CURSUL 1 - fiz.upt.rofiz.upt.ro/articole/163646Curs_01_FB-handouts.pdf · 8 Exemple: 134527 = ?...
Transcript of CURSUL 1 - fiz.upt.rofiz.upt.ro/articole/163646Curs_01_FB-handouts.pdf · 8 Exemple: 134527 = ?...
1
CURSUL 1
c
1.1. Măsurare. Unităţi de măsură. Sisteme de unităţi de măsură.
Transformări.
2
Sistem Internaţional de Unităţi (SI)(1960, a 11-a Conferinţă Generală de Măsuri şi Greutăţi)
mărimi fundamentale
mărimi derivate (aria, volumul, densitatea, viteza etc.)
mărimi suplimentare (unghi plan şi unghi solid)
Măsurare a mărimilor fizice
Exprimare în unităţile de măsură potrivite
(mărimi adimensionale)
3
Mărimi fundamentale ale S.I.
Mărime fizică Unitate de măsură Simbollungime metru mmasă kilogram kgtimp secundă s
intensitatea curentuluielectric
amper A
temperatură absolută Kelvin Kcantitate de substanţă mol molintensitate luminoasă candelă Cd
4
a 107 parte din distanţa dintre Polul Nord şi Ecuator(1792);
distanţa dintre două repere gravate în vecinătateacapetelor unei bare confecţionate dintr-un aliaj de platină şiiridiu (Biroul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi) (1889);
lungimea drumului parcurs de lumină în vid, în timp de
1 / 299.792.458 secunde (1983)
Unitatea de lungime (metrul)
5
Unitatea de masă (kilogramul)
Unitatea fundamentală
masa unui litru de apă aflată la presiune atmosfericănormală şi temperatura de 3,98oC (1799);
masa unui cilindru având înălţimea şi diametrul egale cu 39 mm, confecţionat dintr-un aliaj de platină şi iridiu (BiroulInternaţional de Măsuri şi Greutăţi) (1799);
Unitatea secundară (unitatea atomică de masă)
a 12-a parte din masa izotopului 12C (1961).1 u. = 1 Da = 1,6605402 10–27 kg
6
Dmitri Ivanovich Mendeleev
(1834 – 1907)
8
Exemple:134527 = ?0,000572 = ?
Ordinul de mărime
81028,3587.460.328 810
Multipli, submultipli
mcm 2101 gkg 3101
9
Prefix submultiplu pico nano micro mili centi deci
Simbol p n μ m c d
Factor conversie 10–12 10–9 10–6 10–3 10–2 10–1
Prefix multiplu deca hecto kilo mega giga tera
Simbol da h k M G T
Factor conversie 101 102 103 106 109 1012
Prefix multipli / submultipli
10
Prefix submultiplu pico nano micro mili centi deci
Simbol p n μ m c d
Factor conversie 10–12 10–9 10–6 10–3 10–2 10–1
Prefix submultipli
m10A1 10o
11
Prefix multiplu deca hecto kilo mega giga tera
Simbol da h k M G T
Factor conversie 101 102 103 106 109 1012
Prefix multipli
12
+
–
1 m = ? cm
1 dm = ? mm
1 μm = ? dm
1 mm = ? m
1 m = 102 cm
1 dm = 102 mm
1 μm = 10–5 dm
1 mm = 10–3 m
13
1 min. = 60 s
1 h = 60 min = 3600 s
1 zi = 24 h = 1440 min. = 86400 s
Excepţii:
Sistem Tolerat de Unităţi (C.G.S)
Mărime fizică Unitate de măsură Simbollungime centimetru cmmasă gram gtimp secundă s
16
1.2. Mărimi fizice scalare, vectoriale. Operaţii cu vectori
Mărimile scalare se specifică prin valorile lor numerice(temperatura, timpul, masa, numărul de molecule etc.)
Mărimile vectoriale sunt definite prin: -modulul, care reprezintă valoarea sa numerică, fiind un număr strict pozitiv egal cu lungimea segmentului orientatprin care se reprezintă mărimea vectorială;
- direcţia, reprezentată prin dreapta purtătoare; - sensul, specificat printr-o săgeată marcată la extremitatea segmentului orientat.
kg2m
N4FF
17
Operaţii cu mărimi scalare
1 gaz molecule105 201 N
2 gaz molecule104 202 N
amestec molecule109 2021 NNN
18Regula paralelogramului
Operaţii cu mărimi vectoriale
a) Adunarea vectorilor – metoda grafică
bar
cos222 abbar
19Regula triunghiului
Operaţii cu mărimi vectoriale
a) Adunarea vectorilor – metoda grafică
bar
cos222 abbar
20
Operaţii cu mărimi vectoriale
a) Adunarea vectorilor – metoda grafică
Regula poligonului
dcbar
21
Adunarea vectorilor paraleli
Adunarea vectorilor antiparaleli
Caz particular
bar
abr
22
Proprietăţi ale adunării vectorilor sunt:
a) Comutativitatea
b) Asociativitatea
abba
)()( cbacba
Studiu individual: a se demonstra celedouă proprietăţi
23
Operaţii cu mărimi vectoriale
b) Scăderea vectorilor – metoda grafică
b
opusul vectorului b)( babar
24
Operaţii cu mărimi vectoriale
a) Adunarea vectorilor – metoda analitică
xa (proiecţia pe axa absciselor)
ya (proiecţia pe axa ordonatelor)
yx aaa
xa ya componentele vectoriale
25
Vectorul unitate – vector având modulul egal cu unitateaşi sensul dat de sensul pozitival axei de coordonate
Componentele vectoriale
zyx aaaa
Componentele scalare
iaa xx jaa yy
kaa zz
kajaiaa zyx
1 kji
26
iaaiaa
xx
xx
luicontrarsensaredaca0luisensularedaca0
ipotenuzaopusacatetasin
ipotenuzaalaturatacatetacos
sincos
aaaa
y
x 22yx aaa
27
o0
sin
200
cos
241
630 o
445 o
360 o
290 o
21
21
22
23
241
200
21
21
22
23
rad2360 o
29
yx
sincos
30
)()( kbjbibkajaiabar zyxzyx
kbajbaibar zzyyxx
)()()(
zzz
yyy
xxx
bar
barbar
http://phet.colorado.edu/index.php
31
32
Operaţii cu mărimi vectoriale
c) Produsul scalar
cosbaba
Studiu individual
?liantiparalevectori
?paralelivectori
?lariperpendicuvectori
ba
ba
ba
33
Operaţii cu mărimi vectoriale
c) Produsul scalar
0
0
01
jkkj
ikki
ijjikkjjii
)()( kbjbibkajaiaba zyxzyx
zzyyxx babababa
34
Studiu individual
1. Fie vectorii deplasare:
Să se calculeze produsul scalar al vectorilor.
jid
jid
)m4()m3(
)m5()m4(
2
1
35
Operaţii cu mărimi vectoriale
c) Produsul vectorial
este un vector definit prin proprietătile:
modul egal cu produsul modulelor celor doi vectoriînmulţit cu sinusul unghiului dintre ei
direcţia perpendiculară pe planul definit de vectori
sensul este dat de regula burghiului drept
sinbaba
36jkiik
ijkkj
kijji
kkjjii
)x(x
)x(x
)x(x
0xxx
?x ba
Cazuri particulare
)0(sin0xliantiparalevectori
)00(sin0xparalelivectori
)12
(sinxlariperpendicuvectori
ba
ba
baba
)x(x abba
37
Aplicaţie
Fie vectorii
a) să se reprezinte vectorii într-un sistem de coordonate cartezian;
b) să se scrie vectorul rezultant în funcţie de vectoriiunitate;
c) să se calculeze modulul vectorului rezultant;d) să se calculeze unghiul format de vectorul rezultant
cu sensul pozitiv al axei Ox.
jib
jia
)m2()m5(
)m4()m3(
38
După parcurgerea acestui curs studentul trebuie să:
• enumere mărimile fundamentale ale Sistemului Internaţional de Unităţi şi unităţile lor de măsură;• transforme o unitate de măsură în multipli respectiv submultipli acesteia;• facă diferenţa dintre mărimile scalare şi cele vectoriale;• cunoască metodele grafice de adunare şi scădere a vectorilor;• proiecteze un vector pe axele de coordonate şi să exprime componentele sale;• cunoască şi să aplice în probleme metoda analitică de compunere a vectorilor;• definească produsul scalar şi vectorial a doi vectori.
BIBLIOGRAFIE
1. F.Barvinschi, Fizică generală, EdituraOrizonturi Universitare, 2004
www.et.upt.ro-Departamente-BFI-F.Barvinschi-Download-uri studenti-curs.pdf
2. David Halliday, Robert Resnick, Fizică, Vol. I, Editura Didactică şi Pedagogică, 1975
3. I.Luminosu, V.Chiritoiu, N.Pop, M.Costache, Fizică, teorie, probleme şi teste grilă, EdituraPolitehnica, 2010