. - inexistenta oricăror operaţiuni în cont curent pe o perioadă de 6 luni;

Închiderea contului pentru cazurile enunţate mai sus va fi notificată Clientului cu 10 zile lucrătoare înainte de închiderea efectivă acontului ;



32

- Până la data închiderii efective a contului, Clientul va reglementa situaţia sumelor aflate în respectivul cont, şi anume va dispunetransferarea sumelor într-un alt cont sau retragerea lor în numerar.

În cazul în care Clientul nu optează pentru una din aceste două variante până la data închiderii efective a contului, Clientul declarăcă a luat cunoştinţă şi este de acord ca Banca să închidă contul automat pentru sumele mai mici de 15 EUR (sau echivalentul în lei saualtă valută) aflate în respectivul cont.

- Banca poate închide contul curent al Clientului, fără nici o notificare prealabilă, în situaţia în care sunt îndeplinite cumulativurmătoarele condiţii:

- cont curent cu sold mai mic sau egal cu 15 EUR (sau echivalent în moneda contului);- inexistenţa oricăror operaţiuni în cont curent pe o perioadă de 6 luni; - inexistenţa produselor active ataşate respectivului cont curent.

3.9. PROCEDURA DE DESCHIDERE A CONTURILOR CLIENTELEI COMERCIALE (PERSOANE JURIDICE)

Urmeaza aceleasi principii de cunoastere si selectare a clientelei , operatiunea concretizandu-se prin completarea si semnareaunui Formular de deschidere cont curent – Persoane Juridice .

Acest formular contine date de identificare in forma si structura modelului de mai jos , iar pe verso sunt precizate drepturile siobligatiile partilor in utilizarea conturlor curente .

Prezentam mai jos continutul acestui formular:

Unitatea bancara : _________

FORMULAR DE DESCHIDERE CONT CURENT

PERSOANE JURIDICE

Denumire societate _______________ Cod fiscal ____________________

Tara de provenienţã ____ Limba de corespondenţã __ Rezidenta__________

Tip client : Intreprinderi Bãnci Instituţii financiare Societãţi de asigurare Administraţii Altele _______

Forma de proprietate : Stat Mixtã Privatã Comunã Cooperatistã Altele

Sector economic : Agriculturã Industrie / Construcţii Comerţ şi alte servicii Finanţe, bãnci, asigurãri Administraţie publicã Altele ________

Nr. Cont: ________ Moneda _________



33

Situaţie juridicã : Normalã In litigiu Reorganizare

Adresa principalã (sediu societate)

Numele str\zii* ________________________________________ Nr. _________Bloc __________ Scara _________ Etaj

_______ Ap. ____ Sector / jude] _________________Localitatea ____________________ Cod poştal ___________ Tara_________________

Adresa de contact (pentru transmiterea extrasului de cont la cerere şi acţiuni de mar keting)

Numele str\zii ________________________________________ Nr. _________Bloc __________ Scara _________ Etaj _______

Ap. ____

Sector / judeţ _________________Localitatea ____________________ Cod poştal ___________ Tara_________________

Date de contact

Reprezentant __________________________ CNP ___________ Funcţia _______________

Domiciliu : Telefon fix _________ Mobil ____________Fax ________ E-mail __________

Loc de muncã : Telefon fix __________ Mobil ___________ Fax ________ E-mail __________

Semnatura bancii _____________ Semnaturã şi ştampilã client ____________

Data: __________________



34

3.9.1.Drepturile şi obligaţiile pãrţilor în utilizarea conturilor curente –persoane juridice.

Pe verso-ul formularului sunt inscrise dreprturil si obligatiile partilor contractante ( banca si clientul persoana juridica ) precum sidocumentele pe care clientul trebuie sa le prezinte la solicitarea bancii atunci cand solicita deschiderea de cont.

Se oberva faptul ca natura si structura acestor documente contin intregul volum de informatii necesar bancii pentru cunoastereaclientului sub toate aspectele sale.

Drepturile clientului:- sa primeasca dobanda la vedere pentru disponibilul pastrat in cont, stabilita de banca;- sa primeasca, prin imputernicitii sai, la ghiseul bancii, extrasul de cont aferent operatiunilor inregistrate prin contul curent;- sa semnaleze erorile sau omisiunile din extrasul de cont in termen de 10 zile lucratoare de la data acestuia. Obligaţiile clientului: - cunoasterea conditiilor in care se vor efectua operatiunile de incasari si plati in cont si respectarea acestora;- sa inlocuiasca, in cazul modificarii acestora, actele prezentate la banca pentru deschiderea contului, in termen de 5 zile

lucratoare de la data modificarii respective;- sa efectueze operatiuni doar in limita disponibilului din contul curent;- sa achite comisioanele si spezele bancare aferente operatiunilor efectuate si sa se informeze cu privire la modificarile intervenite

la acestea din afisarile existente la sediile bancii;

- sa utilizeze contul deschis la banca pentru efectuarea de operatiuni folosind documentele tipizate; acestea trebuie sa fie corectcompletate si sa reflecte operatiuni reale, clientul fiind raspunzator pentru aceasta. Drepturile bãncii:- sa refuze efectuarea de plati in cazul inexistentei disponibilului in cont sau in cazul in care instrumentele de plata nu sunt

completate conform reglementarilor Bancii Nationale a Romaniei in vigoare;- sa inchida din proprie initiativa conturile:

- in lei: daca nu vor avea un rulaj creditor mediu de minim 10.000.000 lei, timp de 6 luni consecutiv;- in valuta: dupa expirarea termenului de 6 luni de la momentul soldului contului in valuta sub limita de 25 USD sau

echivalent;- sa modifice dobanda acordata pentru disponibilul pastrat in contul curent si comisioanele aferente operatiunilor

efectuate in numele clientului.

Obligaţiile bãncii: - sa efectueze operatiunile dispuse de client cu respectarea reglementarilor legale in vigoare;- sa mea cntinonfidentialitatea in legatura cu operatiunile si conturile clientului;- sa suporte plata unei dobanzi de intarziere de minim 0.05% din valoarea platii de mare valoare, pe fiecare zi de intarziere, in

cazul in care nu a respectat intervalele maximale stabilite in Regulamentul BNR –aflat in vigoare- privind sistemul de transfer de fonduri demare valoare; banca este exonerata de raspundere in caz de forta majora ;



35

- sa suporte plata unei penalitati de minim 0.1% din valoarea platii de mare valoare, pe fiecare zi de intarziere, in cazul in care nu arespectat prevederile în vigoare privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare; banca este exonerata de raspundere in caz de fortamajora .

3.9.2. Documentele necesare deschiderii contului curent al persoanelor juridice.In mod practic , salariatul bancii solicita clientului sa depuna o data cu cererea de deschidere de cont documentele de mai jos ,in

forma ceruta de norme si , impreuna cu clientul , le bifeaza in casutele din formular , astfel :„ Am depus fotocopii dupã urmãtoarele documente (bifati casutele corespunzatoare documentelor depuse):o Certificat de inregistrare fiscala Hotararea de infintare a regiilor autonome si societatilor comerciale si agricole cu capital integral de stat sau mixt, data de

Guvern pentru unitatile de interes national si de organele locale ale administratiei de stat pentru unitatile locale Hotararea judecatoreasca de infiintare/incheierea judecatorului delegat de autorizare a societatilor comerciale Actul constitutiv, contractul de societate sau statutul dupa caz, atat pentru societatile comerciale rezidente cat si pentru cele

nerezidente Regulamentul de Organizare si Functionare al regiilor autonome Actul aditional la Actul constitutiv al persoanei juridice rezidente privind infiintarea unui sediu secundar sau, dupa caz,

hotararea organului statutar competent Actele aditionale la Actul constitutiv si dovada inregistrarii acestora la Registrul Comertului Hotararea de infiintare a subunitatilor fara personalitate juridica aferente persoanelor juridice nerezidente *

Dovada inregistrarii subunitatilor la Camera de Comert Actele prin care a fost desemnata persoana care va deschide contul in Romania si care semneaza pentru operatiunile in cont Actul constitutiv si statutul, in cazul asociatiilor si fundatiilor Dovada inregistrarii in Registrul asociatiilor si fundatiilor de la Judecatoria din circumscriptia teritoriala in care isi au sediul Certificat de inmatriculare/inregistrare in Registrul Comertului pentru persoanele juridice rezidente Copie legalizata la notariatul din tara de origine dupa inregistrarea la Camera de Comert sau organizatia autorizata a persoanei

juridice nerezidente, din care sa rezulte denumirea, sediul, forma juridica, tipul si natura activitatii, identitateaadministratorilor/directorilor si prevederile care reglementeaza competentele de angajare a entitatii de catre acestia, precum sitraducerea legalizata a acesteia in limba romana

Certificatul de inmatriculare in Registrul Societatilor Agricole Certificatul de inscriere de mentiuni in Registrul Comertului privind infiintarea sediului secundar, daca sediul secundar al unei

persoane juridice rezidente nu are statut de sucursala Certificatul de inregistrare in Registrul Comertului a sucursalelor persoanelor juridice rezidente sau nerezidente Dovada inregistrarii in Registrul Special, in cazul fundatiilor si asociatiilor Acte de identitate ale persoanelor imputernicite sa dispuna de cont Fisa cu specimene de semnaturi ale persoanelor imputernicite sa dispuna de cont Actul de numire in functie a conducatorului unitatii



36

Imputernicirea speciala, autentificata la notariatul din tara de origine data de persoanele juridice nerezidente cu sau fara scoplucrativ unei persoane fizice sa o reprezinte in Romania si traducerea legalizata a acesteia in limba romana.

Nota :Actele autentice prezentate de persoanele juridice nerezidente vor trebui sa aiba aplicata apostila autoritatii competente intara din care provin documentele

„Incheiat procedura”

3.10. MODIFICAREA / REZILIEREA CONTRACTULUI CLIENT – BANCA

Modificarea clauzelor contractului Client – Banca este un proces delicat care presupune :

- Clientul recunoaşte dreptul Băncii de a modifica clauzele din contractul Client-Banca, daca survine vreo modificare in cadrullegislativ, din motive tehnice/informatice, de securitate si/sau financiare ;

- Ca urmare a dreptului Bancii de a modifica clauzele din contractul Client-Banca, aceasta trebuie sa aduca la cunostintaClientului schimbarile survenite, prin intermediul extrasului de cont sau altă formă de comunicare ;

- Orice astfel de modificare intră în vigoare la 30 zile după ce aceasta a fost comunicată Clientului ;.- Neexprimarea dezacordului de catre Client în termen de 30 de zile de la data notificării, constituie acceptul acestuia pentru

modificarea clauzelor. Rezilierea contractului Client – Banca

- Fiecare parte contractantă are dreptul de a rezilia prezentul contract cu condiţia prezentării unui preaviz de 30 de zile, celeilaltepărţi ;

- Încetarea valabilităţii contractului devine efectivă numai după rambursarea tuturor obligaţiilor de plată ale Clientului faţă deBancă ;

- Contractul este reziliat de drept, fără nici o altă formalitate în următoarele situaţii:- Incorectitudinea datelor personale declarate de Client;- omisiunea de notificare a oricăror modificări ale clauzelor contractului Client – Banca cu 30 zile inainte de data

intrarii in vigoare a acestora;

- încălcarea prevederilor prezentelor Conditii Generale Bancare de către Client ;

3.11. COMUNICAREA CLIENT – BANCĂ In ultimi ani problema comunicarii intre client si banca a capatat o importanta deosebita cu aspecte extrem de nuantate ,

intrucat , pe de o parte bancile si-au sporit masiv oferta de produse si servicii , au transformat-o fundamental calitativ si au asezat-o intr-uncadru tehnic si informativ fara egal pana acum.



37

Pe de alta parte clientii bancari sunt din ce in ce mai bine pregatiti sa solicite , sa-si argumenteze si sa sustina cererea de finantare,sunt avizati asupra ofertei de produse si servicii bancare , cunosc extrem de bine piata bancara cu toate coordonatele ei de concurenta,preturi ,eficienta.,etc

De aceea bancile isi perfectioneaza nu numai „discursul comecial” ci si pe cel cel de parteneriat ridicat in mediul bancar si de concurenta la cotele de calitate ale dialogului intre adevarati gentlemeni

In termenii actuali ai procedurilor si tehnicilor bancare comunicarea client banca contine cateva reguli precise , intre carementionam :

- Corespondenţa adresată Băncii de către Client se va realiza prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prinalte mijloace acceptate de Bancă (în funcţie de modalitatea convenită cu Banca prin contractele/formularele aferente produselor/serviciilor) şi puse la dispoziţia clienţilor săi (TelVerde, e-mail, fax, etc).

- Scrisoarea recomandată va fi transmisă de către Client la unitatea unde are deschis contul curent / contul revolving.- Clientul se va asigura întotdeauna că notificările sale transmise Băncii vor ajunge la destinaţie în termenul prevăzut pentru a putea

fi luate în considerare de către Bancă. - Documentele redactate în limbi străine vor fi prezentate Băncii împreună cu traducerea legalizată în limba română. - Transmiterea corespondenţei către Client de către Bancă va fi considerată efectuată, dacă aceasta din urmă posedă o copie a

comunicării semnată de Client sau dacă respectiva corespondenţă este evidenţiată într -un document de expediere semnat de poştă sau decătre societăţi cu activitate de curierat sau mandat poştal.

- Banca nu îşi asumă nici o responsabilitate în ceea ce priveşte consecinţele întârzierilor şi/sau pierderilor de documente sau

corespondenţă, inclusiv extrase de cont, şi nici în ceea ce priveşte deteriorarea sau alte erori ce se pot produce în timpultransportului/transmisiei.- Corespondenţa transmisă Clientului de către Bancă este considerată ca fiind corect adresată, dacă aceasta a fost expediată la

ultima adresă comunicată Băncii, conform prevederilor prezentelor condiţii, de către Client.

Fondurile deţinute de Client în conturile deschise la Bancă sunt garantate în limita plafonului de garantare comunicat de cătreFondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar conform legislaţiei în vigoare. Informarea clienţilor se va realiza prin afişarea la sediileunităţilor Băncii.

Forta majora reprezinta o conditie contractuala importanta intre banca si client avand rolul de a clarifica extinderea in tim sispatiu a lipsei de responsabilitate a fiecarui partener atunci cand fenomenele , sau cauzele unor imprejurari nonperformante in relatiile dintrecei doi nu sunt produse , nu depind si nu pot fi controlate obiectiv de catre acestia .

Cu alte cuvinte cazul de forţă majoră este orice eveniment imprevizibil, inevitabil şi independent de voinţa uneia dintre părţi, care o împiedică în mod absolut să îşi îndeplinească total sau parţial obligaţiile contractuale (ex.: calamităţi naturale, greve, război

Banca şi Clientul nu sunt răspunzători pentru nici o pierdere datorată perturbării operaţiunilor din cauză de forţă majoră. În caz de forţă majoră, partea afectată va comunica apariţia cazului de forţă majoră prin telefon sau fax, în termen maxim de 5 zile

calendaristice, urmând ca în următoarele 15 zile calendaristice să transmită Certificatul eliberat de către autorităţile competente privind cazulde forţă majoră, prin scrisoare recomandată sau prin prezentarea la Bancă.



38

Legea aplicabila .Litigii. Relaţiile dintre Bancă şi Client sunt guvernate de legislaţia română. Orice dispută se va rezolva pe cale amiabilă de părţile semnatare. În caz contrar, aceasta se va soluţiona de instanţa de judecată

competentă în raza căreia se află situată unitatea Băncii unde Clientul are deschis contul.

3.12 .DISPOZITII FINALE

In incheierea contractului dintre client si banca sa , o data cu semnarea acestuia in contextul si pe baza Conditiilor Generala

Bancare pentru persoane fizice se inscriu si se convin unele dispozitii cu caracter de clarificare absoluta a angajamentelor asumate de ceidoi parteneri la actul bancar.Pentru exemplificare retinem :- Clientul/Împuternicitul pe Cont declară că informaţiile cuprinse în toate documentele furnizate Băncii sunt reale având în vedere

că declaraţiile false sunt pedepsite conform Codului Penal. - Clientul/Împuternicitul pe cont confirmă că a primit un exemplar din Condiţiile Generale Bancare pentru Persoane Fizice, Ghidul

principalelor comisioane în lei şi valută pentru persoane fizice şi Lista de dobânzi, şi că a luat cunoştinţă şi este de acord cu conţinutulacestora.

- Toate persoanele care sunt parte în diferite contracte încheiate cu Banca, în calitate de: reprezentant/ocrotitor legal (în cazulcontractelor încheiate cu minori), utilizator autorizat (în cazul contratelor de carduri), co-împrumutat sau girant (în cazul contractelor decredit), etc., declar ă că au primit un exemplar din prezentele Condiţii Generale Bancare pentru Persoane Fizice, au luat la cunoştinţă şi sunt

de acord cu conţinutul acestora, supunându-se dispoziţiilor aplicabile din prezentul document.



39

CAPITOLUL IV

CUNOAŞTERE A CLIENTELE

I . CUNOAŞTERE A CLIENTELEI,

II . PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR

III. COMBATEREA UTILIZĂRIIBĂNCII ÎN SCOPUL FINANŢĂRII ACTELOR DE TERORISM



40

CUNOASTEREA CLIENTELEI

4.1.TEHNICI BANCARE UTILIZATE PENTRU CUNOAŞTERE A CLIENTELEI,4.1.1 Consideraţii generale

În activitatea pe care o desfăşoară, instiţiile de credit sunt expuse riscurilor ca serviciile oferite clienţilor să fie folosite în

efectuarea de tranzacţii suspecte, cu fonduri rezultate din activităţi ilicite, fapte incriminate de legislaţia în vigoare. Pentru a realiza o expunere completa si complexa a acestor importante probleme , pornind de la modul de abordare a lor pana la

strategiile , tehnicile si procedurile moderne utilizate in procesul de cunoastere a clientelei , prevenirea spalarii banilor si combaterea utilizariibancii in scopul finantarii actelor de terorism am ales , ca exemplu, va prezentam modul concret in care o institutie de creditmultinationala a solutionat aceste probleme.

Interesul legitim al unei institutii de credit este de a asigura desf ăşurarea normală a operaţiunilor bancare ce au la bazătranzacţii economice legale derulate de clienţi şi totodată, de a evita implicarea Băncii în operaţiuni de spălare a banilor sau definanţare a actelor de terorism. Aceste activităţi ilegale ar putea produce daune deosebit de grave pentru bancă şi angajaţii ei şi ar afecta negativ credibilitatea lor.

Riscul reputaţional este un risc major pentru bănci care poate apărea ca urmare a implicarii acestora în activităţi de spălareabanilor sau în finanţarea unor acte de terorism.

Riscul de spălare a banilor şi finanţarea actelor de terorism, este un risc major şi este determinat de relaţiile pe care Banca ledesfăşoară cu clienţii care folosesc produsele şi serviciile oferite de aceasta în efectuarea de tranzacţii suspecte, cu fonduri rezultate dinactivităţi ilicite, fapte incriminate de legislaţia în vigoare.

Riscul de spălare a banilor şi finanţarea actelor de terorism poate avea un impact considerabil asupra valorii Băncii atît caimpact în sine, sub forma pierderilor directe, cît şi unul indus, cauzat de efectele determinate asupra Băncii, personalului acestuia,partenerilor de afaceri şi nu în ultimul rînd asupra imaginii şi autorităţii Băncii pe piaţa financiară.

Riscul de imagine, riscul legal, riscul financiar, sau orice alt risc definit în normele şi procedurile de lucru ale BRD , potdetermina în anumite situaţii, prin lipsa de supraveghere sau monitorizare neadecvată a acestora, apariţia riscului de spălare a banilor şifinanţarea actelor de terorism.

În funcţie de rezultatele analizei efectuate de salariatul Băncii la intrarea în relaţia cu Banca a clientului, pe baza măsur ii adecvate

de cunoaştere a clientelei, riscurile pot fi catalogate în următoarele grade :- risc scăzut (RSC); - risc standard (RST)- risc standard în observaţie (RSO) ; - risc ridicat (RR);

În mod curent la încadrarea pe categoria de risc corespunzătoare, se va avea în vedere că pentru orice client (în afara condiţiilor specifice pravăzute de lege) se va aplica măsura standard de cunoaştere a clientelei, iar gradul de risc asociat în acest caz ( în condiţiile



41

în care sunt îndeplinite cerinţele acestei măsuri), este cel de risc standard. Pe măsura ce sunt identificate elemente care necesită ocunoaştere suplimentară a clientului, creşte şi gradul de risc.

Pentru a fi în măsură să se protejeze împotriva riscurilor majore, conducerea companiei impune ca toate unităţile Grupului săaplice strategii şi proceduri care să constitue un mijloc de apărare eficace în lupta împotriva spălării banilor sau finanţării unor acte deterorism.

In acest scop sunt elaborate instructiuni ( directive) pentru asigurarea protecţiei împotriva tranzacţiilor ce au ca scop spălareabanilor sau finanţarea actelor de terorism şi instituirea unui mod unitar de acţiune.

La elaborarea acestora se are în vedere cadrul legislativ şi normativ în domeniu din tara unde fuctioneaza institutia de cr edit .Companiile bancar – financiare multinationale completeaza instructiunile in acest domeniu cu reglementări proprii referitoare la lupta împotriva spălării banilor şi combaterea finanţării terorismului care se aplica în toate unităţile membre ale Grupului indiferent in ce tara isidesfasoara acestea activitatea.

Răspunderea pentru respectarea dispoziţiilor prezentei directive, precum şi pentru realitatea şi corectitudinea datelor şiinformaţiilor transmise Centralei potrivit reglementărilor în acest domeniu, revine directorilor entităţilor băncii, chiar dacă prin decizii au fostdesemnaţi salariaţi cu responsabilităţi pe linia prevenirii spălării banilor şi combaterii folosirii Băncii în finanţarea actelor de terorism.

Nerespectarea prevederilor prezentei directive reprezintă un risc de non-conformitate major, care poate atrage sancţiunicontravenţionale şi judiciare din partea organelor de reglementare/supraveghere şi constitue abatere gravă de la Codul de Deontologie alBăncii.

4.1.2.Programul Bancii privind cunoasterea clientelei ; Obiect , Scop, Metodologie .Instrumentul prin care operează şi se face cunoscută politica unei banci privind cunoaşterea clientului este Programul bancii privind cunoaşterea clientelei, prevenirea spălării banilor şi combaterea utilizării Băncii în scopul finanţării actelor de terorism.

Elementele Programului bancii de cunoaştere a clientelei, prevenirea spălării banilor şi combaterea utilizării Băncii în scopulfinanţării actelor de terorism sunt , urmatoarele :

politica de acceptare a clientilor , prin care sa se stabileasca cel putin categoriile de clientela pe care institutia isi propunesa le atraga, procedurile graduale de acceptare si nivelul ierarhic de aprobare a acceptarii clientilor in functie de gradul de risc asociatcategoriei in care sunt incadrati, tipurile de produse si servicii care pot fi furnizate fiecarei categorii de clientela;

proceduri de identificare si de monitorizare permanenta a clientilor pentru incadrarea acestora in categoria de clientelacorespunzatoare, respectiv pentru trecerea dintr-o categorie de clientela in alta;

continutul masurilor-standard, masurilor simplificate si masurilor suplimentare de cunoastere a clientelei pentru fiecaredintre categoriile de clientela si de produse ori tranzactii supuse acestor masuri;

proceduri de monitorizare permanenta a operatiunilor derulate de clienti in scopul detectarii tranzactiilor neobisnuite sitranzactiilor suspecte;

modalitati de abordare a tranzactiilor si a clientilor in si/sau din jurisdictiile care nu impun aplicarea de proceduri decunoastere a clientelei si de pastrare a evidentelor referitoare la aceasta, echivalente cu cele prevazute in actele normative in vigoare



42

(Legea nr. 656/2002, si HG 595/2008)si in care aplicarea acestora nu este supravegheata de o maniera echivalenta celei reglementate prinlegislatia precizata;

modalitati de intocmire si pastrare a evidentelor corespunzatoare, precum si stabilirea accesului la acestea; proceduri si masuri de verificare a modului de implementare a normelor elaborate si de evaluare a eficientei acestora,

inclusiv prin intermediul auditului extern; standardele pentru angajare si programe de pregatire a personalului in domeniul cunoasterii clientelei; procedurile de raportare interna si catre autoritatile competente .

Obiectul Programului Bancii :este de cunoaştere a clientelei, prevenirea spălării banilor şi combaterea utilizării băncii înscopul finanţării actelor de terorism adoptat cadrului legislativ şi normativ în vigoare. Scopul Programului Bancii : este asigurarea desfăşurării activităţii băncii, în conformitate cu cerinţele legii, inclusiv cu

legislaţia privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi cu regulile unei practici bancare prudente şi sănătoase

Fazele Programului Bancii . Programul Bancii se desfasoara si se aplica intr-o anumita succesiune de faze , caresintetizate se prezinta astfel :

- începe cu etapa premergatoare deschiderii contului prin preluarea şi înregistrarea tuturor informaţiilor necesare identificăriiclientului,

- continuă apoi cu deschiderea contului , cand sunt culese si alte informatii suplimentare ;

- se desfasoara permanent prin monitorizarea permanentă de către salariaţii bancii a operaţiunilor dispuse de client sioperate prin conturile acestora. In acest mod se creaza posibilitatea identificarii operatiilor care nu corespund cu profilultranzacţional al clientului sau se încadrează în sfera tranzacţiilor suspecte ;

- acest parcurs conduce la întocmirea evidenţelor corespunzătoare privind cunoaşterea clientelei şi la consolidarea atitudiniice trebuie adoptată în prezenţa unor tranzacţii sensibile sau suspecte.

Acest program se aplica atat la nivelul Centralei si unitatilor teritoriale pentru toate operatiunile care implica primirea saudistribuirea de fonduri ale clientilor si in cazul tranzactiilor in care banca si uitatile sale sunt angajate si care pot genera expuneri la riscul

http://10.55.1.21/legis/oficiale/afisp.php?f1=95593&diez1=r52&f2=40569&diez2=&link=1





43

operational , reputational sau de alta natura , decurgand din calitatea partenerului contractual a Bancii si unitatilor sale sau a oricareipersoane fizice sau entitati care are legatura cu tranzactia respectiva.

Concepte si terminologie: client se înţelege în sensul cel mai larg , astfel icat sa includa , fara a fi limitativ : orice beneficiar direct sau indirect al unui cont: curent , de disponibilităţi, de depozit, de credit, etc. sau al oricarui alt cont

prin care sunt derulate operaţiuni care implică primirea sau distribuirea de fonduri ( pe scurt o PF sau o PJ care aredeschis un cont in banca respectiva)

orice persoană sau entitate care este beneficiarul real al tranzacţiilor efectuate de intermediarii de profesie, cum ar fi :organisme de plasament colectiv în valori mobiliare, fondurile de pensii, ori alte entităţi ale căror active sunt administrate desocietăţi de administrare ;

orice persoană sau entitate care este beneficiarul real al tranzacţiilor efectuate prin conturile administrate de avocaţi, societăţi de valori mobiliare, agenţi de bursă pentru clienţii acestora ;

orice persoană sau entitate care este beneficiarul real al tranzacţiilor efectuate prin conturi deschise pe numele unui împuternicit sau al unei persoane interpuse ;

bănci corespondente ; orice persoană împuternicită să opereze în conturile unui client al băncii ; orice persoană sau entitate care utilizează ori beneficiază de un serviciu sau de un produs oferit de bancă, fie că

operaţiunea implică ori nu deschiderea unui cont. produse si servicii bancare ansamblul operaţiunilor băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri, acestea

cuprinzând, fără a fi limitative :- deschiderea şi funcţionarea de conturi curente, de disponibilităţi ;- deschiderea şi funcţionarea de conturi de depozite şi a celor ataşate unui depozit ;- deschiderea şi funcţionarea de conturi de credite şi orice alte angajamente bancare ;- deschiderea şi funcţionarea de conturi de capitaluri sociale şi asimilate ;- deschiderea şi funcţionarea unor conturi curente la care se ataşează carduri bancare ;- deschiderea şi funcţionarea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare ;- închirierea de casete de valori ;- efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori alte instrumente financiare, valută, metale, pietre preţioase şi/sau depozitarea

acestora ;- operaţiuni cu numerar ; - transferuri externe primite şi emise î n şi din conturi;- credite şi orice alte angajamente bancare.

tranzacţii suspecte se înţeleg operaţiunile care, prin natura lor şi caracterul neobişnuit în raport cu activităţile cl ientului,trezesc suspiciunea de spălare a banilor si finantarea actelor de terorism.



44

operaţiunile cu numerar sunt considerate operaţiunile efectuate la ghişeele băncii, depunere/retragere de fonduri in numerar in / din conturi curente si/sau de depozit , sub forma schimbului valutar, subscriere de obligaţiuni sau cumpărare de titlur i, vânzare-cumpărare de cecuri de călătorie, vânzare-cumpărare de certificate de depozit şi distribuirea de titluri de participare la fonduri deschise de investiţii.

bunurile sunt definite ca bunurile corporale sau necorporale, mobile ori imobile, precum şi actele juridice sau documentelecare atestă un titlu ori un drept cu privire la acestea.

persoane expuse politic sunt persoanele fizice care exercita sau au exercitat functii publice importante, membrii directi aifamiliilor acestora, precum si persoanele cunoscute public ca asociati apropiati ai persoanelor fizice care exercita functii publice importante.

Persoanele fizice care exercita, in sensul prezentei legi, functii publice importante sunt:- sefii de stat, sefii de guverne, membrii parlamentelor, comisarii europeni, membrii guvernelor, consilierii prezidentiali, consilierii

de stat, secretarii de stat;- membrii curtilor constitutionale, membrii curtilor supreme sau ai altor inalte instante judecatoresti ale caror hotarari nu pot fi

atacate decat prin intermediul unor cai extraordinare de atac;- membrii curtilor de conturi sau asimilate acestora, membrii consiliilor de administratie ale bancilor centrale;- ambasadorii, insarcinatii cu afaceri, ofiterii de rang inalt din cadrul fortelor armate;- conducatorii institutiilor si autoritatilor publice;- membrii consiliilor de administratie si ai consiliilor de supraveghere si persoanele care detin functii de conducere ale regiilor

autonome, ale societatilor comerciale cu capital majoritar de stat si ale companiilor nationale.

Niciuna dintre categoriile prevazute mai sus nu include persoane care ocupa functii intermediare sau inferioar e. Categoriilerespective cuprind, dupa caz, functiile exercitate la nivel comunitar sau international.Membrii directi ai familiilor persoanelor expuse politic sunt: sotul/sotia, copiii si sotii/sotiile acestora şi parintii. persoanele cunoscute public ca asociati apropiati persoanelor fizice care exercita functii publice importante sunt persoanele

fizice despre care este de notorietate ca:- impreuna cu una dintre persoanele cu fucţii publice detin ori au o influenta semnificativa asupra unei persoane juridice ori entitati

sau constructii juridice ori au o relatie de afaceri stransa cu aceste persoane;- detin sau au o influenta semnificativa asupra unei persoane juridice ori entitati sau constructii juridice infiintate in beneficiul uneia

dintre persoanele cu funcţii publiceFara a aduce atingere aplicarii, pe baza unei evaluari a riscului, a masurilor suplimentare de cunoastere a clientelei, dupa

implinirea unui termen de un an de la data la care persoana a incetat sa mai ocupe o functie publica importanta in sensul prezentat mai sus,

banca nu mai considera persoana respectiva ca fiind expusa politic;

4.1.3. Principii generale de cunoastere a clientelei. (principii de eficienta ale Programului)



45

Politicile de acceptare a clienţilor au în vedere ca banca să intre în relaţii de afaceri şi să furnizeze produse şi servicii bancare înfuncţie de calitatea clientului, evaluată indiferent de gradul de expunere a Băncii la riscul de credit. ( o calitate specifica bancii de a-sialege clientii „Nu intru cu oricine in afaceri ”!!!!)

La baza Programului bancii stau doua importante principii de eficienta , si anume :

- Buna cunoastere a clientului -”Cunoaşte-ţi clientul”

- Monitorizarea operatiunilor pe toata durata relatiei cu banca

Buna cunoastere a clientului aste un proces continuu de identificare ,analiză şi evaluare prudenţială a clienţilor, asituaţiei economice şi a nevoilor financiare ale acestora.

TEHNIC (practic) aplicarea acestui principiu se realizeaza printr-o serie de actiuni , tehnici si procedee pe care le sistematizam inpatru grupe astfel:

- procesul de identificare a clientului ;- acordarea atentiei anumitor profile de clienti;- refuzul deschiderii de cont;- actualizarea continua a dosarului clientului pe toata durata relatiei cu banca

Identificare a clientului este un proces laborios pentru obtinerea unor anumite informatii si documente cu privire lapotentialul client , si presupune :

- identificarea clientului se face pe baza interviului şi a documentelor prezentate cu ocazia primei solicitări adresate băncii (ladeschiderea contului);

- in momentul iniţierii relaţiei cu banca banca va urmări ca documentele pe baza cărora se verifică identitatea clienţilor să fiedin categoria celor mai greu de falsificat sau care nu s-au obţinut pe cale ilicită sub un nume fals, cum sunt documentele originale deidentitate, emise de o autoritate oficială, care să includă o fotografie a titularului, eventual o descriere a persoanei şi semnăturaacesteia, ca de exemplu cărţi de identitate, paşapoarte (inclusiv pasapoartele biometrice)

- identificarea se realizeaza apoi cu ocazia solicitării unui produs sau serviciu oferit de bancă pe baza documentelor prezentate de client sau din alte surse ;(precizam faptul ca acesta procedura se aplica pentru toate tipurile de operaţiuni şi serviciisolicitate de către aceştia ;

- banca va depune diligenţele necesare pentru verificarea informaţiilor furnizate de client în cadrul procedurii de identificare.Verificarea se poate realiza şi prin observarea directă a locaţiei la adresa indicată, prin schimb de corespondenţă şi/sau accesareanumărului de telef on furnizat de client, verificarea informaţiilor furnizate de client cu cele înscrise pe facturile remise la plată sauorice altă metodă ;

- documentele necesare identificării clientului sunt stabilite în Normele banci Volumul informatiilor si tipul documentelor necesare in procesul de cunoastere a clientului depinde de categoria clientului , natura produsului si serviciilor solicitate , de volumul deactivitate si gradul de risc asociat acestuia.



46

Foarte important este de retinut faptul ca o copie a acestor documente de identificare , certificate “conform cu originalul “ subsemnatura salariatului care a realizat operatiunea , trebuie pastrata in dosarul clientului.

Acordand atentie anumitor profile de clienti sens in care : - Banca va analiza atent conturile clientilor care sunt deschise prin intermediari ( exp. de catre avocati, imputerniciti notariali, etc.)- Aceiasi atentie la profilul PPE – Persoane cu Pozitii Publice sau Politice Importante care sunt susceptibile de a aduce

bancii riscuri in plan juridic sau in ceea ce priveste reputatia. Intr-adevar in tarile in care exista coruptie astfel de persoane pot abuza deputerea pe care o detin sau de statutul lor pentru a-si spori considerabil averile prin deturnari de fonduri, cadouri , contracte ilegale cu statul, etc.

- Importante sunt pentru banca , sub aspectul riscului reputational sau de frauda internationala , profilele clientilor originari dintari care apar inscrise pe lista tarilor aflata sub supravegherea G.A.F.I. ( Grupul de Actiune Financiara Internationala creat in 1989 de tarileG7 ; FATF in engleza)

- Personalului bancii I se solicita atentie deosebita si vigilenta maxima cu clientii care isi declara ca adresa o cutie postala- Banca va intra in relatii de corespondent sau va continua astfel de relatii doar cu acele banci care au implementat politici si

practici de cunoastere a clientelei si prevenirea spalarii banilor adecvate.- Banca aplică proceduri graduale de acceptare a clientului stabilite în funcţie de riscul asociat diferitelor categorii de clienţi, de

gradul de risc potenţial mai ridicat al unor clienţi decât nivelul mediu acceptat de bancă, aprobate periodic, funcţie de politica băncii deatragere a unor categorii de clienţi.

Refuzul deschiderii de cont este o alta modalitate practica de aplicare a prinipiului de buna cunoastere a clientelei si ,

printre alte masuri, prevede ca : - Banca nu va intra in relatii cu intermediarii care nu pot furniza informatiile necesara despre titularii conturilor pe care leadministreaza , sau care nu aplica proceduri satisfacatoare privind cunoasterea clientelei.

- Banca nu deschide şi nu operează : - conturi anonime sau sub nume fictive, pentru care identitatea titularului nu este cunoscută şi evidenţiată în mod

corespunzător. - pentru persoanele care figureaza pe listele de persoane suspecte de acte de terorism (aceste liste se afla la dispozitia

bancii prin grija centralei , se prezinta letric si pe suport informatic si se actualizeaza lunar)- pentru bancile numite “cochilie” adica bancile straine care nu se afla fizic in nici o tara. - pentru persoanele care doresc sa-si pastreze anonimatul

Actualizarea continua a dosarului clientului se face pe toata durata relatiei acestuia cu banca urmarind evolutia

clientului sub foarte multe aspecte : familiala, profesionala, patrimoniala , de pozitie etica in mediul de afaceri , etc. Urmare acestor activitatibanca poate sesiza mai repede operatiunile indoielnice mai ales cele care nu corespund profilului clientului sau.

De subliniat , inca o data ,faptul ca in situatia in care dupa deschiderea unui cont (pentru toate categoriile de clienti ) apar probleme legate de verificarea identitatii beneficiarului si/sau de provenienta fondurilor , care nu pot fi solutionate , banca trebuie sa inchidacontul sa restituie banii sursei de la care i-a primit , cu respectarea tuturor obligatiilor instituite prin legislatia privind combaterea sisanctionarea spalarii banilor si finantarea actelor de terorism.



47

Aplicarea celui de-al doilea principiu de eficienta consta in Monitorizarea operatiunilor clientului pe toata durata relatieiacestuia cu banca. si se desfasoara sub imperiul conditiei de vigilenta a activitatii personalului bancar.

Practic , aceasta inseamna ca se monitorizeaza fiecare operatie comerciala efectuata de catre clientii bancii pentru a sedescoperii pe cele „suspecte” comparandu-se cu profilul clientului si justificarea economica .

La sfarsitul acestui capitol va este prezentat un Ghid al tranzactiilor suspecte grupate in 9 categorii , ghid intocmit pe bazaparametrilor de risc stabiliti de o banca si a analizei indiciilor referitoare la comportamentul si actiunile suspecte desfasurate de catre clienti sicare au fost observate (identificate) in sectorul bancar urmare a aplicarii tenicilor bancare impuse de aplicarea principiului privindmonitorizarea continua a operatiunilor .

Constatam ca operatiunile suspecte au anumite particularitati care le aseaza in patru grupe de importanta si desigur dedimensionare a masurilor ce se iau de catre banca in cazul identificarii acestora :

- operatiuni suspecte complexe – cum sunt de exemplu : un varsamant in numerar urmat imediat de o investitie ,apoi de o„dezinvestitie”, apoi o cerere de transfer catre strainatate ceea ce ingreuneaza identificarea beneficiarului final;

- operatiuni suspecte neobisnuite – exp.: varsaminte in numerar regulate si adesea importante intr-un cont de societate saude salariat al unei firme , fara legatura cu profilul activitatii acesteia si respectiv cu natura profesiunii persoanei fizice.

- operatiuni suspecte importante – exp ,. sume rotunde si ridicate care tranziteaza un cont.- operatiuni suspecte prin faptul ca nu au un obiect economic bine determinat – exp. o persoana fizica cere transferul de

fonduri catre o societate comerciala din strainatate fara un obiectiv profesional aparent. O problma de tehnica bancara dar si de perspicacitate si pregatire profesionala foarte buna a personalului bancii este

identificarea in timp eficient a operatiunilor care se incadreaza in grupele de operatiuni suspecte si desigur in criteriile de raportareobligatorie In normele bancii sunt descrise tehnici bancare ce pot sa respunda imediat nevoii de identificere si raportare a operatiunilor

suspecte. Va prezint mai jos (fara a urma o succesiune de timp sau o schema logica) cateva din aceste instructiuni asa cum sunt eleprevazute in normele de profil ale bancii.

- studiati in amanuntime fiecare detaliu al operatiunii , dosarul si istoricul operatiunilor clientului;- contactati clientul si solicitati date suplimentare despre sursa si destinatia fondurilor, precum si la scopul

operatiunii si identificarea beneficiarului real;- informati imediat directorul/responsabilul de agentie atunci cand informatiile clientului sunt insuficiente pentru

justificarea operatiunii;- transmiteti catre responsabilul unitatii bancare dosarul clientului cu documentele aferente operatiunii si istoricul

operatiunilor din cont sau conturile clientului in vederea intocmirii unui raport de suspiciune;- puneti contul „sub monitorizare”

In continuare va prezint o aplicatie practica de monitorizare a oparatiunilor „Western Union” asa cum aceasta sedesfasoara intr-o banca comerciala din Romania.



48

Punerea la dispozitie de numerar prin sistemul Western Union este o operatie care trebuie sa se afle in atentia personaluluibancar , ami ales a celui care lucreaza in front-office , datorita miscarilor d numerar pe care le genereaza pe diferite site- uri , conturi siclienti.

Acesta este motivul pentru care personalul bancii care efectueaza acest gen de operatiuni trebuie sa fie vigilent mai ales latransferurile Cash Western Union .

Pentru a monitoriza mai bine acest gen de operatiuni sun aplicate urmatoarele TEHNICI bancare : In momentul efectuarii platii catre client :- neaparat obtinerea unui document de identitate :

- pentru rezidenti : Carte/Buletin de identitate,Adeverinta eliberata de catre organele de politie, pasaport cu titlul deexceptie cu conditia prezentarii si a unui alt document de identitate (exp. carnet de conducere)

- pentru nerezidenti : Pasaport- formularul WU completat si semnat de client- verificarea autenticitatii documentelor de identitate, valabilitate , fotografie client, tipul formularului documentului de identitate

(pasaport tip , insemne ale UE, etc)Trebuie respectate cu scrupulozitate urmatoarele proceduri :- este obligatoriu sa apara in sistemul informatic numele complet al expeditorului , precum si al destinatarului , neacceptandu-se

nici scrierea prescurtata a acestora si nici diminutivele.- suma maxima primita prin sistemul WU care poate fi achitata este de 5.00 USD/client/ zi

- suma maxima care poate fi expediata prin sistemul WU poate fi de 9.500 USD/client/zi- in conformitate cu prevederile Programului bancii , pentru orice tranzactie WU se va retine o copie de pe documentul deidentitate al clientului.

Ulterior efectuarii operatiunii WU ; Aplicatia informatica „VOYAGER” permite sa se editeze diverse rapoarte statistice, tranzactiile WU procesate pe fiecare unitate

bancara si sa se pastreze istoricul operatiunilor pe clienti in memorie.Exemple de rapoarte care se editeaza automat si analizeaza lunar sunt :

- Raportul privind clientii care au efectuat mai mult de 5 transferuri WU / luna.- Raportul privind transferurile WU in suma mai mare de 4.000 USD- Raportul privind transferurile WU din tarile NON – FATFTotodata se recomanda sa se examineze cu atentie cel putin urmatoarele operatii :

- operatiile care depasesc suma de 4.000 USD- operatiile care provin dintr-o tara cu risc;- operatiile a caror beneficiar a efectuat mai mult de 4 tranzactii intr-o luna

Cum se procedeaza atunci cand se constata o tranzactie suspecta ? :- lucratorul bancar va informa conducerea unitatii si responsabilul cu prevenirea spalarii banilor mai ales din considerentul ca

clientii Western Union sunt rareori clientii bancii.- se intocmeste , tot de catre acest lucrator, un Raport de Tranzactii Suspecte;



49

- se transmite de urgenta Raportul , insusit de conducerea sucursalei bancii la Inspectia Generala , care este Directia despecialitate din Centrala bancii

De retinut : varietatea operatiunilor bancare , cate o data chiar complexitatea lor, reprezinta un context ideal pentru realizareaoperatiunilor de spalare a banilor si ingreuneaza sarcina personalului bancii de identificare care si asa este destul de dificila.

De aceea personalul bancii trebuie sa fie intotdeauna vigilent si sa evite rutina.

4.1.4 . Categoriile de clienti bancari:

In relatia cu o banca pot intra urmatoarele categorii de clienti :- persoane fizice ;- persoane juridice ;- entităţi a căror înfiinţare şi funcţionare sunt reglementate prin dispoziţii legale speciale (cabinete de avocaţi, notari,

executori judecătoreşti, etc.); - persoane fizice autorizate ;- instituţii de credit corespondente;- institutii financiare nebancare;- alte instituţii financiare ;- entitati fara personalitate juridical;

- orice persoană sau entitate care utilizează ori beneficiază de un serviciu sau de un produs oferit de bancă, fie căoperaţiunea implică ori nu deschiderea unui cont Politica de acceptare a clienţilor are în vedere ca banca să stabilească categoriile de clienţi, care urmează să le atragă, care

să nu o expună la riscuri de orice natură şi în special la riscurile de spălare a banilor şi finanţare terorism, si procedurile graduale deacceptarea acestora, precum şi nivelele de aprobare a acceptării în funcţie de gradul de risc asociat.

Proceduri graduale de acceptare a clientuluiO strategie bancară performantă trebuie să cuprindă atît programe cît şi proceduri de acceptare şi gestionare a riscurilor

bancare, care să vizeze minimalizarea probabilităţii producerii acestora şi a expunerii potenţiale a Băncii.Obiectivul principal al acestor proceduri este acela de a reduce eventualele pierderi şi cheltuieli suplimentare ce ar fi

suportate de Bancă, în urma activităţilor desfăşurate, al ofertei de produse şi servicii oferite clienţilor şi al efectelor negative asupraBăncii rezultate din activităţile anumitor clienţi

4.1.5. Tipologia masurilori privind cunoasterea cunoaştere a clienţilor Asa cum am mai spus Banca are obligatia ca in desfasurarea activitatii sale sa adopte masuri adecvate de prevenire a spalarii

banilor si a finantarii actelor de terorism si, in acest scop, pe baza de risc, aplica masuri-standard, simplificate sau suplimentare decunoastere a clientelei, care sa le permita identificarea, dupa caz, si a beneficiarului real al produsului sau serviciului bancar.

4.1.5.1. Măsuri standard de cunoaştere a clientelei Banca are obligatia de a aplica masurile-standard de cunoastere a clientelei in urmatoarele situatii:



50

la stabilirea unei relatii de afaceri; la efectuarea tranzactiilor ocazionale in valoare de cel putin 15.000 euro ori echivalent, indiferent daca tranzactia se

realizeaza printr-o singura operatiune sau mai multe operatiuni ce par a avea o legatura intre ele; când exista suspiciuni ca operatiunea in cauza are drept scop spalarea banilor sau finantarea actelor de terorism, indiferent

de incidenta prevederilor derogatorii de la obligatia de a aplica masurile-standard de cunoastere a clientelei stabilite in prezenta lege si devaloarea operatiunii;

dacă exista indoieli privind veridicitatea sau pertinenta informatiilor de identificare deja detinute despre client

când suma nu este cunoscuta in momentul acceptarii tranzactiei, persoana obligata sa stabileasca identitatea clientilor vaproceda la identificarea de indata a acestora, atunci cand este informata despre valoarea tranzactiei si cand a stabilit ca a fost atinsa limitaminima de 15.000 Eur .

Banca trebuie să aplice masurile standard de cunoastere a clientelei tuturor clientilor noi, precum si, cît mai curandposibil, in functie de risc, in cazul clientilor existenti . .

Atunci când Banca nu pot aplica măsurile standard de cunoaştere a clientelei, acestea are obligaţia, după caz, de a nu efectuatranzacţia, de a nu începe relaţia de afaceri sau de a termina relaţia de afaceri şi de a semnala de îndată acest aspect Oficiului.

Măsurile standard de cunoaştere a clientelei cuprind : identificarea clientului si verificarea identitatii acestuia pe baza de documente si, dupa caz, de informatii obtinute din

surse de incredere independente; identificarea, daca este cazul, a beneficiarului real si verificarea pe baza de risc a identitatii acestuia, astfel incat

informatiile detinute sa fie satisfacatoare si sa permita, inclusiv, intelegerea structurii de proprietate si de control a clientului entitate juridica; obtinerea de informatii despre scopul si natura relatiei de afaceri; monitorizarea continua a relatiei de afaceri, inclusiv prin analizarea tranzactiilor incheiate pe parcursul acesteia, pentru a

se asigura ca aceste tranzactii corespund informatiilor detinute despre client, profilul sau de risc si profilul activitatii , inclusiv, dupa caz,despre sursa fondurilor , si prin asigurarea actualizarii documentelor, datelor si informatiilor detinute

4.1.5.2. Măsuri suplimentare de cunoaştere a clientelei Banca aplica, in plus fata de masurile-standard de cunoastere a clientelei, masurile suplimentare de cunoastere a clientelei in

situatii care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spalare a banilor sau de finantare a actelor de terorism. Aplicarea măsurilor suplimentare de cunoaştere a clientelei este obligatorie cel puţin în următoarele situaţii: în cazul persoanelor care nu sunt prezente fizic la efectuarea operaţiunilor. In această categorie a persoanelor care nu sunt

prezente fizic la efectuarea operatiunilor sunt incluse relatiile incepute prin corespondenta sau prin intermediul mijloacelor detelecomunicatii - telefon, posta electronica, internet, precum si orice alte relatii initiate prin intermediul tehnologiilor ce permit accesareaserviciilor in afara sediilor institutiilor;

în cazul relaţiilor de corespondent cu instituţii de credit din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene sau nu aparţinSpaţiului Economic European;



51

în cazul tranzacţiile ocazionale sau relaţiile de afaceri cu persoanele expuse politic, care sunt rezidente într-un alt statmembru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European ori într-un stat străin.

Pentru clientii si tranzactiile cu un risc potential mai ridicat, in plus fata de masurile standard de cunoastere a clientelei,Banca va stabili masuri suplimentare de cunoastere a clientelei, care pot include :

aprobarea la un nivel ierarhic superior a inceperii sau continuarii relatiei de afaceri cu astfel de clienti si/sau pentrurealizarea acestor tranzactii;

solicitarea ca prima tranzactie sa se realizeze prin intermediul unui cont deschis la o institutie de credit supusa unor cerintede prevenire si combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului, echivalente standardelor prevazute in Legea nr. 656/2002, cumodificarile si completarile ulterioare, si in Hotararea Guvernului nr. 594/2008;

supravegherea sporita, permanenta a relatiei de afaceri; adoptarea de masuri corespunzatoare pentru a stabili/verifica sursa fondurilor; implementarea de sisteme informatice adecvate de gestiune a informatiei, care sa permita furnizarea in timp util de

informatii necesare pentru identificarea, analizarea si monitorizarea efectiva a acestor tranzactii. Sistemele informatice implementatetrebuie sa evidentieze : cel putin lipsa sau insuficienta documentatiei corespunzatoare la inceperea relatiei de afaceri, tranzactiileneobisnuite derulate prin contul clientului si situatia agregata a tuturor operatiunilor clientului cu institutia;

necesitatea ca persoanele insarcinate cu coordonarea activitatii de vanzare si administrare a serviciilor pentru clientii respectivisa aiba cunostinta de circumstantele personale ale acestora si sa acorde atentie sporita informatiilor provenite de la terte parti in legaturacu aceste persoane;

aprobarea la un nivel ierarhic superior a tranzactiilor ce depasesc un anumit nivel valoric prestabilit.

4.1.5.3. Măsuri simplificate de cunoaştere a clientelei

Masurile simplificate de cunoastere a clientelei trebuie sa includa obtinerea de suficiente informatii despre clienti, care saasigure Băncii legitimitatea incadrarii clientilor in categoria de clientela cu grad scazut de risc de spalare a banilor si finantare aterorismului conform legislatiei, monitorizarea operatiunilor acestora pentru detectarea tranzactiilor suspecte si stabilirea uneiproceduri care sa permita actualizarea si adecvarea informatiilor detinute despre clienti astfel incat Banca sa se asigure ca acestia sementin in respectiva categorie de clientela.

Banca poate aplica măsuri simplificate de cunoastere a clientelei in urmatoarele situatii: in cazul actelor de aderare la fondurile de pensii; in cazul monedei electronice definite potrivit legii, in situatiile si in conditiile prevazute de Regulamentul de aplicare a Legii nr.

656/2002 cu modificările şi completările ulterioare aprobat prin HG 594/2008) in cazul in care clientul este o institutie de credit sau financiara, dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului

Economic European ori, dupa caz, o institutie de credit ori financiara dintr-un stat tert, care impune cerinte similare cu cele prevazute deprezenta legislaţia română si le supravegheaza referitor la aplicarea acestora;







52

in alte cazuri si conditii, referitoare la clienti, operatiuni sau produse, care prezinta risc scazut in privinta spalarii banilor si afinantarii actelor de terorism, prevazute de regulamentul de aplicare a legii L565/2002.

Categorii de clienţi pentru care se pot aplica măsurile simplificate de cunoaştere a clientelei : societăţile ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă de capital reglementată, într -unul sau mai

multe state membre şi societăţile listate pe o piaţă din state terţe şi care sunt supuse unor cerinţe de raportare şi transparenţă echivalente culegislaţia comunitară;

beneficiarii efectivi ai tranzacţiilor derulate prin conturile colective administrate de notari şi alte persoane careexercită profesii juridice liberale din state membre sau din state terţe care impun cerinţe de prevenire şi combatere a spălării banilor şifinanţării terorismului echivalente standardelor în legislaţia în domeniu, cu condiţia ca, la cerere, administratorii respectivelor conturicolective să furnizeze depozitarilor conturilor informaţii privind identitatea beneficiarilor reali;

autorităţile publice naţionale; clienţii care prezintă un risc scăzut din perspectiva spălării banilor sau finanţării terorismului şi care îndeplinesc cumulativ

următoarele criterii: - sunt autorităţi sau organisme publice investite cu respectivele competenţe în baza legislaţiei comunitare; - identitatea acestora este disponibilă public, transparentă şi certă;- activitatea şi evidenţele contabile ale acestora sunt transparente;- respectivul client este răspunzător in faţa unei instituţii comunitare sau a unei autorităţi a unui stat membru ori

activitatea clientului este supusă controlului prin proceduri de verificare adecvate. Măsurile simplificate de cunoaştere a clientelei se pot aplica în cazul produselor şi a operaţiunilor aferente acestora care îndeplinesc cumulativ următoarele criterii:

produsul este oferit pe baza unui contract scris; operaţiunea aferentă produsului este desfăşurată prin intermediul unui cont al clientului deschis la o instituţie de credit din

state membre sau din state terţe care impun cerinţe similare cu cele prevăzute în legislaţia în domeniu; produsul sau operaţiunea aferentă sunt nominative şi prin natura lor permit aplicarea corespunzătoare a măsurilor

standard de cunoaştere a clientelei; valoarea produsului nu depăşeşte limita de 1.000 euro ori echivalent, în cazul poliţelor de asigurare şi al produselor de

economisire similare, sau limita de 15.000 euro ori echivalent, în cazul celorlalte produse; beneficiarul produselor sau al operaţiunilor aferente acestora nu poate fi o terţă persoană, cu excepţia cazurilor de deces,

invaliditate, vârstă predeterminată sau a altor situaţii similare;

4.1.6. Identificarea persoanelor fizice Cerinţe generale de identificare . Primele informaţii cu privire la identitatea clientu lui sunt cele pe care consilierul de

clientelă le obţine de la client la prima întâlnire pe care o are cu acesta şi din formularele completate de client.



53

Documentele obligatorii solicitate sunt cele prevazute de formularul de deschidere a contului precum si de documentele normativeinterne specifice domeniului servicii clienti si de tipul de produs solicitat.

Informaţiile obligatorii pentru identificarea clienţilor persoane fizice trebuie să se refere la :- Nume şi prenume ;- Tipul actului de identitate, serie şi număr ; Codul numeric personal ; - Data de naştere / Sex / Naţionalitate / Cetăţenia ; - Numele/ denumirea angajatorului ; Adresa / telefon / fax- Natura activităţii proprii ;

- Sursa / originea fondurilor (veniturilor) - Specimenul de semnătură ; - Persoană aflată în relaţii speciale cu banca, conform reglementărilor BNR.

Informaţiile suplimentare pentru identificarea clienţilor persoane fizice trebuie să se refere la: - Tara de origine / rezidenţa - Tipul clientului- Nivelul studiilor ;- Domeniul de activitate- Starea civilă (necăsătorit, căsătorit, divorţat) - Poziţia publică sau politică.

În toate cazurile unitatea trebuie să solicite un document original, valid , numerotat , lizibil, cu fotografie , etc. care sădovedească identitatea solicitantului si sa prezinte insemnele autoritatii emitente. O copie după acest document, certificată ‘’conform cuoriginalul’’sub semnătura salariatului care a realizat operaţiunea, trebuie păstrată în dosarul clientului

Cerinţe specifice de identificare - în situaţia în care există suspiciuni asupra faptului că un client nu este şi beneficiarul real al contului şi al operaţiunilor

derulate prin acesta, se solicită clientului să completeze o declaraţie pe propria răspundere prin care să declare identitatea beneficiaruluireal, conform formularului pus la dispozitia acestuia de catre banca;

- atunci cînd clientul mandatează o persoană să opereze în contul său, pentru identificarea mandatarului se solicitădocumentele prevăzute în documentele normative specifice domeniilor, mijloacelor, instrumentelor de plată şi serviciilor solicitate de client.

- în scopul unei cât mai bune cunoaşteri a clientului se pot solicita informaţii suplimentare cum ar fi : motivul pentru care aales să lucreze cu respectiva banca, dacă deţine împuterniciri să opereze în contul altor clienţi ai acestei banci, etc.- dacă după completarea declaraţiei, suspiciunile privind informaţiile furnizate în scris de către client persistă şi

acestea nu pot fi înlăturate prin clarificări suplimentare, se refuză solicitarea clientului, motivîndu-i-se acestuia condiţiilenerespectate.

Verificarea informatiilor privind identitatea clienţilor persoane fizice, care nu se pot proba cu documentele deidentitate menţionate , se va realiza prin orice metoda corespunzatoar e, ca de exemplu:



54

- prin observarea directa a locatiei la adresa indicata (dacă este posibil);- prin schimb de corespondenta ;- prin accesarea numarului de telefon furnizat de cl ient sau obţinut din alte surse;- prin verificarea informatiilor furnizate de client cu cele inscrise pe diverse facturi remise la plata clientului ;- din fise fiscale ori extrase de cont;- prin accesarea informatiilor publice

4.1.7. Identificarea persoanelor juridice Informaţiile obligatorii pentru identificarea clienţilor persoane juridice trebuie să se refere la :- Denumirea entităţii juridice - Documentele de constituire ale societăţii, care au stat la baza înmatriculării ori înregistrării la un registru public (regis trul

comerţului, registrul agricol, registrul persoanelor juridice fără scop lucrativ ţinut de instanţe, etc.) şi la alte acte adiţionale care confirmămodificările intervenite ulterior

- Extras la zi de la registrul public la care s-a înmatriculat sau înregistrat societatea cu privire la orice modificări intervenite dupăautorizarea iniţială până la zi

- Cod înregistrare fiscală / Cod unic de înregistrare - Forma de proprietate (publică, privată sau mixtă)- Identitatea administratorilor, directorilor, prevederile care reglementează puterea acestora de angajare a societăţii

- Specimenele de semnătură ale persoanelor care angajează entitatea juridică - Declaraţia privind conturi deschise la alte bănci- Adresa societăţii / telefon / fax - Tipul şi natura activităţii - Identificarea persoanelor juridice care fac parte din grup- Identitatea persoanelor care acţionează în numele clientului şi documentul prin care acestea au fost împuternicite - Persoane aflată în relaţii speciale cu banca, conform reglementărilor BNR

Informaţiile suplimentare pentru identificarea clienţilor persoane juridice trebuie să se refere la:

- Ţară de origine/rezidenţă ;- Tipul clientului ;

- Sectorul economic de activitate ;- Situaţia juridică ;- Apartenenţa la un grup de firme.

În situaţia deschiderii de conturi în numele unei alte persoane care acţionează ca intermediar, împuternicit, persoană interpusă,administrator al fondului, custode, se solicită informaţii şi documente atât pentru verificarea intermediarului cât şi a persoanelor în numelecărora acţionează.



55

Validarea identitatii unei persoane juridice

Pentru validarea identităţii unei persoane juridice, trebuiesc îndeplinite următoarele criterii :- entitatea juridică trebuie să fie constituită şi înregistrată în registrul comerţului sau un alt registru public ;- unitatea teritorială a Băncii trebuie să se asigure că persoanele care acţionează în numele persoanei juridice (administratori,

directori, consiliul de supraveghere, reprezentanţi) sunt abilitate corespunzător pentru aceasta, prin statut/actul constitutiv.- Unitatea teritorială trebuie să se asigure în ce priveşte identitatea persoanelor susmenţionate, puterile acestora de angajare

şi reprezentare a persoanei juridice şi să arhiveze la dosarul juridic al clientului (al persoanei juridice) o copie a doc umentelor de identitate,a documentelor constitutive ale societăţii, precum şi a oricăror altor documente ce fac dovada informaţiilor solicitate de la client ;

- unitatea teritorială a Băncii trebuie să verifice adresa sediului persoanei juridice şi/sau a punctelor de lucru. Această adresătrebuie să fie exactă pentru a permite localizarea sediului ;

- unitatea Băncii trebuie să obţină şi precizări cu privire la structura acţionarilor/asociaţilor , persoane fizice şi/sau persoane juridice ;

- în situaţia în care există suspiciuni asupra faptului că un client nu este şi beneficiarul real al contului şi al operaţiunii derulateprin acesta, se solicită clientului să completeze o declaraţie pe propria răspundere prin care să declare identitatea beneficiarului real,conform formularului pus la dispozitie de catre banca;

- în situaţia în care clientul declară apartenenţa la un grup de firme, se verifică care este expunerea Băncii faţă de grupul dincare face parte ;

- pentru persoanele juridice străine, la deschiderea de conturi bancare vor fi solicitate acele documente din care să rezulte

identitatea firmei, sediul, tipul de societate, locul înmatriculării, împuternicirea specială a celui care o reprezintă în tranzacţie, precum şi otraducere în limba română a documentelor autentificate de un birou notarial autorizat ;- î n cazul în care se prezintă documente oficiale (ex. documente ce emană de la o autoritate sau funcţionar, acte notariale, etc .)

emise de o autoritate a statului de rezidenţă, aceste documente trebuie să conţină menţiunea supralegalizării de către misiunilediplomatice sau consulare ale României din statul respectiv pentru a se garanta autenticitatea semnăturii şi sigiliului.

Nu se va cere supralegalizarea documentelor dacă acestea au aplicată apostila Convenţiei de la Haga privind scutirea desupralegalizare. Această apostilă se prezintă sub forma unei ştampile de forma dreptunghiulară cu titlul “Apostille (Convention de la Haye du5 octobre 1961)” redactat în limba franceză, indiferent de limba în care este redactat actul respectiv.

4.1.8. Identificarea entitatilor fara personalitate juridicaEntităţile fără personalitate juridică sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale unei societăţi comerciale (succurs ale,

agenţii, puncte de lucru, etc).Orice operaţiune financiară efectuată de acestea trebuie să fie autorizată de entitatea cu personalitate juridică de care aparţine. Identificarea de catre banca a acestor clieni se face dupa urmatoarele cerinţe specifice de identificare: - identificarea entităţilor fără personalitate juridică se realizează prin obţinerea de la client a documentelor care au stat la baza

înmatriculării ori înregistrării acestora sau de la un registru public ori din ambele surse şi a unui extras la zi din acel registru ; - în cazul absenţei unei cereri de înregistrare la un registru public, identificarea se va realiza pe baza documentelor de

constituire, inclusiv a autorizaţiilor de funcţionare şi/sau a rapoartelor de audit ;



56

- hotărîrea societăţii mamă de deschidere a contului, precum şi limitele mandatului acordat de societatea mamă (tipurile deoperaţiuni ce se pot efectua de aceste entităţi).

4.1.9. Identificarea institutiilor de credit corespondenteCerinţe specifice de identificare a acestor entitati sunt :-Stabilirea sau menţinerea relaţiilor de corespondent cu instituţiilor de credit, precum şi deschiderea conturilor de corespondent de

către entitatea de resort, se fac cu acordul conducerii entitatii “mama “ şi avizul favorabil al Direcţiei Control Central de Risc/AMLO/Deontologie, indiferent de ţara în care banca îşi are sediul ;

-Banca trebuie să stabilească relaţii de corespondent numai cu instituţii de credit din străinătate care sunt supravegheate în mod

eficient de către autorităţile competente şi care dispun de programe eficiente de cunoaştere a clientelei ;-Banca trebuie să refuze să intre în relaţii de corespondent sau să continue asemenea relaţii cu o instituţie de credit care e ste

înregistrată într -o jurisdicţie în care aceasta nu are o prezenţă fizică, respectiv conducerea activităţii şi documentele oficiale ale instituţiei nusunt situate în acea jurisdicţie ;

-Banca trebuie să acorde o atenţie specială atunci când continuă relaţii de corespondent cu o instituţie de credit situată înt r-o jurisdicţie în care nu există reglementate cerinţe privind cunoaşterea clientelei ;

-Banca trebuie să acorde o atenţie deosebită în cazul în care intră în relaţii de corespondent sau continuă asemenea relaţii c u obancă înregistrată într -o jurisdicţie identificată ca fiind necooperantă în domeniul prevenirii spălării banilor .

Identificarea instituţiilor de credit corespondente se face de către direcţia cu atribuţiuni în acest sens, stabilită prin actelenormative ale Băncii pe baza următoarelor documente :

- statutul legal- structura acţionariatului - autorizaţia de funcţionare - semnături autorizate pentru cont- rapoarte anuale- rapoarte de informaţii despre instituţia de credit - o scrisoare de recomandare de la o instituţie de credit care are deja relaţii de corespondent cu aceasta dar si cu banca

noastra.Entitatea de resort trebuie să obţină suficiente informaţii despre instituţiile de credit cu care au relaţii de corespondent pentru a

înţelege în întregime natura activităţii acestora. La stabilirea relaţiilor de corespondent Banca trebuie să aibă în vedere anumiţi factori, care

includ: - informaţii despre managementul instituţiei de credit corespondente, despre activitatea de bază, unde este localizată şieforturile acesteia în prevenirea şi detectarea faptelor de spălare a banilor şi şi combaterii folosirii Băncii pentru finanţareaactelor de terorism;

- scopul pentru care este deschis contul de corespondent ;- identitatea oricărei terţe părţi care va utiliza serviciile bancare de corespondent ;- condiţiile reglementărilor şi supravegherii în ţara de origine a instituţiei de credit corespondente.



57

4.1.10. Identificarea institutiilor financiare nebancare. Pentru instituţiile financiare nebancare cu sediul social aflat în România, identificarea se va face pe baza următoarelor

documente :- actul constitutiv- certificatul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului - lista cu acţionarii majoritari şi semnificativi

- documentele care atestă înscrierea în Registrul Special, Registrul de Evidenţă şi Registrul General de la Banca Naţională aRomâniei

- hotărîrea Adunării Generale privind persoanele autorizate în relaţia cu banca şi sau a celor cu semnături autorizate pe cont.

Pentru sucursalele deschise în România ale instituţiile financiare nebancare cu sediul social central aflat în afaraRomâniei, în vederea identificării se vor solicita în plus următoarele documente :

- actul constitutiv al instituţiei financiare nebancare centrale (străine) - extras din registrul comerţului din ţara de origine al instituţiei financiare nebancare centrale (străine)- lista cu sucursalele (subunităţi, puncte de lucru, etc.) pe care instituţia financiară nebancară centrală (străină) le are

deschise în afara teritoriului României- hotărîrea organului statutar al instituţiei financiare nebancare centrale (străine) care să ateste deschiderea sucursalei în

RomâniaDocumentele solicitate vor fi redactate în limba română. Pentru documentele redactate într -o limbă străină, se va prezenta şi o

traducere legalizată a acestora.

4.1.11. Identificarea clientilor cu pozitii publice sau politice importante (ppe)Persoanele cu poziţii publice sau politice importante sunt acele persoane care ocupă sau care au ocupat funcţii publice importante,

inclusiv şef de stat sau de guvern, oameni politic i eminenţi, personalităţile din mediile guvernamentale, juridice sau militare,cadrele de conducere din partidele politice, membrii de familie apropiaţi, precum şi persoanele cunoscute a fi în relaţii apr opiate cuaceştia.

Există întotdeauna un risc ca astfel de persoane să abuzeze de puterea sau de statutul lor pentru îmbogăţirea personală prin

luare de mită, deturnare de fonduri, etc. Faptul de a accepta administrarea de fonduri în contul unor PPE corupte este susceptibil de a aduce un prejudiciu importantreputaţiei băncii.

Unităţile Băncii trebuie să se asigure că :- au fost adunate suficiente informaţii pentru a putea stabili dacă un client potenţial este PPE ; - înainte de a accepta o PPE drept client, unitatea trebuie să cunoască originea fondurilor ;



58

- autorizaţia de deschiderea de cont pentru o PPE trebuie să provină de la conducerea unităţii, cu consultarea AMLO - local şidupă informarea prealabilă a Directorului Grupului, sau a înlocuitorului acestuia.

4.1.12. Verificarea informatiilor Verificarea informaţiilor despre client este obligatorie şi se poate realiza nelimitativ prin :

- confruntarea informaţiilor declarate de client, cu informaţiile selectate din documentele prezentate de acesta, la iniţierearelaţiei cu Banca ;

- verificarea documentelor prezentate de client se realizează conform procedurilor specifice de lucru şi de control pentru fiecareactivitate bancară ;- informaţiile pot fi verificate prin, scrisoare de bun venit cu confirmare de primire, corespondenţă uzuală şi primirea de

inf ormaţii înscrise pe orice document oficial prezentat de client sau compararea cu datele înscrise pe facturile remise la plată,verificarea directă a locaţiei la adresa indicată ;

- în situaţia în care banca manifestă suspiciune cu privire la legalitatea documentelor prezentate de clienţii persoane juridice sesolicită un extras la zi de la Registrul Comerţului sau altor organisme abilitate confirmarea acestora ;

- solicitarea unei copii după ultimul raport de audit (după caz) ;- solicitarea de informaţii de la o instituţie specializată, din care să rezulte starea juridică a clientului (în funcţiune, în dizolvare,

în faliment, etc.) ;- verificarea datelor obţinute de la client prin confruntarea acestora cu cele existente în unele baze de date de acces public.

Alte informaţii pentru cunoaşterea clientului se pot obţine şi prin consultarea CIP, CRB şi a bazei de risc a Băncii.

SPALAREA BANILOR

4.2.TEHNICI BANCARE PRIVIND PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR 4.2.1. Consideratii generale, definitii, termeni. Spălarea banilor constă în disimularea fondurilor rezultate dintr-o activitate ilegală sau în schimbarea sau convertirea

acestor fonduri cu scopul de a le ascunde originea.In ultimii ani, numeroase instanţe au adoptat o definiţie a spălării banilor care integrează pe lângă traficul de droguri, şi un număr

important de delicte, printre care corupţia, extorcarea de fonduri, proxenetismul, traficul de carne vie, traficul de arme şi în general crima

organizată precum şi terorismul. Potrivit legislaţiei române, constituie infracţiunea de spălarea banilor :

schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderiisau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a savârşit infracţiunea din care provin bunurilesă se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;



59

ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situarii, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni;

dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, posesia sau utilizarea de bunuri, cunoscând că bunurile provin dinsăvârşirea de infracţiuni;

asocierea sau iniţierea unei asocieri ,aderarea ori sprijinirea, a unei astfel de asocieri ,în scopul săvârşirii infracţiunii despălarea banilor.

Legislatia internationala a stat la baza procesului legislativ si a adoptarii legislatiei romane in materie , si pentrucomparatie va redau mai jos conceptele juridice internationale de spalare a banilor :

In comparatie cu definitia inserata in cadrul Directivei CE nr. 308 din 10 iunie 1991 (Directiva I AML) si forma actuala prevazuta inLegea nr. 656 / 2002 (care implementeaza Directiva a III-a AML), aduce modificari fata de sfera de incadrare a infractiunii de spalare abanilor fiind introdusa si pedepsita tentativa de savarsire a acestei infractiuni.

Directiva CE nr. 308 din 10 iunie 1991 defineste infractiunea de spalare a banilor ca fiind urmatoare actiunie, savarsita cu intentie: transformarea sau transferarea de proprietate, cunoscând că o astfel de proprietate provine dintr -o activitate infractionala

sau dintr-un act de participare la o astfel de activitate, în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a proprietăţii sau in scopul sprijiniriioricărei persoane implicate în comiterea unei astfel de activităţi, pentru a se sustrage consecinţelor legale ale acţiunilor sale;

ascunderea sau disimularea naturii, sursei, amplasării, dispunerii, mişcării, drepturilor reale cu privire la proprietate sau laposesia acesteia, cunoscând că o astfel de proprietate provine dintr -o activitate infractionala;

dobândirea, posesia sau folosirea unei proprietăţi, cunoscând, la data primirii, că o astfel de proprietate provine dintr -o

activitate infractionala sau dintr-un act de participare la o asemenea activitate; participarea, asocierea, tentativa de comitere şi sprijinirea, încurajarea, înlesnirea, sfătuirea în vederea comiterii oricăreia

dintre acţiunile menţionate în paragrafele anterioare . Indiferent de contextul savarsirii, orice actiune ilicita de anvergura ce îsi propune câstiguri maxime si continuitate în operatiunile

întreprinse va atinge, inevitabil, punctul critic în momentul în care se va încerca integrarea profitului în circuitul financiar-bancar.

Se recurge în aceste situatii la spalarea banilor care desemneaza reinvestirea în afaceri licite a banilor obtinuti din afaceri iliciteutilizând, în acest scop, circuite financiare interne si internationale complicate.

Utilizarea, în scopul spălării banilor, a sistemelor financiar -bancare conduce la subminarea instituţiilor financiare individuale şi, înfinal, a întregului sistem financiar. În acelaşi timp, integrarea crescută a sistemelor financiare mondiale şi îndepărtarea barierelor puse în faţamişcării libere a capitalului au crescut uşurinţa cu care banii negri pot fi spălaţi şi complică procesul de urmărire a banilor.

Ultimele tendinte au evidentiat faptul ca spalatorii de bani isi directioneaza din ce in mai mult eforturile pentru angajarea unor intermediari non-bancari si non-financiari. Astfel, lupta impotriva spalarii banilor isi investeste increderea in constientizarea unei game largide persoane juridice care nu sunt numai cele din sectorul bancar sau f inanciar.



60

4.2.2. Etapele spalarii banilor

Metodele pot varia de la cumpărarea şi vinderea unui obiect de lux (de ex. o maşină sau o bijuterie) până la trecerea banilor printr-oreţea complexă internaţională, de afaceri legale şi prin companii „scoică” (companii care există numai ca persoane juridice legale fără a

detine activităţi comerciale sau a desfasura afaceri) Iniţial, în cazul traficului de droguri sau altor infracţiuni cum ar fi contrabanda, furtul, şantajul etc., fondurile rezultate iau în mod curent

forma banilor lichizi care trebuie să fie introdusi prin orice metodă în sistemul financiar.Operaţiunile bancare tradiţionale de constituire a depozitelor, sau de transfer al banilor şi sistemele de creditare oferă un mecanism

vital pentru spălarea banilor, in special, în faza iniţială de introducere a numerarului în sistemul financiar.Infractiunea de spalare a banilor presupune un complex de activitati, procedee, tehnici si metode dintre cele mai rafinate. Spalarea

banilor închide practic cercul infractional care începe cu savârsirea uneia sau unora din infractiunile prevazute de lege, continua cuobtinerea produsului financiar (bani murdari) si se finalizeaza prin spalarea acestui produs, prin utilizarea unor procedee, tehnici sischeme mai simple (de exemplu, scoaterea fizica a banilor peste granita) sau mai complexe (de exemplu, prin utilizarea circuitelor financiar-bancare).

În ciuda varietăţii metodelor folosite, procesul de spălare a banilor se realizează în trei etape care pot cuprinde numeroasetranzacţii efectuate de spălătorii de bani, tranzacţii care sunt de natură să alerteze instituţiile financiare asupra activităţilor infractionale,respectiv:

Plasarea: reprezinta deplasarea fizica a veniturilor obtinute din activitatea ilegala, pentru separarea spatiala de masainfractionala, care ar putea fi supravegheata de organele de aplicare a legii.

Stratificarea:- reprezinta procesul de miscare a banilor intre diferite conturi pentru a le ascunde originea;

- precum si separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor straturi complexe de tranzacţii financiare proiectate pentrua înşela organele de control şi pentru a asigura anonimatul.

Integrarea: defineste procesele de :

- revenirea bunurilor astfel spalate la dispozitia infractorilor, cu aparenta provenientei lor din activitati licite - precum si furnizarea unei aparente legalităţi profiturilor obtinute ilegal.

Dacă procesul de stratificare are succes, schemele de integrare vor trimite din nou rezultatele spălării in circuitul economic, în aşafel încât ele vor reintra în sistemul financiar apărând ca fonduri normale şi „curate” obtinute din activitati comerciale.

Cei trei paşi de bază se pot constitui în faze separate şi distincte. Ei pot apărea însă şi simultan sau, mai obişnuit, se po tsuprapune.



61

Plasarea - presupune deplasarea fizica a profiturilor în numerar . Acest lucru este necesar pentru a separa fondurileobtinute de sursa lor, situata în spatiu.

Necesitatea plasarii deriva din faptul ca este posibila supravegherea din partea organelor de aplicare a legii a surselor de obtinereilicita a numeralului si, ca o masura de siguranta, infractorii trebuie sa transporte numeralul ilicit obtinut în afara spatiului controlat, pentru anu putea fi depistat si, eventual, confiscat.

Plasarea masei de profituri în numerar se poate face prin mai multe metode si institutii, dintre care: institutiile financiaretraditionale, institutiile netraditionale, comertul cu amanuntul, transferul extern al fondurilor.

Aceasta faza a procesului de spalare a banilor este cea mai vulnerabila, deoarece implica colectarea si manevrarea unei imensecantitati de bani în numerar si pâna la depunerea în banca este greu de evitat lasarea unor urme detectabile.

Transportul fizic, care vizeaza instrumentele monetare, se realizeaza cu diferite mijloace de transport (avioane private, avioanecomerciale, nave, transporturi rutiere etc.) fara a se respecta legislatia cu privire la raportarea acestor sume ce ies din tara. De obicei, acestetransportari au loc catre tari cunoscute ca paradisuri fiscale, unde nu se pune problema justificarii sumelor în numerar cu ocazia depuneriiacestora în banci, iar dupa depunerea în banci, aceste sume fac cale întoarsa în tara din care au provenit, utilizându-se alte instrumente sitehnici, cel mai preferat fiind transferul electronic.

Stratificarea - presupune separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor straturi complexe de tranzactiifinanciare, concepute spre a anihila orice posibilitate de control asupra bunurilor ilegal dobândite.

Modalitatile confuze si complicate prin care strat dupa strat de activitati si tranzactii sunt adaugate unul altuia, fiind menite sa facadetectarea profiturilor ilegale extrem de dificila.

Multe entitati utilizeaza, în ultimul timp, retelele Internet pentru a propune servicii de spalare a banilor, dând uneori aparenta deservicii financiare extrateritoriale sau de posibilitati de plasament legale.

Integrarea - este a treia etapa a procesului de spalare a banilor prin intermediul careia se cauta sa se dea aparenta delegitimitate asupra bunurilor dobândite în baza unor fonduri ilicite.

În cadrul procesului de spălare a banilor s-au identificat anumite puncte vulnerabile, puncte dificil de evitat de către spalatorul de banişi, în consecinţă, uşor de recunoscut, respectiv:

- plasarea numerarului în sistemul financiar;- trecerea numerarului peste frontiere;

- transferarea numerarului în şi dinspre sistemul financiar.

Dupa ce etapele anterioare ale spalarii banilor au reusit, reciclatorul trebuie sa dea o explicatie plauzibila a averii de caredispune.

Prin intermediul integrarii, profiturile reciclate sunt plasate în economia reala legitima, iar rezultatele obtinute din activitatiilegale devin legale. Profiturile, de data aceasta, au o acoperire legala iar reciclatorul le foloseste fara teama, achizitionând bunuri lavedere.



62

In acest sens, banii se misca prin diferite afaceri, corporatii, institutii financiare, în mod fizic, prin depozit, prin transferul electronic.In cadrul activitatilor infractionale, numeralul este principalul mijloc de schimb. Organizatiile criminale trebuie sa converteasca

numeralul în forme mai usor de mânuit si transferat.Pentru a desavârsi ulterior schema de reciclare a banilor în scopul ascunderii adevaratei proveniente si a dreptului de proprietate

asupra profiturilor veniturile trebuie sa fie spalate, fara a lasa nici o urma detectabila.Strategiile de spalare a banilor includ tranzactii care, prin volum, sunt

foarte profitabile si deci atractive pentru institutiile financiare legale.Spalarea banilor orienteaza banii dintr-o economie ilegalasi îi plaseaza în investitii binevenite în economia legala.

Pentru ca operatiunea sa fie încununata de succes trebuie sa nu ramâna nici o „pista de hârtie” prin care se pot deduce conexiunilecelor trei stadii ale procesului. Cei care spala banii se folosesc de exigentele actului secretului bancar, beneficiind si de ajutorul functionarilor bancari, toate acestea reprezentând obstacole greu de înlaturat de catre organele de cercetare penala.

4.2.3. Implicatii asupra sistemului economic

Băncile, în calitatea lor de furnizori ai unei game largi de servicii de transfer de fonduri şi de creditare, pot fi utilizat e în toateetapele spălării banilor de la plasare, la stratificare şi integrare. Sistemele electronice de transfer al fondurilor pe rmit transferul rapid alacestora între conturi sub nume şi jurisdicţii diferite. În mod tradiţional, eforturile de combatere a spălării banilor s -au concentrat în maremăsură asupra procedurilor de constituire a unor depozite de către instituţiile din sectorul financiar deoarece spălarea banilor prin aceastămetodă este uşor de recunoscut. Infractorii au răspuns rapid măsurilor luate de sectorul financiar în ultimii ani recunoscând faptul că plăţile în

numerar făcute în cadrul sectorului financiar pot da naştere ulterior la întrebări.Operaţiunile multiple şi diversificate în conturi sunt folosite de multe ori ca parte a procesului de spălare a banilor, creând straturicomplexe de tranzacţii.

Drept urmare, au fost căutate noi mijloace pentru transformarea banilor câştigaţi ilegal şi combinarea lor cu fondurile legitime înainte de a le introduce în sistemul financiar, făcând astfel mai dificilă detectarea în etapa plasării. În ultimul timp, tot mai multe cazuri despălare a banilor îmbracă forme din cele mai sofisticate, în care numerarul nu este implicat.

În acest context, organizaţiile criminale sofisticate şi „spălătorii de bani profesionişti” doresc să apeleze la serviciilebancare pentru a-şi utiliza fondurile „murdare”.

Băncile insa nu reprezintă singurele mecanisme si instrumente prin intermediul cărora se pot spăla banii. In primul rând, numeroşiintermediari financiari furnizează servicii care sunt similare cu cele tradiţionale oferite de bănci. Mai mult decât atât, in vederea ocolirii

masurilor de combatere a spalarii banilor, aceste persoane isi concertează eforturile spre exploatarea sectorului non -bancar, utilizând alteinstituţii financiare (cum ar fi institutii financiare, societati de servicii de investitii financiare, companii de asigurări , case de schimb, etc.),precum si instituţii non-financiare (cazinouri, agenţii imobiliare, etc.). Deoarece, de obicei, spălătorii nu-si pot asigura o expertiza profesionalaspecializata, ei trebuie sa beneficieze de consultanta juriştilor, contabililor, consultanţilor financiari si a altor specialişti.

Prin intermediul unor companii şi persoane fizice, aceste organizaţii generează activităţi comerciale internaţionale false pe ntru amişca banii iliciţi dintr -o ţară în alta. Ele creează iluzia comerţului internaţional folosind facturi false pentru a genera transferuri internaţionale

t l l i f l ţi i fi ti t d i i lt l M lt di t iil i ” t hi ă b d



63

aparent legale şi folosesc operaţiuni fictive pentru a ascunde şi mai mult urmele. Multe dintre companiile „scoica” pot chiar să abordezepropriile bănci pentru a obţine credite prin care să se finanţeze astfel de activităţi.

Prin urmare, un sistem exhaustiv de combatere a spalarii banilor se bazează pe conştientizarea unei varietati de intermediari financiari si non-financiari, precum si a agenţilor economici care trebuie sa coopereze, in mod responsabil, cu autoritatile si sa răspundă inmod activ împotriva pericolului de a fi implicaţi in acest fenomen.

4.2.4. Cadrul juridic de reglementare intern si international

Fenomenul infractional de spalare a banilor utilizand sistemele bancare cunoaste , mai ales in ultimii 20 de ani , o cresterealarmanta atat ca volum cat mai ales ca forme de manifestare si producand mari pagube financiare economiei tarilor dezvoltate si nu numnai, dar si deteriorarea accentuata , ingrijoratoare ,a prestigiului unor sisteme bancare occidentale.

Si in noile economii ce se dezvolta in tarile care si-au inceput constructia democratiei sociale si economice dupa 1985 , conjugatafiind aici si tara si economia noastra de dupa evenimentele din 1989 , actele si faptele de spalare a banilor si finantare a terorismului prinintermediul bancilor s-a accentuat oobligand autoritatile romane sa ia masuri imediate si drastice fie prin propriul legislativ fie armonizandlegislatia interna in domeniu cu prevederile legislative europene si mondiale .

Pentru specialistii bancilor din Romania problematica de combatere a spalarii banilor si finantare a terorismului a devenit nunumai o preocupare de studiu si cunoatere permanenta dar mai ales o adevarata meserie prin aplicatiunile practice , de zi de zi, .

Vom aborda, foarte pe scurt cadrul de reglementare juridica a combaterii fenomenelor de spalare a banilor si finantare a

terorismului in componenta sa internationala si interna.

Cadrul international , unde retinem urmatoarele prevederi normative:

Recomandarile GAFI (FATF)

Grupul de Acţiune Financiara Internaţionala (eng. FATF) este un organism inter -guvernamental care stabileşte standarde sidezvolta si promovează politici de combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului. In acest context, FATF a elaborat un set de 40Recomandări a 1990, ca o iniţiativa de a combate folosirea necorespunzătoare a sistemelor financiare de către persoane care spală baniiproveniţi din droguri. In 1996 Recomandările au fost amendate pentru prima data pentru a reflecta tipologiile de spălare a banilor. Editia 1996a celor 40 Recomandări, a fost aprobata de mai mult de 130 de tari si constituie standardul internaţional de combatere a spalarii banilor.

Cele 40 Recomandări si 9 Recomandări Speciale au fost recunoscute de către Fondul Monetar Internaţional si Banca Mondialaca fiind standarde internaţionale de combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului Recomandările FATF stabilesc standarde minime de acţiune pentru tari, necesare implementarii in detaliu a acestora

conform conditiilor lor specifice si cadrului constituţional.Recomandările cuprind toate masurile pe care sistemele naţionale ar trebui sa le pună in aplicare in domeniul justiţiei

penale si a sistemelor de reglementare legislativa; masurile preventive pe care sa le ia instituţiile financiare si alte activitaticomerciale si profesiuni specifice si cooperarea internaţionala

A t 40 d d i b l d l i t f t il d b t l ii b il i t t t



64

Aceste 40 de recomandari au pus bazele cadrului pentru eforturile de combatere a spalarii banilor si sunt concepute pentru oaplicare universala. Ele acopera sistemul justitiei penale si al aplicarii legii, sistemul financiar si reglementarea sa, precum si colaborareainternationala.

Toate tarile membre au propria lor implementare a celor 40 de recomandari monitorizate printr-o abordare bilaterala, oautoevaluare anualasi cu atât mai detaliat, procesul de evaluare reciproca în cadrul caruia fiecare tara membra este supusa unei examinari în teren.

În complementare, echipa efectueaza revizuiri în tarile membre asupra masurilor luate pentru a aplica anumite recomandari. Aceste masuri sunt esentiale pentru crearea unui cadru efectiv de combatere a economiei subterane si spalarii banilor.

Cele 40 de recomandari

Cele 40 de recomandari pot fi sistematizate în felul urmator:

a) Cadrul general, în care se insereaza principii cu privire la legiferarea luptei pentru combaterea spalarii banilor.

b) Rolul sistemelor juridice nationale în combatearea spalarii banilor:

- sfera de cuprindere a infractiunii de spalare a banilor;

- masuri asiguratorii si confiscarea bunurilor provenite din activitati ilicite, ca infractiuni primare de spalare a banilor.

c) Sporirea rolului sistemului financiar:

- sfera de cuprindere, banci si institutii financiare nonbancare;- reguli de identificare a clientului si pastrarea înregistrarii tranzactiilor suspecte de spalare a banilor;

- raportarea tranzactiilor suspecte;

- protectia personalului din aceste institutii;

- existenta unor programe de lupta împotriva spalarii banilor;

- implementarea si rolul autoritatilor de reglementare si al altor

- autoritati administrative.

d) Consolidarea cooperarii internationale:

- schimbul de informatii generale;

- schimbul de informatii privind tranzactiile suspecte;

- cooperarea între autoritatile juridice.

C l 9 R d i S i l i i l fi t t i l i



65

Cele 9 Recomandari Speciale cu privire la finantarea terorismului

La Plenara Extraordinara privind finanţarea terorismului, care a avut loc la Washington, în perioada 29-30 oct. 2001, FATF şi-aextins misiunea privind combaterea spălării banilor. FATF isi va concentra energia şi expertiza deţinuta asupra eforturilor, la nivel mondial, decombatere a finantarii terorismului. „Azi FATF a emis noi standarde internaţionale privind combaterea finantarii terorismului , pe care toatestatele lumii sunt chemate sa le adopte şi sa le implementeze”, a afirmat Preşedintele FATF Claire Lo. „Implementarea acestor RecomandăriSpeciale va interzice accesul teroriştilor şi al celor care ii sprijină, la sistemul financiar internaţional.

În cursul Plenarei, FATF a convenit asupra unui set de Recomandări Speciale privind Finanţarea Terorismului, care

angajează membrii săi: - Luarea unor masuri urgente pentru ratificări şi implementarea instrumentelor legale relevante emise de ONU. - Incriminarea finantarii terorismului, actelor şi organizaţiilor - Sechestrarea şi confiscarea activelor teroriştilor. - Raportarea tranzacţiilor suspecte legate de terorism. - Acordarea de asistenta, pe o scara cat mai larga posibil, pentru autoritatile de aplicare a legii şi de reglementare din alte tari, în

cadrul investigaţiilor privind finanţarea terorismului. - Impunerea de cerinţe privind combaterea spălării banilor asupra sistemelor alternative de transmitere/transfer a fondurilor. - Asigurarea condiţiilor pentru a evita utilizarea unor entitati, în special organizaţiile non-profit, în scopul finantarii terorismului. În continuarea Planului de Acţiune împotriva finantarii terorismului, FATF isi va intensifica cooperarea cu organismele regionale

de tipul FATF, precum şi cu organizaţiile internaţionale, cum sunt ONU, Grupul Egmont, G-20 şi instituţiile financiare internaţionale, caresprijină şi contribuie la eforturile internaţionale împotriva spălării banilor şi a finantarii terorismului.

DIRECTIVA 2005 / 60 / EC a Parlamentului European si a Consiliului privind prevenirea folosirii sistemului financiar înscopul spălării banilor şi a finanţării terorismului (Directiva a III-a AML / CTF)

Procesul de elaborare a directivei in speta a fost motivat in principal de necesitatea de a evita adoptarea de către statele membrea unor masuri de protejare a sistemelor lor financiare care ar putea fi incompatibile cu funcţionarea pieţei interne, cu normele statului dedrept si cu ordinea publica din Comunitate.

Deoarece recomandările GAFI au fost revizuite si extinse în mod substanţial în anul 2003, prezenta directiva a trebuit sa fie armonizata cu noile standarde internaţionale. In acest sens, a fost considerat faptul ca Directiva 91/308/CEE care, desi impunea o obligatie

de identificare a clienţilor, conţinea relativ puţine detalii privind procedurile relevante. Luand in considerare importanta cruciala a acestui element de prevenire a spalarii banilor si finantarii terorismului, a fost necesar,

în conformitate cu noile standarde internaţionale, sa se introducă dispoziţii mai precise si mai detaliate referitoare la identificarea clientului sia oricărui beneficiar efectiv si verificarea identitatii acestora.

Principalele reglementari cuprinse in acest act normativ se refera la :

Fundamentarea procesului de elaborare si implementare a noii legislatii Argumentatia este fundamentata de specificul



66

- Fundamentarea procesului de elaborare si implementare a noii legislatii . Argumentatia este fundamentata de specificulinfravtiunii de spălare a banilor si de finanţare a terorismului, care se produc deseori în context internaţional. Orice masu ri adoptate numai lanivel naţional sau chiar la nivel comunitar, fara a tine seama de coordonarea si cooperarea internaţionala, pot avea efecte foarte limitate.

In acest sens, a fost necesar ca masurile adoptate de Comunitate în acest domeniu sa fie compatibile cu acţiuni întreprinse î n alteforuri internaţionale. Acţiunile comunitare au trebuit, în special, sa tina seama în continuare de recomandările Grupului de AcţiuneFinanciara, care constituie principalul organism internaţional activ în lupta împotriva spalarii banilor si f inantarii terorismului.

De asemenea, Acordul general privind comerţul cu servicii (GATS) a permis membrilor sa adopte masurile necesare pentruprotejarea moralitatii publice si prevenirea fraudei si sa adopte masuri din considerente prudentiale, inclusiv pentru a asigura stabilitatea si

integritatea sistemului financiar.- Redefinirea complexitatii infractiunii de spalare a banilor

Pana la momentul intrarii in vigoare a prezentei directive, definiţia spalarii banilor se limita iniţial la infracţiuni privind drogurile, înultimii ani s-a înregistrat tendinţa unei definiţii mult mai largi, bazata pe o gama mai ampla de infracţiuni principale.

Directiva a evidentiat faptul ca o gama mai larga de infracţiuni principale facilitează raportarea tranzacţiilor suspecte si cooperareainternaţionala în acest domeniu. Prin urmare, definiţia infracţiunilor grave a trebuit aliniata cu definiţia infracţiunilor grave prevăzuta deDecizia-cadru 2001/500/JAI a Consiliului din 26 iunie 2001 privind spălarea banilor, identificarea, urmărirea, îngheţarea, sechestrar ea siconfiscarea mijloacelor si bunurilor obtinute de pe urma infractiunilor.

De asemenea, utilizarea ilegala a sistemului financiar pentru canalizarea fondurilor de origine ilegala sau chiar a banilor curaţi înscopuri teroriste reprezintă un risc clar pentru integritatea, buna funcţionare, reputaţia si stabilitatea sistemului financiar. În consecinţa,masurile preventive prevăzute de prezenta directiva au introdus obligatii specifice de reglementare nu numai in contextul man ipularii banilor obtinuti în urma infracţiunilor, ci si in contextul colectarii de bani sau bunuri în scopuri teroriste.

- Sfera de aplicabilitate fata de domeniile economice de activitateDeoarece intensificarea controalelor din sectorul financiar a determinat persoanele care spală bani si finanţatorii terorismu lui sa

caute metode alternative de a ascunde originea produselor infracţiunii si deoarece astfel de canale pot fi folosite pentru finanţareaterorismului, obligaţiile de combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului, directiva a inclus si intermediarii de asigurări de viata siprestatorii de servicii pentru trusturi si societati.

Directiva a adus in argumentare faptul ca utilizarea plaţilor semnificative în numerar este foarte vulnerabila la fenomenul s palariibanilor si finantarii terorismului. Prin urmare, a fost introdusa obligatia ca acele state membre care permit efectuarea platilor în numerar peste pragul stabilit, toate persoanele fizice sau juridice care tranzactioneaza bunuri cu titlu profesional sa fie reglementate de prezentadirectiva, atunci când accepta astfel de plaţi în numerar. Agenţii care comercializează bunuri de valoare mare, precum pietre sau metale

preţioase sau lucrări de arta, si agenţii de licitaţie au intrat sub incidenţa prezentei directive, în măsura în care platile li se fac în numerar învaloare de cel puţin 15 000 EUR. In contextul asigurarii unui proces de monitorizare eficienta a respectării prezentei directive, a fost introdusa cerinta statelor

membre de a-si concentra activitatile de monitorizare în special asupra acelor persoane fizice si juridice care comercializează bunu ri expuseunui risc relativ ridicat în ceea ce priveşte spălarea banilor sau finanţarea terorismului, în conformitate cu principiul supravegherii înfuncţie de risc.

De asemenea au fost extinse prevederile legii si asupra persanelor care exercita profesii liberale Obligaţiile în cauza includ



67

De asemenea au fost extinse prevederile legii si asupra persanelor care exercita profesii liberale. Obligaţiile în cauza includnecesitatea ca notarii sau membrii altor profesii liberale juridice sa identifice ei în șiși entitati sunt persoane competente şi potrivite, inmomentul înmatricularii sau autorizearii unei case de schimb valutar, unui prestator de servicii pentru trusturi si societati sau a unui cazinou.Criteriile pentru a determina daca o persoana este sau nu competenta si potrivita trebuie stabilite în conformitate cu dreptu l naţional. Ca ocondiţie minima, aceste criterii trebuie sa reflecte nevoia de a proteja entitatile respective împotriva utilizării lor greşite de către directori saubeneficiarii lor efectivi, în scopuri infracţionale.

- Conceptul de „beneficiar efectiv” Avand in vedere considerentele specifice circuitelor financiare suspecte de spalarea a banilor, a fost esenţiala introducerea unei

definiţii precise a „beneficiarului efectiv”. Atunci când încă nu s-a stabilit cine sunt beneficiarii individuali ai unei persoane juridice sau aiunui cadru juridic, precum o fundaţie sau un trust, motiv pentru care o persoana fizica este imposibil de identificat ca beneficiar efectiv, a fostconsiderat suficient sa se identifice categoria de persoane care este desemnata ca beneficiara a fundaţiei sau trustului. In considerenteledirectivei in cauza, aceasta cerinţa nu trebuie sa includă identificarea persoanelor fizice care fac parte din acea categorie de persoane.

Totodata, a fost introdusa obligatia pentru instituţiile si persoanele reglementate de prezenta directiva sa identific e si sa verificeidentitatea beneficiarului efectiv..

Directiva in speta a introdus obligatia ca persoanele care aduc aport bunuri unei persoane juridice sau unui cadru juridic deţin uncontrol important asupra utilizării bunurilor, sa fie identificate ca beneficiari efectivi..

De asemenea, legislaţia comunitara trebuie sa recunoască faptul ca anumite situaţii prezintă un risc mai mare de spălare abanilor sau de finanţare a terorismului. Deşi trebuie stabilite identitatea şi profilul comercial al tuturor clienţilor, exista cazuri în care suntnecesare proceduri deosebit de riguroase de identificare si verificare a clientelei.

- Raportarea tranzactiilor suspecteDirectiva in speta sublianiaza si intareste obligatia de raportare a tranzacţiilor suspecte catre Unitatea de Informaţii Financiare

(UIF), care serveşte drept centru naţional de primire, analiza şi comunicare către autoritatile competente a rapoartelor privind tranzacţiilesuspecte si a altor informaţii privind posibile fenomene de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului.

- Protectia personalului insarcitat cu obligatia de raportareIn aceste considerente, directiva mentioneaza faptul ca au existat cazuri de angajaţi care raportează suspiciuni de spălare a

banilor si care sunt supuşi amenintarilor sau acţiunilor ostile. Deşi prezenta directiva nu poate interveni în procedurile judiciare ale statelor membre, a fost considerata o problema cruciala legata de eficacitatea luptei împotriva spălării banilor si finantarii teroris mului. Statelemembre trebuie sa fie conştiente de aceasta problema si sa depună toate eforturile pentru protejarea angajaţilor împotriva unor astfel deamenintari sau acţiuni ostile.

- Solicitarile de informatiiDirectiva evidentiaza importanta deosebita pe care o detin instituţiile de credit şi instituţiile financiare in contextul de a răspundecu rapiditate cererilor de informaţii privind relaţiile de afaceri pe care le au cu persoanele indicate. În scopul identificării acestor relaţii deafaceri pentru a putea furniza r apid informaţiile respective, instituţiile de credit si cele financiare trebuie sa dispună de sisteme eficace, pemăsura dimensiunii şi tipului de activitate desfasurata. În special, este necesar ca instituţiile de credit si instituţiile f inanciare mai mari sadispună de sisteme electronice.

Aceasta dispoziţie este de o importanta deosebita în contextul procedurilor ce conduc la masuri precum îngheţarea sau



68

Aceasta dispoziţie este de o importanta deosebita în contextul procedurilor ce conduc la masuri precum îngheţarea sausechestrarea activelor (inclusiv a activelor teroriste), în temeiul legislaţiei naţionale sau comuni tare aplicabile în vederea combateriiterorismului.

DIRECTIVA COMISIEI 2006 / 70 / EC pentru stabilirea masurilor de implementare a Directivei 2005/60/EC aParlamentului European si a Consiliului cu privire la definitia “persoanei expuse politic” si a cr iteriilor tehnice pentru procedurilede cunoastere simplificata a clientelei, precum si, pentru exceptiile cu privire la activitatile financiare intreprinse ocazional saufoarte limitate.

Directiva Comisiei 2006/70/EC este in fapt directiva de implementare a Directivei 2005/60/EC a Parlamentului European si aConisliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea folosirii sistemului financiar in scopul spalarii banilor si a finantarii terorismului.

In acest sens, au fost expuse si descrise practici si elemente tehnice in vederea introducerii in cadrul de reglementare CSB aconceptului de persoana expusa politic si a masurilor simplificate de cunoastere a clientilor.

Directiva solicita institutiilor si persoanelor implicate sa aplice, pe baza de risc sensibil, masuri sporite de cunoastere a clientelei inlegatura cu tranzactiile sau relatiile de afaceri cu persoane expuse politic care au resedinta in alt Stat Membru sau intr-o terta tara. Incontextul acestei analize de risc, ar fi potrivit daca resursele institutiilor si persoanelor implicate sunt concentrate indeosebi asupraproduselor si tranzactiilor care sunt caracterizate de un risc mare de spalare de bani.

Directiva in pteta face referire la situatia cand Directiva 2005/60/EC solicita institutiilor si persoanelor vizate sa identifice asociatiiapropiati ai persoanelor fizice care sunt incredintate cu functii publice importante, subliniind faptul ca cerinta se aplica pana la nivelul in carerelatia cu asociatul este cunoscuta public sau ca institutia sau persoana au motive de a crede ca astfel de relatie exista...

Aplicarea acestei Directive nu prejudiciaza aplicarea Regulamentului Consiliului (EC) Nr. 2580/2001 din data de 27 decembrie2001, privind masurile restrictive specifice indreptate impotriva anumitor persoane si entitati in vederea combaterii terorismului si aRegulamentului Consiliului (EC) Nr. 881/2002 din data de 27 mai 2002 care impune anumite masuri restrictive specifice, indreptateimpotriva anumitor persoane si entitati asociate cu Usama bin Laden, reteaua Al-Qaida si Talibani, si a Regulamentului Consiliului (EC) Nr.467/2001 privind interzicerea exportului anumitor bunuri si servicii catre Afghanistan, intarind interzicerea zborurilor si extinderea blocariifondurilor sau a altor resurse financiare in ceea ce priveste Talibanii din Afganistan.

Cadrul national de reglementare juridicaCadrul legislativ national de combatere a spalarii banilor este guvernat in principal de Legea nr. 656 / 2002, modificata si

completata de O.U.G. nr. 53 / 2008. In forma actualizata, legea in speta acopera majoritatea cerintelor comunitare in acest domeniu(Directiva a III-a CSB).In contextul implementarii cadrului comunitar de reglementare CSB, legislatia interna a cuprins totodata si sarcinile specifice

atribuite de organismele internationale de specialiate in acest domeniu (ex. FATF).Legislatia romaneasca in domeniu , reglementeaza , in principal :- Obligaţiile entităţilor reglementate - Identificarea clienţilor şi procedurile de cunoaşter e a clientelei

- Beneficiarul real Entităţile reglementate au obligatia de a obţine în vederea stabilirii identităţii beneficiarului real cel puţin



69

- Beneficiarul real .Entităţile reglementate au obligatia de a obţine, în vederea stabilirii identităţii beneficiarului real, cel puţinurmătoarele informaţii:

- declaraţie pe propria răspundere, prin care acesta să declare identitatea beneficiarului real, precum şi sursafondurilor, conform formularului prevăzut în prezentele norme;

- scopul şi natura operaţiunilor/tranzacţiilor derulate cu entitatea; - denumirea şi locul desfăşurării activităţii/ocupaţia; - numele/denumirea angajatorului sau natura activităţii proprii.

- Evidentele secundare / Referintele de identitate ale clientulu

- Programele si politicile de cunoaştere a clientelei - Managementul riscului – Monitorizarea clientelei - Managementul riscului – Organizarea controlului intern

4.2.5. ORGANIZAREA activitatii de prevenire a spalarii banilor si combaterea utilizarii bancii in scopul finantariiactelor de terorism in romania

- studiu de caz pe o banca comerciala multinationala -

In tara noastra structura de lupta contra spalarii banilor si terorismului este ONPCSB – Oficiul National de Prevenire siCombatere a Spalarii Banilor , denumit in continuare Oficiul , care functioneaza ca organ de specialitate , cu personalitate juridica in

subordinea Guvernului .Cu acest organism bancile din Romania , indiferent de natura capitalului si a tarii de origine a bancii mama , coopereaza ,

colaboreaza si aplica legislatia interna si internationala pe care am prezentat-o mai inainte

In acest context fiecare banca elaboreaza propriile norme de prevenire si combatere a fenomenelor de spalare a banilor sifinantare a terorismului prin circuitele lor financiare si organizeaza propriul dispozitiv care sa coordoneze aceste importante activitati.

Prezentam in continuare Dispozitivul intern de prevenire si combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului , dintr-o bancaromaneasca membra a unui important Holding financiar-bancar din Europa.

Acest dispozitiv intern stabileste urmatoarele masuri :

Prima masura pe care o banca o intreprinde pentru asigurarea eficientei strategiei sale de prevenire a spalarii banilor este ceade organizare interna si incepe prin desemnarea persoanelor cu responsabilităţi pe linia prevenirii spălării banilor

La nivelul Centralei Băncii este desemnat prin Decizia Directorului General : AMLO ( Anti-Money Laundering Officer)şi înlocuitorii săi, insarcinati cu aplicarea legislaţiei în vigoare referitoare la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi combatereafolosirii Băncii pentru finanţarea actelor de terorism. Numele acestor persoane, împreună cu natura şi cu limitele responsabilităţilor vor ficomunicate Oficiului, conform prevederilor legale.

În cadrul Direcţiei Conformitate funcţionează o structură de prevenire a spălării banilor care are ca atribuţie principală aplicarea



70

În cadrul Direcţiei Conformitate funcţionează o structură de prevenire a spălării banilor, care are ca atribuţie principală aplicarea în toate entităţile băncii a dispoziţiilor legale şi normative referitoare la lupta împotriva spălării banilor şi combaterii finanţării actelor deterorism .

Directorii Departamentelor/Direcţiilor din Centrala Băncii şi din filialele BRD, desemnează şi comunică Direcţiei Conformitatesalariatul şi înlocuitorul acestuia, însărcinat cu responsabilitaţi în domeniul prevenirii spălării banilor şi combaterii folosirii Băncii pentrufinanţarea actelor de terorism.

Directorii Grupurilor desemnează salariatul – AMLO local şi înlocuitorul acestuia, care coordonează măsurile de aplicare a

dispoziţiilor legale şi normative referitoare la prevenirea spălării banilor şi combaterii folosirii Băncii pentru finanţarea actelor de terorism întoate unităţile arondate grupului. Această decizie se comunică celor interesaţi şi Direcţiei Conformitate.

Directorii unităţilor ataşate grupului desemnează salariatul şi înlocuitorul acestuia, cu responsabilităţi în aplicarea dispoziţiilor legale şi normative referitoare la prevenirea spălării banilor şi combaterii folosirii Băncii pentru finanţarea actelor de te rorism. Această deciziese comunică celor interesaţi, Directorului Grupului şi Direcţiei Conformitate. În situaţia în care la aceste unităţi este desemnată o altăpersoană, Conducerea este cea care rămîne răspunzătoare de respectarea dispoziţiilor legale şi normative în domeniu.

Urmărirea respectării legislaţiei cu privire la lupta Fiecarui nivel de decizie si fiecarei persoane desemnate sa activeze inacest important domeniu bancar i se stabilesc , prin decizie o seama de responsabilitati , dintre care retinem :

Responsabilitatile AMLO la nivelul Centralei Băncii şi înlocuitorii acestuia, cuprind în principal următoarele elemente : - Masuri împotriva spălării banilor şi combaterii folosirii Băncii pentru finanţarea actelor de terorism;

- Urmărirea aplicării normelor şi procedurilor interne, a politicii, şi procedurilor Bancii.- Acordarea de consultanţă conducerii Băncii cu privire la decizii le care trebuie luate în materie de prevenirea spălării bani lor

şi combaterii folosirii Băncii pentru finanţarea actelor de terorism; - Raportarea operaţiunilor suspecte autorităţilor competente ; - Sensibilizarea personalului cu privire la riscurile de spălare de bani, prin formare profesională corespunzătoare.

Conducerea Băncii :- răspunde de calitatea personalului implicat în activitatea de control ;- răspunde pentru deciziile luate care privesc derularea unor operaţiuni pentru clienţii cu risc potenţial important sau a oricăror

tranzacţii în care este implicată banca şi cărora le este asociat un grad de risc mare, cu un impact important asupra bilanţului şi contului deexploatare şi asupra imaginii băncii.

Conducerea Departamentelor/Direcţiilor Băncii :- răspund de respectarea şi urmărirea cerinţelor impuse de Programul BRD de cunoaştere a clientelei, prevenirea spălării

banilor şi combaterea folosirii Băncii în scopul finanţării actelor de terorism, potrivit atribuţiilor pe care le au; - răspund de efectuarea sau angajarea BRD în tranzacţii fără realizarea unor analize corespunzătoare, a riscurilor asociate

tranzacţiilor respective, conform competenţelor delegate de conducerea băncii ;

- răspund de efectuarea sau angajarea BRD în tranzacţii atunci când ştiau sau trebuiau să ştie că tranzacţiile prezintă un risc



71

răspund de efectuarea sau angajarea BRD în tranzacţii atunci când ştiau sau trebuiau să ştie că tranzacţiile prezintă un risc important pentru Bancă, periclitând credibilitatea şi viabilitatea băncii prin administrarea necorespunzătoare a fondurilor acesteia, conformcompetenţelor delegate de conducerea băncii ;

- răspund de evaluarea Programului BRD de cunoaştere a clientelei, potrivit atribuţiilor pe care le au, sens în care facpropuneri corespunzătoare pentru actualizarea acestuia.

Conducerea Unităţilor Băncii :Directorii unităţilor BRD (şi înlocuitorii acestora) sunt răspunzători pentru : - aplicarea corespunzătoare a Programului BRD de cunoaştere a clientelei ;- identificarea şi acceptarea clienţilor conform cerinţelor Programului BRD de cunoaştere a clientelei ;

- identificarea tranzacţiilor suspecte, analiza, raportarea şi arhivarea documentelor şi a înregistrărilor, conformlegislaţiei în vigoare;

- pregătirea personalului în vederea însuşirii şi aplicării corespunzătoare a Programului BRD de cunoaştere a clientelei,prevenirea spălării banilor şi combaterea utilizării băncii în scopul finanţării actelor de terorism.

Direcţia Conformitate :- prevenirea riscului de non-conformitate, respectiv a riscului sancţiunilor judiciare, administrative sau disciplinare, de pierderi

financiare semnificative sau atingerea reputaţiei, rezultate din nerespectarea reglementărilor specifice activităţii bancare şi financiare sau anormelor profesionale şi deontologice ;

- coordonarea acţiunilor de cunoaştere a clientelei, de prevenirea spălării banilor şi de combatere a utilizării Băncii în scopulfinanţării actelor de terorism ;

- asistarea menegementului executiv în administrarea eficientă a riscului de non-conformitate ;- asigura relaţiile cu autorităţile în îndeplinirea atribuţiilor specifice direcţiei (Oficiul National de Prevenire şi Combatere a

Spălării Banilor, Banca Nationala a României, Ministerul Public, Ministerul Administraţiei şi Internelor, etc.); - participă la elaborarea şi realizarea Programelor Anuale de Formare Profesională în domeniul Conformităţii, Deontologiei şi

Prevenirii Spălării Banilor.

4.2.6. Identificare si raportarea operatiunilor derulate prin conturile clientilor

Reprezinta doua probleme extrem de importante care solicita personalului bancii abilitate , atentie , multa ratiune si simt deraspundere in caz contrar putatnd sa apara riscuri de imagine sau riscuri operationale cu urmari grave in egala masura pentru banca sipentru clientii ei.

4.2.6.1. Raportarea la Oficiu În conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, Banca are obligaţia de a transmite către Oficiu trei rapoarte :

Raportul de tranzactii suspecte ,inainte si dupa efectuarea lor , atunci cand exista suspiciuni ca o operatie ce urmeaza sa fieefectuata are ca scop spalarea banilor

Raportul pentru operaţiunile cu sume în numerar care depăşesc echivalentul în lei a 15.000 Euro, potrivit modelului aprobatde Oficiu ;

Raportul pentru transferurile externe în şi din conturile pentru sume a căror limită minimă este echivalentul a 15 000 Euro



72

Raportul pentru transferurile externe în şi din conturile pentru sume a căror limită minimă este echivalentul a 15.000 Euro,potrivit modelului aprobat de Oficiu .

Operaţiunile cuprinse în cele din urma două rapoarte sunt analizate prin sondaj la nivelul Serviciului Prevenirea Spălării Banilor dincadrul Direcţiei Conformitate .

În situaţia în care suspiciunea nu este confirmată, unitatea teritorială are obligaţia de a comunica acest lucru AMLO - local şiDirecţia Conformitate.

4.2.6.2. Identificarea şi verificarea operaţiunilor suspecte

Principalele elemente care caracterizează drept “suspecte” tranzacţiile clienţilor sunt :- operaţiuni bancare din care nu rezultă un scop economic evident ;- tranzacţii care nu se circumscriu tiparelor obişnuite, inclusiv datorită frecvenţei neobişnuite a depunerilor şi retragerilor

operate în numerar în şi din cont ;- transferuri externe sau alte operaţiuni care par să nu aibă un temei comercial sau civil, inclusiv transferuri externe care nu

se circumscriu activităţii declarate a clientului, sau care sunt ordonate de clienţi care nu sunt angajaţi într -o activitatedeclarată, corespunzătoare obiectului de activitate aşa cum este menţionat în actul constitutiv cu modificările ulterioare.(veziGhidul de tranzactii suspecte de la finele acestui capitol)

Atunci când personalul entităţilor are suspiciuni că o operaţiune ce urmează să fie efectuată sau a fost executată, are ca scopspălarea banilor, va informa imediat persoana desemnată cu responsabilităţi pe această linie (AMLO - local) şi conducătorul unităţii.

Se vor solicita clientului date suplimentare despre sursa şi destinaţia fondurilor, precum şi privitor la scopul operaţiunii şiidentitatea beneficiarului.

Dacă documentele prezentate si explicaţiile date nu sunt suficiente pentru a înlătura suspiciunile, responsabilul cu prevenir easpălării banilor şi combaterii folosirii Băncii pentru finanţarea actelor de terorism (AMLO - local) trebuie să deschidă un dosar care săconţină rapoarte scrise referitoare la verificările efectuate cu privire la această tranzacţie şi documentele obţinute confor m procedurii deUrmărirea şi Raportarea Operaţiunilor Curente prin Completarea Registrelor Obligatorii.

4.2.7. Suspendarea executarii de catre banca a operatiunilor considerate suspecte

In conformitate cu prevederile legislatiei in domeniu, Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor poate

dispune suspendarea de către Bancă pe o perioadă de 3 zile lucrătoare a operaţiunilor suspecte, neexecutate de Bancă. Măsurasuspendării se comunică în scris entităţii în cauză de către Direcţia Conformitate. Sumele pentru care s-a dispus suspendarea rămîn blocate în contul titularului pînă la expirarea perioadei pentru care s-a

dispus suspendarea sau după caz, pînă la dispunerea altei măsuri de către Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie si Justitie, încondiţiile legii.

Dacă Oficiul considera că perioada pentru care a dispus suspendarea de 3 zile lucrătoare nu este suficientă, poate solicita,motivat, inainte de expirarea acestui termen, Parchetului de pe langa Înalta Curte de Casaţie şi Justitie prelungirea suspendării efectuării

operatiunii cu cel mult 4 zile lucratoare. Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casaţie şi Justitie poate autoriza o singura dată prelungirea



73

operatiunii cu cel mult 4 zile lucratoare. Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casaţie şi Justitie poate autoriza o singura dată prelungireasolicitată sau, dupa caz, poate dispune incetarea suspendării operatiunii.

Oficiul tr ebuie să comunice Băncii în termen de 24 de ore, decizia de suspendare a efectuarii operatiunii ori, dupa caz, măsuraprelungirii acesteia, dispusa de Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casaţie de Justitie.

Dacă Oficiul nu a făcut comunicarea în termenul prevăzut, unităţile BRD vor putea efectua operaţiunea în baza comunicăriitransmise de Direcţia Conformitate.

Personalul BRD are obligaţia, potrivit dispoziţilor legale, sub sancţiune penală, de a nu divulga clientului măsura de suspendaredispusă de Oficiu.

4.2.8. Masuri speciale luate de banca pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor

In continuare prezentam o serie de masuri speciale pe care banca le ia pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor :4.2.8.1. Operatiuni cu numerar

Unităţile teritoriale trebuie să fie extrem de vigilente în ce priveşte toate operaţiunile în numerar (depuneri şi retrageri denumerar).

Cu excepţia clienţilor a căror activitate justifică rulaje importante de numerar (supermagazine, restaurante, case de schimbvalutar etc.) operaţiunile trebuie inscrise intr -un registru specific , respectiv in Registrul pentru operatiuni in numerar efectuate de catreclientii Bancii , cu sume egale sau care depasesc echivalentul a :

- 15.000 EURO – persoane fizice;- 50.000 EURO – persoane juridice;- 50.000 EURO – persoane autorizate.Fiecare operaţiune în numerar mai mare decât cea menţionată se face numai cu autorizarea superiorului ierarhic al persoanei

însărcinată în relaţia cu clientul.Unităţile băncii trebuie să solicite clientului să dea o declaraţie cu privire la identitatea beneficiarului real, în următoarele

cazuri :- operaţiunile cu numerar a căror valoare excede 10.000 Euro în echivalent ;- in cazurile în care se intră în relaţii cu clienţii prin corespondenţă sau prin altă modalitate care nu implică prezentarea clientului

la bancă. Atunci când personalul entităţilor băncii are suspiciuni că o operaţiune ce urmeză să fie efectuată are ca scop spă larea banilor,

va informa imediat persoana desemnată cu responsabilităţi pe această linie şi conducătorul unităţii, care vor proceda potrivit normelor bancii..Pentru o mai buna intelegere a acestui extrem de important proces de prevenire a spalarii banilor prin operatiuni cu numerar ,

prezentam mai jos : Procedura tehnica de urmarire a operatiunilor cu numerar efectuate de catre clientii bancii



74

PROCEDURA TEHNICA DE URMARIRE A

OPERAŢIUNILOR CU NUMERAR EFECTUATE DE CLIENŢIIBĂNCII

UNITATE Bancara OperativaResponsabil desemnat

Generaţi din sistemulinformatic : - lista cu operaţiunile în numerar a căror valoare

este egală sau mai mare decât echivalentul a15.000 euro, pentru persoanele fizice;

- lista cu operaţiunile în numerar a căr or valoareeste egală sau mai mare decât echivalentul a50.000 euro, pentru persoanele juridice

- lista cu operaţiunile în numerar a căror valoareeste egală sau mai mare decât echivalentul a50.000 euro, pentru persoanele fizice autorizate

Cele 3 liste segenerează lasfârşitul zilei operative şiconstituieRegistrul pentruoperaţiuni înnumerar cu sumeegale sau caredepăşescechivalentul a10.000europentru PF şi50.000europentru PJ şi PFA

S li it ţi fi ă i t ll ăt li t î d t l Declaraţie privind



75

Solicitaţi fiecărui teller semnătura pe liste în dreptuloperaţiunii efectuate de acesta şi documentele

justificative aferente

Declaraţie privindidentitateabeneficiarului realal sumelor,contracte, facturietc

Verificaţi fiecare operaţiune înscrisă şi documentele justificative aferente acesteia şi semnaţi

OPERAŢIUNEA PREZINTĂ ELEMENTE DESUSPICIUNE

DA NU

Informaţi conducătorulunităţii, care dispune

efectuarea verificărilor suplimentare

VERIFICAREA CONFIRMĂ



76

VERIFICAREA CONFIRMĂSUSPICIUNEA

DA NU

ÎntocmiţiRaportul

deTranzactiiSuspectecare va fi

semnat deconducător ul unităţii

Faceţimentiunea

pe listaunde esteevidenţiatăoperaţiunea

căverificarile

suplimentar

e au infirmatsuspiciunea

NU

DA

CompletatiRegistrul pentru

TranzactiiSuspecte şi

arhivaţi

documentaţiaaferentă într -undosar separat

NU

DA

DA Arhivaţi separat în mod



77

DA Arhivaţi separat, în modcronologic Registrul (cele 3 liste)

şi documentele aferente

Transmiteţi

Raportul deTranzacţiiSuspecte

corespondentuli AMLO de la

nivelul Grupului

STOP

GRUPCorespondent AMLO

Primţi pentru analiză şi avizare Raportul deTranzacţii Suspecte şi documentaţia aferentă

Înregistraţi Raportul în Registrul pentru TranzacţiiSuspecte constituit la nivelul Grup

Prezentaţi Directorului de Grup Raportul de



78

Prezentaţi Directorului de Grup Raportul deTranzacţii Suspecte cu concluziile proprii în vederea

avizării

Înaintaţi AMLO (din cadrul Direcţiei Conformitate)

Raportul de Tranzacţii Suspecte, avizat de directorulde Grup, însoţit de copii ale documentelor justificative aferente

DIRECŢIA CONFORMITATE AMLO

Primiţi şi înregistraţi Raportul de Tranzacţii Suspecteşi documentaţia aferentă de la Grup Bancar din

teritoriu Registrul pentru Tranzacţii Suspecte

Transmiteţi Raportul de Tranzacţii Suspecte laOficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării

Banilor conform dispoziţiilor legale

4.2.8.2.Transferuri externe in si din conturi , pentru sume a caror limita minima este echivalentul in lei a 15.000 EURO.



79

La realizarea unui transfer de fonduri se vor include în instrucţiunile de transfer informaţii referitoare la numele ordonatorului,adresa şi, după caz, numărul de cont al acestuia.

La primirea unui transfer de fonduri se va acorda o atenţie specială în cazurile în care informaţiile privind ordonatorultransferului nu sunt complete luîndu-se măsuri corespunzătoare pentru obţinerea tuturor informaţiilor prevăzute la aliniatul de mai sus şi,după caz pentru restituirea fondurilor către sursa de la care s-au primit, cu respectarea tuturor obligaţiilor de raportare instituite prin legislaţiaprivind combaterea şi sancţionarea spălării banilor, în cazul în care aceste informaţii nu pot fi obţinute.

Operaţ iunile valutare se vor efectua cu respectarea documentelor normative interne specifice domeniului mijloace şi instrumente

de plată, a standardelor de cunoaştere a clientelei, precum şi cu aplicarea măsurilor pentru prevenirea şi combaterea spălăr ii banilor, acombaterii criminalităţii organizate şi a utilizării sistemului financiar -bancar în scopul finanţării de acte de terorism precum şi a altor dispoziţiilegale în vigoare.

În acest scop entităţiile băncii vor solicita clienţilor orice informaţii şi documente justificative considerate necesare.

4.2.8.3. Operaţiuni cu şi fără numerar cu sume egale sau care depaşesc echivalentul a 150.000 EUR Operatiunile dispuse cu sume egale sau care depăşesc echivalentul a 150.000 EURO si care indeplinesc urmatoarele conditii:

- par a nu avea o justificare de natură economică ; - sunt caracterizate printr-un grad de complexitate neobisnuit

vor fi inregistrate in Registrul pentru operaţiuni cu sume egale sau care depăşesc echivalentul a 150.000 euro, operaţiuni cu şi fărănumerar.

In astfel de cazuri, unitatea trebuie să obţină de la client informatiile care stabilesc originea şi destinatia fondurilor, obiectivu loperatiunii şi numele beneficiarului.

In cazul in care o operatiune poate fi considerată suspectă, ea trebuie semnalata conform prezentei directive.

4.2.8.4. Clienti ocazionali ( operatiuni « one-off » )Un client ocazional – este o persoana fízica sau juridica care nu are deschis cont la úntatea bancara, nu intentioneaza sa

menţină o legatura de orice natură a fi aceasta cu Banca si care solicită efectuarea unei operatiuni punctuale sau cum ar fi : - schimb valutar la casa de schimb valutar;- depunere de numerar de către un tert, altul decat titularul de cont sau imputernicit; - utilizarea unor sume puse la dispozitia sa;- inchirierea unor casete de valori;- primire sau trimitere de bani prin Western Union; Atunci cand operatiunea efectuata priveste o suma egala sau mai mare de 10.000 EURO sau când este vorba de inchirierea

unei casete de valori, pentru depozitarea unor valori declarate in suma egala sau mai mare de 10.000 EURO, unitatea are obligatia:- să obţină actele corespunzatoare pentru identificarea clientului ocazional, in aceleasi conditii ca si pentru clientul care

deschide un cont;- să obţină copii dupa actele de identitate şi să le păstreze, intr -o arhiva separata, pe o durata de cel putin 5 ani;

Operaţiunile trebuiesc inscrise intr -un registru specific, respectiv Registrul pentru operaţiuni în numerar efectuate de clienţii



80

ocazionali cu sume egale sau care depăşesc echivalentul a 10.000 EURO.In eventualitatea in care clientul ocazional nu accepta sa furnizeze documentele solicitate, unitatea trebuie sa refuze

efectuarea operaţiunii.

4.2.9. Supravegherea conturilor bancare şi a conturilor asimilate Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate dispune prin ordonanţă punerea sub supraveghere a conturilor

bancare şi a conturilor asimilate acestora pentru o perioadă de maxim 30 de zile care poate fi prelungita cu inca o perioada de 30 de zile.

Noţiunea de “supraveghere” a conturilor bancare şi conturilor asimilate, presupune ca unitatea băncii unde clientul pentru care s-a dispus această măsură are deschise conturi să efectueze următoarele activităţi:

- să înregistreze şi să supravegheze toate operaţiunile care se desfăşoară prin contul bancar, în condiţii deconfidenţialitate;

- să identifice toate persoanele care depun sau ridică bani prin contul bancar; - să urmărească modul de depunere a diferitelor sume prin contul bancar;- să urmărească şi să identifice conturile unde se cere virarea sumelor de către titularul de cont;- să comunice procurorului, de îndată, cu avizul Centralei, toate datele rezultate din activităţile arătate mai sus, împreună

cu extrasele de cont şi înscrisurile ce au stat la baza operaţiunilor care s-au desfăşurat prin conturile bancare.Unităţile băncii vor institui măsura supravegherii conturilor unui client numai pe baza comunicării scrise primite de la Centrala

Datele şi informaţiile solicitate de organele de poliţie cu avizul procurorului sau instanţa de judecată, se comunică de către unităţilebăncii, la cererea scrisă a organelor judiciare menţionate, cu respectarea prevederilor Instrucţiunii privind dezvăluirea secretului profesional.

COMBATEREA UTILIZĂRIIBĂNCII ÎN SCOPUL FINANŢĂRII ACTELOR DE TERORISM

4.3.TEHNICI BANCARE PRIVIND COMBATEREA FINANŢĂRII TERORISMULUI 4.3.1. Considerente generale Terorismul reprezinta ansamblul de actiuni si/sau amenintari care prezinta pericol public si afecteaza securitatea nationala,

avand urmatoarele caracteristici: sunt savarsite premeditat de entitati teroriste, motivate de conceptii si atitudini extremiste, ostile fata de alte entitati, impotriva

carora actioneaza prin modalitati violente si/sau distructive; au ca scop realizarea unor obiective specifice, de natura politica; vizeaza factori umani si/sau factori materiali din cadrul autoritatilor si institutiilor publice, populatiei civile sau al oricarui alt

segment apartinand acestora; produc stari cu un puternic impact psihologic asupra populatiei, menit sa atraga atentia asupra scopurilor urmarite.

Faptele savarsite de entitatile teroriste sunt sanctionate potrivit prevederilor prezentei legi, daca indeplinesc una dintre



81

urmatoarele conditii: sunt savarsite, de regula, cu violenta si produc stari de neliniste, nesiguranta, teama, panica sau teroare in randul populatiei; atenteaza grav asupra factorilor umani specifici si nespecifici, precum si asupra factorilor materiali; urmaresc realizarea unor obiective specifice, de natura politica, prin determinarea autoritatilor statului sau a unei organizatii

internationale sa dispuna, sa renunte sau sa influenteze luarea unor decizii in favoarea entitatii teroriste. Actele de terorism sunt de natura transnationala, daca: sunt savarsite pe teritoriul a cel putin doua state; sunt savarsite pe teritoriul unui stat, dar o parte a planificarii, pregatirii, conducerii sau a controlului acestora are loc pe

teritoriul altui stat; sunt savarsite pe teritoriul unui stat, dar implica o entitate terorista care desfasoara activitati pe teritoriul altui stat; sunt savarsite pe teritoriul unui stat, dar au efecte substantiale pe teritoriul altui stat.

Prevenirea si combaterea terorismului se realizeaza in conformitate cu prevederile conventiilor internationale privind reprimareaterorismului, la care Romania este parte, precum si cu respectarea reglementarilor internationale si a legislatiei interne referitoare ladrepturile omului.

Unităţile Băncii trebuie să acorde o atenţie deosebită la deschiderea conturilor persoanelor fizice şi juridice prin cercetar ea listelor difuzate de organismele internaţionale (preluate în hotărâri de guvern, publicate în Monitorul Oficial) şi transmise de Centrală pentru a nuintra în relaţii de afaceri cu persoanele nominalizate în acestea.

În acest sens organizaţiile internaţionale întocmesc liste cu persoane şi entităţi suspecte de terorism. Aceste liste sunt tr ansmise în reţeaua Băncii şi actualizate periodic de către DCO.

In numeroase ţări, finanţarea terorismului nu constituie neapărat un delict primar care face parte din spălărea banilor, deoa reacefondurile destinate finanţarii terorismului nu provin neapărat din activităţi ilegale.

Metodele utilizate pentru finanţarea terorismului şi spălarea de fonduri au cu toate acestea caracteristici comune. Respectarea procedurilor de cunoaşterea clientelei şi vigilenţa faţă de activităţile suspecte reprezintă în special elemente

importante în cadrul acestei lupte. In consecinţă, unităţile băncii şi AMLO – Anti – Money Laundering Officer trebuie să fie vigilenţi în cepriveşte riscurile specifice care pot apărea, şi la metoda care trebuie utilizată pentru a le diminua.

Unităţile băncii trebuie să acorde o atenţie deosebită la deschiderea conturilor persoanelor fizice şi juridice prin cercetarea listelor difuzate de organismele internaţionale (preluate în hotărâri de guvern, publicate în Monitorul Oficial) şi transmise de Centrală pentru a nu intra în relaţii de afaceri cu persoanele nominalizate în acestea.

4.3.2. Dispozitiile impuse la nivelul intregii retele a unei banci În aplicarea dispoziţiilor legale în materie şi a PROGRAMULUI bancii toate entităţile băncii trebuie:

- să nu pună nici un fel de fonduri sau resurse economice, sub orice formă ar fi ele, direct sau indirect, la dispoziţiapersoanelor , grupurilor sau entităţilor vizate de sancţiunile financiare, nici să nu autorizeze utilizarea acestor fonduri sauresurse economice în beneficiul acestora;

- să blocheze fondurile, conturile existente sau resursele economice deţinute de aceste persoane;

- să nu le deschidă conturi noi; ă l f â dă f i t f di t i di t i ii l t d ti ităţil ilit i d



82

- să nu le ofere, vândă sau furnizeze sau transfere, direct sau indirect, servicii legate de activităţile militare nepermise delege;

- să nu efectueze nici-o operaţiune financiar -bancară între rezidenţi şi nerezidenţi, precum şi între nerezidenţi, constând înoperaţiuni de cont curent şi de cont de capital, inclusiv operaţiunile de schimb valutar, astfel cum sunt definite prinreglementările valutare emise de BNR, efectuate pentru sau în contul persoanelor fizice ori juridice prevăzute în listeledifuzate de autorităţile competente.

4.3.3. Cunoasterea clientului si datoria de vigilenta a banciiFiecare entitate a băncii trebuie să fie deosebit de vigilentă cu privire la riscurile finanţării terorismului. In acest scop ea trebuie să instituie măsuri care să permită personalului său să procedeze la examinarea atentă a oricărei liste

oficiale difuzată de autorităţile române care conţine numele persoanelor sau organizaţiilor suspectate de terorism sau ale organizaţiilor teroriste, atunci când aceste liste sunt transmise de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), Grupul de Acţiune Financiară Internaţională (GAFI),Oficiul de Control al Activelor Străine (OFAC), Comisia Europeană, sau organele de specialitate romanesti, etc.

Astfel, conducătorii de entităţi bancare trebuie să urmărească :- aplicarea procedurilor adecvate pentru a verifica dacă persoanele sau organizaţiile enumerate pe aceste liste au realizat

operaţiuni sau au deţinut un cont în cadrul băncii; - consultarea regulată şi trecerea în revistă a fiecăreia dintre liste, sau dacă sistemele automate de blocaj există, utilizarea

acestora cu scopul de a evita iniţierea unei relaţii cu o persoană sau o organizaţie suspectă.

- atenţie specială în cadrul relaţiilor de "corespondent banking" pentru a detecta eventualele operaţiuni care prezintănumele ordonatorilor şi / sau beneficiarilor care figurează pe listele de terorişti.

- se instituie o supraveghere întărită a transferurilor de fonduri care nu sunt însoţite de toate datele cu privire la ordonator (nume, adresă şi număr de cont).

Când este vorba despre persoane care nu figurează pe listele oficiale, identificarea operaţiunilor financiare susceptibile de aavea legătură cu finanţarea terorismului este dificilă, deoarece în general acestea sunt operaţiuni de valoare redusă.

Detectarea lor se bazează în principal pe o bună cunoaştere a clientului (activitate, sursa fondurilor, patrimoniu....) şi pe osupraveghere a eventualelor tranzacţii neobişnuite sau anormale în raport de activitatea/profilul clientului, demers identic cu cel adoptat încadrul luptei împotriva spălării banilor.

4.3.4. Proceduri de supraveghere şi de monitorizare permanenta a operatiunilor suspecte de finantare a terorismului

Utilizarea sistemului de filtrare LABO În scopul prevenirii utilizării Băncii pentru derularea operaţiunilor ce au drept scop finanţarea terorismului, Banca utilizează un sistem

informatic de filtrare a tranzacţiilor şi a portofoliului de clienţi den umit LABO. Acest program de filtrare, funcţionează în baza unor liste oficiale, care conţin numele persoanelor sau al organizaţiilor internaţionale

suspectate de terorism. În situaţia identificării de persoane sau organizaţii suspecte de terorism, sistemul generează o alertă.SISTEMUL LABO are două componente

filtrarea zilnică a tranzacţiilor externe derulate prin SWIFT. În funcţie de rezultatele filtrării, alertele generate, sunt tr ansmisel RCD d t l i l l C t l i ( bil l d i i l l BRD) i AMLO Al t l t i it i ifi ă l ităţil t it i l P



83

la RCD desemnat la nivelul Centralei (responsabilul decizional al BRD) şi AMLO. Alertele se trimit şi se verifică la unităţile teritoriale. Pebaza analizei efectuate la nivelul unităţilor teritoriale, RCD comunică la Paris decizia de blocare sau efectuare a tranzacţiilor.

filtrarea trimestrială a portofoliului de clienţi BRD. În acest sens DSI transmite trimestrial la SG Paris portofoliul de clienţi(persoane fizice, persoane juridice, persoane fizice autorizate) în vederea filtrării. Rezultatele filtrării sunt comunicate DCO care procedeazăla verificarea alertelor generate la unităţile unde clientul suspectat figurează cu conturi deschise . În funcţie de rezultatele verificărilor, DCOdispune asupra aplicării măsurilor corespunzătoare în domeniul luptei împotriva terorismului

Utilizarea sistemului de supraveghere automatizata a tranzactiilor SIRON SIRON este un sistem de supraveghere automatizata a tranzactiilor, care analizeaza comportamentul atipic al unor clienti sauconturi pe baza unor scenarii prestabilite. Sistemul este destinat eficientizarii luptei impotriva spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism.

Acest sistem permite analiza ulterioara a tranzactiilor, generând pe baza scenariilor prestabilite, alerte automate, cu privire la :- functionarea anormala a conturilor clientilor in raport cu istoricul lor;- monitorizarea tranzactiilor efectuate prin conturilor unor clienti sau grupuri de clienti.

4.3.5. Obligatii de informareIn ipoteza în care procedura aplicată permite identificarea unei persoane suspectate de activităţi teroriste, este obligatoriu de

urmărit următoarele reguli : Pentru persoane care figurează pe liste : unitatea băncii întocmeşte un raport scris care trebuie transmis imediat la Centrala

în vederea sesizării potrivit legii a autorităţiilor competente.In cazul acestor persoanelor care figureaza pe liste entităţile locale ale băncii trebuie, atunci cand identifica în portofoliul lor de

clienţi, conturi sau active aparţinând acestor persoane, entităţi sau grupuri : - să informeze imediat în scris conducerea unitatii ierarhic superioare şi Centrala bancii, cu datele de identificare şi activele

deţinute în conturi; - să blocheze provizoriu aceste conturi şi produsele sau serviciile ataşate acestor a, fiind interzis orice transfer, prin orice

modalitate.- nici un fel de fonduri, sub orice formă ar fi ele, nu pot fi puse, direct sau indirect, la dispoziţia acestor persoane, entităţi

sau grupuri ;- deasemenea nici un serviciu financiar (inclusiv serviciile de asigurări) sau conexe nu le vor fi furnizate. In consecinţă nu li

se poate deschide nici un nou cont şi nu li se poate furniza nici un produs sau serviciu. - fondurile sau resursele economice deţinute de aceste persoane, entităţi sau grupuri nu pot fi utilizate în beneficiul lor de

alte persoane, entităţi sau grupuri. Indisponibilizarea nu împiedică vărsarea în conturile blocate a dobânzilor calculate pentru activele din aceste conturi, dar aceste

dobânzi trebuie să fie si ele blocate.

Pentru persoane care nu figurează efectiv pe liste dar din activităţile de monitorizare ale clientului rezultă că acestea aulegăt ri economice comerciale sa financiare c persoane s specte de acti ităţi de terorism sa i ate de sancţi ni financiare nitatea



84

legături economice, comerciale sau financiare cu persoane suspecte de activităţi de terorism sau vizate de sancţiuni financiare, unitateaBăncii va proceda similar cu situaţia de mai sus

Direcţia Conformitate, pe baza datelor furnizate operativ de către unităţile Bancii, va sesiza de îndată Parchetul de pe lânga Curtea de Apel ((vezi sistemul LABO)

4.4. MODALITATI PRACTICE DE IDENTIFICARE A TRANZACTIILOR SUSPECTE DIN PROCESUL SPALARII BANILOR SI

A ACTELOR DE TERORISM

(Scurt Ghid al celor mai frecvente tranzactii suspecte.)

4.4.1.Comportamentul clientuluiExemple de indicii referitoare la comportamentul suspect al clientului care au fost observaţi în sectorul bancar:

Un client care nu doreşte să furnizeze informaţii despre trecutul său personal când deschide un cont sau când procurăinstrumente monetare peste o anumită valoare.

Un potenţial împrumutat este refractar sau refuză să specifice un scop pentru un împrumut sau sursa returnării acestuia, saufurnizează un scop si/sau o sursă care ridică întrebări.

Schimbările de proprietar ale activităţii unui client sau activităţile noilor proprietari nu sunt conforme cu obiectul de activitate

declarat al clientului, sau noii proprietari sunt refractari în furnizarea informaţiilor personale sau privind activitatea financiară din trecut. Declaraţiile financiare ale corporaţiilor sau pentru afaceri importante nu sunt realizate de către un contabil.

Un client care nu are nici o înregistrare privind o angajare trecută sau prezentă, dar care realizează tranzacţii frecvente cusume mari.

Un client insistent grăbeşte angajatul băncii să încheie o tranzacţie rapid şi nebirocratic, fără a se înţelege motivul unei astfelde precipitări (presat de timp!)

Un client anunţă încasări de plăţi, care ulterior nu sunt creditate în contul desemnat iniţial.

Un client evită contactul personal cu banca, comunicările având loc doar prin telefax sau telex; în unele cazuri, clientul va numiterţe părţi (administratori) ca persoane împuternicite să dispună operaţiuni în cont în vederea evitării contactului.

Un client nu doreşte sa primească extrasele de cont şi/sau le ridică de la poştă sau de la bancă doar o dată sau de două ori pean sali niciodată.

Un client nu doreşte să indice banca !s care s fost client sau altă bancă (bănci) la care acesta deţine alte conturi personale.

4.4.2.Evitarea cerinţelor de raportare sau de păstrare a înregistrărilor



85

Un client care refuză să furnizeze informaţiile necesare pentru un raport obligatoriu, refuză să completeze raportul sau săefectueze o tranzacţie după ce a fost informat că raportul trebuie completat.

Orice persoană sau grup care constrânge sau încearcă sa constrângă un angajat al băncii pentru a nu îndosaria înregistrareasolicitată sau formularele de raportare.

4.4.3.Spălarea banilor prin intermediul tranzacţiilor cu numerar

Schimbul de sume mari dintr-o valută în alta, fără nici un scop economic evident, în special atunci când clientul face acestlucru în mod frecvent. Schimbul unor mari cantităţi de bancnote de mică valoare în bancnote de valoare mare. Depuneri şi retrageri neobişnuit de mari în numerar, făcute de un client (persoană fizică sau juridică) ale cărui activităţi implică,

în mod normal, folosirea cecurilor sau a altor instrumente de plată fără numerar. Creşterea substanţială de depuneri în numerar sau de tranzacţii în valuta ale unui client, fără vreun motiv aparent, în special

dacă asemenea sume sunt transferate ulterior, într -un interval scurt de timp, către o destinaţie care nu poate fi asociată în mod normal cuclientul.

Depuneri şi retrageri în numerar neobişnuit de mari, efectuate de un client care în mod normal foloseşte un cont curent. O societate de vânzare cu amănuntul are cu totul diferite alte metode de depozitare a numerarului decât alte societăţi din

acelaşi domeniu într -o anumită zona geografică. Tranzacţii efectuate în valută pentru activităţi economice din care în mod obişnuit nu se obţine valută. Depuneri în numerar în mai multe conturi în aşa fel încât fiecare sumă este mică (neglijabilă), dar totalul sumei este

semnificativ (smurffing). Utilizarea unor instrumente monetare multiple în vederea plăţii unei singure entităţi, în special, atunci când nu există nici o

justificare pentru folosirea unor instrumente multiple. Clienţi care, împreună şi simultan, folosesc ghişee diferite pentru a efectua tranzacţii cu sume mari în numerar sau în valută. Un client (de exemplu, un proprietar de magazin) care efectuează câteva depuneri în aceeaşi zi la casierii sau sucursale

bancare diferite. Tranzacţii în valută divizate sub o anumită limită (inclusiv intr -o singura zi/mai multe zile; la aceeaşi bancă/diferite sucursale; la

diferite bănci (dacă acestea surii cunoscute); sau depunerea/retragerea de valută; tranzacţii -efectuate înainte sau după termenul limită dat

de o instituţie financiară, astfel încât tranzacţia combinată să fie considerată ca şi când s-ar fi efectuat în două zile). Utilizarea unui volum imens de instrumente monetare de valoare mică în tranzacţii comerciale obişnuite. Retrageri şi depuneri în numerar a unor sume neobişnuit de mari din/în contul curent al unei persoane

juridice,carenuutilizeazăînmodobişnuitplatainnumerar. Clienţii care, în mod constant, realizează depuneri în numerar pentru acoperirea cambiilor, a transferurilor de bani sau a al tor

instrumente negociabile sau instrumente de plată uşor vandabile.

Transferuri mari de sume de bani în sau din străinătate cu instrucţiuni de plată în numerar. D i f t î f t t î t l i li t d ăt t ţ ă ţi fă ă l ăt ă tă d ţi ăt l t l i



86

Depuneri frecvente în numerar efectuate în contul unui client de către terţe părţi fără legătură aparentă cu deţinătorul contului.

Transferuri repetate de sume mari în străinătate cu ordin de plată a sumei în numerar la destinatar.

Utilizarea căsuţelor de valori pe timp de noapte pentru depunerile unor sume mari în numerar. Depuneri de numerar ce conţin bancnote false sau instrumente contrafăcute. Retrageri de numerar imediat dupa alimentarea contului Retrageri repetate din mai multe sucursale ale instituţiei de credit.

Retrageri de numerar dintr-un cont cu puţin înainte de închiderea acestuia sau dintr -un cont care a fost creditat în modneobişnuit cu sume importante provenite din ţară sau străinătate.

Depuneri de numerar urmate imediat de transferul într-un alt cont la o instituţie de credit în ţară sau străinatate.

Constituirea de depozite în mai multe sucursale, fără un sens anume.

Varsăminte de sume semnificative efectuate de către o persoană împuternicită pentru tranzacţii în contul unui client.

Ridicări frecvente de numerar de aceeaşi valoare (peste limita de 30.000.000 lei) având drept explicaţii "plăţi persoane fizi ce"sau „plăţi diverse".

Retrageri frecvente de numerar, a căror justificare nu este în concordanţă cu obiectul de activitate al firmei.

Creditări ale conturilor societăţii de către asociaţii/administratorii acestora, urmate de retrageri repetate justificate ca

"rambursare împrumut".

4.4.4.Spălarea banilor prin intermediul conturilor bancare

Folosirea unor conturi care nu reflecta activităţi bancare sau comerciale normale, ci sunt utilizate doar pentru depunerisau retrageri.

Contul (conturile) unei societăţi în care depuneriie sau retragerile sunt realizate, mai mult în numerar decât prin cecuri. Retrageri mari de numerar dintr-un cont, inactiv anterior sau dintr-un cont în care tocmai s-a transferat, în mod neaşteptat, o

importantă sumă din alt cont deschis în ţară sau în străinătate.

Folosirea unui cont al unei companii care indică o activitate redusa sau neregularizată din punct de vedere periodic; contul

pare a fi utilizat, în primul rând, ca depozit temporar de fonduri care, ulterior, sunt transferate in străinătate. Efectuarea de transferuri frecvente şi substanţiale de fonduri (sau de depuneri de alte instrumente financiare) care nu pot f i

identificate clar ca având o justificare economică.

Creşterea substanţială, fără un motiv aparent, a cifrei de afaceri a unui client reflectată de activitatea conturilor sale. Combinarea de transferuri de sume mari cu sume retrase în numerar în aceeaşi zi sau în ziua precedentă, atunci când situaţia

clientului nu justifică o astfel de activitate.

Utilizarea unui cont doar ca depozit temporar de fonduri, care, eventual, va fi transferat în alte conturi în străinătate. Deschiderea de către un client a unui număr mare de conturi la sucursalele aceleiaşi bănci sau la bănci diferite şi transferu ri



87

Deschiderea de către un client a unui număr mare de conturi la sucursalele aceleiaşi bănci sau la bănci diferite şi transferu rirepetate ale unor sume mari de bani între aceste conturi.

Existenţa mai multor conturi ale unui client ia mai multe bănci din aceeaşi localitate, în special când se constată un proces dealimentare a acestor conturi cu sume mari de bani, anterior cererii de transfer progresiv al fondurilor.

Depuneri de sume mici în numerar în contul unui client urmate de transferul imediat într-un cont la o altă bancă. Deschiderea şi închiderea repetată de conturi în numele aceluiaşi client sau al unui membru al familiei sale, fără un motiv

plauzibil. Primirea frecventă de către un client a unor sume mari de bani din ţări, în general, asociate cu producerea, fabricarea sau

comercializarea de droguri.

Concordanţa dintre creditările şi debitările unui cont în aceeaşi zi sau în zilele anterioare. Un client ef ectuează depuneri mari şi frecvente în numerar şi păstrează un sold mare, neutilizând însă alte servicii, cum ar fi

împrumuturi, scrisori de credit, etc. Alimentarea contului prin cecuri emise de terţe părţi în sume mari semnate în favoarea clientului.

Mişcări suspecte de fonduri de la o bancă spre o altă bancă şi înapoi către prima bancă. De exemplu, a fost observatăurmătoarea schema: 1) procurarea de cecuri de la o bancă; 2) deschiderea unui cont la o alta bancă, 3) depozitarea cecurilor în cel de-aldoilea cont şi apoi, 4) transferul electronic al fondurilor din. al doilea cont în contul primei bănci care a emis iniţial cecur ile.

Transferuri periodice din contul personal către ţări cu grad ridicat de risc.

Depunerea de sume în mai multe conturi, de obice i de valori sub limita legală de raportare, urmată de mutarea acestora,ulterior, într-un singur cont şi de transferul sumei, de obicei în străinătate.

Plaţi sau încasări fără vreo legătură aparentă cu vreun contract comercial legal.

Transferuri de fonduri de mare valoare în numele unui client fără vreo motivaţie anume sau fără o explicaţie plauzibila. Transferuri de fonduri din ţări cu grad ridicat de risc, unde clientul nu are aparent vreo activitate comercială ori unde ace asta

nu este în concordanţă cu activitatea comercială a clientului sau cu istoricul său. Transferuri de sume identice de la acelaşi ordonator, sume ce sunt retrase in aceeaşi zi, în numerar.

Transferuri de sume mari, sume retrase în aceeaşi zi sub forma de „restituire împrumut".

Transfer uri repetate de fonduri (de regula aceleaşi sume), între aceleaşi societăţi.

4.4.5. Spălarea banilor prin intermediul transferurilor electronice Transferuri frecvente din contul unei persoane juridice în contul unei persoane fizice fără vreo referire cu privire la natura

transferurilor.

Transferul neobişnuit de fonduri între conturi conexe sau conturi care implică acelaşi administrator sau administratori care aulegătura între ei



88

legătura între ei.

Transmiterea sau primirea frecventă a unor volume mari de transferuri electronice către şi dinspre companiile offshore.

Un client păstrează conturi multiple, transferă banii între aceste conturi, şi foloseşte un cont colector din care transferăfondurile electronic iniţial primite. (Un client depozitează fonduri în câteva conturi, în mod obişnuit în sume sub o anumită limită, iar fondurilesunt apoi consolidate într-un cont colector şi transferate electronic în străinătate.)

Ordin dat băncii să transfere fondurile în străinătate şi să aştepte o încasare echivalentă a unui transfer electronic din alte

surse. Depozitarea sau retragerea cu regularitate a unor sume mari prin transferuri electronice către/din sau prin intermediul ţăril or

care sunt cunoscute ca surse de narcotice sau ale căror legi privind secretul bancar facilitează spălarea banilor.

Transferul numerarului sau a veniturilor dintr-un depozit în numerar în străinătate fără a se schimba tipui de valuta.

Primirea transferurilor electronice şi cumpărarea imediată a instrumentelor monetare realizate pentru plata unei terţe părţi.

Un client transmite şi primeşte transferuri electronice (către/din paradisuri fiscale), în special, dacă nu există un motiv a parentde afaceri pentru astfel de transferuri sau acestea sunt contradictorii cu activitatea desfăşurată de cl ient sau cu trecutul acestuia.

!ntr-o activitate a clientului se efectuează sau se evidenţiaza o creştere brusca a transferurilor electronice internaţionale sauinterne, prin transmiterea sau primirea unor sume mari de bani, iar astfel de transferuri sunt contradictorii cu trecutul clientului.

Un cont în care se primesc multe încasări cu valoare mică prin transfer electronic sau se realizează depozite folosind cecuri sau ordine de plată, şi aproape imediat se transferă electronic aproape tot soldul în alt oraş sau altă tară, atunci când o astfel de activitateeste contradictorie cu activitatea desfăşurată de client sau cu trecutul acestuia.

Un client plăteşte pentru transferuri electronice în/din străinătate a unor valori mari folosind multiple instrumente m onetarepuse la dispoziţie de instituţii financiare.

Un non-client sau un client primeşte sau realizează transferuri electronice implicând sume în valută situate imediat sub oanumită limită, sau foloseşte numeroase cecuri bancare sau de călătorie.

Un client sau un non-client realizează transferuri electronice mari în afara ţării, care sunt plătite prin multiple cecuri sau alteinstrumente de plată (aflate posibil imediat sub o anumită limită).

Un client desfăşoară o activitate intensa în transferuri electronice, deşi anterior acesta nu desfăşura, în mod obişnuit o astfelde activitate.

Instrucţiuni de transferuri de fonduri în străinătate fara un motiv plauzibil de plată. Transferuri către anumite instituţii de credit fără a se specifica destinatarul. Mesajele care nu conţin toate datele de identificare referitoare la clientul ordonator, de exemplu, „unul dintre clienţii băncii". Un non-client sau un client primeşte transferuri electronice conform instrucţiunilor băncii de „A plaţi numai după identificarea

clientului" sau de a transforma fondurile în cecuri şi a le transmite prin poşta clientului sau non- clientului, atunci când:- Suma este foarte mare ;

- Suma este imediat sub o anumită limită; - Fondurile provin dintr-o alta tară; sau



89

- Fondurile provin dintr-o alta tară; sau - Astfel de tranzacţii se realizează în mod repetat.

4.4.6. Spălarea banilor prin intermediul operaţiunilor externe

Folosirea de linii de credit şi alte metode de finanţare pentru efectuarea transferurilor externe când tranzacţia nu justificăactivitatea obişnuită a clientului.

Constituirea de solduri mari, nepotrivite cu activitatea economică realizată de client, urmată de transferuri ulterioare cătr econturi din străinătate.

Tranzacţii care nu sunt justificate de activitatea clientului cu filialele instituţiilor financiare localizate în ţări cunoscute pentrutraficul de droguri sau de centre offshore.

Tranzacţii semnificative efectuate de clienţi recomandaţi de o instituţie financiară din ţări asociate cu producţia, prelucrarea saucomercializarea de droguri.

Efectuar ea de transferuri externe din disponibilităţile valutare proprii de către rezidenţi a căror activitate normală nu justificănatura declarată a operaţiunii valutare.

Transferuri externe regulate şi importante efectuate de persoane fizice în cazul în care formularul DPVE a fost completat peprincipiul bona fide.

Neîndeplinirea de către un client a obligaţiei de transfer sau repatriere în valuta convertibilă şi/sau moneda naţională a

tuturor sumelor obţinute din operaţiuni cu străinătatea. Operaţiuni valutare semnificative efectuate de clienţi rezidenţi (inexistenţa caracterului incidental). Efectuarea de plăţi externe în avans pentru importuri pentru care nu s-a livrat marfa, nu s-a executat operaţiunea, nu s-a

prestat serviciul în termenul contractual prevăzut, neurmate de restituirea avansului plătit, repatrierea sumelor, respectiv justificarea plaţilor în avans.

închiderea unor DIV-uri (Declaraţie de încasare Valutară) cu sume în numerar, plătite de diverse persoane, în locul închideriiacestora prin transferuri bancare.

Transferuri externe repetate cu recomandarea de a i se plăti beneficiarului în numerar. Plaţi externe efectuate către alţi beneficiari decât cei menţionaţi în Declaraţiile vamale de import şi în facturile externe (plăţi

redirecţionate).

Transferuri externe care sunt efectuate în mod repetat către terţe persoane, nu către partenerul extern al clientului. Transferuri externe reprezentând plată mărfuri de import către alte firme sau persoane şi nu către furnizorul mărfii. Transferuri externe având ca justificare cumpărarea de acţiuni la firme înregistrate în paradisuri fiscale.

4.4.7. Spălarea banilor prin intermediul operaţiunilor de credit Clienţi care rambursează împrumuturile neaşteptat de repede cu fonduri din surse necunoscu te.

Scopul declarat de client pentru împrumut nu este justificat şi propune o garanţie în numerar sau o menţionează înmomentul precizării scopului împrumutului



90

momentul precizării scopului împrumutului. Clienţi (persoane juridice) care solicită credite, deşi din analiza documentelor economico -financiare nu rezultă necesitatea

unui credit. Utilizarea sumelor unui împrumut într-o manieră care este contradictorie cu scopul specificat la acordarea împrumutului. Clienţi care schimbă destinaţia împrumutului. Sumele împrumutului sunt transferate sau transmise, în mod neaşteptat, la o bancă dintr -un centru offshore sau unei terţe

părţi. Cereri de împrumut însoţite de garanţii de la terţe părţi sau de la o bancă, dacă originea garanţiei nu este cunoscută sau dacă

garanţia nu este în conformitate cu statutul clientului. Prezentarea de garanţii de către terţe părţi necunoscute băncii, care nu au o relaţie strânsă cu clienţi şi care nu au un mot iv

plauzibil pentru a prezenta o astfel de garanţie. Solicitarea de împrumut insotita de o garanţie constând intr -un certificat de depozit emis de către o banca străina. Clientul cumpără certificate de depozit, pe care le plasează drept garanţie bancara la împrumut. Solicitări de acordare de împrumuturi companiilor offshore sau de împrumuturi garantate de obligaţiile băncilor offshore. Tranzacţii implicând o banca offshore "scoica" al cărei nume poate fi similar cu cel al unei persoane juridice cu renume. încasări de plaţi sub denumirea „facilitaţi de credit" sau „împrumut" sau „avans", in special, când plăţile vin din afara tarii,

creditorul indicat fiind o companie casuta-postala sau o persoana fizica sau o întreprindere care nu are nici o relaţie de afaceri cu clientul.

Plaţi efectuate cu cecuri emise de terte parti sau cu cecuri care au multiple semnaturi. Cereri de împrumut făcute de noi clienţi, prin intermediarii de profesie (avocaţi, consultanţi financiari, companii de

intermediere). Promisiunea unor depozite de sume mari de valuta în numerar in vederea acordării unui tratament favorabil solicitărilor de

împrumut. Tr ageri din linii de credit in valuta utilizate prin conversii in ROL, pentru plaţi curente in lant, de aceeaşi valoare, către diverse

societati comerciale, ultima dintre acestea efectuând plaţi externe in avans, prin conversie din ROL in valuta. Rambursarea creditului acordat unei societati de o alta societate (cu atat mai mult daca este o societate off -shore).

4.4.8.Spălarea banilor prin intermediul tranzacţiilor având legătură cu investiţiile

Achiziţionarea de valori mobiliare care să fie păstrate în siguranţă de către bănci, atunci când acest lucru nu este înconcordanţă cu activitatea clientului. Solicitări din partea clienţilor de a beneficia de administrarea investiţiilor (fie învalută, fie în hârtii de valoare) atunc i când sursa

fondurilor este neclară sau nu este în concordanţă cu activitatea economica a clientului. Cumpărarea (tranzacţionarea) sau vinderea de titluri de valoare pentru numerar sau în scopul procurării de alte titluri de

valoare când tranzacţia nu este efectuată prin inter mediul contului curent al clientului. Vânzarea neobişnuita a unor titluri de valoare mare in schimbul numerarului, care ulterior este retras.

Achiziţionarea de valori mobiliare prin bancă, atunci când această achiziţie nu este în conformitate cu activitatea obişnuită aclientului



91

clientului. Utilizarea numerarului pentru achiziţionarea/vânzarea de valori mobiliare în locul decontărilor fără numerar (viramente), mai

ales când se vehiculează sume importante.

Solicitarea unui client pentru emiterea de către bancă a unui certificat de garanţie pentru titluri a căror autenticitate nu poatefi verificată.

4.4.9.Circumstanţe neobişnuite

Caracteristici privind documentaţia de credit si garanţii Solicitantul sau beneficiarul (trăgătorul) indicaţi sunt companii casuţă-poştală necunoscute. Numele beneficiarului garanţiei nu este menţionat. Scrisori de credit, documentaţie de credit sau garanţii privind furnizarea de bunuri (în special, materii prime) către ţări care în

mod obişnuit nu au astfel de solicitări sau din ţări care anterior nu au efectuat exporturi pentru astfel de produse. Indicaţia faptului că garanţia este divizibilă, incluzând adesea un addendum: transferabil şi divizibil fără plata unui onora riu la

transfer. Utilizarea termenului de "Prime Bank Guarantee" sau "PBG". Clientul furnizează o documentaţie neobişnuită şi incompletă, sau foloseşte nume asemănătoare cu cele ale unor

binecunoscute instituţii legitime, şi/sau utilizează un limbaj ambiguu sau termeni pseudo-experţi, expresii şi condiţii, cum ar fi:

- "maturity plus one day";- "maturity 10 years plus one day";- "fixed interest rate and market level/or better";- "good, clean, clear and free funds";- "closing off funding";- "prime bank notes";- "prime world bank guarantee";- "top hundred bank promissory notes";- "confirmation with fall-back responsibility";- "no circumvention", "no disclosure";- "professional privacy and client confidentiality";- "full legal corporate authority";



92

CAPITOLUL V

TEHNICA OPERATIUNILOR DE DECONTARE

INTRA SI INTERBANCARE

I MIJLOACELE SI INSTRUMENTELE DE PLATA

A. TRANSFERUL DE DEBITB.TRANSFERUL DE CREDIT

II. SISTEME DE PLATI SI TRANSFERURI DE FONDURI

III . CENTRALA INCIDENTELOR DE PLATI (CIP)

MIJLOACELE SI INSTRUMENTELE DE PLATA



93

MIJLOACELE SI INSTRUMENTELE DE PLATA

5.1. Mijloacele si instrumentele de plata in economia de piata utilizate in activitatea bancara de decontare se impart in douacategorii si anume :

-istrumente de plata aferente operatiunilor efectuate in lei ;- istrumente de plata aferente operatiunilor efectuate in valuta .

Functie de natura transferului de fonduri in care sunt utilizate istrumente de plata sunt :Instrumente de plata de debit ( cecul , cambia ,biletul la ordin ) , instrumente emise de catre debitor (platitor) , introduse in banca ,

in circuitul de decontare , de regula de catre creditor (beneficiar) si care circula de la banca beneficiarului catre banca platitorului si au caefect debitarea contului platitorului si creditarea contului beneficiarului .Cu aceste instrumente se realizeaza Transferul de debit

UNITATEA instrument UNITATEA BANCARA BANCARA

A A

PLATITORULUI bani BENEFICIARULUI

Instrumente de plata de credit ( ordinul de plata ,) emise de catre platitor , introduse in circuitul bancarcar de catre acesta si carecircula de la banca platitorului catre banca beneficiarului avand ca efect debitarea contului platitorului si creditarea contului beneficiarului.Cu aceste instrumente realizam Transferul de credit

UNITATEA instrument UNITATEA BANCARA BANCARA

A A PLATITORULUI bani BENEFICIARULUI

Sistemul bancar a avut si are ca obiectiv deosebit de important crearea in domeniul platilor a unor mecanisme care sa conduca laefectuarea de plati rapide , eficiente si sigure.

Utilizarea instrumentelor de plata in derularea decontarilor prezinta multiple avantaje din care retiem pe urmatoarele trei : - rapiditatea platilor



94

p p- eliminarea riscului generat de operatiunile cu numerar (ridicare , transport, plati , falsificari , etc)- armonizarea cu practicile si tehnicile occidentale ,unde utilizarea numerarului in forma lui fizica este extrem de

redusa;A. TRANSFERUL DE DEBITEste procedeul de transfer de fonduri realizat prin intermediul bancilor , dintr-un cont in altul, utilizand instrumentele specifice

de plata de debit, din dispozitia creditorului (vanzatorului ) nedepinzand de vointa debitorului (cumparatorului).

Instrumentele si procesele prin care se realizeaza transferul de debit sunt ;- cecul;- biletul la ordin;- procesul cambial;- direct debit;- incasso-ul;- standing order (platile programate)

5.2. CECUL este definit drept :

- un instrument de plată utilizat, in principal, de titularii de conturi bancare, sau- o instructiune scrisa data unei banci de a plati cuiva valoarea mentionata in acea instructiune.

Cadrul legislativ : In cadrul bancii , operaţiunile cu cecuri se efectuează în conformitate cu reglementările legale în vigoare,normele BNR emise în aplicarea acestora, precum şi a convenţiilor /aranjamentelor de lucru încheiate cu băncile corespondente. (Legea nr. 59/ 1934 modificata prin Legea 83 /1994 ,Norma Cadru nr.6/1994 a BNR si Normele interne ale Bancii)

Părţi implicate Utilizatorii acestui instrument de plata pot sa fie atat persoanele fizice cat si persoanele juridice. Cecul pune în legătură trei persoane( trei parteneri):

- trăgătorul ; - trasul ;- beneficiarul.

Instrumentul ( CECUL) este creat de trăgător (debitor) care, în baza unui disponibil constituit în prealabil la o societate bancară,dă un ordin necondiţionat acesteia, care se află în poziţia de tras, să plătească la prezentare o sumă determinată unei terţe persoane sau

însuşi trăgătorului emitent, aflata în poziţia de beneficiar (creditor) Cele trei persoane care sunt puse în legatură prin cec fac toate operaţiunile legate de acest instrument în nume propriu:

- trăgatorul emite cecul,- posesorul legitim ( beneficiarul) îl încasează,- trasul îl plăteşte.

Persoana aflată în poziţia de tras într-o operatiune cu cec-uri este numai o societate bancară.



95

5.2.1. Menţiunile obligatorii si facultative ale cecului

Mentiuni obligatorii:

Cecul trebuie să îndeplinească condiţiile de formă şi de fond obligatorii prevazute de dispoziţiile legale în vigoare.In toate redactările, cecul trebuie să cuprindă menţiunile obligatorii dispuse de lege, care să satisfacă cerinţele unei informaţii

suficiente, precum şi cerinţele reflectării garanţiei date de tragator privind plata prin înscrisul respectiv. Acestea sunt :

Denumirea de cec, care trebuie să figureze în însuşi textul titlului, deasupra semnăturii trăgătorului. Lipsa denumirii de cecatarge nulitatea instrumentului. Se utilizează formula consacrată: „Plătiţi în schimbul acestui cec”, exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea titlului.

Ca o excepţie, potrivit legilor din SUA, denumirea de cec în textul instrumentului nu este obligatorie, fiind suficient ordinul necondiţionat datunei bănci de a plăti o sumă.

Ordinul de a plăti dat de trăgător, trasului, societate bancară, trebuie să fie clar, precis şi necondiţionat. Orice condiţii,limitări sau contraprestaţii, care se adaugă ordinului imperativ de a plăti („Plătiţi″), duc la nulitatea instrumentului.

Suma de plată, cuantum ( cifre si litere) exprimat în monedă de plata (prin simboluri recunoscute pe plan internaţional (ex: EUR,USD etc).

Numele trasului, societate bancară. Locul plăţii. In cazul neachitării cecului, beneficiarul acestuia va îndeplini, în locul indicat ca loc al plăţii, formalităţile cerute de

lege pentru păstrarea drepturilor sale. Data emiterii, cu indicarea precisă a zilei, lunii, anului. Data emiterii trebuie să fie unică, posibilă şi certă. Locul emiterii, care trebuie să figureze alături de data emiterii cecului. Semnătura trăgătorului, care trebuie să fie autografă, manuscrisă şi redactată cu pixul sau stiloul cu cerneală de culo are

neagră sau albastră la sfârşitul textului cecului. Lipsa ştampilei nu afectează valabilitatea cecului. Simpla ştampilă a unui trăgător, persoană juridică, neînsoţită de semnatura reprezentantului autorizat al acesteia, anulează cecul.

Semnatura trăgătorului trebuie să fie explicită, in campul destinat semnaturii trebuie inscris numele tragatorului adica numele şiprenumele persoanei fizice, aşa cum se află acestea înscrise în actul de identitate sau denumirea persoanei juridice, aşa cum se aflăaceasta înscrisă în Registrul Comerţului, precum si semnatura autografa a tragatorului persoana fizica sau a reprezentatului persoa nei juridice care are calitatea de tragator.

Pentru a putea trage cecuri, orice trăgător trebuie să depună specimenul semnăturii sale la societatea bancară la care aredisponibil.Banca nu va accepta în cadrul operaţiunilor sale, cecuri cărora le lipseşte una sau mai multe din menţiunile obligatorii stabilite de

lege, cu excepţia următoarelor cazuri: - In lipsa unei precizări privind locul de plată, se consideră ca loc de plată a cecului locul indicat lângă numele

trasului,(al bancii) prezumat a fi şi loc al domiciliului acestuia.

- In situaţia în care lângă numele trasului , deci langa numele bancii ,sunt indicate mai multe locuri, se va considera ceculplătibil la primul dintre aceste locuri indicate.



96

- In situaţia în care nu este indicat nici un loc lângă numele trasului, se va considera cecul plătibil la adresa sediuluiprincipal al societăţii bancare trase. In lipsa unei precizari exprese privind locul de emitere, se va considera ca loc alemiterii locul indicat lângă numele trăgătorului.

Banca nu va primi cecuri în alb necompletate. Cecul în alb este un instrument de plată care cuprinde numai semnaturatrăgătorului, iar uneori şi o parte din menţiunile obligatorii. Menţiunile care lipsesc trebuie să fie completate atunci când posesorul prezintacecul la plată. Este obligatoriu ca cecul în alb să aibă completat numele ultimului posesor în momentul plăţii.

Banca nu va putea primi un cec în legatură cu care i-a fost notificat de către trăgător faptul că a fost completat abuziv şi apoi pus în circulaţie, chiar dacă cecul este prezentat de către un posesor de bună credinţă. Menţiunile facultative : Aceste menţiuni fac obiectul înţelegerii dintre persoanele semnatare ale cecului.

5.2.2. Tipuri de cecuri

Din punctul de vedere al beneficiarului cecului, acest instrument poate fi: Cec nominativ, care se plăteşte numai unei anumite persoane, cu sau fără clauza “la ordin”.Acest tip de cec ar e menţiuni făcute

de trăgător: cec nominativ; cec netransmisibil; cec plătibil numai primului beneficiar. Cecul nominativ cu clauza «nu la ordin» nu poate fitransmis prin gir, ci numai pe calea cesiunii ordinare.

Cecul emis cu clauza „netransmisibil”, pusă de către tras la cererea clientului sau de către un girant, nu poate fi plătit decât

primitorului său; la cererea acestuia, poate fi creditat în contul său curent. Primitorul nu poate gira cecul decât unei societăţi bancare pentru încasare. Aceasta nu-l poate gira mai departe

Cec la purtător , care se plăteşte f ie persoanei desemnate de beneficiar, fie purătorului instrumentului.Pe acest cec la emitere nu se indică expres numele beneficiarului sau poartă menţiunea „la purtător”, ceea ce înseamnă că va fi

plătit posesorului/purtătorului lui. Cecul la purtător se transmite prin simpla remitere a titlului de la un purtător la altu l.

Din punct de vedere al modului în care poate fi încasat cecul: Cec barat denumirea este dată de cele două linii paralele, verticale sau oblice înscrise de posesorul cecului, oriunde pe suprafaţa

acestuia. Aceasta înseamnă că beneficiarul va trebui să recurgă la serviciile unei bănci pentru încasarea sumei înscrise pe cec,

încasarea sumei înscrise în numerar direct de la banca trăgătorului nefiind posibilă.Bararea poate fi:

- generală dacă nu prezintă nici o menţiune între cele două linii. Cecul cu barare generală nu poate fi plătit de tras decâtunei societăţi bancare sau unui client al trasului.

- specială dacă între cele două linii este menţionată denumirea unei bănci. Cecul cu barare specială nu poate fi plătit detras decât societăţii bancare înscrise în cec sau, dacă aceasta este trasul, unui client al său.

Cecurile pot fi barate în momentul emiterii sau în cursul cir culaţiei (de către oricare din posesorii lor ulteriori).

Bararea generală poate fi transformată în barare specială, operaţiunea inversă fiind interzisă. Cecul nebarat se poate plăti în numerar sau în cont, fără nici o restricţie, potrivit solicitării benef iciarului.



97

ţ Cecul certificat este un cec obişnuit care poate fi barat sau nebarat care se achită la prezentare, pe care banca (trasul) confirmă

existenţa disponibilului necesar efectuării plăţii. In acest caz, cel care a emis cecul (trăgătorul) nu mai poate retrage din contul săusuma certificată până la expirarea perioadei de prezentare.

Certificarea unui cec poate fi cerută unităţii băncii de către trăgătorul emitent sau de unul dintre posesorii ulteriori, ben eficiari aicecului. Acest lucru este solicitat în scris.

Odată cu certificarea cecului, unitatea băncii rezervă suma într -un cont deschis pe numele trăgătorului din care, aceasta poate fi

retrasă numai la cererea scrisă a trăgătorului si, după expirarea termenului de prezentare al cecului certificat. Cecul circular este emis de o bancă asupra altei bănci sau asupra subunităţilor sale. Este un titlu de credit la ordin, plătibil la

vedere, în termen de 30 de zile de la emitere.Prin cecul circular, societatea bancară emitentă se obligă definitiv a efectuaplata cecului respectiv în favoarea beneficiarului care

este şi clientul său. Sursa de fonduri din care societatea bancara efectueaza plata, o constituie disponibilul in prealabil c onstituit debeneficiarul cecului circular, clientul sau.

Cecul de călătorie este un cec cu valori fixe, imprimate pe înscris, odată cu tipărirea acestuia. Aceste cecuri sunt emise de băncisau de institutii specializate autorizate si, vândute clienţilor pentru a putea înlocui banii lichizi necesari într -o călătorie.

Plata cecului de călătorie este condiţionata de identitatea dintre semnatura persoanei care a primit cecul (posesorul) şi semnăturapersoanei care îl încasează. De fapt, posesorul depune o primă semnătură pe cec, în momentul în care îl cumpără, in prezenta functionaruluibancar de la ghiseul bancii, iar a doua în momentul încasării, în prezenţa funcţionarului bancar de la ghişeul băncii sau în momentul

efectuării unei plăţi în prezenţa beneficiarului. In cazul cecului de călătorie, trăgătorul poate fi una şi aceeaşi persoană cu trasul. In caz contrar, cele două persoane au relaţii de

cont.Cecurile de călătorie sunt tipărite, ca şi biletele de bancă, în sume fixe. Cecul în alb este cecul care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar uneori şi o parte din menţiunile cerute de formularul

cecului.Menţiunile care lipsesc trebuie să fie completate în momentul prezentării cecului la plată de către posesor.Unităţile băncii nu vor primi pentru plată cecuri în alb necompletate sau în legătură cu care le -a fost notificat de către trăgător că au

fost completate în mod abuziv, chiar dacă acestea au fost prezentate la plată de posesori de bună credinţă. Cecul plătibil în cont, ca şi posesorul unui cec, poate interzice plata în numerar, înserând transversal pe faţa cecului cuvin tele

„plătibil în cont”, „numai pentru virament” sau altă expresie echivalentă. In funcţie de părţile angajate în derulare, cecurile se pot clasifica în: Cecuri personale - Cecul personal este cecul tras de o persoanaă fizică sau juridică (trăgător) asupra unei bănci (tras) în

favoarea unei alte persoane fizice/ juridice (beneficiar) - trăgătorul fiind titularul unui cont personal. Cecuri bancare - Cec bancar este cecul tras de o bancă, din ordinul unui terţ, asupra sa sau asupra unei alte bănci, în favoa rea

unei persoane fizice/ juridice indicată de ordonator.

Cecuri postale Au utilizare mai ales în localităţile unde nu există unităţi ale băncilor. Acest tip de cec nu poate fi transmis prin gir.

In funcţie de momentul plăţii către beneficiar cecurile pot fi:



98

In funcţie de momentul plăţii către beneficiar, cecurile pot fi:

Cecuri ce se plătesc la prezentare , de exemplu Cecurile de călătorie ( se plătesc la ghişeele băncii ,cu excepţia cazului cândsunt cedate unei alte persoane)

Cecuri cu plata ulterioară, după încasarea acestora de la banca plătitoare :

- cecurile personale, cecurile bancare;

- cecurile money order - sunt cecuri care au menţionat pe ele „international money order” sau „money order”. Caorice cec are serie, dată de emitere, nume beneficiar, suma în cifre şi litere. Se andosează pe verso de beneficiarulsumei.Toate cecurile money order au limită de sumă care nu poate fi depăşită.

- cecurile guvernamentale (emise de autoritatile canadiene) - aceste cecuri au ca element de siguranţă în colţul dinstânga sus ca siglă o frunză de arţar de culoare roşie, încadrată de două dreptunghiuri de culoare roşie. Imediatlângă siglă este scris, în limba engleză şi franceză „Government of Canada”. Pe verso cecului apare menţiunea„Government of Canada”.

- cecurile de trezorerie – (emise de Trezoreria SUA): cecuri ce au acoperirea trezoreriei SUA şi au imprimatecuvintele “United States Treasury”.

5.2.3. Condiţii de emitere şi de plată ale ceculuiFara sa existe o diferentiere oficiala intre instrumentele de plata , in practica cecului i se atribuie o importanta si o atentiedeosebita . Explicatia poate fi aceea ca alaturi de Cambie si Bilet la Ordin , Cecul este nu numai un simplu instrument de plata ci si unefect al actelor de comert si un titlu veritabil de credit (pozitie in care reprezinta o garantie foarte convingatoare in mana creditoruluica-si va incasa pretul livrarilor de bunuri si servicii catre debitor - partenerul dintr-un act comercial consumat - )

De aceea emiterea si plata cecului se face in conditii exprese prevazute de lege , intre care retinem : Trăgătorul poate emite cecuri numai în condiţiile existenţei unor fonduri proprii disponibile in momentul emiterii

instrumentului, de valoare mai mare sau egala cu aceea a cecului, în contul deschis la unitatea bancară trasă, care să poată face posibilăef ectuarea plăţii de către aceasta.

Disponibilul trebuie să fie lichid, cert şi exigibil şi să nu existe nici un impediment de ordin juridic sau material care să împiediceefectuarea plăţii cecului.

Mai concret si mai precis , emiterea cecului de catre tragator trebuie sa se bazeze pe o acoperire , care trebuie sa indeplineqascaurmatoarele conditii :

- sa fie constituita inainte de emiterea cecului :- sa reprezinte o valoare cel putin egala cu cea a cecului;- sa fie disponibila in sensul de a fi lichida si exigibila in raportul juridic dintre banca si client;

- sa fie irevocabila , in sensul ca tragatorul este obligat sa mentina acoperirea la dispozitia purtatoruluicecului pana la incasare sau pana la prescriptia titlului .



99

Pentru a putea trage cecuri, orice trăgător trebuie să aibă la societatea bancară trasă specimenul semnăturii sale. Emiterea unui cec de către trăgător fără ca acesta să dispună în momentul emiterii de fondurile necesare plăţii cecului, atrag e

sancţiuni civile si penale, potrivit prevederilor legale în vigoare. Aceasta nu duce însă la nulitatea cecului, el putând fi onorat de tras laprezentare, dacă în intervalul de la emitere şi până la prezentatrea la plată, trăgătorul procură trasului fondurile necesare pentru acoperireacecului.

Menţiunea de acceptare pe cec nu invalidează instrumentul, ci se consideră ca fiind nescrisă.

In cazul ceculu i cert i f icat , trasul confirmă, înainte de remiterea cecului către beneficiar, existenţa fondurilor necesare efectuăriiplăţii. Certificarea cecului atrage după sine faptul că trăgătorul nu mai poate retrage din contul său suma destinată plăţii cecului respectiv, înainte de expirarea termenului de prezentare al acestuia.

Banca certifică cecurile prin expresia „certificat”, însoţită de numele şi prenumele, redactate cu claritate, ale reprezentantului săulegal care are competenţa să efecueze această operaţiune, precum şi de semnatura acestuia şi ştampila băncii. Prin certificar ea cecului,trasul nu se obligă direct, însă are obligaţia ca, în caz de neplată, să despăgubească posesorul care a suferit o daună din acest motiv.

Ca urmare a funcţiei sale principale de instrument de plată, cecul poate fi tras numai la vedere (la prezentare). Oricemenţiune redactată pe cec privind o anumită scadenţă fixă sau o anumită perioadă de timp admisă între data prezentării şi dataplăţii cecului este considerată nescrisă.

Cecul care are înscrisă ca dată a emiterii sale o dată ulterioară datei prezentării la plată se numeşte cec postd atat . Ceculpostdatat este plătibil în ziua prezentării, data menţioantă ca dată a emiterii considerându-se nescrisă.

Intre trăgător şi tras poate interveni o înţelegere conform căreia trasul va plăti cecul numai după ce trăgătorul a avizat instrumentulrespectiv. O astfel de înţelegere este exprimată prin formula: „Plătiţi numai după aviz", redactată pe cec. Această înţelegere nu poate fiopusă posesorului cecului, acesta rămânând plătibil la vedere. Primirea avizului de către bancă, din partea trăgătorului, nu reprezintă ocondiţie pentru efectuarea plăţii ci, un procedeu suplimentar de verificare a autenticităţii cecului şi de limitare a situaţiilor în care s -ar efectuaplata unor cecuri false sau a unor cecuri valabile, dar care se află în mâna unor posesori de rea credinţă.

Cecul emis şi plătibil în România trebuie, sub sancţiunea pierderii dreptului de regres împotriva giranţilor şi garanţilor, să fieprezentat la plata în termen de 8 zile, dacă este platibil în chiar localitatea unde a fost emis, iar în celelalate cazuri în termen de 15 zile.

Aceste reguli actioneaza in situatia in care, pe cecul respectiv nu sunt mentionate alte termene de valabilitate ale acestora. Girantul care a transmis exemplarele la diferite persoane, ca şi giranţii următori, sunt ţinuţi obligaţi în temeiul tuturor exemplarelor

purtând semnatura lor şi care nu le-au fost înapoiate.

Un cec va putea fi onorat de catre tras chiar si in cazul in care termenul sau de prezentare a expirat si tragatorul nu a revocatordinul de plata privind cecul respectiv. Un cec poate fi revocat in interiorul termenului de prezentare la plata numai in cazul pierderii sau furtului instrumentului respectiv. Principiul irevocabilitatii cecului, in interiorul termenului legal de prezentare la plata, nu este afectat de situatiile limita intervenite

in ceea ce il priveste pe tragator. Astfel, cecul poate produce aceleasi efecte si purtatorul sau beneficiaza de aceleasi drepturi chiar daca,dupa emiterea acestuia a intervenit moartea, incapacitatea sau restrangerea capacitatii tragatorului.



100

5.2.4. Posibilităţi de transmitere a cecului simpla remitere - în cazul cecului la purtător, care în momentul emiterii nu indică expres beneficiarul sau poartă menţiunea “la

purtător”. Acest cec poate fi plătit fie persoanei desemnate ca beneficiar, fie deţinător ului cecului. cesiunea de creanţă - atunci când cecul este emis pe numele unei anumite persoane (cec nominativ ) si tragatorul (emitentul ) a

inscris in textul cecului mentiunea “nu la ordin”, în acest caz numai persoana nominalizată poate să îl încaseze . Acest cec poate fi

transmisibil numai prin cesiunea de drept comun.Cesiunea de creanţă de drept comun este un mijloc specific de transmitere a obligaţiilor constând în acordul de voinţă (contr actual)prin care creditorul numit cedent transmite în mod voluntar, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, dreptul său de creanţă unei alte persoanenumită cesionar care va deveni astfel creditor în locul său şi care va putea încasa de la debitor creanţa creată.

girul sau andosarea – operaţiunea prin care beneficiarul cecului (girant) transfera altei persoane (giratar) toate drepturile cerevin din cecul in cauza . Este deci procesul prin care se transmit odată cu remiterea şi toate drepturile ce rezultă din cec, printr-o declaraţiescrisă şi subscrisă pe instrument. Este transmisibil prin gir numai cecul stipulat plătibil unei anumite persoane(nominativ) cu sau fără clauzaimpusă de “la ordin”.

5.2.5. Girul si operatiile de girare ale ceculuiGirarea unui cec este operatiunea prin care beneficiarul cecului , transmite unui nou beneficiar , o data cu remiterea , toate drepturile

rezultate din cec.Noul beneficiar poate la randul sau sa gireze cecul.Girul poate fi făcut chiar în folosul trăgătorului sau al oricărui alt obligat, aceştia putând să gireze din nou cecul.Girul poate fi “în plin” sau “în alb”.

- Girul “în plin” presupune declaraţia girantului semnată şi datată de el, cuprinzând ordinul adresat trasului de a-l plătiunei anumite persoane indicate de girant. Girul în plin trebuie să cuprindă următoarele elemente: semnătura girantului,care este elementul esenţial al girului, numele giratarului, data girării.

- Girul “în alb” este format numai din semnătura girantului înscrisă pe spatele cecului sau pe adaosul acestuia. Girul transmite proprietatea cecului cu particularitatea că giranţii devin obligaţi solidar pentru plata la prezentare. In cazul neplăţii

cecului de către tras, la prezentare, posesorul acestuia se poate îndrepta pe cale de regres oricăruia dintre obligaţi şi imp licit împotrivaoricăruia dintre giranţi.

Cecul fiind indivizibil , girul partial este nul

5.2.6. Avalizarea cecului : este o operatie prin care o terta persoana , numita avalist garanteaza o obligatie de plata asumata depersoana obligata prin cec, numita avalizat .

Este o forma de garantare, totala sau partial a platii unui cec, data de catre un tert (altul decat banca) sau chiar de catre un semnatar al cecului.

Posesorul cecului poate sa se indrepte direct impotriva avalistului, fara a mai fi respectata ordinea din dreptul civil, deoarece obligatiaacestuia este o obligatie autonoma si solidara.

A l l d fi i f l t l” t d li t fi i i l t li t l i A l l d di t



101

Avalul se da, fie prin formula „pentru aval” semnata de avalist, fie prin simpla semnatura a avalistului. Avalul se da, direc t pe cec, saupe adaosul acestuia si trebuie sa mentioneze persoana pentru care este dat. In lipsa mentionarii persoanei pentru care este dat, avalul seconsidera dat pentru tragator.

5.2.7. Controlul operaţiunilor cu cecuri În cadrul activităţii curente, pentru operaţiunile efectuate cu cecuri, personalul băncii va avea în vedere următoarele aspecte: - Cecurile să fie emise pe blanchete cec ale bancii emitente , să fie completate şi să conţină menţiunile obligatorii, potrivit reglementărilor legale în vigoare, fără alterări ale textului sau modificări; - Semnătura să corespundă cu specimenul de semnături înregistrat în bancă; - Verifica concordanta dintre suma scrisa in cifre si cea in litere. Daca exista diferente intre suma scrisa in cifre si cea in litere,

suma de plata va fi considerata cea scrisa in litere;- In cazul in care suma de plata este scrisa de mai multe ori pe fata cecului, fie in cifre fie in litere, suma care va fi platita este

suma cea mai mica;- Pentru suma de plată să existe disponibilităţi băneşti în contul trăgătorului; - În cazul prezentării la plată a unui cec girabil să verifice succesiunea regulată a girurilor; - Să verifice dacă identitatea persoanei care prezintă cecul la plată corespunde cu identitatea beneficiarului; - În cazul în care se constată prezentarea la plată a unor cecuri fără acoperire unităţile băncii vor proceda in conformitate cu

prevederile Rgulamentului BNR nr. 1/2001 privind Centrala Incidentelor de Plati, cu modificarile si completarile ulterioare;- Respectarea circuitelor, termenelor şi intervalelor de timp obligatorii prevăzute de reglementările în vigoare pentru efectuareaoperaţiunilor cu cecuri;

- Refuzurile la plată datorate neîndeplinirii condiţiilor de decontare să fie transmise prin fax (cu confirmare telefonică de primire)unităţii bancare prezentatoare, în ziua întocmirii lor, urmând ca documentele originale să fie transmise prin poştă, până la data compensării;

Pentru o mai buna intelegere a importantei acestui instrument de plata precum si a tehnicilor bancare de utilizare si circulatie aacestuia va prezint in continuare un material ilustativ , realizat de Banca Nationala a Romaniei :



102



103



104



105



106



107

Noul format si noul mod de completare si de decontare a instrumentelor de debit –CECUL- conform OUG nr. 38/2008 pentrumodificarea si completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului este urmatorul



108

5.3. BILETUL LA ORDIN Fr. = Billet a l’ordre ; En. = Promissory note ;

BO este definit drept un titlu de credit sub semnatura privata prin care emitentul (subscriitorul , in calitatea de debitor ) se obliga sal t fi t d b i l it t l t i d it b fi i ( b i ) lit t d



109

plateasca o suma fixata de bani la un anumit termen sau la prezentare unei persoane denumite beneficiar ( subscris), care are calitate decreditor.

OBSERVATIE : spre deosebire de CEC sau Cambie BO este doar o promisiune de a plati si in acest caz emitentul este platitorulsau altfel spus trasul este aceiasi persoana cu tragatorul

Numarul persoanelor implicate initial in circuitul BO se reduce la doua. Operatiunile la care este supus un BO sunt urmatoarele :

- initial apre relatia comerciala (clasica) intre un furnizor si un client al acestuia;- beneficiarul marfii nu are bani cu ce sa achite marfa cu care se aprovizioneaza , in momentul furnizarii ei si se

angajeaza sa o achite intr-un anumit timp , fapt pentru care emite un BO. - furnizorul (beneficiarul BO) poate opta pentru urmatoarele variante de incasare :

- sa-l prezinte trasului la plata intr-un timp pe care doreste el , operatiune denumita plata la prezentare. - sa-l gireze catre alt beneficiar (beneficiari) in cazul in care are la randul sau o datorie catre acest beneficiar - sa astepte sa-si incaseze BO la scadenta, inainte insa trebuind sa-l prezinte emitentului pentru avizare( de

acum incepe sa curga ter menul de scadenta )- sa se prezinte la o banca si sa scontenteze BO.

Observati ca fata de CEC, la Biletul la Ordin apare un element nou si anume scadentaScadenta este termenul la care BO este exigibil si trebuie platit ! Un BO poate avea scadenta la vedere , la un anumit timp de la

vedere sau de la un anumit timp de la data emisiunii. Scontarea Biletului la Ordin

In primele trei cazuri beneficiarul BO primea intreaga valoare inscrisa pe instrumentul de plata , iar in cazul scontarii primesteo valoare mai mica decat cea nominala , diferenta numindu-se taxa scontului.

Taxa scontului + comisionul incasat de banca pentru costurile ocazionate de efectuarea operatiunilor de scontare a Biletului laordin dau o valoare numita agio (Taxa scontului + comisionul = agio )

V xD x NzTaxa scontului se calculeaza dupa urmatoarea formula T s = ------------------- unde :

360

V – valoarea BO; Ts – Taxa scontului ; D - Nivelul dobanziiNz - nr de zile calendaristice dintre data scontarii si ziua scadentei.

Pentru o mai buna intelegere a importantei acestui instrument de plata precum si a tehnicilor bancare de utilizare si circulatie aacestuia va prezint in continuare un material ilustativ , realizat de Banca Nationala a Romaniei :



110



111



112

Noul format si noul mod de completare si de decontare a instrumentelor de debit – BILETUL LA ORDIN- conform OUG nr



113

Noul format si noul mod de completare si de decontare a instrumentelor de debit – BILETUL LA ORDIN- conform OUG nr.39/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin , este urmatorul:

5.4. CAMBIA sau TRATA



114

Cambia este un instrument de plata si un titlu de credit care pune in procesul creeri si utilizarii sale trei persoane :- tragatorul care in calitate de creditor ordona plata; (pf sau pj) - trasul care in calitate de debitor va plati suma inscrisa pe cambie (pf sau pj)- beneficiarul (pf sau pj chiar si o banca)

Titlul este creat de tragator in calitate de creditor ( Atentie: in cazul cecului si al BO instrumentul era creat de tragator in

calitate de debitor ) care da ordin debitorului sau numit tras sa plateasca o suma fixa la o data determinata de timp , fie unui beneficiar fie la ordinul acestua din urma.Cu alte cuvinte prin intermediu cambiei in calitate de tragator veti putea plati o datorie fata de o anumita persoana

(beneficiar ) prin intermediul unei alte persoane (tras) care va era datoare si carei ii dati ordin sa plateasc beneficiarului cambiei saupoesorului cambiei suma respectiva la o data bine stabilita .

Tragatorul poate fi in acelasi timp si beneficiar al cambiei in situatia in care doreste sa-si recupereze direct o creanta a sa de ladebitor.

Sunt situatii cand tragatorul poate fi el insusi tras in situatia prin care prin cambie se obliga sa plateasca beneficiarului o suma debani la o anumita data .

Principalul obligat intr-o cambie este trasul care a acceptat cambia si nu tragatorul.Cambia are un format si un continut stabilit prin lege si , pentru a fi valabila si operabila bancar trebuie sa cuprinda o suma de date

si informatii obligatorii ( vezi pag. circuit)Toate precizarile facute la BO cu privire la scadenta si scontare sunt valabile si in cazul cambiei.Modalitatea cea mai frecventa de circulatie a unei cambii este girul. Adica actul prin care posesorul cambiei transfera altei persoane

numita giratar , printr-o declaratie scrisa si subscrisa pe titlu o data cu predarea acesteia , toate drepturile ce decurg din cambie .Cambiile pot fi supuse si operatiunilor de avalizare.De precizat ca bancile nu vor accepta decat cambii completate corect , citet cu toate datele cerute de norme , si in nici un caz nu vor

accepta cambii in alb.Pentru o mai buna intelegere a importantei acestui instrument de plata precum si a tehnicilor bancare de utilizare si circulatie a

acestuia va prezint in continuare un material ilustativ , realizat de Banca Nationala a Romaniei :



115



116



117

Noul format si noul mod de completare si de decontare a instrumentelor de debit – CAMBIA- conform OUG nr. 39/2008 pentrumodificarea si completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin , este urmatorul:



118

5.5 INCASSO

Decontarea prin Incasso este o metoda utilizata pentru plati inernationale ( transfer de debit international) , este relativsimpla , ieftina , dar negarantata bancar , bazandu-se in esenta pe obligatia de plata a cumparatorului , asumata prin contractul

i l i t ti l f i li i i i j t d l t di t b il i li t i i it l



119

comercial international , fara implicarea niciunui angajament de plata din partea bancilor implicate in circuitul sau.In cadrul operatiunilor cu Incasso bancile implicate nu isi asuma nici un risc comercial , singura lor responsabilitate

constatnd in manipularea setului de documente. Astfel Incasso- ul presupune tratarea de catre banci, conform instructiunilor primite, a documentelor comerciale ( facturi,

documente de transport, documente de proprietate, etc) si sau a documentelor financiare( cambii, bilete de ordin , Cecuri , chitante,etc ) in vederea acceptarii sau platii acestora.

Incasso-ul documentar ii asigura vanzatorului o protectie net superioara celei date de o simpla factura , dar inferioara celeiasigurate de un Acreditiv documentar

Spre deosebire de AcD , Incasso-ul documentar prevede faptul ca vanzatorul efectueaaza un export de marfuri sau oprestatie de servicii fara ca plata sa fie garantata.

Astfel , Incasso-ul documentar este recomandat a fi utilizat in cazul in care intre vanzator (exportator) si cumparator (importator) exista incredere reciproca.

Decontarea prin Incasso este reglementata de Publicatia nr. 522 a Camerei de Comert International de la Paris.In fuctie de documentele vehiculate Incasso-ul este de doua feluri :

- Incasso simplu – care presupune vehicularea doar de documente financiare - Incasso documentar – care presupune vehicularea de documente comerciale insotite sau nu de documente

finaniare.Participantii la circuitul Incasso-ului documentar sunt :- ordonatorul (exportatorul) – cel care initiaza operatiunea de Incasso- banca remitenta ( banca exportatorului) – banca careia ii este incredintata documentatia comerciela si financiaara si

operatiunea de Incasso ,de catre ordonator - banca prezentatoare (banca importatorului ) banca insarcinata cu prezentarea documentelor catre importator.si transferul

de fonduri ( efectuarea platii ) catre banca exportatorului.-trasul ( importatorul ) – destinatarul documentelor vehiculate prin Incasoo si cel care efectueaza plata produselor sau

serviciilor achizitionate.Prezentam mai jos circuitul Incasso-ului documentar :

CIRCUITUL INCASSO - ULUI DOCUMENTAR



120

EXPORTATOR (1) Livrarea marfurilor IMPORTATOR(ORDONATOR) (TRAS)

Plata (7)

(2) Depunerea (4) Remitereadocumentelor Plata (5) documentelor

TransmitereaDocumentelor (3)

BANCA BANCAEXPORTATORULUI (6) Plata IMPORTATORULUI

(remitenta) (prezentatoare)

5.6. DEBITUL DIRECT. Este forma in care debitorul (beneficiarul serviciilor) mandateaza banca la care are contul saonoreze cererile de plati ale unui anumit creditor de regula un prestator de servicii repetate (telefon, electricitate, gaze, apa ,salubritate , etc. ) fara acordul expres al sau ( aldebitorului.)

Dd (debitul direct) este de fapt un acord de principiu sub forma unui inscris care se bazeaza pe increderea in banca si in



121

Dd (debitul direct) este de fapt un acord de principiu , sub forma unui inscris care se bazeaza pe increderea in banca si incorectitudinea creditorului.

Avantajele acestei forma de stingere a obligatiilor intre parteneri (a acestei proceduri de transfer debit) sunt substantiale pentrucei trei parteneri :

- debitorul nu mai emite cate un instrument de plata pentru fiecare factura ;- creditorul incaseaza imediat banii , la simpla cerere;- banca transfera banii dintr-un cont in altul , si practic ramane cu banii , cu fondurile , nu le transfera la alta banca si in plus

incaseaza si comisioanele de la ambii clienti.Intrucat avem de a face cu un transfer de proprietate asupra banilor de la un partener la altul , acesta se va realiza numai pe

baza unor raporturi juridice scrise intre cei trei parteneri astfel:- conventie intre debitor si creditor privind dreptul creditorului (furnizorului) de a initia plata fara acordul prealabil al debitorului(

beneficiarul de servicii) ;- conventie de mandat intre debitor si banca platitoare privind acceptul debitorului pentru plata din contul sau, fara acordul

expres al acestuia.- angajament privind debitarea directa intre banca colectoare si creditor.

Decontarile au la baza fisierele electonice cu facturile si clientii si care se transmit de catre furnizor unitatilor bancii platitoare

prin intermediul bancii colectoare , iar banca platitoare , la o data stabilita declanseaza mecanismul de transfer al fondurilor catreunitatea bancara la care furnizorul are contul.Transferul are loc efectiv la centrala banca centrala care preia sumele din conturile unitatilor bancare platitoare si le transfera

in contul unitatilor bancare colectoare , care , dupa primirea mesajului de transfer , inregistreaza suma in contul baneficiarului.

Procesul de stingere a obligatiilor conractuale prin plat efectuate prin Debit direct se desfasoara potrivit circuitului demai jos:

CIRCUITUL DECONTARILOR PRIN DEBIT DIRECT

DEBITOR (1) C ti d bit di t CREDITOR



122

DEBITOR (1) Conventie debit direct CREDITORBENEFICIAR DE FURNIZOR DE

SERVICII SERVICII

(2) Conventie (3) Aranjament de debitarede mandat directa

(4) Fisier facturiBANCA PLATITOARE BANCA COLECTOARE

(5) Transfer (8) Transfer dede fonduri fonduri

BANCA CENTRALA

Bc. Platitoare Bc. colectoare

(6) Debitare cont (7) Creditare cont

banca platitoare banca colectoare

5.7 PLATILE PROGRAMATE ( standing order) este o varianta a debitului direct in care banca debitorului accepta sa plateasca, la anumite date (decadal, , chenzinal, lunar) , potrivit mandatului primit o suma fixa in favoarea unui furnizor , fara a mai fi nacesarasolicitarea de plata expresa a acesuia.

De fapt , plata a fost initiata de furnizor la stabilirea procedeului de plata si intrucat sumele sunt egale , nu mai este necesar sase repete acesta solicitare de fiecare data , diferentele dintre sumele cuvenite si cele platite urmand sa se reglementeze la finele lunii.

In acest sens intre banca si debitor se incheie un contract de mandat in vederea executarii unei instructiuni a debitorului. Prinacest mandat banca mai este autorizata sa constituie disponibilitatile necesare din fondurile debitorului sau sa asigure acestuia creditele



123

acest mandat banca mai este autorizata sa constituie disponibilitatile necesare din fondurile debitorului sau sa asigure acestuia creditelenecesare platii .In mod practic se realizeaza din parte bancii un management de trezorerie care are ca finalitate constituirea delichiditati in contul curent al platitorului , debitorului.

Un astfel de procedeu se practica , de regula , in cazurile in care sunt livrari zilnice de materii prime cu un volum relativ constantplatile avand un caracter de repetabilitate ( exp. aprovizionarea cu materii prime a fabricilor de ciment)

B. TRANSFERUL DE CREDIT

Este cel mai frecvent procedeu bancar folosit pentr stingerea obligatiilor de plata dintre participanti la o tranzactie. Statisticafurnizata de catre Banca Reglementarilor Internationala indica o pondere a transferului de credit pentru un an de peste 95% in tarile dinEuropa de Vest si 85 – 90% in tarile din Europa Centrala si de Est.

Preferinta pentru transferul de credit este justificata de forma accesibila a instrumentului de plata folosit (ordinul de plata) ,universalitatea acestuia , circuitul bancar simplu si timpul foarte scurt de decontare( de la plata amanata la plata in timp real)

Transferul de cedit este prezentat in literatura de specialitate ca un procedeu de transmitere a fondurilor de la un partener la altul prin intermediul bancilor si a unui instrument de plata specific , din dispozitia debitorului (cumparatorului) in favoareacreditorului( vanzatorului).

BNR il numeste o serie de operatiuni care incep prin emiterea de catre platitor a unui ordin de plata (OP) dat uneiinstitutii (banca) de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani si care se finalizeaza prin acceptarea

respectivului OP de catre institutia (banca) destinatara.Pentru realizarea transferului de credit , debitorul trebuie sa dispuna obligatoriu de un un depozit bancar la vedere sau sabeneficieze de un credit aprobat pentru asemenea plati.

Participantii la un transfer de credit sunt partenerii de tranzactie (cumparatorul si vanzatorul) si bancile implicate , astfel : ordonatorul ( platitor sau emitent) – clientul bancii care emite un ordin de plata pe cont propriu si da dispozitie bancii sale de a

efectua transferul monetar in vederea stingerii unei obligatii de plata. beneficiar (destinatar)- persoana desemnata prin ordinul de plata de catre platitor sa primeasca o anumita suma de bani;

beneficiarul este ultimul participant la transfer cu care se incheie circuitul.; banca emitenta ( initiatoare) - prima institutie care emite un ordin de plata pe cont propriu in cadrul unui transfer-credit;

La un transfer pot participa mai multe banci si fiecare emite un OP catre banca urmatoare deci devine banca emitenta , iar pentru ale diferentia prima banca se numeste initiatoare.

banca destinatara (banca receptoare , banca colectoare colectoare) - institutia care receptioneaza (primeste ; colecteaza) siaccepta un ordin de plata fie in nume propriu, fie pentru a pune la dispozitia beneficiarului o anumita suma de bani, prin creditarea contuluibeneficiarului sau prin eliberarea sumei respective in numerar, in cadrul unui transfer-credit;

banca intermediara care intervine intre banca emitenta si banca colectoare pentru a intermedia transferul , daca bancilepartenerilor nu au relatii directe de corespondent;

Bancile intermediare se afla in dubla pozitie pe de o parte , de banca receptoare a transferului si pe de alta parte , de banca emitenta, adica de transmitere mai departe a aceluiasi transfer , in nume propriu.

Instrumentele specifice procedeului de Transfer de credit sunt :- Ordinul de plata (viramentul)



124

- Ordinul de plata (viramentul)- Acreditivul

5.8.ORDINUL DE PLATA ELECTRONIC Precizari legislativeVom trata in continuare acest instrument de plata prin prisma noilor reglementari in materie cuprinse in Regulamentul nr. 2 din 23

februarie al BNR care a intrat in vigoare la data de 8 aprilie 2005

Nevoia repozitionarii unor mijloace de plata in cadrul sistemului de plati din tara noastra , intre care si ordinul de plata, s-a datoratpunerii in practica a Sistemului Electronic de Plati Interbancare din Romania (SEP), asa cum este el prezentat in cele ce urmeaza.

Am retinut pentru acest curs doar cele mai semnificative informatii despre OP urmand ca dvs. sa studiati in amanunt regulamentumai sus indicat si sa cunoasteti pe aceasta cale tehnicile bancare de utilizare si circuitul OP.

Prezentul regulament se aplica ordinelor de plata pentru platile efectuate in moneda nationala pe teritoriul Romaniei, cu exceptiaordinelor de plata pentru platile efectuate in baza instructiunilor de transfer-credit intre diferite unitati ale Trezoreriei Statului, Regulamentulstabileste in detaliu constrangeri , proceduri si tehnici de utilizare a Ordinului de plata , cu referire la :

- Obligatiile partilor si principii de procedura- Obligatiile emitentului- Obligatiile institutiei receptoare- Obligatiile institutiei destinatare- Solutionarea transferurilor – credit nefinalizate , eronate sau intarziate , etc

Mai facem precizarea ca daca ordonatorii (persoanele fizice) nu dispun de facilitati electronice , acestia pot folosi , in continuareordinele de plata pe suport de hartie , care la banca emitenta se transforma in OP electronice si in aceasta forma intra in circuitul bancar .

Termeni conceptuali.Ordinul de plata (OP) este dispozitia neconditionata pe care emitentul , client al unei banci receptoare o da acesteia pentru a

pune la dispozitia unui partener al sau o anumita suma de bani. A pune la dispozitia unui beneficiar o suma de bani in baza unui OP inseamna a plati efectiv sau a face sa se plateasca

respectiva suma de bani.O dispozitie data banci in acest sens este considerata ordin de plata numai daca sunt indeplinite concomitent urmatoarele

cerinte :

- banca receptoare dispune de fonduri necesare pentru a efectua plata fie prin debitul contului emitentului fie prin incasarea efectivade la acesta a sumei de plata.- in continutul documentului nu se prevede ca plata sa se faca la cererea beneficiarului.Transferul de credit este asociat OP si presupune o succesiune de operatiuni care incep prin a se emite OP de catre platitor, prin

care i se da dispozitie bancii de a transfera suma de bani in favoarea beneficiarului si se finalizeaza prin acceptarea documentelor de catrebanca destinatara.

Emitentul - este persoana care emite OP in nume si pe cont propriu. Emitentul (platitorul sumei) poate fi clientul insusi al banciiinitiatoare sau chiar banca initiatoare daca exercita un mandat din partea clientului sau in acest scop

Beneficiarul sumei – este persoana desemnata de platitor prin OP sa primesca suma de bani. Beneficiarul poate fi un client albancii destinatare sau chiar banca destinatara daca are un mandat in acest sens



125

bancii destinatare sau chiar banca destinatara daca are un mandat in acest sens. Continutul ordinului de plata

Ordinul de plata trebuie sa includa urmatoarele elemente obligatorii: - identificarea ca ordin de plata;- identificarea platitorului, prin nume/denumire si cont (codul IBAN al contului acestuia deschis la institutia initiatoare,

codul IBAN atribuit centralei ori unitatii teritoriale a institutiei initiatoare sau, dupa caz, codul BIC) ori doar prinnume/denumire, in cazul in care platitorul nu are cont deschis la institutia initiatoare;

- identificarea beneficiarului, prin nume/denumire si cont (codul IBAN al contului acestuia deschis la institutiadestinatara, codul IBAN atribuit centralei ori unitatii teritoriale a institutiei destinatare sau, dupa caz, codul BIC) oriprin nume/denumire si adresa, in cazul in care beneficiarul nu are cont deschis la institutia destinatara;

- identificarea bancii initiatoare, prin denumirea centralei sau, dupa caz, a unitatii teritoriale si/sau codul BIC, in cazulin care platitorul difera de institutia initiatoare;

- identificarea bancii receptoare, prin denumirea centralei sau, dupa caz, a unitatii teritoriale si/sau codul BIC, incazul in care beneficiarul difera de institutia receptoare;

- suma si denominarea sumei;

- data emiterii ordinului de plata, care trebuie sa fie unica, posibila si certa;- elementul sau elementele care sa permita verificarea autenticitatii ordinului de plata de catre institutia initiatoare. In cazul platilor efectuate in relatia cu Trezoreria Statului, ordinul de plata va contine in plus urmatoarele elemente obligatorii:

- codul de identificare fiscala al platitorului;- codul de identificare fiscala al beneficiarului;- numarul de evidenta a platii, alocat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala;- numarul ordinului de plata dat de platitor;- referinte privind continutul economic al operatiunii;- data debitarii contului platitorului de catre institutia initiatoare (care se va completa de catre institutia initiatoare).

In plus fata de mentiunile prevazute mai sus banca initiatoare va putea conveni cu platitorul ca acesta sa furnizeze, dupa caz,si elemente suplimentare, cum ar fi, spre exemplu:

- exprimarea in litere a sumei prevazute in ordinul de plata;- data platii, care reprezinta ziua bancara in care platitorul doreste ca fondurile sa fie puse la dispozitia beneficiarului

de catre institutia destinatara, in cazul in care aceasta data este prevazuta de platitor;- referinte privind continutul economic al operatiunii care a generat ordinul de plata, in cazul platilor interbancare;- ordinul expres al platitorului ca institutia initiatoare sa execute ordinul de plata printr-un anumit sistem de plati sau

printr-o anumita institutie intermediara;

- codul de identificare fiscala al platitorului, in cazul platilor interbancare. Indeplinind conditiile de mai sus Structura unui OP electronic (mesaj de plata) se prezinta astfel :

ORDIN DE PLATA



126

ORDIN DE PLATA

Participant platitor Banca X centrala (codul BIC)Unitate initiatoare Banca X sucursala N (codul BIC)Platitor Firma ACont platitor xxxxxxxxxxxxx( codul IBAN)

Numar OP 1 Data emiterii 01. 04. 2010 Tipul de plata Servicii telefoniceParticipant beneficiar Banca Y centrala (codul BIC)Unitate destinatara Banca Ysucursala M (codul BIC)Beneficiar Firma B Cont baneficiar xxxxxxxxxxxxx( codul IBAN)Nr. de referinta a platii 1 Data decontarii 01.04. 2010Suma 80.000 lei (optzecimiilei) Reprezentand Plata servicii cf. Facturii nr. 575 /25. 03. 2010Semnatura Semnatura electronica (*******)Data si ora introducerii platii. 01.04. 2010

ATENTIE !! – va readuc aminte caracteristicile Codului IBAN si codului BIC ( cursul produse si servicii bancare anul II 2010) Codul IBAN ; ( International Bank Account Number) este elementul principal de identificare a unui cont curent bancar.El reprezinta un sir de caractere alfa numerice care identifica in mod unic la nivel international contul bancar al unui client la o

banca in Romania si este utilizat pentru procesarea platilor in cadrul sistemelor de plati sau prin banci de tip corespondent, exprimate in leisau valute.

Caracterele utilizate in structura codurilor IBAN pot fi numai litere majuscule ale alfabetului latin (A la Z) si cifrea arabe (de la 0 -9)Un cod IBAN are o structura formata dintr-un sir de 24 de caractere alfanumerice , care, considerate de la stanga la dreapta , au

urmatoarea semnificatie:

ROXXYYYYZZZZZZZZZZZZZZZZZZ RO64BRDE270SV39382982700- 2 caractere alfabetice scrise cu majuscule care reprezinta codul de tara ( in cazul nostru Romania)- 2 caractere numerice care reprezinta caracterele de verificare ale codului IBAN;

- 4 caractere de identificare a bancii sau a trezoreriei ( Acestea reprezinta primele patru caractere ale codului BIC a banciisau a trezoreriei – BIC Bank Identifier Code);

- 16 caractere alfanumerice care identifica in mod unic unitatea teritoriala a bancii sau a Trezorerieisi contul clientului deschis larespectiva unitate teritorial a bancii



127

respectiva unitate teritorial a bancii. Procesare in sistemul electonic a OPLa cele doua unitati , emitenta si colectoare are loc o procesare in sistemul electonic a OP care cuprinde trei faze : receptie - se efectueaza in front –office de catre administratorul de cont si este procedura prin care o banca recunoaste ca a

primit un ordin de plata in vederea verificarii autenticitatii acestuia printr-o procedura de securitate, a acceptarii si executarii ordinului deplata;

acceptare –se realizeaza in back-office, unde se produce o supervizare a informatiilor din OP si de cont potrivit unui principiubancar ”al celor patru ochi” care prevede ca in orice operatiune trebuie sa se implice cel putin doua persoane cu responsabilitati diferite.

In fond acceptarea este procedura prin care o banca recunoaste ca valabil un ordin de plata receptionat, in vederea executarii,obligandu-se sa execute serviciul de a transfera fondurile corespunzatoare sumei prevazute in ordinul de plata , la termenele si in conditiile dispuse de emitent prin ordinul de plata respectiv;

Acceptarea este confirmata printr-o parola.In practica bancara acceptarea este considerata momentul cel mai importanat in relatia cu clientul , intrucat prin aceasta banca a

acceptat OP si si-a asumat , asa cum am mai spus , responsabilitatea efectuarii transferului potrivit instructiunilor primite. executare reprezinta inregistrarea automata in conturi a transferului si transmiterea acestuia centralei bancii in vederea

introducerii in compensare ( plati de mica valoare) sau efectuarea transferului ,OP ,bucata cu bucata catre centrala bancii destinatare, ( plati

de mare valoare) sau catre o banca corespondenta .Intre emitent si banca receptoare se stabileste o procedura de securitate, in scopul:- de a determina daca un OP, o modificare sau o revocare a unui OP provine de la persoana indicata ca fiind emitent;- de a detecta erorile in transmiterea sau in continutul ordinului de plata ori a comunicarii de modificare sau revocare a acestuia;

Trunchierea informatiilor din OP .In cazul ordinelor de plata care iau forma unor mesaje electronice de plata transmise prin sisteme de plati , datorita restrictiilor

impuse de utilizarea unor mesaje electronice standard, numele/denumirile titularilor de conturi si, dupa caz, adresele acestora pot fitrunchiate de banci in momentul completarii mesajelor electronice aferente. Trunchierea se va realiza prin metode stabilite prin conventieincheiata intre institutii. Metodele de trunchiere trebuie sa asigure un grad adecvat de siguranta in interpretarea informatiilor trunchiate si vor fi aduse de institutii la cunostinta clientilor, in scris.

In cazul in care in ordinele de plata sunt prevazute informatii in forma codificata sau trunchiata conform intelegerii institutiilor

receptoare cu emitentii (inclusiv institutii emitente), bancile receptoare vor dezvolta in operatiunile lor metode de decodificare (relevare) cuperformante minime acceptate de comun acord, care sa permita evitarea riscului de a opera cu mentiuni obligatorii insuficient definite sinesatisfacatoare pentru cel care se constituie obligat printr-un ordin de plata.

Circuitul Ordinului de plata electronic: se prezinta mai jos fazele acestuia in varianta unei plati de mica valoare care circulaprin casa de compensati

Circuitul Ordinului de plata6 5

Banca B CASA DE COMPENSATII Banca A



128

Banca B CASA DE COMPENSATII Banca A colectoare emitenta(centrala) (centrala)

8 6 4

BANCA CENTRALA7 Prezentare

Transfer Sucursala/ Cont B Cont A Sucursala/ Agentie Agentie

OP OP

Beneficiar Ordonator

9 1 Active transferate 3Creditare cont Debitare cont

2

Emitere OP

Fazele transferului de credit prin OP si semnificatia pasilor efectuati este urmatoarea:

1.- In temeiul unui contract economic furnizorul (beneficiarul sumei) urmeaza sa primesca pretul prestatiei sale de la cumparator (platitorul , ordonatorul sumei) suma care are forma unui activ de transferat.

2.- Ordonatorul (platitorul) emite un OP pe care il transmite bancii sale , prin intermediul unei sucursale.3.- Sucursala emitenta valideaza OP si opereaza transferul in cont (debiteaza contul curent al platitorului , al emitentului)



129

3. Sucursala emitenta valideaza OP si opereaza transferul in cont (debiteaza contul curent al platitorului , al emitentului)4.- Sucursala emitenta transmite OP centralei bancii sale ( in cazul nostru Banca A)5,- Centrala bancii A prezinta OP la casa de compensare.6,- Casa de compensare stabileste soldul si il comunica bancii centrale ( BNR) pentru decontare , precum si celor doua banci

centrale A si B.7.- Banca centrala (BNR) transfera fondurile din contul bancii A in contul bancii B.

8.- Centrala bancii B transmite transferul la sucursala beneficiarului.9.- Sucursala opereaza transferul in contul beneficiarului , si ii crediteaza contul curent.

Sau intr-o prezentare mai simpla circuitul OP poate fi ilustrat astfel :

Circuitul Ordinului de plata

Livrarea unui produs sau prestare servicii (1)

EMITENT BENEFICIARStingerea creantei (5)

Emitere Transfer sume inOrdin de plata contul beneficiarului

(2) (4)

BANCA Transfer bancar (3) BANCA

INITIATOARE DESTINATARA

5.9. ACREDITIVUL Concept si Forme ale acreditivului documentar. Acreditivul este cea mai raspandita modalitate de plata in relatiile comerciale internationale datorita gradului ridicat de

certitudine , siguranta si control reciproc. Acreditivele documentare sunt supuse Regulilor si Uzantelor Uniforme privind acreditivul



130

, g p p g pdocumentar , Publicatia 500 a Camerei Internationale de Comert, Paris.

AcD (acreditivul documentar) reprezinta un angajament – indiferent de modul in care este definit sau scris – prin care obanca (emitenta) actionand la cererea si in conformitate cu instructiunile unui client (ordonatorul acreditivului) sau in numelesau propriu :

- urmeaza sa efectueze plata catre un tert (beneficiarul) sau la ordinul acestuia , sa plateasca ori sa

accepte efecte de comert ( trate) trase de acesta;- urmeaza sa autorizeze o alta banca sa efectueze o asemenea plata sau ca astfel de efecte sa fie

platite (trate); - autorizeaza o alta banca sa negocieze contra documentelor stipulate cu conditia ca termenii si

conditiile acreditivului sa fie respectate.Din punct de vedere al mecanismului de derulare AcD (acreditivul documentar) cunoaste doua forme:

- acreditivul documentar propriuzis- scrisoarea comerciala de credit

Fiecare dintre aceste modalitati , in practica utilizarii lor sau ca urmare a unor mentiuni suplimentare cunoaste mai multe tipuri :Acreditivul documentar propriuzis:

Din punct de vedere al fermitatii angajamentului bancar ; - revocabil- irevocabil

- neconfirmat- confirmat

Din punct de vedere al domiciliului: -in tara exportatorului; - in tara importatorului ; -intr-o terta tara

Din punct de vedere al modului de utilizare (plata):- cu plata la vedere- cu plata la termen - de acceptare

- de negociere Din punct de vedere al clauzelor speciale pe care le contine :

- transferabil- revolving (reinnoibil)- clauza rosie (red clause)- stand – by

- de compensatie(reciproce) Din punct de vedere al utilizarii combinate;

- subsidiar ( back-to-back)- acreditiv documentar cesionat



131

Acreditivul documentar sub forma scrisorii de credit. (letter of credit) este intalnit sub forma urmatoarelor inscrisuri ;

- scrisoare de credit,- scrisoare de credit simpla,- scrisoare de credit circulara,

- scrisoare de credit stand-by.

Caracteristicile acreditivului documentar confera acestei tehnici de plata , de transfer de credit , siguranta , atatexportatorului cat si importatorului. Succint acestea sunt :

Formalismul sau caracterul documentar consta in faptul ca exportatorul nu poate pretinde plata contravalorii marfurilor decat pe baza unor documente care fac dovada indeplinirii stricte a unor anumite conditii trecute in acreditiv

In operatiunile de acreditiv , toate partile interesate iau in considerare documentele si nu marfurile, serviciile si/sau prestatiile lacare se refera documentele.

Independenta fata de relatia contractuala de baza. El este considerat o tranzactie independenta de orice contractcomercial sau intelegere intre partile care au initiat relatia.

Aceste doua caracteristici pot fi invocate numai intre emitentul si beneficiarul acreditivului, , concordanta sau punerea deacord a celor doua inscrisuri – contract comercial si acreditiv documentar – fiind obligatie contractuala a celor doua parti. Fermitatea angajamentului bancar reprezinta criteriul decisiv de utilizare atat de larga a AcD. Indiferent de tipul AcD

banca actioneaza la cererea si in conformitate cu instructiunile ordonatorului fata de care se angajeaza sa efectueze o plata. Acest angajament ramane ferm pana banca primeste alte instructiuni decat cele initiale.

Adaptabilitate AcD reiese din insasi definitia lui : AcD este orice angajament ferm de plata , indiferent de modul in care afost scris sau definit. In functie de modul in care orice operatiune comerciala sau necomerciala poate sa imbrace o formadocumentara, AcD are supletea necesara adaptarii si la alte operatiuni decat cele de import-export. De aceea , in practica bancaraintalnim atat de diverse forma pe care le imbraca AcD.

AcD ofera o siguranta tuturor partilor implicate in derularea lui : - exportatorul are siguranta incasarii c/v marfii in conditiile respectarii intocmai a obligatiilor sale , de la o banca angajata sa

faca aceasta plata;- importatorul are siguranta ca plata marfii nu se va face decat conform documentelor care atesta , pe de o parte ,

expedierea acestora , iar pe de alta parte prin confruntarea lor cu instructiunile date bancii emitente ca au fost indeplinite intocmaiconditiilor cuvenite.

- pentru banca emitenta, angajata ferm sa plateasca exportatorului o suma din ordinul importatorului siguranta operatiuniiizvoraste din gajul asupra documentelor de expeditie.

In practica aceasta inseamna ca cea mai mare parte a acreditivelor impun ca documentele de expeditie sa fie emise pe numelesau la ordinul bancii emitente. Banca , avand astfel documentele de proprietate asupra marfii isi creeaza posibilitatea de a dispune deele daca ordonatorul nu isi va onora obligatiile de plata fata de ea.

Deci , esenta AcD tine de existenta gajului bancii asupra marfii.



132

g j p Partile implicate in derularea acreditivului. sunt prezentate mai jos :

IMPORTATOR Este cel care initiaza relatia de acreditiv , prin ordinul care il daORDONATORUL AcD bancii sale sa deschida AcD. In temeiul conditiilor stipulate in

contractul de vanzare – cumparare.

Ea deschide AcD la ordinul importatorului. Este banca careBANCA intotdeauna isi asuma , ferm , irevocabil angajamentul de plata.

IMPORTATORULUI Angajarea directa inseamna ca va efectua ea insasi plata catreBANCA beneficiar sau sa plateasca sau sa accepte cambii trase de

EMITENTA beneficiar.Daca plata e domiciliata la ea este si banca platitoare .

BANCA Este situata de regula in tara exportatorului . In functie de modulEXPORTATORULUI in care s-a angajat in derularea AcD si in functie de instructiunile

BANCA primite de la banca emitenta , poarta denumiri diferite : bancaPLATITOARE A AcD notificatoare , banca platitoare, banca trasa/acceptanta, banca

negociatoare si in unele cazuri banca confirmatoare.

In relatia comerciala este partea in favoarea caruia s-a deschis AcD.EXPORTATOR El expediaza marfurile si apoi depune la banca sa documentele

BENEFICIARUL AcD intocmite in stricta conformitate cu conditiile din acreditiv. Dupa

indeplinirea conditiilor incaseaza banii contra documente

Rolul fiecarei parti implicate in derularea AcD si mecanismul derularii acestui instrument de transfer credit internationaleste prezentat in continuare

Mecanismul derularii Acreditivului documentar

(5) expedierea marfurilor (12) in posesia docu-



133

(5) expedierea marfurilor (12) in posesia documentelor ridica marfa

EXPORTATOR (1) contract comercial IMPORTATOR

BENEFICIARUL AcD international ORDONATORUL AcD

(7) plateste c/v (11) achita c/vdocumentelor documentelor

(6) documente (10) documenteprivind expedi-erea marfii

(4) notificarea (2) dispozitie deexportatorului deschidere

AcD

(9) rambursare baniBANCA BANCA

EXPORTATORULUI (8) remitere documente IMPORTATORULUIBANCA PLATITOARE BANCA EMITENTA

A AcD (3) deschidere AcD A AcD

Sa detaliem mecanismul de derulare a Acreditivului documentar, utilizand informatiile din figura de mai sus;1.- existenta unui contract comercial international pe care partenerii au convenit sa-l plateasca prin AcD.2.- importatorul da un ordin (dispozitie) bancii sale , banca emitenta, pentru deschiderea AcD ordin care cuprinde toate



134

conditiile de termene si documente pe care trebuie sa le indeplineasca exportatorul pentru a i se face plata.3.- se deschide AcD , adica se elaboreaza un inscris (insasi AcD) prin care banca emitenta se angajeaza ferm la plata in favoarea

beneficiarului AcD (furnizorul , exportatorul) in conditiile de termen si documente potrivit instructiunilor primite de la ordonator. Acestdocument este transmis bancii exportatorului.

4.- banca exportatorului anunta (notifica) pe clientul sau exportatorul de deschiderea AcD si ii remite documentul AcD.

5.- se livreaza marfa. Exportatorul studiaza cu atentie AcD si inepe producerea marfii sau expedierea ei de pe stoc respectandfara abatere conditii convenite cu importatorul. Daca nu poate sa indeplineasca intocmai aceste conditii convenite cu importatorul ,exportatorul va solicita modificarea AcD.

6.- si - 7.- se utilizeaza efectiv AcD. Cand este in posesia documentelor care atesta ca a livrat marfa in termenele si conditiilestipulate in AcD , exportatorul le prezinta bancii sale. Banca sa (banca platitoare) verifica concordanta dintre documentele prezentate declientul sau exportatorul, cu conditiile din AcD. si ii efectueaza acestuia plata marfurilor expediate. In esenta acesti pasi( 6 si 7 )semnifica documente contra bani.

8.- si - 9.- se remit documentele si se ramburseaza suma . Banca platitoare , dupa efectuarea platii catre exportator, remite(trimite) bancii emitente (banca importatorului) documentele care fac si dovada acestei plati. Dupa un nou control al concordanteidintre documentele primite si conditiile din AcD banca emitenta ramburseaza banii bancii platitoare.

10.- si – 11.- se notifica importatorul si se platesc documentele . Banca emitenta detine documentele privitoare la marfa si pecare le va elibera importatorului , clientului sau , contra plata

12.- se elibereaza si se ridica marfa . Importatorul , ajuns in posesia documentelor isi ridica marfa de la caraus.

SISTEME DE PLATI SI TRANSFERURI DE FONDURI

5.10. SISTEME DE PLATI SI TRANSFERURI DE FONDURI IN ECONOMIA DE PIATA5.10.1. Concepte si caracteristici



135

5.10.1. Concepte si caracteristiciVom preciza inca de la inceput ca intr-un sistem de plati se face distinctie intre transfer de fonduri si plataIn esenta transferul de fonduri se refera la orice miscare a unor sume de la o banca la alta fara un scop economic anume

precizat, ca de exemplu transferuri bancare pentru alimentari cu fonduri a unor conturi, transferuri de bani intre persoane fizice in scopumanitar ,etc

Plata reprezinta insa un transfer de fonduri cu un anumit scop economic si care are ca efect stingerea unei obligatii financiare intrepartile participante la o tranzactie, precum si schimbarea statutului juridic al fondurilor.

Dezvoltand in continuare acest subiect, constatam : Transferul de fonduri este actul economico-juridic de a transmite sau de a crea drepturi asupra fondurilor banesti.

Prin notiunea de plata se intelege acel transfer de fonduri care are drept scop stingerea unor obligatii f inanciare dintre douaplati participante la o tranzactie economica in schimbul acelor sume fiind cedate bunuri si servicii.

Intr-o alta definitie plata reprezinta orice operatiune , atat de plata cat si de incasare , rezultata in urma unei operatiuni comercialesau necomerciale realizate de o unitate bancara pentru contul unui client al sau , sau in numele si pentru contul sau. Astfel prin plata seinteleg doar acele transferuri de fonduri realizate prin banci.

In acest context ,transferul de fonduri are un continut mai larg , incluzand asa cum spuneam mai sus , toate transferurile devaloare in forma baneasca , inclusiv cele ce nu sunt dublate de un transfer de bunuri sau servicii cum ar fi : transferul de fonduri dintr-un

cont in altul, transferul de fonduri in scop umanitar , transferuri de sume intre membrii unei familii fara a avea drept scop stingerea uneioblogatii, etc Din punctul de vedere al unei banci distingem :

- transferurile interbancare – sunt transferuri de fonduri facute intre banci diferite;- transferurile intrabancare – sunt transferurile de fonduri realizate intre unitatile aceleiasi banci.

Din punctul de vedere al dimensiunii valorii transferate avem :- transferuri de mare valoare daca depasesc o limita minima stabilita prin regulamentele bancare (in

Romania limita este de 50 .000 lei)- transferuri de mica valoare – se situeaza sub aceste valori.

Sistemul de plati poate definit ca un set de aranjamente privind descarcarea obligatiilor asumante de catre agentiieconomici (inclusiv persoanele fizice) in urma tranzactiilor economice cu bunuri (inclusiv active financiare) sau servicii.

Vazut din perspectiva sistemica , sistemul de plati reprezinta ansamblul institutiilor , reglementarilor , metodelor, mijloacelor,formelor de creante , canalelor de distributie , etc, utilizate in transferurile de fonduri , cu titlu definitiv si irevocabil, intre diversiparticipanti.

In principiu, sistemul de plati poate fi prezentat sintetic sub forma unei piramide inverse , cu cinci nivele , ca in figura de mai jos :

PERSOANE FIZICE SI PERSOANE JURIDICE

C S G C



136

BANCILE SI ALTI AGENTI NEBANCARI

CASELE DE COMPENSATIE

AGENTII DE DECONTARE

BANCACENTRALA

Persoanele fizice si juridice sunt cele care genereaza obligatiile de plata si astfel se situeaza la primul nivel al sistemului de plati. Acestea vor derula relatii de plati apeland la bancile din sistem sau alti agenti nebancari ( posta , companii de plati) , aflate la cel de-

al doilea nivel al sistemului de plati.Compensarea ordinelor date de banci se va realiza prin intermediul caselor de compensatie (nivelul trei ) iar decontarea propriuzisa

se va derula prin agentii de decontare (nivelul patru) care de regula sunt banci de prim rang sau banca centrala.Banca centrala ,aflata la ultimul nivel , asigura lichiditati prin functia de imprumutator de ultima instanta si , de asemenea, se afla in

pozitia de garantor.Putem trage concluzia ca sistemul de plati are doua functii :

- de intermediere a operatiunilor de plati;- si de garantare a acestora.

5.10.2. COMPENSARILE SI DECONTARILE BANCARE5.10.2.1. Compensarea Necesitatea procesului compensarii

Dezvoltarea economică a determinat un volum din ce în ce mai mare de transferuri de fonduri intre bănci, ceea ce necesita omasă monetară in continuă creştere şi dificil de controlat. Pe de altă parte, relaţiile de plăţi dintre bănci impuneau un circuit dublu :

- printr-un canal se transmiteau plăţile către o bancă şi- prin altul se primeau încasările de la aceiaşi bancă – care determina un volum destul de mare de operatiuni de procesare

bancară.

Soluţia practică care s-a impus a fost compensarea bilaterală şi apoi multilaterală care a redus volumul de fonduri aproape la jumătate si a determinat o diminuare substanţială a perioadei de decontare.

Conceptul de compensare.In decursul timpului, compensarea a fost definită în mai multe variante, inclusiv de economistul român Ştefan Dumitrescu din

i d i t b li ă l i ţi t



137

perioada interbelică, cu acelaşi conţinut. O varianta des utilizata defineste compensarea drept, compararea, in cadrul unei perioade date, a drepturilor de incasari si a

obligatiilor de plati a unei banci , fata de fiecare banca dintr-un sistem bancar , in scopul de a stabili masura in care acestea se potacoperi reciproc si suma neta ramasa de incasat sau de platit.

Var ianta actuală acceptată de Uniunea Europeană şi de instituţiile financiare internaţionale defineşte compensarea ca stingerea

obligaţiilor de plată pe care le are o banca către o alta banca cu drepturile de creanţă pe care le are de încasat de la aceiaşi bancăşi stabilirea unui sold care se decontează prin casa de compensaţii.

Tipuri de compensări. Relaţiile de plăţi inregistrează fluxuri diferite ca volum şi frecvenţă în funcţie de natura partenerilor, cade exemplu fluxurile dintre trezoreria statului şi banca centrală sau fluxurile dintre băncile comerciale, ceea ce determină si tipuri diferite decompensări.

Astfel, din punct de vedere al numărului de parteneri avem compensări bilaterale şi compensări multilaterale. Compensările bilaterale presupun relaţii reciproce între două bănci şi au loc atunci când există un volum apreciabil de

operaţiuni între acestea şi cu caracter de permanenţă.Băncile transmit toate fluxurile de plăţi către agentul de compensare care stabileşte soldurile debitoare şi creditoare şi apoi le

comunică agentului de decontare care efectuează transferurile de fonduri în conturile deschise de cele două bănci la acest Compensările bilaterale au avut un rol important in perioada in care sistemul bancar era mai puţin dezvoltat, în p rezent practicându-se

pe unele segmente de piaţă ca plăţile externe, incasările şi plăţile bugetare, piaţa de capital. Compensările multilaterale sunt cele mai numeroase şi practic antrenează intreg sistemul bancar.

Obiectivele principale ale unui sistem de compensare multilaterală sunt : - economia de resurse de lichiditate,- reducerea timpului de decontare,- diminuarea costurilor şi- simplificarea procedurilor de contabilizare a operaţiunilor de incasări şi plăţi.

Avantajul cel mai mare al compensărilor multilaterale constă însă în economia de fonduri de transfer, care în condiţiile ţării noastre sesitueaza la 87% -89%, potrivit datelor băncii centrale. Compensarea multilaterală presupune existenţa unei case de compensaţii la carefiecare bancă se adresează acesteia, unele în calitate de creditori pentru primirea fondurilor cuvenite, altele in poziţie de debitori care plătesc

sumele datorate. Casele de compensări (compensatii) au apărut la Edinburg în 1760 şi la Londra în 1773, ca asociaţii al e bancherilor din acestelocalităti. Ulterior, case de compensaţii s-au infiinţat al New York în 1853, la Paris în 1872, in unele oraşe din Italia în jurul anului 1880, laBerlin în 1883. Casele de compensaţii sunt instituţii specializate in asemenea operaţiuni şi pot fi de stat sau particulare, dar sub controlulbăncii centrale. De cele mai multe ori, casele de compensaţii aparţin asociaţiilor bancare, acţionarii fiind băncile din cadrul asociaţiei. Acesteasunt instituţii non profit care prestează servicii pentru membrii săi şi se numesc agenţi de compensare.

Sistemul naţional de compensare. La Bucureşti, “Casa de Compensaţiune” incepe să funcţioneze în 1920 ca asociatie abancilor cu participarea a 14 bănci importante, condusă de Banca Naţională a Român iei printr-un delegat.

Sistemul naţional de compensare a funcţionat în perioda 1920 – 1948 si apoi s-a reînfiinţat în 1995, funcţionând in ambele perioadedupă principiile economiei de piaţă.

Î i d 1990 1995 bă il i l f t lăţil i i t di l l l j d ţ l BNR t it



138

În perioada 1990 – 1995, băncile comerciale efectuau plăţile pr in intermediul sucursalelor judeţene ale BNR care transmiteausoldurile sediului central pentru operarea în conturile centralizate ale băncilor.

Întrucât nu existau standarde de timp pentru decontări, transferul fondurilor întârzia destul de mult, sumele în decontarereprezentând pentru băncile plătitoare surse atrase importante cu costuri foarte mici în detrimentul agenţilor economici, al pietei monetare şia atragerilor de depozite bancare. Acest sistem a creat numeroase nemulţumiri beneficiarilor de fonduri, băncilor care lucrau operativ dar

intrau în relaţii cu băncile mai lente, determina o viteza de rotaţie redusă şi reprezenta un factor major de risc, ceea ce a impus reformareasistemului de plăţi.

Compensarea bilaterală a fost reorganizată şi cuprinde trei componente:- banca centrală şi trezoreria statului pentru transferurile de fonduri privind veniturile şi cheltuielile bugetare;- banca centrală si bancile comerciale pentru primirea excedentului de numerar sau livrarea de numerar pentru acoperirea

deficitului;- SNCDVM (Societatea Naţională pentru Compensarea şi Decontarea Valorilor Mobiliare) În acest fel s-a creat un cadru organizat si reglementat, controlat de banca centrală, de decontare a relaţiilor bilaterale de plăţi. În toate cazurile banca centrală are rol de agent de decontare.

Compensarea multilaterală s-a implementat în 1995 prin infiinţarea Casei de compensaţii interbancare care a concentrattoate operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate de băncile comerciale cu excepţia celor privind bugetul statului.

Casa de compensaţii interbancare a functionat in cadrul Băncii Naţionale fiind organizată pe două paliere: - casa de compensaţii de la nivel central şi - 41 de case de compensaţii la nivel judeţean.

Ulterior, în anul 2001, casa de compensaţii interbancare s-a transformat dintr-o instituţie publică inrtr -o instituţie a sistemului bancar,denumită TransFonD (Societatea Naţională de Transfer de Fonduri si Decontări) la care Banca Naţională a României deţine 33% dincapital şi restul celelalte bănci din sistem în cote egale.

TransFonD funcţionează ca agent de compensare al băncii centrale pentru plăţile interbancare. În perioada 2001-2004 prin TransFonD s-a efectuat compensarea multilaterală a plăţilor de mică valoare (sub 50 mii RON) bazate pe

instrumente pe suport hârtie (ordinul de plată, cecul barat, cambia şi biletul al ordin).Compensarea se desfăşura pe două nivele:

- primul nivel la filialele judeţene ale casei de compensaţii la care participau unităţile băncilor comerciale şi unde se stabileausoldurile debitoare sau creditoare,- al doilea nivel la sediul central al TransFonD la care se stabileau soldurile finale pentru fiecare bancă. Pe baza raportului

prezentat de agentul de compensare (TransFonD), agentul de decontare (banca centrală) transfera fondurile din conturile băncilor debitoare ăn conturile băncilor creditoare.

Dacă băncile debitoare nu aveau suficiente disponibilităti, acestea procurau fonduri de pe piaţa monetară iar în ultimă instanţă

primeau credite de la banca centrală în limita rezervelor constituite.După efectuarea transferurilor de fonduri între conturile bancilor debitoare şi creditoare de la banca centrală, plăţile se c onsiderau

definitive şi irevocabile. Sistemul folosit avea anumite limite determinate de tehnologia folosită si de instrumentele de plăţi care erau p e suporthârtie şi necesita un volum destul de mare de muncă si timp pentru opearare. Activitatea efectivă de compensare incepea la ora 10 şi seî h i l 17



139

încheia la ora 17.Dupa introducerea in tara noastra , in anul 2005 , a sistemului electronic de plati SEP compensarea pe suport de hartie sa

restrange treptat prin a fi inlocuita cu compensarea instrumentelor de plata in format electronic , procese si tehnici despre care vom vorbi incontinuare , grupate in conceptul ( si realitatea practica) de compensare automata.

Rezultatul compensării sub forma soldurilor debitoare si creditoare se transferă băncii centrale care efectuează transferurile intre conturile băncilor comerciale participante la compensare şi pentru această activitate se mai numeste şi agent de decontare.

La sfarşitul compensării contul casei de compensaţii devine zero.In sistemul centralizat există o singură casă de compensaţii iar decontarea se realizează prin banca centrală In sistemul descentralizat există mai multe case de compensaţii iar decontarea se realizează prin bănci de prim rang, agreate de

banca centrală.

Etapele procesului de compensare (tehnica procesului de compensare) Prin intermediul acestor conturi se realizeaza transferul de fonduri , in functie de soldul debitor sau creditor pe care il au bancile

participante la relatiile de plati una fata de alta. Astfel :- daca o banca are un sod debitor fata de o alta banca , aceasta va vira prin intermediul contului ei deschis la Banca Centrala

soldul respectiv in contul casei de compensatie. Casa de compensatie din contul sau deschis la banca centrala , va transfera fondurile catrecealalta banca, in contul acesteia deschis la banca centrala.

In temeiul celor prezentate cu privire la procesul decontarii si procesul compensarii tragem concluzia si consideram faptul cadecontare presupune doua momente:

- compensarea - care stabileste pozitia debitoare sau creditoare a unei banci fata de cealalta , prin stingerea obligatiilor cu drepturile de creanta cu alte cuvinte stingerea datoriilor cu drepturile de incasare;

- decontarea propriuzisa – care presupune transferul de fonduri intre bancile participante , prin intermediul unei institutii , altadecat bancile participante.

Prezentam in continuare tehnica bancara a celor trei etape ale procesului de compensare : Inventariere – structurarea

Aceasta etapa presupune stabilirea pozitiei fiecarei banci in raport cu fiecare dintre bancile participante. In acest fel seasigura o baza precisa si corelata privind angajarea in operatiuni reciproce pentru fiecare banca. Vom considera urmatoarea situatieipotetica simplificata:

OperatiuniCreditoare

O i i

Banca

A

Banca

B

Banca

C

Banca

D

TOTALoperatiuniDEBITOARE



140

Operatiunidebitoare

A B C D DEBITOARE

Banca A - 400 30 50 480

Banca B 500 - 250 40 790

Banca C 30 100 - 300 430

Banca D 60 120 90 - 270TOTAL

operatiuniCREDITOARE 590 620 370 390 1970

Sumele intrate in compensare = sumele operatiunilor debitoare =sumele operatiunilor creditoare = 1970

Soldarea - compensarea Operatiunile inregistrate pentru fiecare banca sunt, dupa insumare, soldate.(aranjamente bancare) In aceasta etapa se stabilesc :

- sumele brute de primit sau de platit pentru fiecare banca;- soldurile nete rezultate din compensare;- gradul de compensare

Rezultatele compensarii , pe exemplul nostru , se prezinta astfel :

OperatiuniCreditoare Banca Banca Banca Banca TOTAL

operatiuniTOTAL

Solduri



141

Operatiunidebitoare

A B C Doperatiuni

DEBITOARESolduri

DEBITOARE

Banca A - 400 30 50 480 -

Banca B 500 - 250 40 790 170

Banca C 30 100 - 300 430 60

Banca D 60 120 90 - 270 -TOTAL

operatiuniCREDITOARE 590 620 370 390 1970

-

TOTAL

solduriCREDITOARE 110 - - 120 - 230

Constatam : ca sumele ramase neacoperite prin aranjamente reciproce, reprezentand solduri nete de incasat sau de platit sunt invaloare de 230 .

Stingerea integrala a obligatiilor intre banci va fi realizata odata cu efecturea platii acestor sume.

Stingerea datoriilor reciproce dintre banci

Bancile devenite debitoare trebuie sa plateasca soldurile datorate. Ele pot face acest lucru in urmatoarele moduri :- pe baza lichiditatilor din conturile de la banca centrala;- pe baza resurselor atrase de pe piata interbancara, de la bancile excedentare;- de la banca centrala prin refinantare.

Stingerea soldurilor ramase datorate se va face dupa cum urmeaza:

BANCA

SOLDinitial in contuldeschis la banca

centrala

SOLDrezultat dincompensare

SOLDintermediar la

casa decompensare

OPERATIUNIpe piata

interbancara

SOLDULla casa de

compensare



142

A 20 110 130 - 70 60

B 100 - 170 - 70 + 70 0

C 40 - 60 - 20 + 20 0

D 10 120 130 - 20 110

TOTAL 170 0 170 0 170

Constatam ca :

- Sold intermediar la casa de compensatie = Sold initial in contul deschis la banca centrala +Sold rezultat din compensare

- Sold final la casa de compensatie = Sold intermediar la casa de compensatie +Operatiuni pe piata interbancara

- Banca D va imprumuta banca C pe piata interbancara cu suma de 20

- Banca A va imprumuta banca B pe piata interbancara cu suma de 70

TransFonD are sarcina să monitorizeze sistemul de compensare în vederea prevenirii riscului specific. In acest scop, se folosesc

mai mulţi indicatori privind volumul compensărilor,: - gradul de compensare, - ponderea instrumentelor de plată, - ref uzurile de plată şi cauzele acestora, - suspendări, reactivări etc.

Dintre aceşti indicatori, relevant pentru analiza de ansamblu este gradul de compensare pentru a se stabili în ce măsură băncile îşi asigură resuresele necesare pentru efectuarea plăţilor fără să apeleze la piaţa monetară sau de capital. Acest indicator se determinăastfel:

Sume compensate



143

Sume compensateGrad compensare (%) --- x 100

Sume intrate în compensare

In cazul nostru , indicatorul Grad de compensarea arata ca bancile din sistemul cercetat isi asigura in mare parte resurselenecesare pentru efectuarea platilor fara sa apeleze masiv la piata monetara sau de capital

Gradul de compensarea se calculeaza pe baza detelor din tabelul care evidentiaza momentul soldare – compensare astfel :

Sumele compensate = total sume intrate in compensare – solduri necompensate =17401970 – 230 = 1740

- sume compensate = 1740

- sume intrate in compensare = 1970

1740Grad de compensare = ----------- x 100 = 88,32 %1970

Aceasta valoare a indicatorului Grad de compensare de 88,32% este apreciat ca ovaloare rezonabila dar daca acest grad estemai redus se impune monitorizarea atentă a băncilor cu deficite cronice şi a modului în care piaţa poate satisface aceste cerinţe.

Pentru banca centrală, monitorizarea sistemului de compensarea are în primul rând rolul de a preveni apariţia riscului specific,adică intrarea în incapacitate de plată a unei bănci să nu determine o reacţie în lanţ şi să se ajungă în situaţia ca intreg sistemul de plăţisă nu mai funcţioneze.

Pentru a preveni acest risc, banca centrală dispune de un set de politici monetare prin care piaţa monetară şi de capital să dispunăde lichidităţi suficiente pentru acoperirea deficitului de la compensare, gradul de compensare să se menţină in anumite limite, băncile să

dispună de lichiditatea necesară, băncile mari să sprijine prin credite băncile mici care pot avea unele momente dificile şi suspendarea de lacompensare a băncilor cu probleme cronice de lichiditate.

Banca centrală este instituţia care garantează finalizarea plăţilor şi creditorul de ultimă instanţă.

5.10.2.2. Decontarea este o notiune care se foloseste in practica bancara , si reprezinta procesul de transfer de fonduri intrebanci si incarcarea – descarcarea de gestiune a bancilor participante la transfer , precum si finalizarea platii prin descarcarea degestiune a platitorului fata de beneficiarii platii.

Dupa forma in care se realizeaza decontarile pot fi impartite in :- decontari pe baza bruta



144

- decontari pe baza bruta- decontari pe baza neta

Decontarile pe baza bruta sunt acele decontari care se efectueaza operatiune cu operatiune si sunt specificetransferurilor de valori mari ( in Romania limita minima a unei valori mari este de 50.000 lei) .Astfel transferurile de fonduri sunt finalizatepentru fiecare client sau tranzactie in parte.

Decontarile pe baza neta sunt cele care se supun compensarii si presupun plata doar a soldului net debitor sauincasarea soldului net creditor . Aceste solduri sunt stabilite in urma multiplelor ordine de transfer de fonduri , fiind specifice transferurilor de fonduri mici.

Desi exista diferente intre continutul notiunilor de transfer de fonduri , plati si decontari , atat in vorbirea curenta si chiar in practicabancara cele trei notiuni se folosesc cu acelasi sens.

SISTEMUL ELECTRONIC DE PLATI (SEP)

5.11. SISTEMUL ELECTRONIC DE PLATI (SEP) – continut,structura, functionalitateTehnologiile moderne de informatică şi comunicaţii au permis trecerea la compensarea automată bazată pe circuite electronice

directe şi organizarea acesteia pe un singur nivel care asigură o productivitate mult sporită, proceduri mai simple si o siguranţă mai mare. Înacelasi timp, se crează posibilitatea realizării mai multor compensări pe zi, urgentând decontările în avantajul ambilor parteneri.Compensarea automată necesită insă şi funcţionarea unui sistem de plăţi în timp real care să asigure decontarea între băncileparticipante.

Incepand cu anul 2005 in economia noastra s-a introdus Sistemul Electronic de Plati (SEP) masura moderna de decontare in timp reala documentelor de plati emise de agentii economici , banci , etc , in relatiile dintre ei si in relatiile cu statul prin Trezorerie.

In acest mod , stingerea obligatiilor financiare intre parteneri se realizeaza in timp real , cu o mare siguranta si cu o vitezaapreciabila . Pe langa aceste castiguri evidente de volum si viteza s-a perfectionat si sistemul de securitate si confidentialitate aoperatiilor din conturile bancare ale clientilor.

De remarcat ca acest sistem permite agentilor economici sa aleaga si varianta efectuarii operatiunilor de administrare acontului curent de la domiciliu , evitand consumul de timp prin deplasari repetate la gfhiseele banciilor.

De asemenea , asa cum vom vedea in continuare, sistemul asigura automat interferente functionale si cu casele de compensatiiautomate elaborand , tot automat,documente si situatii informative , extrase de cont , calcule de comisioane , etc extrem de importantepentru participantii la operatiunile de decontare.

Componentele Sistemului Electonic de Plati sunt:

Sistemul de decontare pe baza bruta in timp real - RTGS - Real Time Gross Settlement ( in Romania denumit generic ReGIS)si care proceseaza Ordine de plata de mare valoare;

Sistemul de decontare pe baza neta – sau SENT (Casa de compensare automata - ACH – Automated Clearing House ) care



145

Sistemul de decontare pe baza neta – sau SENT (Casa de compensare automata - ACH – Automated Clearing House , ) careproceseaza instructiuni ( OP) de mica valoare .

Sistemul de inregistrare si decontare a titlurilor de stat - GSRS – Government Securities Registration and System sau SaFIR Sistemul de back-up si recuperare in caz de dezastru

5.11.1. Sistemul de decontare pe baza bruta in timp real – SISTEMUL REGIS.In data de 08.04.2005 a intrat in functiune prima componenta a Sistemului Electronic de Plati Interbancare din Romania – ReGIS

(Romanian electronic Gross Interbank Settlement).Transmiterea / receptionarea instructiunilor de plata in relatia cu sistemul ReGIS se realizeaza prin intermediul retelei SWIFT si al

retelei proprietare TFDNet. SWIFT - Society for Woldwide Interbank Financial Telecommunication – este o retea de comunicare interbancara

internationala pe suport electronic , infiintata in anul 1963 in Belgia . La finele anului 2007 la SWIFT erau conectate peste 200 de tari , cupeste 300 de banci si cca. 7500 de utilizatori.

SWIFT are o retea structurata pe patru nivele :- nivelul 1 - este constituit din 3 centrele de procesare amplasate la Bruxelles, Amsterdam, si Capple Town (SUA) ;- nivelul 2 - cuprinde cele 10 centrele de comutare cunoscute ca centre regionale , raspandite pe tot globul care

colecteaza mesajele dintr-o anumita zona geografica si le transmite la unul din centrele de procesare.- nivelul 3 – se refera la ordinatoarele din fiecare tara (concentratoare nationale ) cu rol de supraveghere ,care mentin

legatura cu membrii si afiliatii reteleiIn tarile cu un volum mare de mesaje sunt mai multe concentratoare nationale ( patru in SUA , trei in Anglia, doua inFranta )

- nivelul 4- include terminalele instalate la bancile care au aderat la SWIFT .(Bancile din Romania au aderat la SWIFT inanul 1992 si transmit si primesc mesaje prin centrul regional de la Viena)

Activitatea SWIFT se bazează pe broşura 457/1990 Ghidul privind Transferurile de Fonduri Interbancare Internaţionale şiCompensaţiile elaborată de Camera Internatională de Comerţ de la Paris şi pe Standardele Internţionale emise de InternationalOrganization for Standardization care stabiesc reguli obligatorii privind elaborarea şi transmiterea mesajelor, responsabilităţile partenerilor şi

ale companiilor de transfer.Intr-un transfer electronic de fonduri, mesajul de plată conţine aceleaşi informaţii ca şi instrumentul de plată pe care l-a înlocuit (de regula OP)

- emitentul,- banca emitentă,- banca destinatară (ambele cu nume, adresă, cod),

- suma tranzacţiei,- valuta,- data la care se face plata,- beneficiarul,- obiectul plăţii şi instrucţiuni de acoperire a plăţii (transferul efectiv al fondurilor, disponibilităţi ale băncii emitente la banca



146

obiectul plăţii şi instrucţiuni de acoperire a plăţii (transferul efectiv al fondurilor, disponibilităţi ale băncii emitente la bancadestinatară, linie de credit, acreditiv import sau alte surse).

Aceste informaţii sunt cifrate după anumite algoritme, cunoscute de ambele bănci, care trebuie să asigure securitateatransferului. În prezent se folosesc 7 algoritme de codificare bazate pe chei private şi publice, cel mai performant fiind considerat deprincipalii beneficiari RSA creat de unele companii din SUA.

Din anul 2004, SWIFT a introdus un nou model de codificare şi validare, FIN ISO, fiind considerat mai rapid. Mesajele SWIFTcuprind cca. 120 de tipuri potrivit particularităţilor tranzacţiilor şi se grupează în 9 categorii, astfel:

1XX Customer Payments 6 Checks; 5XX Securities Markets;2XX Financial Institution Transfer; 6XX Precious Metals & Sindications;3XX Treasury Markets-Foreign Exchange; 7XX Documentary Credits & Guarantees;4XX Collections & Cash Letters; 8XX Travellers Checks;

9XX Cash Management & Custumer Status.

Reţeaua SWIFT este accesibilă permanent, zi şi noapte, prin linii speciale cu partenerii de reţea

Mesajele acoperă trei tipuri de operaţiuni:- transferuri de credit prin ordine de plată care sunt cele mai numeroase,- confirmări de schimb valutar şi- tranzacţii cu titluri.

Prin reţeaua SWIFT se fac şi transferuri on-line internţionale sau locale.

Schema de transmitere a mesajelor SWIFT se prezintă mai jos



147

Centruprocesare

Centruprocesare

Centrucomutare

Centrucomutare

Concentrator

naţional

Concentrator

naţional

Fluxul operaţiunilor de transmitere, validare şi autorizare este următorul: - operatorul de la banca emitentă introduce mesajul în terminal, potrivit unui format standard (ecran preformat) şi tipului de tranzacţie

(transfer, plată, confirmare schimb valutar, deschidere acreditiv) şi î l plasează într -un fişier de aşteptare;



148

- operatorul controlor verifică mesajul şi îl trece în fişierul de plecare după care se conectează la retea şi îl transmite;

- ordinatorul băncii centrale emitente verifică mesajul din punct de vedere al completării formularului cu informaţiile prevăzute şi îltransmite concentratorului naţional;

- concentratorul naţional verifică autenticitatea expeditorului şi transmite mesajul la centru de comutare de care aparţine;

- centrul de comutare validează mesajul şi îl transmite la centrul de procesare de care aparţine;

- centrul de procesare autoriză tranzacţia, inregistrează datele şi transmite mesajul la centrul de procesare de care aparţinebeneficiarul;

- centrul de procesare al beneficiarului inregistrează datele şi retransmite mesjaul la centrul de comutare iar acesta la centrulnaţional şi în final la ordinatorul beneficiarului.

Transmiterea mesajelor în sistem SWIFT se poate realiza în următoarele regimuri:- normal, adică în ordinea introducerii în sistem;- urgent, înaintea celorlalte mesaje;- cu circuit limitat în cazul transmiterii de informaţii cu caracter general pentru membrii SWIFT.

Potrivit normelor internaţionale, responsabilitatea pentru asigurarea transferului revine celor trei participanţi în funcţie depoziţia pe care o au, astfel:

- banca emitentă - răspunde de elaborarea corectă a mesajului şi de asigurarea la timp a fondurilor pentru plată;- banca destinatară - răspunde de efectuarea plăţii conform instrucţiunilor primite;

- compania de transfer - răspunde de transmiterea mesajelor intre băncile partenere în condiţii de integritate şi securitate.



149

p p j p ţ g ş Transferul SWIFT este considerat de beneficiari ca unul dintre cele mai performante datorită următoarelor avantaje:

Siguranţa în funcţionare. Toate operaţiunile de la expeditor la destinatar sunt computerizate şi transferurile se desfăşoară automat.Programele de transmisie au detectori de erori, deci elimină posibilitatea apariţiei acestora iar mesaje le sunt codificate. Standardizareamesajelor elimină interpretarea greşită a acestora şi reduce aproape la zero unul din riscurile cele mai frecvente.

Rapiditatea. Timpul de transmisie pentru fiecare segment de circuit este de ordinul secundelor, iar decalajele se datoresc mai multdiferenţei de fus orar dintre parteneri. Acesta este considerat avantajul cel mai important în sistemul de plăţi şi de multe ori rapiditatea estemai mare la transferurile externe care folosesc sistemul SWIFT decât la cele interne bazate pe alte sisteme.

Costuri scăzute. Costurile sunt, în medie, de 1$-10$ pentru un mesaj faţă de 30$-50$ prin telex, deci destul de avantajoase, şi suntdiferenţiate în funcţie de mărimea mesajului, urgenţă şi cerinţa de confirmare. Din acest motiv, numeroase tări, printre care şi Romania,folosesc sistemul SWIFT pentru decontări multilaterale şi compensări.

Fiabilitatea. Funcţionarea sistemului este asigurată 24 de ore din 24 şi 7 zile pe săptămână, fiind deci accesibil în orice moment.

Avantajele of erite de sistemul SWIFT au determinat ca în afară de comunitatea bancară şi instituţiile financiare internaţionale săfolosească sistemul SWIFT şi din ce în ce mai mult şi comunitatea de afaceri agrează acest sistem.

ReGis ( Romanian electronic Gross Interbank Settlement). este sistemul care asigura :- decontarea finala si definitiva , bucata cu bucata , a platilor transmise de catre banci, in timp real (ordine de plata care au o

valoare mai mare de 50.000 RON inclusiv) sau platile urgente care se proceseaza in mod oblogatoriu prin ReGIS- decontarea finala si irevocabila ( definitiva) a pozitiilor nete ale caselor de compensatieIn mod practic platile pot ajunge de la platitor la beneficiar in interval de cateva ore , in cursul aceleiasi zile.Pentru instructiunile de plata ce fac obiectul decontarii in cadrul ReGIS se va utiliza formatul de ordin de plata electronic aprobat

prin Regulamentul BNR publicat in MO nr. 265/31.03.2005, (prezentat de noi in subcapitolul de mai sus)De precizat faptul ca in calitate de banca centrala BNR furnizeaza lichiditate pe parcursul zilei (intraday credit) participantilor pentru

a asigura functionarea eficienta si in ordine a sistemului de plati . Componentele sistemului ReGIS sunt :

- Sistemul Central al ReGIS configurat cu statii de lucru la TransFonD- Reteaua Virtuala Privata (VPN) care permite participantilor conectarea- la Sistemul Central- Statiile de lucru ale participantilor, conectate la Sistemul Central prin intermediul Retelei Virtuale Private-

Participantii la ReGIS:- Institutiile de credit (asa cum sunt definite in Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara) autorizate si

supravegheate de BNR- Banca Nationala a Romaniei- Trezoreria Statului



150

- Organizatii care furnizeaza servicii de compensare sau decontare Conditii privind participarea la ReGIS:

Pentru a participa la operatiunile ce se deruleaza prin sistemul de decontare bruta in timp real institutiile precizate mai sustrebuie se indeplineasca anumite conditii dintre care enumeram :

- Capacitate operationala:- conexiune SWIFT si retea proprietara – VPN- mediu securizat de operare- asigurarea continuitatii procesarii in caz de incident

- Stabilitate financiara / conformitate cu cadrul legal- Personal calificat pentru operare in SWIFT- Personal atestat de catre TransFonD pentru utilizarea / accesarea statiilor de lucru- Personal calificat pentru asigurarea managementului lichiditatii in timp real- Conectarea la sistem printr-un punct unic de acces situat la nivelul Centralei

Functionalitatile sistemului ReGIS sunt :

- Decontare finala pe baza bruta pentru:- instructiuni de plata de mare valoare sau urgente initiate de banci- pozitiile nete rezultate in cadrul sistemelor de compensare (ACH)- transferul de fonduri aferent tranzactiilor cu titluri de stat- comisioane- Schimb de instructiuni de plata si mesaje intre participanti- Actualizare în timp real a conturilor de decontare- Coadă de asteptare cu mecanism de deblocare automat- Monitorizare si raportare

Operatiuni bancare procesate in cadrul ReGIS:- plati de mare valoare si urgente in relatia cu bancile comerciale si Trezoreria Statului- operatiuni cu numerar cu alte banci comerciale sau cu BNR- plati / incasari aferente pozitiilor nete rezultate in cadrul caselor de compensare (ACH, PCH, SNCDD,

VISA/MasterCard, BVB)- plati aferente operatiunilor cu instrumente financiare- operatiuni privind comisioanele retinute pentru activitatea derulata in cadrul sistemului de plati

- operatiuni de poprire efectuate de BNR- constituirea de rezerve pentru garantarea decontarii pozitiilor nete aferente operatiunilor derulate- in cadrul caselor de compensare, a rezervelor de numerar si a rezervelor generale -

Tehnici bancare privind Instructiunile de plata in sistemul electronic de decontare ReGIS .



151

Instructiunea de plata reprezinta un ordin de transfer de fonduri dat de un participant in nume propriu si pe cont propriu sau pecontul clientilor sai si executat in ReGIS in vederea stingerii obligatiilor sale de plata . Asa cum am mai precizat instructiunile de plata de tiptransfer credit sunt initiate de catre participantii in sistem sub forma de mesaje de plata furnizate de serviciul SWIFT.

Etapele procesarii unei instructiuni de plata in sistemul ReGIS sunt urmatoarele :

- initierea , respectiv transmiterea IP ( instructiunii de plata) de catre participant , sistemului ReGIS ;

- validarea ,adica aplicarea de catre ReGIS a unui set de proceduri specifice validarii unei instructiuni ;

- acceptarea tehnica , adica momentul in care validarea IP este considerata de sistem ca fiind intrata in sistem ;

- verificarea disponibilitatilor fondurilor in contulrile de decontare si introducerea IP in coada de asteptare , daca nu suntsuficiente disponibilitati in conturile de decontare.

- acceptarea IP spre decontare de catre ReGIS daca exista suficiente fonduri in cont care sa permita efectuarea decontarii.

- decontarea imediata care are loc atunci cand acceptarea spre decontare este urmata imediat de decontarea neconditionatasi irevocabila , adica definitiva( finala) respectiv atunci cand platitorul este debitat si beneficirul este credita

Prezentam mai jos procesul de Decontare bruta ,in timp real ,a platilor de mare valoare , participantii la acest proces sicircuitele pa care le realizeaza mesajele electronice . Mesajele electronice sunt de fapt informatiille pe care le contine Ordinul de plataelectronic prin care se ealizeaza transfeul de credit ordonat. :



152

FIN COPYLinie (coada)de asteptare

(2) (7)

SWIFT FIN COPY(8’) (8)

(1‘) BANCA A (1) BANCA B

(2 ‘) (6)

InterfataSWIFT ReGIS

(3) (5)

(4) ReGIS (5’) Centrala decontari

Explcatii :

- (1) - Banca A trimite un mesaj de plata catre Banca B- (1’) - (2) – reteaua de distributie SWIFT FIN COPY identifica mesajul , retine o copie in linia de asteptare si (2’) trimite

mesajul catre interfata SWIFT – ReGIS



153

- (3) – Interfata SWIFT – ReGIS extrage datele necesare decontarii si le trimite catre aplicatia centrala (centrala dedecontari ) ReGIS

- (4) – In cadrul aplicatiei are loc decontarea atunci cand sunt fonduri suficiente care sa acopere marimea platii. In cazulin care fondurile nu sunt suficiente mesajul se dirijeaza (5’) catre linia de asteptare.

- (5) – ReGIS confirma executarea sau refuzul decontarii catre interfata SWIFT – ReGIS- (6) – interfata SWIFT – ReGIS transmite un mesaj de autorizare sau de refuz al decontarii catre serviciul SWIFT FINCOPY

- (7) – Serviciul SWIFT FIN COPY retrage mesjele originala din linia de asteptare , le compara cu notificarea SWIFT – ReGIS si le separa in doua grupe : decontate sau refuzate

- (8) - Serviciul SWIFT FIN COPY marcheza mesjele bune cu OK si le trimite bancii B , iar cele refuzate (8’) le trimitebancii A impreuna cu o notificare privind mesajele decontate.

Linia de asteptare (Coada de asteptare): Decontarea instructiunilor de plata in sistemul ReGIS se realizeaza in ordinea introducerii lor in sistem si doar in limita fondurilor

disponibile in contul de decontare.

Insuficienta fondurilor disponibile determina masuri automate de reactie si anume sistemul plaseaza automat instructiunile de plataintr-o linie de asteptare.

Participantul la operatiunile de decontare este obligat sa-si completeze fondurile din contul curen si ca atare va trece imediat laalimentarea acestuia .

In momentul incasarii de fonduri ( in conturi tehnice!!!!) sistemul reia decontarea instructiunilor de plata plasate in linia de asteptare,in functie de clasa de prioritate atasata fiecarei instructiuni :

- Instructiunile sunt procesate in ordine cronologica (conform principiului FIFO primul intrat , primul servit ), daca au aceeasiprioritate;- instructiunile cu o prioritate mai mare sunt procesate intotdeauna inaintea celor care au alocata o prioritate mai mica.

Clasele de prioritate care se ataseaza instructiunilor de plata in sistemul ReGIS sunt:- Instructiuni de decontare ale caselor de compensare- Rezerve- Operatiuni cu numerar - Tranzactii initiate de participanti în favoarea BNR- Transferuri de fonduri aferente instructiunilor GSR- Instructiuni ale participantilor

Credite intraday In cursul zilei, pot aparea situatii de lipsa temporara de lichiditati mesajele fiind stocate in linia de asteptare(asa cum s-a putut vedea si in figura de mai sus).

Pentru a se asigura un flux continuu subsistemul prevede ca banca cenrala se asigure un credit intraday (pe parcursul zilei) pe bazade garantii sub forma titlurilor de stat.



154

In acest scop banca centrala furnizeaza lichiditati pe parcursul zilei in sistem REPO . Sistemul REPO presupune cumpararea detitluri valoare de la participanti, (deci lichiditate contra titluri ), cu rascumpararea titlurilor de catre participanti pana la finala zilei , (adica titluricontra lichiditate)

In acest fel banca centrala functioneaza ca ca un imprumutator de ultima instanta , daca banca nu a reusit sa-si asigure

lichiditatea de pe piata monetara.Creditul se acorda numai pentru cateva ore , ceea ce necesita un management foarte atent al lichiditatilor.

Sistemul de decontare bruta in timp real - ReGIS - Orar de procesareParticipantii la ReGIS trebuie sa se organizeze de o maniera foarte exacta pentru a se incadra in intervalele de timp prevazute in

orarul de procesare al sistemului . Intarzierile nejustificate sunt penalizate atat de catre organele de supraveghere dar mai ales de catreclientii care pot inregistra nu numai inconfort fata de parteneri dar chiar si pierderi.

Prezentam mai jos orarul de procesare a documentelor in Regis , conexiunile dintre sistem si celelalte elemente ale SEP , precum siprocesele care au loc in acest sistem in crolnologia de mai jos.

8 00 Deschidere ReGIS



155

5.11.2. COMPENSAREA AUTOMATASistemul de decontare pe baza neta – SENT (ACH – Automated Clearing House - Casa de compensare automata )18

17

16

14.30

13.00

12.30

11.00

10.30

9.00

8.30

8.00 Deschidere ReGISInitializare (transfer de fonduri înconturile de decontare)

Decontarea pozitiilor nete ale caselorde compensare (altele decât ACH)

Rejectarea mesajelor aflate în coada de asteptare

Închidere REGIS

Sesiunea pietei monetare si amesajelor din coada de asteptare

• Introducerea instruciunilor bancilor

• nume propriu

• numele clienilor

•

Introducerea pozitiilor nete calculatede casele de compensare

Remiterea rapoartelor la sfârsitulzilei

9.00

10.30

11.00

12.30

13.00

14.30

Constituire garantii

Sesiunea I ACH

Decontare ACH (sesiunea I)

Sesiunea II ACH

Sesiunea III ACH

Decontare ACH (sesiunea II)

Decontare ACH (sesiunea III)

5.11.2.Sistemul de decontare pe baza neta SENT

Sistemul de decontare pe baza neta SENT -este un sistem electronic de compensare multilaterala a platilor interbancare , carese desfasoara prin intermediul Casei de compensare automata – ACH , si realizeaza urmatoarele grupe de operatiuni :

- asigura schimbul de instructiuni de plata de mica valoare ( sub 50.000 RON) intre participanti,- calculeaza pozitiile nete ale participantilor



156

p p p- initiaza decontarea acestora in sistemul ReGIS.

Decontarea finala a pozitiilor nete se executa in sistemul ReGIS prin inregistrari efectuate in conturile de decontare aleparticipantilor.

Facem precizarea ca in sistemul electronic de compensare, fişiere de capacitate mare cu instrucţiuni de plată de valori mici (pânăla 50 mii RON), atât pentru transfer de credit cât şi de debit, sunt schimbate între bănci şi alte instituţii de credit numai după ce poziţiile netecare rezultă din aceste fişiere au fost decontate prin sistemul plăţilor în timp real.

Avantajele acestui sistem constă în : - simplificarea substanţială a procedurii de compensare şi decontare,- transmisia automata a instrumentelor de plăţi,- reducerea la minimum a timpului de decontare- şi creşterea vitezei de rotaţie a banilor, asigurând astfel realizarea unei calităţi superioare a serviciilor de plăţi.

În acelaşi timp, sistemul pune la dispoziţie noi procedee de monitorizare a riscurilor de lichiditate si de credit esenţiale pentrumanagement, asigură facilităţi de calcul automat a comisioanelor şi de arhivare electronică a datelor aferente tranzacţiilor procesate şi deprelucrare ulterioară a acestora.

Administratorul sistemului si operatorul tehnic este TRANSFOND S.A. In calitate de administrator al sistemului, TRANSFOND S.A.gestionează si controlează functionarea sistemului , autorizează participarea la SENT, emite si actualizeaza Regulile de sistem sidocumentatia aferenta. De asemenea, stabileste procedurile sistemului si standardele tehnice si de securitate utilizabile in sistemul SENT.

Participantii la sistemul SENT sunt : - institutiile de credit (asa cum sunt definite la art. 1 alin.2 lit a din Legea nr 58/1998 privind activitatea bancara, cu modificarile

si completarile ulterioare) autorizate sa functioneze pe teritoriul Romaniei;- Trezoreria Statului- Banca Nationala a Romaniei

Principalele componente ale sistemului SENT:

Sistemul Casei de Compensare (ACH) . Funcţionarea casei de compensaţii se bazează pe două subsisteme, astfel: - subsistemul central care se află la sediul ACH şi efectuează compensarea propriuzisă prin calcularea poziţiilor nete ale

participanţilor în timpul şedinţei de compensare şi apoi decontează poziţiile nete prin sistemul de plăţi electronice în timp real ( adicadecontarea se face prin ReGIS ,asa cum se prezinta mai sus, in imaginea Orarului de functionarea a sistemului de decontare in timp real)

- subsistemul periferic format din echipamente care se află la sediile participanţilor (centralele băncilor comerciale) şi carecuprind câte doă module:

- MPF (modulul de pregătire a fişierelor) pentru procesarea datelor la compensare;dă posibilitatea utilizatorului (centrala băncii comerciale) să identifice fişierele primite de la sucursale/agenţiicreate după sistemul intern al băncii comerciale, să verifice formatul fişierelor, să pregătescă noile fişiere print t bă i i l d ti t t l i ăt ă l t i ă i ă t ită fi i l ăt MTF



157

structurare pe bănci comerciale destinatare, control şi semnătură electronică şi să transmită fişierul către MTFcare la momentul stabilit îl retransmite casei de compensaţii.

- MTF (modulul de transfer fişiere) pentru trimiterea şi primirea fişierelor. MPF Reteaua Virtuala Privata (TFDNet) care permite participantilor conectarea la Sistemul Central al SENT ;

Transmiterea si receptionarea instructiunilor de plata in cadrul SENT se realizeaza prin intermediul Retelei Virtuale Private (TFDNet). Conditii de participare : In vederea conectarii la sistemul SENT, participantii trebuie

- sa detina un cont curent deschis in evidentele BNR si un cont de decontare deschis pe numele sau in sistemul ReGIS;- trebuie sa obtina certificarea tehnica a TransFond- sa indeplineasca cerintele prevazute in legislatia in vigoare.Termenii si conditiile pentru participarea la sistemul Casei de Compensare Automata, procedurile de operare, modul de

administrare a riscurilor, masurile care trebuie intreprinse la aparitia unor evenimente neprevazute sau cazuri de forta majora, drepturile,obligatiile participantilor precum alte cerinte privind functionarea sistemului sunt prevazute in « Regulile de sistem ale SENT » precum si indocumentatia furnizata de administratorul de sistem : Manualul de utilizare, Cerinte pentru certificarea tehnica a participantilor la SEP,cerintele pentru ‘’Configurarea sistemelor participantilor’’ alte documente furnizate de administratorul de sistem.

Odată cu autorizarea participarii la sistemul SENT, pe numele fiecarui participant se deschide automat un cont tehnic decompensare, utilizat pentru calculul pozitiei nete multilaterale a participantului respectiv.

Functiile principale ale sistemului SENT:- schimbul de instructiuni de plata intre participanti- validarea fisierelor transmise- compensare multilaterala automata- calcularea pozitiilor nete ale participantilor, generarea instructiunilor de decontare neta si initierea decontarii in ReGIS- transmiterea confirmarilor si notificarilor catre participanti- calcularea comisioanelor - managementul garantiilor - managementul utilizatorilor

Tipuri de instructiuni de plata (documente) procesate :Sistemul SENT asigura procesarea urmatoarelor tipuri de instructiuni de plata :

- instructiuni de plata de tip transfer credit (ordine de plata) aferente platilor de mica valoare (pana in 50.000 RON) in relatia cubancile comerciale si Trezoreria Statului .

- instructiuni de debitare directa indiferent de valoare (numai pentru cecul barat si BO)

Instructiunile de plata sunt transmise in SENT grupate pe participanti destinatari, sub forma de fisiere de max 1000 de instructiuni deplata, semnate electronic .

Pentru a fi acceptate in sistemul SENT, instructiunile de plata trebuie sa respecte formatul descris in „Documentatia tehnica pentruparticipantii la SEP ”, sa contina toate informatiile obligatorii prevazute de reglementarile in vigoare, sa fie de acelasi tip, sa aiba aceeasi dataa decontarii interbancare si acelasi participant destinatar.

Inainte de a fi transmise in sistemul SENT central fisierele trebuie sa fie autorizate utilizand semnatura electronica



158

Inainte de a fi transmise in sistemul SENT central, fisierele trebuie sa fie autorizate utilizand semnatura electronica.In toate etapele procesarii sistemul SENT aplica principiul FIFO (primul intrat primul iesit)

Transmiterea si autorizarea fisierelor cu instructiuni de plata:

Participantii pot genera, prelucra si transmite fisiere cu instructiuni de plata in sistemul SENT central in doua moduri:- procesare manuala- procesare automata (Straight Through Processing – STP)In cazul procesarii manuale, aplicarea semnaturii electronice, transmiterea fisierelor si aprobarea acestora se executa de catre

utilizatorii participantului in baza certificatelor de semnatura digitala proprii.In acest mod de procesare, fisierele sunt semnate si transmise de oricare dintre utilizatorii participantului respectiv care au drept de

transmitere fisiere si aprobate, in baza certificatului calificat, de un al doilea utilizator, diferit de cel care a semnat fisierul.In cazul procesarii automate (STP), fisierele generate in formatul cerut de aplicatia SENT sunt transmise la sistemul central in mod

automat prin modulul FTM, fara interventia unui utilizator. Contul tehnic : In cadrul SENT fiecare participant are deschis de catre TransFonD un cont tehnic. Acest cont nu este un cont

contabil propriu-zis si este utilizat numai pentru calculul pozitiei nete multilaterale aferenta fiecarei sesiuni de compensare.

Ciclul de procesare in sistemul Casei de Compensare. Sistemul ACH prevede efectuarea a trei compensări pe zi pe bazafişierelor primite de la participanţi. Un fişier conţine instrucţiuni de plată tip transfer credit (OP) şi confirmări pentru plăţile prin debitdirect. (DD) ( -vezi si plansa cu orarul de functionare a ReGIS de mai sus !!!!!! si mai vezi si plansa de mai jos cu orarul de functionare a ACH)!

Un ciclu de procesare presupune parcurgerea următoarelor faze:

Se deschide aplicatia !!

- calcularea valorii garanţiilor ce trebuie să se constituie de participanţi în favoarea ACH (plafoane de garantare) pentru şedinţaurmătoare;



159

următoare;

- comunicarea plafoanelor către participanţi şi deschiderea sistemului pentru recepţia f işierelor;

- primirea fişierelor pentru instrucţiuni de tip transfer credit şi confirmări de plată de tip debit direct;

- validarea fişierelor pe măsura primirii acestora (verificare formală încadrarea valorii fişierului în garanţiile constituite);

- notificarea participanţilor asupra fişierelor respinse cu precizarea motivelor;

- închiderea perioadei de recepţie a fişierelor (notificarea participanţilor);

- compensarea prin stabilirea poziţiilor nete;

- informarea participanţilor asupra poziţiilor nete rezultate din compensare;

- se acordă o perioadă de timp participanţilor cu solduri debitoarre pentru managementul lichidităţii (se alimenteaza contul de decontare cu lichidităţi din contul curent, procurări de fonduri de pe piaţa monetară, imprumuturi de la alte bănci, credite intraday dela banca centrală);



160

- iniţierea decontării prin transmiterea la banca centrală a balanţei compensării;

- decontarea poziţiilor nete (colectarea fondurilor pentru participanţii aflaţi în poziţie debitoare în contul ACH de la banca centrală, iar pentru cei care nu au fonduri suficiente se trece la executarea garanţiilor, creditarea conturilor pentru cei care se află în poziţienetă creditoare)

- banca centrala comunică ACH efectuarea decontării finale şi irevocabile;

- ACH notifică participanţii asupra decontării finale şi transmite raportul final al şedinţei de compensare.

Se inchide aplicatia !!

Pentru reducerea cât mai mult a timpului de transfer şi decontare, TransFonD efectuează trei compensări zilnic la orele 10,00, 13,00şi 15,00, astfel că orice transfer credit iniţiat până la oele 14,00 se decontează in aceiaşi zi, faţă de trei zile in sistemul precedent.

Prezentam mai jos Orarul de procesare in SENT in ACH – Casa de compensare automata



161

Constituire aran ii

Calcul plafon garantare unilaterală pentru fiecare participant

Rece ie fi iere transfer credit i fi iere confirmăridirect debit

Alimentare cont de decontare de către participanţ i

ACH trimite poziţ iile nete spre decontare în ReGIS

Executare aran ii DECONTARE

Calcul ozi ii nete i notificare artici an i

ReGIS notifică SENT finalizarea decontării

ACH trimite rapoarte detaliu poziţ ie netă şi sitiatie

Se pot debloca garanţiile

Şedinţa I Şedinţa II Şedinţa III

99 1111 1133

1100 1122 1144

1100 3300 1122 3300 1144 3300

.......... .......... ..........

88 3300 1100 3300 1122 3300 Începutul zilei / Decontarea pozitiilor precedenteisedinte de compensare

nceputul următoarei şedinţ e de compensare /Sf âr şitul zilei

Constituirea , actualizarea si executarea garantiilor:

Procedura de administrare a riscurilor de decontare impusa de BNR implica constituirea de catre fiecare participant la sistemulSENT a unor garantii financiare.

Garantiile sunt constituite la dispozitia BNR si pot fi executate in conditiile in care sumele disponibile in contul de decontare din



162

Garantiile sunt constituite la dispozitia BNR si pot fi executate in conditiile in care sumele disponibile in contul de decontare dinReGIS sunt insuficiente.

Aceste garantii se constituie la nivelul plafonului tehnic de garantare comunicat de BNR si sunt utilizate numai pentru asigurareapozitiilor nete debitoare calculate in cadrul sesiunilor de compensare ale SENT.

Garantiile necesare decontarii pot fi constituite fie sub forma de fonduri blocate in rezerva SENT din sistemul ReGIS fie subforma instrumentelor financiare eligibile in Sistemul de Inregistrere si Decontare a Operatiunilor cu Titluri de Stat (SaFIR).Valoarea garanţiilor (plafonul de garantare) stabilită de banca centrală se comunică de ACH participanţilor înaintea fiecărui ciclu de

compensare pentru ca participanţii să cunoască volumul plăţilor care poate fi admis la compensare. În funcţie de plafoanele comunicate are loc actualizarea garanţiilor, adică majorarea sau diminuarea acestora, care se va putea

efectua numai la începutul zilei de operare sau între şedinţele de compensare. Inexistenţa garanţiilor determină participarea la şedinţa de compensare numai în calitate de beneficiar de plăţi.In cazul in care fondurile disponibile in contul de decontare din ReGIS nu sunt suficiente pentru acoperirea pozitiei debitoare, BNR

in calitate de agent de decontare executa automat sumele blocate in rezerva SENT din sistemul ReGIS iar daca nici acestea nu suntsuficiente initiaza executarea (in limita sumei neacoperite) garantiilor sub forma instrumentelor financiare eligibile.

Dupa fiecare decontare finala a pozitiei nete aferente fiecarei sesiuni de compensare, garantiile constituite sub forma de fonduri in

sistemul ReGIS sunt eliberate automat. Eliberarea garantiilor sub formă de instrumente financiare eligibile se realizeaza de catre sistemulSaFIR pe baza mesajului privind finalizarea decontarii pozitiei nete, primit de la sistemul SENT.

Circuitele instructiunilor in procesul decontarilor prin sistemul ACH

Am aratat ca Sistemul ACH prevede efectuarea a trei compensări pe zi pe baza fişierelor primite de la participanţi. Un fişier conţine instrucţiuni de plată tip transfer credit (OP) şi confirmări pentru plăţile prin debit direct.(numai pentru cecul barat si pentrubiletul la ordin)

Vom urmarii in continuare circuitul celor doua tipuri de instructiuni , remarcand deosebirile si asemanarile tehnicilor bancare utilizatepentru fiecare instructiune in parte.

Asa cum se poate urmarii in schema de mai jos ,Circuitul transferului de credit porneşte de la plătitor către beneficiar desfăşurâdu-se pe verticală în cadrul celor două bănci.

Compensarea are loc la nivel central unde se realizează mai întâi respingerea mesajelor eronate şi validarea celor corecte, dupăcare se face automat soldarea pentru fiecare bancă participantă.

Şedinţa de compensare nu se poate încheia decât numai dacă totalul soldurilor debitoare este egal cu totalul soldurilor creditoare. In acest moment, soldul casei de compensaţii deschis la banca centrală devine zero.

Balanţa compensării (situaţia cu soldurile debitoare şi creditoare) se transmite băncii centrale pentru a efectua decontarea, adicătransferurile între conturile centralizate ale băncilor par ticipante.

Totodată, casa de compensaţii transmite fişierele băncilor colectoare care le retransmit sucursalelor/agentiilor pentru înreg istrareasumelor în conturile beneficiarilor.

Circuitul se încheie cu raportul de decontare întocmit de casa de compensaţii care se remite băncilor participante si care repezintădocumentul oficial privind efectuarea compensării şi stingerea obligaţiilor dintre bănci



163

documentul oficial privind efectuarea compensării şi stingerea obligaţiilor dintre bănci. Prezentam mai jos exprimarea grafica a Circuitului transferului de credit prin compensare:

Circuitul transferului de credit prin compensare

BANCA CENTRALĂ



164

8. Sold net 9. Confirmare decontare finală

10. Raport decontare 10. Raport decontare

4.Transfer f işier 11 11.Transfer fisier

6 .Rejectare

3. Remitere mesaj 12. Transfer fond

Banca platitor Banca beneficiar

(sucursala) ( sucursala)

2.Debitare 13. Creditare cont

cont 1. Emitere mesaj

ACH7 Compensare

5 Validare

Centrală bancă

plătitor

Centrală bancă

beneficiar

Cont ACHCont bancă plătitoare

Cont bancăbeneficiară

Beneficiar Platitor

În ce priveşte procesarea transferurilor de debit (numai cecul barat si biletul la ordin), sistemul de compensare se bazează peaceleaşi principii ca la transferul de credit, cu deosebirea că circuitul începe de la beneficiar către plătitor, adică în sens invers, iar compensarea se realizează numai după primirea acceptării din partea băncii plătitoare.

În momentul acceptării, unitatea bancară a debitorului preia suma din contul acestuia şi o transferă centralei băncii şi prin aceastacasei de compensaţii in vederea realizării transferului către banca beneficiarului



165

casei de compensaţii in vederea realizării transferului către banca beneficiarului.Circuitul se realizează prin fişiere electronice în care sunt nominalizate mesajele de plată şi care sunt supuse receptiei, autentificării

şi validării de cele două bănci.Casa de compensaţii păstreză in memoria echipamentului de compensare fişierul original, iar o copie a acestuia se remite băncilor

plătitoare pentru acceptare.Confirmările de plată (OK) se remit prin fişier casei de compensaţii care le confruntă cu cel original şi mesajele care nu prezintămodificări se introduc în compensare.

Pentru refuzuri, plătitorii elaboreză fişiere separate cu motivaţiile necesare care se transmit beneficiarilor prin casa de compensaţii.

Suspendarea participării la compensare. reprezintă o sancţiune aplicată de TransFonD ca urmare a unor imperfecţiuni înactivitatea participantului generatoare de riscuri pentru sistem.

Suspendarea poate fi temporară dacă imperfecţiunile se pot remedia intr -un interval de timp determinat sau definitivă (încetareaactivităţii) dacă motivele persistă şi gradul de risc devine mare.

Principalele situaţii în care se poate aplica sancţiunea suspendării temporare pot fi:

- autoritatea de supraveghere solicită suspendarea;- participantul nu mai îndeplineşte una sau mai multe din condiţiile de participare; -- producerea unui eveniment care afectează capacitatea participantului de a opera in sistem; - deschiderea procedurii de insolvenţă a participantului.

Suspendarea se notifică participantului de către TransFonD cu precizarea deficienţelor constatate şi a perioadei stabilite pentruremediere. De la caz la caz, în funcţie de natura evenimentului, TransFonD poate acorda un termen de graţie pentru remediere înainte deaplicarea suspendării.

Suspendarea are consecinţe asupra băncii plătitoare care nu mai poate efectua plăţile şi încasările prin compensări urmand sărecurgă la sistemul de plăţi brute bilaterale care necesită un volum de fonduri mult mai mare şi este puţin probabil ca bănci le corespondentesă accepte acest procedeu dezavantajos. In acelaşi timp, sancţiunea afectează şi clienţii băncii plătioare care trebuie să aştepte o perioadă

de timp mai lungă pentru finalizarea plăţilor sau primirea încasărilor, ceea ce este un inconvenient substanţial în realţiile de afeceri.In final va prezint Fluxul interbancar general al Sistemului de decontare ACH;



166

Pentru asimilarea mai usoara a problematicii prezentate in acest capitol va redau in continuare un minim Glosar de termeniutilizati in practica bancara curenta :

5.11.3. Definitii si termeni specifici sistemelor de decontare.



167

Administrator desistem

Entitatea care detine responsabilitatea legala pentru administarea si functionarea sistemului sistabileste regulile de sistem.

Administrator securitateparticipant

Persoană fizica, imputernicita de participant sa administreze legatura cu TRANSFOND S.A. privindinregistrarea sau eliminarea utilizatorilor, modificarea informatiilor privind utilizatorii, inclusiv aprofilelor acestora si gestionarea dispozitivelor securizate de creare a semnaturii electronice si acertificatelor.

Certificareaparticipantilor

Procedură prin care TRANSFOND S.A. stabileste daca institutia eligibila solicitanta poate deveniparticipant SENT.

Cont tehnic decompensare

Cont tehnic deschis in sistemul SENT pe numele unui participant, utilizat numai pentru calculul pozitieinete a participantului respectiv, fara a fi un cont contabil propriu-zis.

Data decontariiinterbancare

Data in care suma aferenta transferului de fonduri este debitata din contul de decontare alparticipantului platitor si este creditata in contul de decontare al participantului beneficiar. Ininstrucţiunile de plată procesate de sistemul SENT este precizata de participantul initiator. Pentruinstructiunile de debitare directa, daca aceasta data nu este o zi de operare, compensarea sidecontarea au loc in ziua de operare urmatoare. Pentru instructiunile transfer credit trebuie sa fie ziuade operare in care instructiunea este transmisa la sistemul SENT.

Deschiderea zileide operare

Moment din cadrul zilei de operare de la care participantii au acces la facilitatile sistemului SENT.

Instrucţiune dedecontare pe baza

netă (IDN)

Instructiune de plata pentru decontarea pozitiilor nete (in sistemul ReGIS); instructiune multipla dedecontare care contine pozitiile nete creditoare sau debitoare, dupa caz, ale participantilor SENT,

rezultate in urma compensarii.Modulul depregatire afisierelor (FPM)

Aplicatie din cadrul sistemului SENT de la participant, descarcata automat pe statia de lucru aparticipantului, care gestioneaza pregatirea fisierelor destinate sistemului SENT.

Modulul de transfer de fisiere (FTM)

Aplicatie din cadrul sistemului SENT de la participant, descarcata automat pe statia de lucru aparticipantului, care gestioneaza transmiterea si receptionarea fisierelor si a altor mesaje intresistemul SENT si participant.

Plafon minim degarantare

Valoare minimă a garantiilor pe care un participant trebuie sa le constituie pentru o anumita sesiunede compensare



168

g

Principiul First InFirst Out (FIFO)

Procesarea instructiunilor de plata transmise in sistemul SENT in ordinea cronologica in care acesteaau fost receptionate/aprobate.

Procesareautomata/procesare

directa (STP -Straight-Through-Processing )

Mod (automat) de autorizare si transmitere a fisierelor cu instructiuni de plata si a altor mesaje intreparticipanti si sistemul SENT fara interventia utilizatorilor.

Procesare man. Mod de procesare controlat partial sau total de utilizator.

SaFIR Sistem, componenta a SEP, care are rolul de a inregistra, depozita si deconta operatiuni cuinstrumente financiare eligibile pentru a fi admise in sistem, in conformitate cu Regulile de sistem aleSaFIR.

SENT Sistemul Electronic cu decontare pe baza Neta al TRANSFOND S.A., casa automata de compensare

Sistem SENTcentral

Componenta a sistemului SENT care functioneaza la TRANSFOND S.A., administreaza ciclul zilnic alsesiunilor de compensare, realizeaza procesarea fisierelor receptionate de la participanti, calculeazapozitiile nete multilaterale, genereaza si transmite instructiunea de decontare pe baza neta (IDN) lasistemul ReGIS.

TFDNet Retea de comunicatii virtuala privata interbancara (VPN) prin care se realizeaza transmiterea sireceptionarea de instructiuni, notificari, rapoarte intre participanti si sistemul SENT si care asiguraaccesul la facilitatile sistemului SENT.

Utilizator (SENT) Persoana imputernicita de participant sa utilizeze facilitatile SENT in numele si pe contulparticipantului, certificata de TRANSFOND S.A. conform Regulilor de sistem si inregistrata in lista deutilizatori SENT.

Zi de operare Zi bancara in care sistemul SENT functioneaza in vederea procesarii platilor.

Instructiune de

debitare directa

Debitarea directa este o modalitate de plata a unei sume de bani convenite intreplatitor si beneficiar , care consta in debitarea pre-autorizata a contului platitoruluide catre banca platitoare in baza prevederilor mandatului de DD., la solicitareabeneficiarului si creditarea corespunzatoare a contului beneficiarului de catre ban-banca colectoare in baza unui angajament de debitare directa.

Aceasta modalitate de plata nu necesita autorizarea prealabila de catre platitor a fiecarei instructiuni



169

p p pde debitare ( ordin de plata) trasa asupra contului sau.

Executarea unei

Instructiuni de DD

Este procedura prin care banca platitoare pune in aplicare mandatul de DD dat de platitor

acceptand executarea instructiunii de DD (OP) prin debitarea contului platitorului confor prevederilor din termenii si conditiile generale de afaceri , si acceptarea decontarii interbancare inconformitate cu regulile sistemului de compensare interbancara SENT

.

5.12. CENTRALA INCIDENTELOR DE PLATI (CIP)

CIP este un centru de intermediere care gestionează informaţia specifică incidentelor de plăţi, pentru interesul public,

inclusiv pentru scopurile utilizatorilor. Activitatea CIP este reglementată de către Regulamentul BNR nr. 1/ 2001, cu modificările şi precizările ulterioare.Datele specifice incidentelor de plăţi sunt transmise, difuzate şi valorificate pe baza informaţiilor, chiar anterioare plăţii, conţinute în

evidenţe şi care sunt ocazionate de acte şi fapte cu potenţial fraudulos, litigios şi/sau producând riscuri de neplată, inclu siv acelea care potafecta finalitatea decontării.

5.12.1. Incidente de platiPrin incident de plată înţelegem neîndeplinirea întocmai şi la timp a obligaţiilor participanţilor, înaintea sau în timpul procesului de

decontare a instrumentului de plată de debit, obligaţii rezultate prin efectul legii şi/ sau al contractului care le reglementează, a căror neîndeplinire este adusă la cunoştinţa CIP de către persoanele declarante, pentru apărarea interesului public.

Incidentele de plati se impart in doua categorii :- incidente de plati majore

- incidente de plati minoreEste considerat incident de plată major incidentul determinat de una din următoarele situaţii: In cazul cecului :

- cec emis fără autorizarea trasului, cu o dată falsă sau îi lipseşte una din menţiunile obligatorii

- cec refuzat la plată din lipsă totală sau parţială de disponibil în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenulu i deprezentare

- cec circular sau de călătorie emis ‘’la purtător’’ - cec emis de un trăgător aflat în interdicţie bancară

In cazul cambiei şi biletului la ordin:



170

ş- cambia a fost scontată fără existenţa în total/în parte a creanţei cedate in momentul cesiunii acesteia - biletul la ordin/cambia cu scadenţă la vedere refuzat(ă) la plată din lipsă totală sau parţială de disponibil în cazul prezentătii laplată în termen

- biletul la ordin/cambia cu scadenţă la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii sau la o dată fixă,refuzat(ă) la plată din lipsă totală sau parţială de disponibil în cazul prezentătii la plată în termen

Urmare unor incidente de plată produse cu cec, titularilor de cont li se interzice emiterea de cecuri pe o perioadă de un an De asemenea, nu pot fi puse în circulaţie instrumente de debit care au fost declarate pierdute/ distruse/ furate/ anulate. Băncile au

obligaţia de a verifica instrumentele de debit procesate, astfel încât să fie respectate prevederile actelor normative în vigoare. Incidentele de plati minore sunt generate in general de neplata instrumentelor de debit in cazul prezentarii acestora la plata

dupa expirarea termenului de prezentare .5.12.2. FISIERE CIPCIP organizează şi gestioneazâ un fişier de interes general, numit Fişierul Naţional de Incidente de Plăţi (FNIP), care este structurat

astfel:- Fişierul Naţional de Cecuri (FNC)

- Fişierul Naţional de Cambii- Fişierul Naţional de Bilete la Ordin Tot aici se organizeaza si se administreaza Fişierul Naţional al Persoanelor cu Risc (FNPR) este un fişier alimentat automat de

Fisierul National al Incidentelor de Plati (FNIP) cu incidentele de plăţi majore înregistrate pe numele unei persoane fizice sau juridice,inclusiv al unei bănci.

5.12.2.1.Transmiterea si inscrierea in FNIP si FNPR a informatiilor referitoare la refuzurile la plata In cazul în care se decide refuzul la plată al unui instrument de plată de debit (cec, cambie, bilet la ordin), unităţile băncii au obligaia

ca cel târziu în ziua refuzului să transmită la CIP o cerere de înscriere a refuzului bancar, conform formularului prezentat in anexa 3A, 3B sau3C dupa caz. ( Anexe la Regulamentul nr 1/ 2001 al BNR)

Ziua refuzului este considerată ca fiind ziua compensării instrumentului refuzat la plată parţial sau în totalitate - în cazul plăţilor

interbancare respectiv ziua în care instrumentul ajunge la unitatea plătitoare şi este refuzat – în cazul plăţilor intrabancare.In situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile de decontare, instrumentele de debit refuzate, borderourile şi justificări le de refuz se

transmit către unitatea bancara primitoare în ziua întocmirii refuzului, prin fax, cu confirmare telefonică de primire. Documentele originaletrebuie să ajungă la unitatea bancara primitoare în ziua anterioară zilei de compensare.

In cazul in care cecul cambia sau biletul la ordin au fost emise in valuta si sunt platibile in lei , cererea de inscriere a refuzuluibancar va fi intocmita cu indicarea sumei de plata specificate in lei pe borderoul de incasare

Daca cecul cambia sau biletul la ordin au fost emise in valuta si sunt platibile in valuta, cererea de inscriere a refuzului bancar vafi intocmita cu indicarea sumei de plata si a celei refuzate, in lei, la cursul de schimb al valutei respective comunicat de BNR, aplicabil in ziuatransmiterii cererii la CIP.

In situatia in care banca trasa nu detine informatii certe privind emitentul instrumentului (emitentul nu are cont deschis la unitatea



171

bancara platitoare, semnatura nu corespunde cu cea din specimenul de semnatura aflat in banca iar platitorul nu recunoaste emitereainstrumentului), aceasta nu va inscrie incidentul de plata la CIP ci va sesiza acest caz organelor de politie. Cel tarziu in ziua bancaraurmatoare zilei refuzului la plata, va trimite la CIP o declaratie de neinscriere a incidentului de plata, conform formularului din anexa nr. 11 la

regulamentul BNR nr. 1/2001.5.12.2.2. Transmiterea si inscrierea la CIP a informatiilor privind pierderea, furtul, distrugerea sau anularea instrumentelor de plata

Unitatile bancii au obligatia ca la solicitarea unei persoane fizice sau juridice care a pierdut, i-a fost furat sau care a distrus unul saumai multe formulare de cec, cambie sau bilet la ordin valabil emise, sa transmita la CIP in aceeasi zi bancara o declaratie conform anexelor la norma BNR( 4A, 4B sau 4C.) Acest lucru este valabil si in cazul in care o persoana fizica sau juridica pierde sau i-a fost furat unul sau maimulte formulare cec necompletate.

De asemenea, in cazul in care banca trasa a avut initiativa retragerii din circulatie a unor formulare cec si nu le-a recuperat intotalitate exista obligatia declararii ca fiind anulate a cecurilor nerecuperate.

In scopul diminuarii riscului in utilizarea instrumentelor de plata, unitatile bancii isi vor informa clientii in legatura cu utilizareaacestora in conformitate cu prevederile legale in vigoare si vor incheia cu acestia o conventie privind declararea imediata la CIP a

instrumentelor pierdute, furate, distruse sau anulate.5.12.3. Interdictia bancaraIn cazul refuzului la plata al unui cec ca urmare a producerii unui incident de plata major asupra contului unui client, unitatea

bancara initiatoare a respectivului refuz are urmatoarele obligatii :-notificarea incidentului de plata la CIP printr-o cerere de inscriere a refuzului bancar in FNC, care va cuprinde si declaratia de

interdictie bancara- transmiterea unei somatii catre titularul de cont (anexa 5 la regulamentul BNR) prin care ii va notifica acestuia interdictia de a emite

cecuri pentru o perioada de un an (incepand cu data inregistrarii la CIP a incidentului de plata major) si obligatia de a restitui bancii (bancilor)al carei (caror) client este formularele de cec aflate in posesia sa si /sau a mandatarilor sai.

In cazul semnalarii unei interdictii bancare catre un titular de cont unitatile bancii la care persoana fizica sau juridica aflata in aceastasituatie are cont deschis vor proceda la recuperarea in cel mai scurt timp a tuturor formularelor de cec eliberate acestora, necompletate sau

gresit completate (cu exceptia celor utilizate pentru retragerea de numerar) si transmiterea la CIP in cazul celor care nu au fost recuperate inmaxim 15 zile calendaristice de la data emiterii declaratiei CIP a anexei 4A prin care se declara nule respectivele formulare.

In acest sens unitatile bancii vor asigura o evidenta clara a formularelor cec eliberate clientilor, decontate, aflate in posesia clientilor sau retrase din circulatie.

5.12.4. Anularea informatiilor privind incidentele de plati transmise anterior la CIP Anularea incidentelor de plata inregistrate in FNIP si FNPR se poate face numai de catre persoana declaranta, din proprie initiativa

sau la solicitarea instantelor judecatoresti, in baza unei cereri de anulare conform formularului prevazut de regulamentul BNR (anexa 8A, 8B,sau 8C), transmisa la CIP in aceeasi zi bancara.

In cazul in care se solicita anularea la solicitarea unei instante judecatoresti, se va transmite la CIP in aceeasi zi bancara, hotarareadefinitiva in baza careia s-a facut anularea



172

definitiva in baza careia s a facut anularea.In cazul in care se solicita anularea ca urmare a unei erori sau omisiuni a persoanei declarante, aceasta va suporta amenda

prevazuta de reglementarile BNR in vigoare

5.13. ZONA UNICĂ DE PLĂŢI ÎN EURO - SEPA – ( SINGLE EURO PAYMENTS AREA)

Vom aborda in aceasta sectiune a cursului cea mai noua constructie europeana de procesare a platilor in euro introdusa sipracticata in Eurozona si la care se preconizeaza sa adere si tarile care inca nu au adoptat moneda unica europeana , si credem ca intr-operioada foarte scurta de timp si Romania .

Vom prezenta , asadar, urmatoarea problematica a SEPA :



173

p , , p1. SEPA - Prezentare generala2. Interacţiunile necesare in sistemul SEPA3. Necesitatea SEPA

4. Programarea activităţilor 5. Produse SEPA îmbunătăţite 6. Componentele SEPA

- Instrumente de plată SEPA - Cadrul armonizat SEPA- Elemente orizontale

7. Viziunea Eurosistemului8. Pregatirea bancilor pentru SEPA

5.13 .1. SEPA - Prezentare generală Ce este SEPA?

SEPA este o zonă în care consumatorii, companiile şi alţi participanţi la activitatea economică vor putea efectua şi primi plăţi îneuro, atât în interiorul unui stat cât şi între state diferite, în aceleaşi condiţii şi cu aceleaşi drepturi şi obligaţii, indiferent de locul în care se aflăaceştia.

Care este scopul SEPA? - să ajute la integrarea europeană, prin asigurarea unei pieţe competitive şi inovatoare de plăţi deretail în zona euro, care să aducă:

- calitate superioară a serviciilor; - produse mai eficiente;- alternative mai ieftine de plati.

Practic SEPA realizeaza Procesare automată în totalitate a platilor in moneda euro din intreaga zona (End-to-end Straight-through-processing – prescurtat e2eSTP)

Ce cuprinde SEPA?SEPA are urmatoarele elemente

- moneda unica europeana –EURO- un singur set de instrumente de plata in euro – Ordinul de Plata (transfer de credit) , debitare directa si plati prin card;- infrastructuri de procesare eficiente pentru platile in euro;- standarde tehnice comune;

ti i d b i



174

- practici de business comune;- un cadru legal armonizat;

- dezvoltarea de noi servicii orientate spre client

5.13. 2. Interacţiunile necesare in sistemul SEPASEPA presupune colaborarea între:

- industria bancară europeană - industria europeană a compensării şi decontării - companiile din zona euro- administraţiile publice şi consumatori

Industria bancară europeană Răspunde pentru restructurarea sistemelor de plăţi din zona euro.

Deşi, pe termen scurt, restructurarea generează costuri considerabile, pe termen mediu şi lung asigură beneficii industriei ba ncareeuropene (respectiv reducerea costurilor aferente plăţilor în zona euro şi potenţiale noi surse de venit)

Pentru coordonarea eforturilor şi gestionarea proiectului, industria bancară a pus bazele Consiliului European al Plăţilor (EPC),un organism de auto-reglementare format din reprezentanţi ai: - unui număr de 65 de bănci, inclusiv 3 asociaţii europene din sectorul creditării şi EBA (Euro Banking Association) - altor state membre ale UE (din afara zonei euro) + Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia

Industria europeană a compensării ş idecontării Obiectivul urmărit de aceasta este ca orice beneficiar din zona euro să poată fi adresat folosind instrumente SEPA in proiect

participă activ diverşi furnizori de infrastructură cum sunt- Procesatori de carduri

- Asociaţia europeană a caselor de compensare automate (EACHA), care dezvoltă un set de proceduri pentruasigurarea interoperabilităţii infrastructurilor (caselor de compensare automată - ACH);

- EBA (Euro Banking Association), care a dezvoltat sistemul STEP2, prima casă de compensare automată paneuropeană

(PEACH) pentru compensarea plăţilor de retail în euro, atât transfrontraliere cât şi naţionale Companiile din zona euro

Agenţi economici, comercianţi, întreprinderi mici şi mijlocii - sunt implicate în dezvoltarea de standarde pentru reducerea niveluluide intervenţie manuală în procesarea plăţilor, începând cu prezentarea facturilor în formă electronică (e -invoicing) şi până la ser vicii dereconciliere electronică (e-reconciliation).

Acestia se concentrează asupra creării unor procese automate (end-to- end straight-through processing, prescurtat e2e STP), denatură a reduce costurile implicate de iniţierea şi primirea plăţilor.

Trezorierii corporaţiilor sunt organizaţi în uniunea Asociaţiilor Europene ale Trezorierilor Corporativi (EACT)

Administraţiile publice şi consumatorii - vor utiliza instrumentele de plată SEPA.

Autorităţile guvernamentale şi administraţiile publice efectuează un volum substanţial de plăţi, atât naţionale cât şi transfrontaliere,f t iil i ă il i l i lt i d i ţii l t d t i i it



175

aferente pensiilor, asigurărilor sociale şi altor indemnizaţii sau legate de taxe şi impozite. In octombrie 2006, Consiliul de miniştri pe probleme economice şi financiare (ECOFIN) şi-a exprimat sprijinul pentru crearea SEPA. Autorităţi publice implicate în SEPA sunt:

- Eurosistemul (BCE + băncile centrale naţionale din zona euro) care şi -a exprimat propriile aşteptări cu privire la proiectulSEPA în mai multe publicaţii proprii si monitorizează evoluţia şi progresele înregistrate în implementarea SEPA. - Comisia Europeană - A dezvoltat o strategie pentru eliminarea barierelor din piaţa internă şi pentru simplificarea regulilor

pieţei (Directiva 5/1997 privind transferurile credit transfrontaliere, Regulamentul 2560/2001 privind plăţile transfrontaliere în euro, proiectulde Directivă privind serviciile de plăţi (PSD).

- Aautorităţile naţionale - Pe măsura evoluţiei proiectului, sunt aşteptate să se implice din ce în ce mai mult în realizareapregătirilor pentru faza de roll-out a schemelor de plată SEPA.

5.13.3 .Necesitatea SEPAEconomia din zona euro nu poate beneficia de avantajele pieţei unice, respectiv consumatorii întâmpină dificultăţi la efectuarea de

plăţi de mică valoare în euro către alte state din zona euro datorită fragmentării pieţei serviciilor de plăţi.

Chiar şi în urma introducerii monedei unice şi a sistemului TARGET, plăţile de mică valoare efectuate electronic (plăţi de retail)continuă să fie procesate în mod diferit în cadrul zonei euroPentru a-şi gestiona plăţile, companiile cu număr semnificativ de plăţi transfrontaliere sunt obligate să menţină conturi bancare în

fiecare ţară în care desfăşoară activitate. Fragmentarea (datorată atât unor motive istorice, precum dependenţa de anumite sisteme, tradiţiile, legislaţia, precum şi absenţei

unei coordonări pan-europene şi existenţei unor interese divergente ale entităţilor implicate) afectează nu numai plăţile transfrontaliere dar şiplăţile naţionale în euro, deoarece descurajează inovarea şi concurenţa în domeniul serviciilor de plăţi la nivelul zonei euro.

In tabelul de mai jos va prezentam Ce aduce nou SEPA?

Ce aduce nou SEPA ?



176

ÎN PREZENT ÎN VIITOR

Implementări naţionale diferite O zonă unică de plăţi în euro, armonizat

Soluţii naţionale / locale Soluţii comune, cu servicii opţionale suplimentare

Scheme, experienţe, standarde şi legi de protecţie aconsumatorului diferite

Instrumente de plată de bază şi experienţe comune,standarde similare şi aplicare similară a unor legi de

protecţie a consumatorului, armonizate

Implementări naţionale diferite Interoperabilitate îmbunătăţită

Lipsă de interoperabilitate între schemele naţionale Armonizare şi consolidare

Complexitate şi risc pe filieră transfrontalieră Complexitate redusă, eficienţă îmbunătăţită

Daca sintetizam grafic ce aduce nou SEPA , precizam din nou ce aceasta permite Procesare automată în totalitate (End-to-endStraight-through-processing – e2e STP ) , realizand:



177

Servicii cu valoare adaugata

+

Utilizare exclusiv electronica

+

Instrumente de plata,infrastructuri, standarde ,si baza legala comune

5.13.4 Programarea activitatilor - Implementarea SEPA

Consiliului European al Plăţilor (EPC) a stabilit urmatorul calendar de realizare si implementare a SEPA :



178

01/ 2004 06/2006 01/2008 12/2010

FAZA FAZA FAZA

de de de

PROIECTARE IMPLEMENTARE MIGRARE

Instrumente Instrumente SEPASEPA in utilizaredisponibile generala

5.13.5. Produse SEPA îmbunătăţite Institutiile financiare implicate in sistemul de plati SEPA răspund pentru calitatea produselor SEPA oferite .

Ele au libertatea de a oferi clienţilor, separat sau în colaborare cu alte instituţii, produse SEPA imbunatatite si servicii cu valoareadaugata atâta timp cât acestea sunt conforme cu schemele definite în manualele de reguli şi în cadrul stabilit.

Produse SEPA îmbunătăţite: decontarea mai rapidă a plăţilor (spre ex a transferurilor credit “plăţi prioritare” respectiv într o singură zi bancară);



179

- decontarea mai rapidă a plăţilor (spre ex. a transferurilor credit - plăţi prioritare , respectiv într -o singură zi bancară); - preluarea codului BIC din codul IBAN.

Servicii cu valoare adaugata : - f acturare electronică (E-invoicing) este serviciu oferit clienţilor înaintea plăţii, prin care facturile sunt transmise direct

aplicaţiei internet banking a plătitorului şi, după ce plătitorul acceptă factura, se iniţiază în mod automat o instrucţiune de plată care conţineinf ormaţiile necesare privind plătitorul şi beneficiarul.

- reconciliere electronică (E-reconciliation) este serviciu oferit clienţilor după efectuarea plăţii: facturile se împerecheazăelectronic cu plata şi înregistrările contabile ale beneficiarului se actualizează în mod automat.

- soluţii de plată pentru internet banking.Combinarea serviciilor cu valoare adăugată cu utilizarea instrumentelor de plată SEPA creează condiţii pentru reducerea costu rilor

în economie, deoarece se elimină formularistica pe suport hârtie şi se realizează procesarea automată (end -to-end STP)., asa cumprezentam mai jos :

Procesare automată (End-to-end straight-through processing):

Servicii cu valoare Servicii cu valoareadaugata adaugata

oferite Procesarea oferiteplatilor

inaintea efectuarii dupa efectuareaplatii platii

5.13.6. Componentele SEPAZona unică de plăţi în euro - SEPA - Single Euro Payments Area are urmatoarele componente :

5.13. 6.1. Instrumente de plată SEPA: - Transfer credit- Debitare Directă

5 13 6 2 Cadru armonizat SEPA pentru:



180

5.13.6.2. Cadru armonizat SEPA pentru:- Plăţi cu carduri - Cash- Mecanismele de compensare şi decontare

5.13.6.3. Elemente orizontale:- Standardizare- Reglementari- Infrastructuri

5.13. 6.1. Instrumente de plată SEPA: Consiliului European al Plăţilor (EPC) a definit: două scheme de plată noi, respectiv:

- SEPA Transfer credit ( SCT)- SEPA Debitare directă ( SDD) şi- un cadru specific pentru plăţile cu carduri

Cecurile şi alte instrumente non-SEPA nu vor mai putea fi utilizate la nivel transfrontalier în cadrul zonei euro şi, în cele din urmă, vor dispărea. SEPA Transfer credit ( SCT)

Ce este o operaţiune de transfer credit?Este o operaţiune de plată iniţiată de plătitor. Instrucţiunea de plată este transmisă băncii plătitorului, care transferă fondurile la

banca beneficiarului, eventual prin intermediul mai multor intermediari.Ce este SCT?

Este o schemă interbancară de plăţi care defineşte un set comun de reguli şi procese aplicabile operaţiunilor de transfer creditexprimate în euro.

Schema defineşte un nivel de servicii comun şi un interval de timp maxim în care instituţiile financiare participante la schemă trebuiesă proceseze transferul credit.

Aceasta schema are urmatoarele caracteristici: - Adresabilitate largă la nivelul întregii zone SEPA (orice client poate fi uşor adresat); - Suma integrală este creditată în contul beneficiarului; - Nu există limită pentru valoarea plăţii;

- Perioada maximă de decontare este de 3 zile lucrătoare (va depinde de forma finală a Directivei privind serviciilede plăţi);

- Schema este distinctă de infrastructura de procesare; - Codurile IBAN şi BIC sunt utilizate ca elemente de identificare a contului;- Asigură un set detaliat de reguli aplicabile plăţilor respinse şi celor returnate

SEPA Debitare directa (SDD)Ce este o operaţiune de debitare directă?



181

Ce este o operaţiune de debitare directă? Este un transfer iniţiat de beneficiar prin intermediul băncii sale, după încheierea unui contract în acest sens între beneficiar şi

plătitor. Se utilizează în mod frecvent în cazul plăţilor recurente (ex. plata facturilor de utilităţi publice), în condiţiile unui aco rd prealabil cu

plătitorul.Operaţiunile de debitare directă sunt utilizate şi în cazul plăţilor ocazionale, când plătitorul autorizează o numită plată individuală. Ce este SDD?O schemă interbancară de plăţi care defineşte un set comun de reguli şi procese aplicabile operaţiunilor de debitare directă

exprimate în euro.Schema defineşte un nivel de servicii comun şi un interval de timp în care instituţiile financiare participante trebuie să fie în măsură

să acţioneze ca bănci debitoare. In practica se utilizeaza doua modele de SDD si anume ;

- in primul model debitorul mandatează pe creditor sa efectueze operatiuni de SDD; - in al doi-lea model debitorul mandatează banca sa sa efectueze operatiunile de SDD

Aceasta schema are urmatoarele caracteristici :- Adresabilitate largă la nivelul întregii zone SEPA (orice client poate fi uşor adresat); - Include plăţile în euro, atât cele recurente cât şi cele ocazionale; - Perioada maximă de decontare este de 5 zile lucrătoare pentru prima plată şi 2 zile lucrătoare pentru plăţile recurente (vor

depinde de forma finală a Directivei privind serviciile de plăţi); - Schema este separată de infrastructura de procesare; - Codurile IBAN şi BIC se utilizează ca elemente de identificare a contului;- Asigură un set de reguli detaliate aplicabile plăţilor respinse şi celor returnate.

5.13.6.2. Cadru armonizat SEPA pentru:- Plăţi cu carduri

- Cash- Mecanismele de compensare şi decontare

Plati SEPA prin card (SCF)Ce este o plată prin card si cum se realizeaza ea acum ? Uzual sunt utilizate două categorii principale de carduri:

- carduri de debit - permit deţinătorului efectuarea plăţii prin înregistrarea, în mod direct şi individual, într -un anumit cont acontravalorii achiziţiilor;

- cardurile de credit - permit deţinătorului să efectueze achiziţii în limita unui plafon de credit prestabilit. Poziţia debitoare pe caredeţinătorul o înregistrează poate fi decontată integral sau parţial, la intervale de timp specificate, caz în care soldul rema nent este consideratca un credit extins, pentru care se percepe deţinătorului dobândă.

Ce este o plata SEPA prin card (SCF)?Plăţile prin card în SEPA se vor efectua conform unui set de principii de bază la care trebuie să se adapteze atât băncile e mitente



182

Plăţile prin card în SEPA se vor efectua conform unui set de principii de bază, la care trebuie să se adapteze atât băncile e mitente,băncile acceptante, schemele de carduri, cât şi procesatorii.

Aceasta schema a plăţilor prin card în SEPA are ur matoarele caracteristici: - Deţinătorii de carduri pot plăti cu acelaşi card oriunde în cadrul zonei euro (singurele limitări aplicabile sunt legate de

acceptarea diverselor mărci de către comercianţi). - Deţinătorii de carduri şi comercianţii vor avea posibilitatea să efectueze şi să încaseze plăţi prin card oriunde în cadrul

zonei euro în acelaşi mod, armonizat. - Procesatorii de carduri de plată vor putea să concureze între ei şi să îşi ofere serviciile oriunde în zona euro => piaţă de

profil mai competitivă, mai sigură şi mai eficientă (din punct de vedere al costurilor implicate). Sa retinem , ca din punct de vedere tehnic , la implementarea acestui sistem de plati SEPA (SCF) prin card s-au prevazut

urmatoarele masuri : până la 1 ianuarie 2008, condiţiile naţionale (tehnice şi contractuale) şi practicile de business vor fi înlocuite cu cele specifice

zonei euro, care vor asigura:- interoperabilitatea;

- transparenţa + o metodologie de stabilire (pe bază de costuri) a comisionului de interconectare, aprobată de ComisiaEuropeană; - o strategie de combatere a fraudei

pana la sfârşitul anului 2010, vor exista două niveluri de servicii: unul naţional (pentru zona euro) şi altul internaţional. prioritizarea activitatatii de standardizare realizarea poziţionarii strategice a schemelor de carduri naţionale şi internaţionale.

Numerar SEPA (SEPA cash)Retinem ca in platile cash in sistemul actual BCE (Banca Central Europeana) are drept exclusiv de autorizare a emisiunilor de

bancnote în zona euro.In acelasi timp Băncile centrale naţionale din Eurosistem pun în circulaţie bancnotele euro prin intermediul sectoruluibancar.

Principalul canal de distribuţie a numerarului către populaţie îl reprezintă bancomatele.

Funcţionarea fără perturbări a sistemelor de plăţi necesită un mix de instrumente, printre care şi numerarul. În vederea creării Zonei unice de numerar euro pentru proce satorii de numerar (SECA - Single Euro Cash Area), BCE a convenit

asupra unor măsuri menite să contribuie: - la un mediu concurenţial deschis în domeniul serviciilor de procesare a numerarului în cadrul Eurosistemului;- la asigurarea unei convergenţe sporite a serviciilor de numerar ale băncilor centrale naţionale pe termen mediu.

Mecanismele de compensare şi decontare Ce sunt compensarea şi decontarea?

Compensarea este procesul de transmitere, reconciliere şi confirmare a ordinelor de plată, şi de stabilire a unei poziţii finale învederea decontării (pe baza unor tranzacţii individual sau a unor pachete de tranzacţii).

Decontarea este transferul de fonduri între plătitor şi beneficiar (precum şi între banca plătitorului şi banca beneficiarului). Pentru compensare şi decontare s-a creat un cadru specific SEPA care :



183

Pentru compensare şi decontare s a creat un cadru specific SEPA care :- defineşte principiile pe baza cărora furnizorii de infrastructură vor facilita operaţiunile de transfer credit şi debitare di rectă în SEPA; - separă rolurile şi responsibilităţile între scheme (regulile stabilite pentru diferite instrumente de plată) şi infrastructuri (respec tiv

furnizorii care oferă instituţiilor financiare servicii de procesare); - cuprinde o clasificare a diferitelor tipuri de infrastructuri, pornind de la case automate de compensare pan-europene (denumite

PEACH), acorduri inter-grup şi ajungând până la acorduri bilaterale pure. Obiective urmarite in acest cadru a mecanismelor de compensare si decontare SEPA sunt :

- crearea unei inf rastructuri în care toate plăţile în euro să poată fi efectuate, primite şi decontate, în mod direct sau indirect; - până la sfârşitul anului 2010, toate infrastructurile trebuie să fie capabile să proceseze instrumente de plată SEPA; - asigurarea transparenţei totale în privinţa serviciilor oferite şi preţurilor percepute de furnizorii de infrastructură. - cadrul SEPA va fi conceput pentru a asigura adresabilitatea tuturor bancilor din zona euro si o separare intrescheme si

infrastructura5.13.6.3. Elemente orizontale:

- Standardizare

- Reglementari- Infrastructuri

Standardizarea - Ce reprezintă standardele? Standardele sunt r eguli care guvernează tehnologia, comportamentul şi interacţiunile. Standardele tehnice sunt necesare pentru a permite:

- interacţiunea şi interoperabilitatea între sistemele IT- automatizarea procesului de plată.

Consiliului European al Plăţilor (EPC) a adoptat o poziţie comună în elaborarea standardelor, pentru a permite procesarea automată(straight-through-processing) a tuturor plăţilor expr imate în euro.

De asemenea EPC a identificat cerinţele de business pentru informaţiile care se schimbă între intermediarii financiari (Manualele de

reguli pentru SEPA Transfer Credit şi Debitare Directă) şi a transferat aceste cerinţe în elemente de date logice (SEPA Data Model).Organizaţia Internaţională de Standardizare (ISO) a transpus aceste date logice în standarde de mesaje universale pentru indu stria

financiară (UNIFI), respectiv standardele de mesaje XML UNIFI (ISO 20022). EPC a dezvoltat un set de instrucţiuni de implementare a SEPA, care impun utilizarea standardelor de mesaje UNIFI (standardele

UNIFI vor fi obligatorii în relaţia bancă-bancă şi recomandate în relaţia client- bancă.

Reglementari – (cadrul legal) Sistemul de plati SEPA este reglementat printr-o serie de norme legale initiate , aprobate si supravegheate de organismele

europene in special Comisia Europeana , Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene .In succesiune cronologica vom prezenta pe scurt , Directiva PSD ! Ce reprezintă Directiva PSD?

La 1 decembrie 2005, Comisia Europeană a prezentat o propunere de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind



184

La 1 decembrie 2005, Comisia Europeană a prezentat o propunere de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privindserviciile de plăţi în piaţa internă (prescurtat PSD), care amendează:

- Directiva 97/7/EC privind protecţia consumatorilor în contractele la distanţă - Directiva 2000/12/EC privind accesul la activitate şi desfăşurarea activităţii de către instituţiile de credit - Directiva 2002/65/EC privind marketingul la distanţă pentru serviciile financiare oferite consumatorilor

Directiva PSD este menită a asigura acelaşi cadru legal pentru serviciile de plăţi prestate în Uniunea Europeană. Directiva se va aplica totodată şi actualelor produse naţionale din domeniu. Directiva PSD se referă la trei aspecte majore: Dreptul de a presta servicii de plăţi pentru public Reglementează dreptul instituţiilor non-bancare furnizoare de servicii de a presta servicii de plăţi, prin stabilirea unor cerinţe

armonizate privind accesul pe piaţă pentru “instituţiile de plăţi”, în scopul promovării concurenţei şi inovării pe pieţele naţionale. Cerinţele de transparenţă şi informare Introduce un set clar şi concis de cerinţe armonizate privind informarea, pe care toţi prestatorii de servicii de plată trebuie să le

îndeplinească, indiferent dacă aceştia oferă noile produse de plată SEPA sau cele actuale, de plată naţională.

Drepturile şi obligaţiile utilizatorilor şi ale prestatorilor de servicii de plată Directiva va furniza claritate şi certitudine în privinţa drepturilor şi obligaţiilor principale ale utilizatorilor şi prestatorilor de servicii deplată, precum şi cadrul legal necesar pentru SEPA (va armoniza actualele cerinţe legale diferite existente la nivel naţional cum sunt, spreexemplu, cele referitoare la timpul maxim pentru executarea unei plăţi).

27 martie 2007 - Consiliul Uniunii Europene a agreat asupra unui mod de abordare a PSD, pe baza unei propuneri de compromis în privinţa următoarelor aspecte:

- cerinţele de capital pentru instituţiile de plăţi; - activităţile pe care instituţiile de plăţi le pot desfăşura, respectiv acordarea de credite; - posibilitatea aplicării de derogări referitoare la aplicarea anumitor prevederi în cazul instituţiilor de plăţi mai mici; - posibilitatea aplicării de derogări referitoare la aplicarea anumitor prevederi în cazul anumitor instrumente utilizate în

principal pentru plata unor sume mici (plăţi de mică valoare).

Modul de abordare agreat de Consiliul Uniunii Europene va fi utilizat ca bază pentru adoptarea directivei prin procedura co-decizieiParlamentului European şi Consiliului.

12 septembrie 2006 - Comitetul pentru probleme economice şi monetare al Parlamentului European a adoptat raportul său privindpropunerea de dir ectivă PSD şi a recomandat ca acest proiect să fie votat în şedinţa Parlamentului European din 23-26 aprilie 2007.

5.13.7. Viziunea Eurosistemului – implicarea Eurosistemului in SEPADe ce este implicat Eurosistemul în SEPA?

Interesul Eurosistemului în proiectul SEPA şi, în general, în integrarea financiară a sistemelor de plăţi este bazat pe atribuţiasa statutară stabilită prin Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, de promovare a operării fără perturbări a sistemelor de plăţi şi deprotejare a stabilităţii financiare.

“Eurosistemul vede SEPA ca o piaţă integrată pentru servicii de plată, subiect al unei competiţii reale, şi în care nu se fac e nici o diferenţă între plăţile transfrontaliere şi cele naţionale în cadrul zonei euro.” (Declaraţia comună a Comisiei Europene şi Băncii



185

o diferenţă între plăţile transfrontaliere şi cele naţionale în cadrul zonei euro. (Declaraţia comună a Comisiei Europene şi BănciiCentrale Europene, mai 2006)

În SEPA, cetăţenii, comercianţii şi corporaţiile vor putea face plăţi în întreaga zonă euro:

- dintr-un unic cont bancar,- utilizând un unic set de instrumente de plată, - la fel de uşor şi sigur ca şi în prezent pentru plăţile la nivel naţional.

Obiectivele proiectului SEPA:

• - dezvoltarea de instrumente, standarde, proceduri şi infrastructuri comune, pentru a promova economii substanţiale descară;

- crearea unei industrii a serviciilor de plăţi pan -europene integrate, competitive şi inovative, care să promoveze creştereaeconomică şi puterea economică a Europei (în conformitate cu obiectivele Agendei Lisabona).

Eurosistemul solicită: - înlăturarea tuturor barierelor tehnice, legale şi comerciale între actualele pieţe naţionale de plăţi, precum şi: - punerea la dispoziţia tuturor utilizatorilor a schemelor SEPA transfer credit şi debitare directă; - înlăturarea barierelor tehnice care împiedică acceptarea totală şi pe scară largă a cardurilor la nivel transfrontalier; - stabilirea condiţiilor ca toţi beneficiarii să poată fi adresaţi.

Eurosistemul susţine proiectul acţionând ca şi catalizator pentru activităţile sectorului privat: - îndrumă şi exprimă aşteptări, în scopul creării unei pieţe a plăţilor de retail în interesul Uniunii Europene; - conlucrează cu sectorul public pentru a se asigura că sectorul public adoptă cât mai curând produsele de plată SEPA în

toate ţările; - conlucrează cu utilizatorii în general pentru a se asigura că aşteptările lor sunt avute în vedere de Consiliul European al

Platilor - EPC;- contribuie la coordonarea eforturilor de comunicare:

- la nivel transfrontalier cu Comisia Europeană şi cu EPC;

- la nivel naţional cu organismele de comunicare instituite în toate ţările din zona euro.(*)

(*) Aceste organisme sunt constituite din reprezentanţi ai guvernelor naţionale, ai asociaţiilor bancare naţionale şi ale băncilor centrale nationale , in scopul implementarii componentelor SEPA si informarii comunitatilor bancare SEPA

5.13.8. Pregatirea bancilor pentru SEPA Introducerea SEPA afectează toate băncile care operează în Europa deoarece implică:

- schimbarea produselor în domeniul plăţilor pe care băncile le oferă în front office (ex. transferurile credit, debitarea directă, plăţileprin carduri);

- schimbarea modului de procesare a plăţilor în back office, respectiv a modului de comunicare cu alte bănci şi cu Mecanismele deCompensare şi Decontare (MCD).



186

p ş ( ) Pentru a opera în noul mediu european al plăţilor, băncile trebuie să devină “SEPA-compliant", adică să respecte: - cerinţele definite în auto-reglementările Consiliului European al Plăţilor - EPC (care sunt obligatorii pentru toate băncile):

- să introducă 2 noi instrumente de plată (transfer credit şi debitare directă SEPA), în conformitate cu regulile şi orientărileEPC privind modul de implementare;

- să-şi adapteze activităţile cu carduri la cadrul stabilit de EPC pentru plăţile prin card; - să utilizeze MCD conforme cu cadrul stabilit de EPC pentru astfel de mecanisme;

- cerinţele definite în noua legislaţie europeană: să îndeplinească cerinţele definite în cadrul legal al Uniunii Europene (precumDirectiva privind serviciile de plăţi).

Pentru a deveni SEPA-compliant, banca trebuie să semneze Acordurile de Aderare elaborate de EPC, prin care se obligă săadere la regulile stabilite de EPC, între care:

- începând de la 1 ianuarie 2008 fiecare bancă trebuie să asigure posibilitatea adresării de către orice altă bancă din zona SEPA,prin conectarea la o casă de compensare automată pan- europeană compatibilă SEPA (ca participant direct sau indirect);

- fiecare comunitate bancară trebuie să se asigure că toate băncile din ţara respectivă semnează Acordurile de Aderare, astfel încât

să fie asigurată adresabilitatea totală în ţara respectivă. Ce plati trebuie sa fie SEPA compliant?/V

- in ceea ce priveşte moneda - plăţile în euro care nu sunt urgente; (conturile plătitorului şi beneficiarului nu trebuie în modobligatoriu să fie conturi în euro dar trebuie să aibă asociate coduri IBAN)

- in ceea ce priveşte aria geografică - plăţile în euro în care conturile plătitorului şi beneficiarului sunt menţinute la sucursale bancarelocalizate într-un stat membru al EU27, EEA sau în Elveţia (un număr de oraşe-stat europene şi teritorii ale statelor membre ale UE localizate în afara UE vor fi deasemenea afectate de necesitatea conformării la SEPA)

Sfera de acoperire a conformitatii cu SEPA

(SEPA – compliance )

Sfera de acoperire a conformităţii cu SEPA



187

Sfera de acoperire a conformităţii cu SEPA

PSD – Directiva privind serviciile de plati

Mecanisme de Compensare şi Decontare (MCD) şi Casa de compensare automată pan-europeană (PE-ACH)

Pentru ca o plată să fie SEPA -compliance, tranzacţia trebuie să se transmită printr -un canal specific unor astfel de plăţi, respectivformatul şi conţinutul mesajului de plată, precum şi perioada de procesare şi practicile de business aplicate în procesare să respectecerinţele SEPA, indiferent dacă plata se transmite printr -un sistem ACH, între bănci prin fişiere (compensare bilaterală sau multilaterală şidecontare) sau în cadrul aceleiaşi bănci sau a unui grup bancar.

Compensarea şi decontarea prin ACH cu respectarea cerinţelor SEPA se poate realiza prin:



188

Compensarea şi decontarea prin ACH cu respectarea cerinţelor SEPA se poate realiza prin: Mecanismele de Compensare si Decontare (MCD )care respecta cerintele schemelor SEPA care:

- vor fi in masura se proceseze Debitari Directe SEPA si/sau Transferuri de Credit SEPA pe o anumita piata - pot alege , fara a fi insa obligatoriu sa se transforme in ACH compatibile PE – ACH sau sa coopereze cu MCD similarepentru a forma un PE – ACH;

ACH compatibil cu PE-ACH.

- PE-ACH se bazeaza pe doua principii fundamentale » Adresabilitatea totală a tuturo - adresabilitate totala a tuturor bancilor in SEPA;- structura de guvernanta care nu depinde de o singura tara;

- Un PE-ACH ca realiza compensarea si / sau decontarea Transferurilor de Credit SEPA si/sau a Debitarilor Directe SEPA

BIBLIOGRAFIE

1. Grosu Corneliu – Tehnica operaţiunilor bancare – Note de curs, Universitatea „Petru Maior”, Târgu-Mureş, 2009



2. Grosu corneliu – Operatiunile institutiilor de credit - Note de curs, Universitatea „Petru Maior”, Târgu-Mureş, 2010

3. Grosu Corneliu – Banking internaţional – Note de curs, Universitatea „Petru Maior”, Târgu-Mureş, 2007.

4. Trenca Ioan – Fundamente ale managementului financiar, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2007

5. Trenca Ioan – Tehnica operaţiunilor bancare, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca,

6. Trenca Ioan, Ioan Batrancea - Transferuri Bancare – principii, experienta ,eficienta, Editura Risoprint , Cluj Napoca ,2007

7. Lăzărescu Vasile – Băncile comerciale în economia de piaţă din România, Editura Agora, 1998

8. Marinescu I. – Preţul, moneda, creditul şi dobânda, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1987

9. Pop Cornelia , Ungureanu Pavel – Societăţi de intermediere financiară, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999

10.Rosca Teodor – Moneda si credit, Casa de Editură Sarmis, Cluj-Napoca, 1999

11.Turcu Ion – Operaţiuni şi contracte bancare, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2004

12.Cristi Spulbar - Management bancar –Editura SITECH , Craiova ,2008

13.Dardac Nicolae,Teodora Barbu- Moneda, banci si politici monetare – Editura Dodactica si Pedagogica R.A ,Bucuresti,

14. Batrancea Ioan si colab. – Analiza financiara in banci , Editura RISOPRINT, Cluj Napoca ,2008

15.Norme, Proceduri, Tehnici, Reglementări bancare ale BNR, si ale bancilor comerciale din Romania ;Acte normative

specifice, indicate la seminarii

Cursul Grosu Scurtat

Documents

Transcript of Cursul Grosu Scurtat