Nulitatea contractului individual de munca

Aceasta institutie este reglementata de art 57 din Codul Muncii si prezinta o serie de trasaturi caracteristice dreptului muncii:

- nulitatea nu retroactiveaza avand in vedere ca acest contract este cu prestatii successive- constatarea nulitatii si stabilirea efectelor acestuia se face prin acordul de vointa al partilor

potrivit dispozitiilor legale (art 57 alin 6) si numai in cazul cand partile nu ajung la o intelegere vor apela la instanta judecatoreasca

In afara de cele 2 tipuri de nulitati reglementate in dreptul civil, in dreptul muncii poate interveni o specie aparte a nulitatii, respectiv nulitatea remediabila, care potrivit art 57 alin 3 stabileste ca nulitatea contractului de munca poate fi acoperita prin indeplinirea ulterioara a conditiilor impuse de lege.

Datorita acestei normei juridice, nulitatea relativa in cazul remedierii poate fi aplicata si nulitatii absolute limitativ in cazurile in care aceasta conditie poate fi acoperita printr-un inscris.

Continutul contractului individual de munca

1. Drepturile si obligatiile partilor In mod obligatoriu aceste drepturi si obligatii sunt prevazute atat in legislatia muncii, in

contractul individual de munca si anumite aspecte legate de executarea si interpretarea acestora raman intotdeauna la latitudinea partilor si mai ales a instantei in cazul existentei unui conflict intre parti.

Drepturile si obligatiile angajatorului sunt prevazute la art 40 iar drepturile si obligatiile salariatului la art 39 din Codul Muncii.

2. Clauze esentiale ale contractului individual de muncaPotrivit art 17 din Codul Muncii legiuitorul statorniceste o serie de elemente obligatorii ce

trebuiesc regasite in continutul contractului individual de munca.Acestea sunt:

- Salariul- Conditiile de munca- Durata contractulului- Locul si felul muncii- Timpul de munca- Timpul de odihna

Modificarea contractului individual de munca va tine doar de aceste elemente.

Clauze specifice prevazute in contractul de munca:

Clauza privind formarea profesionala

Potrivit Codului Muncii, pentru salariat formarea profesionala reprezinta un drept.Ca urmare acesta nu are obligatia legala de a se perfectiona.In schimb, pentru angajator aceasta clauza devine o obligatie, intrucat acesta trebuie sa asigure

salariatului participarea la programul de formare profesionala cel putin o data la 2 ani (daca are mai mult de 21 de salariati) si cel putin o data la 3 ani (daca are sub 21 de salariati).

Aceasta clauza poate fi negociata cu privire la durata cursului, scoaterea totala sau partiala din activitate, cat si cu privire la durata interdictiei pt salariat de a avea initiativa incetarii contractului individual de munca, in cazul in care formarea profesionala a avut loc la initiativa angajatorului.

Clauza de neconcurenta

Aceasta clauza poate fi negociata si inserata in contractul individual de munca, oridcand pe parcursul deruluarii acestuia.

Potrivit art 21 C muncii, aceasta clauza il obliga pe salariat ca dupa incetarea contractului pe o anumita perioada sa nu presteze in interesul sau sau al unui tert o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajator in schimbul unei indemnizatii lunare.

Pentru a putea produce efecte aceasta clauza trebuie sa ineplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

- clauza sa fie expres prevazuta in contract - in cuprinsul clauzei trebuie prevazute urmatoarele elemente:

1. activitatile interzise salariatului2. perioada pt care isi produce efecte aceasta clauza (maxim 2 ani)3. tertii in favoarea carora se interzice prestarea acelei activitati 4. aria geografica 5. cuantumul indemnizatiei de cel putin 50%

Aceasta clauza nu isi produce efecte daca:

- contractul individual de munca a incetat de drept - contractul individual de munca a incetat din initiativa angajatorului pt motive care nu tin de

persona salariatului- pt a preveni savarsirea unui abuz la initiativa salariatului sau inspectoriatului terirorial de

munca, instanta competenta poate diminua efectele clauzei de neconcurenta

In cazul nerespectarii de catre salariat a acestei clauze, el poate fi obligat sa returneze indemnizatia primita si eventual sa achite daune interese corespunzatoare prejudiciului cauzat angajatorului.

In cazul nerespectarii de catre angajator se apreciaza ca fostul salariat nu este tinut de respectarea acestei clauze.

Clauza de mobilitate

Potrivit art 25 din C muncii, partile stabilesc in functie de natura muncii ca executarea obligatiilor de catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca. In acest caz, salariatul va beneficia de prestatii suplimentare in bani sau natura.

In cazul in care specificul muncii implica o mobilitate permanenta a salariatului, acest aspect se va regasi in continutul contractului individual de munca, fara a constitui o clauza separata.

Aceasta clauza se negociaza, trebuie sa exprime acordul partilor si trebuie sa contina, in mod obligtoriu, si cuantumul prestatiilor suplimentare.