CVJ, Nr. 108, Joi 19 aprilie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 108

Joi, 19 aprilie 2012

”Demersulnostru

de ieftinire a apei esteblocat de

directorul ApaServ”

O parte a consilierilorjudeþeni, în urmã cu circa

o lunã, au fãcut o propunereconducerii Apa Serv de reducerecu 5% a costului serviciilor, înurma unui studiu/calcul pe caresã-l realizeze specialiºtii societãþii.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Politica la Petrila

”Vulpoiul” Titis-a folosit de

primar ºiPãducel de el…C onstatin Ramaºcanu,

preºedintele PNL Petrilaºi candidatul liberal pentrufuncþia de primar, lansat oficial marþi, la Petrila, estecatalogat de cei care nu suntpãtrunºi de microbul/ patimapoliticii ”vulpoiul”.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 4-A4-A

Favoriþii luiBuhãescu aulãsat blocul13 fãrã gaz

L ocuitorii din blocul 13,blocul ANL din Uricani,

au rãmas fãrã gaz din JoiaMare, din cauzã cã apropiaþiiprimarului Buhãescu, care auprimit locuinþe acolo, nu ºi-auplãtit facturile la gaz.

>>> P>>> PAGINILEAGINILE 6-76-7

S-a nãscutComplexulEnergetic

HunedoaraC omplexul Energetic

Hunedoara s-a nãscut,dupã ce miercuri, la Bucureºti, s-a aprobat fuziunea dintreSucursala ElectrocentraleParoºeni ºi Electrocentrale Deva.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1111PAGINA A 5-A

De la paza unitãþilorminiere, la afaceri

cu sãnãtatea oamenilor

P roblema spitalului dinPetrila continuã sã

stârneascã vii controverse,asta mai ales dupã ce pe fir aintrat ºi omul de afaceriCristian Balint, cel care a pusîn faþa consilierilor din Petrilaun contract de asociere în participaþiune cu multe semnede întrebare.

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 aprilie 201222 Diverse

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIUCOTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL

PRIVAT - ISSN 1583-5138

VÂNZÃRIVând spaþiu comercial în

zonã centralã str. 1Decembrie 1818 la

parterul blocului 124,suprafaþa 25mp.

Telefon 0722 448 428

Vând casã + teren, 5000m² în Vulcan (Valea

Ungurului). Telefon 0722 448 428

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Desire12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Aventurile lui Tarzan 17:00 Aventurile lui Tarzan 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Fãrã egal 0:45 Aventurile lui Tarzan (r) 1:15 Aventurile lui Tarzan (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Te pui cu blondele? (r)13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Burlacul III

22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Lege ºi ordine:

Brigada specialã

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Somnambul (r) 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Crimele din Midsomer 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Las fierbinþi

21:30 Cursa din Hazzard 2 -Începutul

23:30 ªtirile Pro TV0:15 Fotbal: Rezumat

Europa League0:45 Trei sub un acoperiº

9:30 Focus Monden (r)10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 M-a facut mama artist13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort

20:30 M-a fãcut mama artist 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 CSI: Investigaþii 0:30 M-a facut mama artist

9:10 Legendele palatului:prinþul Jumong

10:15 Ne vedem la TVR! (r)11:05 Ne vedem la TVR! (r)12:00 Bebe magia 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului -

Gyebaek (r) 13:25 Legendele palatului -

Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare (live)17:40 Legendele palatului -

Gyebaek 18:20 Legendele palatului -

Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus (live)21:10 Zona Zero 22:40 Exclusiv -

Documentarele Televiziunii Române

0:00 Ca la carte 0:30 Bebe magia (r)1:00 Tezaur folcloric (r)

M ã numesc Puiu –Drãghicescu

Andreea, am 23 de ani,locuiesc în Petroºani,sunt studentã în anul IIIla Universitatea deMedicinã ºi Farmacie dinTimiºoara.

În august 2010 am fostdiagnosticatã cu o formã decancer limfatic: limfomHodgkin cu sclerozã nodularãstadiul III A. S-a intervenitchirurgical în vederea stabiliriidiagnosticului, practicându-seminitoracotomie spaþiul IVintercostal, evacuareapleureziei, biopsiei ºi evac-uarea lichidului pericardic.

Tratamentul iniþial a fost dechimioterapie. L-am efectuatla clinica de Hematologie aSpitalului Municipal dinTimiºoara. PET/CT-ul efectuatîn Oradea, în data de 13. 12.2010, la 3 luni de la ter-minarea tratamentului dechimioterapie a arãtat cã nu s-a obþinut decât o remisiedimensionalã a tumorii dinmediastin.

A urmat tratamentul deradioterapie constând din 34de ºedinþe fiind efectuat la clin-ica Strahlentzentrum dinHamburg, în perioada 18.04– 12. 05. 2011.

PET/CT-ul efectuat în29.02.2012 în Hamburg aindicat cã mai existã o tumorãactivã de circa 1 cm poziþion-

atã în mediastin.Recomandarea medicilor

din Germania a fost pentruintervenþie chirurgicalã laSpitalul Asklepios dinHamburg, în vederea extirpãriitumorii. Intervenþia este pro-gramatã în luna iulie 2012.

Costurile intervenþiei chirur-gicale se ridicã la aproximativ10.000 Euro. Pentru a fi aju-tatã am deschis urmãtorul contunde se poate contribui pentrusalvarea mea.

Cont curent RON este:RO58BTRL02201201568788XX

Pentru orice detalii vã staula dispoziþie la nr. de telefon:0745 087512, 0731 035339

Sau adresa de e-mail:[email protected]ã mulþumesc din suflet

pentru înþelegere, pentru spri-jinul material ºi pentru cã îmisunteþi alãturi.

Numãr de teledonMesajul pe care îl trans-

miteþi cãtre alþii este:Puteþi dona ºi apelândnumãrul de teledon (obþinut cusprijinul Asociaþiei P.A.V.E.L.ºi suportul Romtelecom) pen-tru campania: “Ajutor copii“,în perioada 21 martie 2012 –20 iunie 20120900 900 190 , 8 euro/apel(numãr apelabil doar dinreþeaua Romtelecom)

Linie de donaþii onlinepentru Andreea

Aceasta este:https://secure.mobilpay.ro/buy-product/1dydbt

APEL UMANITARTraficul feroviarîncurcat de doi hoþi

de cabluD oi bãrbaþi din Geoagiu au reuºit sã dea

peste cap întregul sistem de semnalizareCFR în zona Staþiei CFR Simeria, dupã ce ausecþionat cablul de alimentare.

Fapta a fost descoperitã dupã ce lucrãtorii Postului dePoliþie T.F. Simeria au fost sesizaþi telefonic de cãtreimpiegatul de miºcare al Staþiei C.F. Simeria cu privire lafaptul cã, în capãtul X al Staþiei C.F. Simeria, douã secþi-uni prezintã ocupat pe aparatul de comandã al staþiei,fãrã ca în zonã sã se afle vreun tren în miºcare. Practic,existau indicii cã persoane necunoscute au secþionatcabluri de alimentare CED în vederea sustragerii.

Echipa operativã deplasatã la faþa locului a depistatdoi bãrbaþi în zona km. 470+600m de pe magistrala decale feratã 200 Arad – ªibot, în apropierea lacului deacumulare Cotru, în zona unde sunt amplasate cablurilede alimentare ale instalaþiei de semnalizare ºi dirijare acirculaþiei feroviare. „La solicitarea poliþiºtilor de arãmâne pe loc, cei doi bãrbaþi au fugit, reuºindu-seprinderea ºi imobilizarea lor dupã aproximativ 100 metride urmãrire”, au declarat reprezentanþii IPJ Hunedoara. Cei doi bãrbaþi au fost identificaþi ca fiind Armin P., de54 de ani ºi Marian B., de 34 de ani, ambii dinGeoagiu, pe numele acestora fiind întocmit dosar decercetare penalã pentru comiterea infracþiunilor de furtcalificat, distrugere ºi semnalizare falsã

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cu adâncã durere în suflet anunþãm încetarea din viaþã a lui

ªTEFAN NEMECSEK (93 DE ANI) Dumnezeu sã-i dea odihnã veºnicã!

Familia.

� DECES �

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 aprilie 2012 Actualitate 3

”E xistã chiar con-silieri judeþeni

care nu ºi-au plãtitapa la firmã sau labloc ºi tocmai ei ceraceste reduceri depreþ ºi în cazul lor nueste vorba de sãrãcie”– Costel Avram,preºedintele PRMHunedoara, reprezen-tantul CJH la ApaServ Petroºani.

Populaþia Vãii Jiuluireclamã mereu preþulmare al serviciilor de apãºi canalizare practicat deSC Apa Serv Valea Jiului.Supãrarea a venit o datãcu creºterea bruscã aacestui preþ, pentru cãacesta nu se fãcuseeºalonat, aºa cum eraprevãzut, ci boala selungise datoritã deciziilorpolitice chiar ºi în ceea cepriveºte proasta adminis-trare, care, toate au dusfirma în pragul falimentu-lui.

ªi totuºi, dovadã cãpoliticul are un rol major,anul trecut MinistrulMediului a semnat con-tractul de finanþare a unuiproiect de reabilitare areþelelor de apã ºicanalizare, în valoare de40 de milioane de euro,

iar de implementareaproiectului, care va dura50 de luni, 2011-2015,este responsabilãAsociaþia de DezvoltareIntercomunitarã “ApaValea Jiului”, din care facparte cei 6 primari ailocalitãþilor deservite, dintre care 4 erau/sunt ai patidului aflat la putere - PDL.

Ca urmare a crizeiprofunde resimþitã lanivelul Vãii Jiului, zonã încare sãrãcia s-a adâncit,odatã cu scumpirea apeiºi creaþele Apa Serv aucrescut îngrijorãtor.Debransãrile celor ce nuºi-au plãtit datoriile nuduc la rezolvarea proble-mei ºi, în plus, au unefect social devastator.

P ropunere deieftinire cu 5%

O parte a consilierilorjudeþeni, în urmã cu circao lunã, au fãcut o propu-nere conducerii Apa Servde reducere cu 5% a costului serviciilor, înurma unui studiu/calculpe care sã-l realizeze spe-cialiºtii societãþii. ”Noi amfãcut o propunere descãdere a preþului apei,care trebuie sã-ºi urmezecursul – Consiliul deAdministraþie, Asociaþia

de DezvoltareIntercomunitarã (ADI) ºiAGA – dar demersul esteblocat de directorul ApaServ, Cristian Ionicã. Edrept cã traseul estegreoi, dar se poate” – adeclarat, la Petrila, con-silierul judeþean ºivicepreºedinte PNLHunedoara, TiberiuBalint.

”Noi am fãcut propu-nerea de scãdere a preþu-lui apei ºi canalizãrii cu5% pe fondul sãrãcieiacute din Valea Jiului.Conducerea Apa Serv sãfacã un studiu, un calculîn interiorul preþului, sause pot scãdea niºte chel-tuieli fãrã sã afectezesalariile angajaþilor.Scãderea preþului nu estemare, iar noi am datcâteva idei, cã ne mai pricepem ºi noi. Dardumnealor, conform calculelor, pot spune dacão pot face sau nu.

Creºterea preþului apei afost bruscã ºi a avut caefect ºi scãderea graduluide recuperare a cre-anþelor datoritã sãrãciei,în general. La viitoareaºedinþã a AdunãriiGenerale a Acþionariloracest studiu va trebuiprezentat, dupã ce treceprin Consiliul deAdministraþie ºi ADI.Ideea este sã cãutãm ºi sãgãsim soluþii. Sigur,inevitabil aceastã propu-nere va fi consideratã deunii ca populistã, în pra-gul alegerilor”- a declaratconsilierul judeþean PSD,Francisc Gerschner.

”N u apa estescumpã, ci

sãrãcia este mare”Dar ”tatãl” Apa Serv,

Costel Avram, cel carepare cã este avãratul conducãtor, estevicepreºedinteleConsiliului Judeþean,

reprezentantul acesteiinstituþii la SC Apa ServSA. Pãrerea lui CostelAvram este cã acestdemers de scãdere apreþului apei este unulelectoral, populist pentrucã se ºtie cã acest lucrunu este posibil.

”Consilietrii pot facece doresc, dar chiar dacãeste campanie electoralã,nu trebuie sã fimpopuliºti. Eu îmi dorescca locuitorii Vãii Jiului sãaibã bani pentru a plãtiapa. Nu apa estescumpã, ci sãrãcia estemare. ªi eu mi-aº dori sãpot promite marea cusarea ºi sã mã pot þine depromisiune.

Sã vedem dacã existãcondiþii pentru acestãreducere, directorul tre-buie sã facã toate cal-culele. Dar sã nu uitãmcã existã un contract definanþare europeanã pen-tru modernizarea reþelelorºi acest proiect trebuie

implementat în anumitecondiþii. Repet pentru nuºtiu a câta oarã: suntpropuneri populistefãcute în prag de alegeri.

Dacã cineva crede cãpoate câºtiga un vot prinasta, se înºealã. Noi tre-buie sã aducem bani!Spun asta pentru cãexistã chiar consilierijudeþeni care nu ºi-auplãtit apa la firmã sau labloc ºi tocmai ei cer aces-te reduceri de preþ ºi încazul lor nu este vorba desãrãcie” – a declaratCostel Avram, preºedin-tele PRM Hunedoara,reprezentantul CJH laApa Serv Petroºani.

În concluzie, rãspunsuleste dat consilierilorjudeþeni chiar aici, deCostel Avram, rãspunscare va fi prezentat CA,AGA ale Apa Serv…Facem pariu?

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

”Demersul nostru de ieftinire a apei esteblocat de directorul Apa Serv”

În dar aþiluat, în dar

sã daþiM asa pentru copiii defa-

vorizaþi. ReprezentanþiiBisericii Ortodoxe SfântaTreime din Petrila le-aupregãtit copiilor care provindin familii defavorizate dinlocalitate o masã de Paºte.

Peste o sutã de copii au primitieri o masã copioasã constând înbucate tradiþionale de Paºte, dulciuri, ºi alte alimente. Reprezen-tanþii locaºului de cult spun cã suntmereu alãturi de cei nevoiaºi.

“Comunitatea Bisericii Ortodoxedoreºte sã demonstreze cã un prin-cipal motiv al existenþei ei este soli-daritatea faþã de cei ce nu pot aveaceea ce au alþii. Astfel, ºi anulacesta am organizat masa festivã

de Paºte pentru copiii de la SalvaþiCopiii constând în delicatese speci-fice acestei sãrbãtori”, afirma preotul Adrian Boantã, organizatorul mesei festive. Maimult, motivele biblice stau la bazaacestei acþiuni caritabile.

“Mântuitorul Iisus spune cã în

dar aþi luat, în dar sã daþi. Pe astane bazãm”, mai spune preotul.

An de an, cei de la BisericaOrtodoxã din Petrila sunt alãturi decopii ºi de bãtrâni. Ei încearcã sã lefacã sãrbãtorile mai frumoase per-soanelor care sunt în suferinþã.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 aprilie 201244 Actualitate

C ea de-a III-a ediþie aZilelor Maghiare din

judeþul Hunedoara se vadesfãºura în perioada 28aprilie - 6 mai, iar, înacest an, manifestãrile vorfi dedicate familiei.

”Scopul nostru este consoli-darea dialogului interetnic ºi atoleranþei, dar ºi promovareaartei, culturii ºi tradiþiilormaghiare. (...) Hunedoara esteun judeþ cu un profund caractermulticultural, iar noi, maghiarii,suntem parte integrantã a aces-tuia, a valorilor culturale dinacest judeþ. Consider cã uncâºtig al Zilelor Maghiare esteapropierea tot mai mare dintrecomunitãþi, dintre oameni. Cuocazia primelor douã ediþii, sãr-bãtoarea a fost deschisã tuturor,la fel cum se va întâmpla ºi înacest an. (...) Dorim sã ne facemcunoscuþi ºi sã contribuim larelansarea culturalã al judeþuluiHunedoara” a declarat BabosAranka, preºedinteleOrganizaþiei MunicipaleHunedoara a UDMR.

Babos Aranka a amintit faptulcã, anul trecut, Zilele Maghiare

din judeþul Hunedoara s-audesfãºurat în 20 de localitãþi, iarla manifestãri au participataproape 8.000 de persoane. Înopinia sa, amploarea ºi ecourilemanifestãrilor au demonstratîncã odatã vitalitatea comunitãþiimaghiare din Hunedoara ºi faptul cã aceasta, deºi esteredusã ca pondere din totalulpopulaþiei judeþului, are încãmulte valori de împãrtãºit.

”Considerãm cã mediul fami-liei ºi educaþia venitã din familiesunt elementele care contribuieîn cea mai mare mãsurã la pãs-trarea identitãþii ºi culturii noas-tre. De aceea, dorim sã pro-movãm spiritul familiei prinevenimente ºi programe desti-nate familiilor. Vom accentuaimportanta acesteia ºi vom infor-ma, conºtientiza ºi pregãti tineriicare doresc sã întemeieze o familie. Familia este locul undear trebui sã ne simþim ocrotiþi ºiîn siguranþã, iar de acest senti-ment, cu toþii, avem nevoie”, adeclarat, la rândul sãu, mediculBende Barna, unul dintre orga-nizatori, cu privire la faptul cãfamilia va fi tema centralã aevenimentelor din cadrul Zilelor

Maghiare din judeþul Hunedoara. Cu acest prilej, curtea

Castelului Corvinilor va gãzduiun concert susþinut de trupãREPUBLIC din Ungaria, voravea loc expoziþii de graficã ºipictura, lansãri de carte ºi eveni-

mente literare, spectacole deteatru susþinute de Teatrul deStradã din Budapesta, dansuripopulare, excursii tematice înjudeþ, simpozioane ºtiinþifice,proiecþii de filme vechi,meºteºuguri tradiþionale etc.

”Parteneri importanþi suntºcolile din judeþ ºi bisericile, cuajutorul cãrora reuºim sã pro-movãm valori cu adevãratimportante, cum ar fi credinþa,bunul simþ, corectitudinea, etc.Prin implicarea elevilor de laGrupul ªcolar „Teglas Gabor”,promovãm voluntariatul, iarcopiii vor avea posibilitatea de aînvãþa lucruri practice legate deorganizare, vor avea parte de olecþie practicã pentru viaþa” , aadãugat Kocsis Attila, directorulGrupului ªcolar „Teglas Gabor”.

”Zilele Maghiare sunt organi-zate de UDMR ºi AsociaþiaTinerilor Maghiari din JudeþulHunedoara, implicate fiind ºi alte17 organizaþii ºi asociaþii non-profit din judeþ. La aceste eveni-mente sunt invitate personalitãþimarcante din UDMR”, a pre-cizat Burjan Gergely,vicepreºedintele politic alOrganizaþiei JudeþeneHunedoara a UDMR.

La evenimentele maghiarilordin Hunedoara, mai exact în 4 mai va fi prezent ºivicepremierul Marko Bela, careva participa, la Hunedoara, la olansare de carte.

Familia – în centrul manifestãrilor celei de-a III-a ediþie a Zilelor Maghiare din judeþul Hunedoara

Maghiarii din judeþul Hunedoara se pregãtesc de sãrbãtoare

”P ãducel, cât e elmomârlan cu lipici,

sã fie atent la viceprimar,cã ãsta e mai ºmecher înpoliticã decât crede el,chiar dacã face pe prostulcând vrea”.

Constatin Ramaºcanu,preºedintele PNL Petrila ºi candidatul liberal pentru funcþiade primar, lansat oficial marþi, laPetrila, este catalogat de cei care nu sunt pãtrunºi de micro-bul/patima politicii ”vulpoiul”.

Acuzat cã s-a ”cârdãºit” cuprimarul PDL-ist, Ile Pãducel,Ramaºcanu a râs sau a motivatde fiecare datã cã natura funcþieide viceprimar al Petrilei îl obligãsã facã echipã cu primarul ”pen-tru locuitorii oraºului”, sau cã l-afãcut pe primar sã înþeleagã cãadministraþia este mai importan-tã ca politica în plan local.

De fapt, spun PD-iºti ºi PSD-iºti ieºiþi din politicã, Ramaºcanua profitat de popularitatea luiPãducel, dar ºi de o oarecareobosealã acumulatã de primar de-a lungul mandatelor sale. Abil,a strecurat ideile ºi proiectele saleconvingând prin dinamismul sãucã sunt viabile ºi cã primarul înfuncþie are doar de câºtigat din ai le susþine, Ramaºcanu l-a împinspe primar sã deschide uºile puterii ºi instituþiilor pentruaprobãri ºi susþinere politicã, iar viceprimarul liberal le-a implementat împãrþind astfelfrãþeºte realizãrile.

”Îi merge mintea, de aia noiîi zicem vulpoi pentru cã e abil,ca sã nu zic altfel. S-au susþinutreciproc, el pe primar, primarulpe el, ºi au fãcut câte ceva.Pentru Pãducel a fost o uºurarecã în oraº, în teren, Titi(Ramaºcanu - n.n.) s-a ocupatde lucrãri unde a câºtigat noto-rietate fiind în contact

permanent cu oamenii. Deci s-au folosit unul de altul,cã nici Pãducel nu putea sã lefacã pe toate.

Dar acum e rãzboi, au intratîn concurs pentru Primãrie ºi e”care pe care”. Dar dupã cât l-am mirosit, Titi e în stare ºi în campanie sã se foloseascã dePãducel ºi chiar dacã nu ieseprimar, tot va câºtiga în greutate ca politician” – adeclarat ing. Octavian Ianc, fostPD, Petrila.

”Pãducel, cât e el momârlancu lipici, sã fie atent la vicepri-mar, cã ãsta e mai ºmecher înpoliticã decât crede el, chiardacã face pe prostul cândvrea”- a completat petrileanulIonel Barna, pensionar, PSD-istinactiv.

Dacã este aºa, sigur primarulIlie Pãducel a ºtiut ºi a acceptatºtiindu-se imbatabil, conformsondajelor.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

PPoolliittiiccaa llaa PPeettrriillaa””VVuullppooiiuull”” TTiittii ss--aa ffoolloossiitt ddee pprriimmaarr

ººii PPããdduucceell ddee eell……

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 aprilie 2012 Anchetã 5

P roblema spitalului din

Petrila continuã sãstârneascã vii controverse, astamai ales dupã ce pefir a intrat ºi omulde afaceri CristianBalint, cel care apus în faþa consilierilor dinPetrila un contractde asociere în participaþiune cumulte semne deîntrebare.

Ani de zile, Balint s-aocupat de paza unitãþilorminiere,a ctivitate dincare a muls bani frumoºide la CNH, însã afacereaa cãzut de mai bine de unan. A decis sã se apucede afaceri cu sãnãtatea.Iar terenul fertil l-a gãsittaman în Petrila condusãde Ilie Pãducel, pe fondullipsei unui spital pentrulocalnici.

Omul de afaceriCristian Balint estecunoscut în Valea Jiuluica abonat la puºculiþastatului. Ani în ºir s-aocupat de paza unitãþilorminiere – cu o trecerescurtã prin domeniul pro-ducerii de paste fãinoase- prin intermediul societãþii ProtectorInternaþional, iar sumelepe care le-a încasat suntconsiderabile.

Numai în perioadanoiembrie 2009 - aprilie2010, potrivit docu-mentelor oficiale, CNH avãrsat în conturile luiBalint vreo 3,2 milioanelei. ªi asta în timp ceatacurile la fierul vechidin curþile unitãþilorminiere erau la ordineazilei.

În ianuarie 2011,Protector a rãmas fãrã

licenþã, dupã ce IGPR astabilit cã nu respectãcondiþiile legale ºi, înmod obligatoriu, a trebuitsã lase altã societate deprofil sã se ocupe depaza exploatãrilorminiere. Dar asta dupãce, prin acte adiþionaleîncheiate pe câte trei luni,ºi-a mai prelungit con-tractul cât a putut ºi amai încasat de la CNHîncã aproape 4 milioanede lei. Iar Balint s-a reori-entat. Fãrã licenþã dinpartea IGPR nu se maiputea ocupa de pazã,indiferent de obiectiv, aºacã, recent, a înfiinþatFundaþia Medicalã „ProVitas” Petrila, cu sediul înPetroºani, în acelaºi locunde a funcþionatProtector, firma care estepe locul I la niveljudeþean în ceea cepriveºte datoriile la bugetul de stat.

O ofertã denerefuzat

Cristian Balint a redactat o adresã cãtreConsiliul Local Petrila,prin care îi anunþa pealeºii locali cã are„plãcerea sã vã supunematenþiei cererea noastrãde asociere în vedereaînfiinþãrii unui spital înoraºul Petrila, care sãsuplineascã lipsa unui ser-viciu medical orgnaizat”,asta în condiþiile în careîn Petrila dejafuncþioneazã un centru depermanenþã, deservit demedici de familie ºi estela un pas de a fi deschisºi centrul multifuncþional.Primarul Ilie Pãducel aîntocmit imediat unproiect de hotãrâre deconsiliu în vedereaîncheierii unui parteneriatpublic – privat privindînfiinþarea Spitalului „ProVitas Petrila”. Proiectul afost trântit însã la vot dealeºii locali, care nu au

fost deloc convinºi debunele intenþii ale investi-torului. „Am solicitat fun-daþiei sã vinã cu un planconcret, ce mãsuri prevãddumnealor pe termen

scurt, mediu ºi lung, cumvãd dezvoltarea actuluimedical în oraºul Petrila.Nu am fãcut altceva decâtsã îi solicitãm sã vinã cuo ofertã concretã care sãne facã pe noi sã intrãmîn acea participaþiune.Într-o societate comer-cialã poþi sã nu realizeziprofit, poþi sã pierzi bani.Noi vorbeam de sãnã-tatea oamenilor dinoraºul Petrila”, a precizatviceprimarul oraºuluiPetrila, ConstantinRamaºcanu. Planul nu amai venit, dar vicepri-marul spune cã solicitareaconsilierilor care s-auopus a provocat„dezlãnþuirea” afaceristu-lui care se ºi vedea pro-prietar de spital.

U n contract cumulte semne

de întrebarePe de altã parte, aface-

rea cu sãnãtatea petrile-nilor par bine puse la

punct ºi, dacã s-ar fiîncheiat acordul întrepãrþi de câºtigat în mod

cert ar fi avut chiar omulde afaceri De fapt, chiarcontractul de asociere înparticipaþiune – susþinutde primarul Pãducel! – afost cel care a stat la bazaneîncrederii consilierilorcare au votat împotrivaproiectului. În primulrând, contractul redactatde Fundaþia „Pro Vitas”petrila prevedea cã asoci-aþia în participaþiune secaracterizeazã prin lipsade personalitate juridicã,deci adio obligaþii.

Apoi, dupã cum subliniazã viceprimarulRamaºcanu, stau subsemnul întrebãrii clauzelestabilite dupã expirareaasociaþiei în participaþi-une. Adicã „asociaþii audreptul la restituirea tutu-ror lucrurilor pe care le-au adus ca aport, iar încazul în care restituireanu s-ar putea face, audreptul la repartiþiuneadaunelor suferite”.

Iar asta în condiþiile încare Fundaþia ar fi venitdoar un program de ma-nagement, medici (plãtiþide cine?), aparaturã,întreþinerea clãdirilor îninterior ºi exterior, întimp ce CL Petrila seobliga sã repare clãdireaspitalului, sã intre în

asociere cu toate clãdirile,sã asigure paza, spãlãto-ria dar ºi sã achite întreaga contravaloare autilitãþilor. Iar bomboanade pe colivã o reprezin-tã…conducerea. Potrivitcontractului dea asociereredactat de reprezentanþiilegali ai Fundaþiei „ProVitas Petrila”, aceºtia dinurmã ar fi avut puteredecizionalã.

„Asocierea în partici-paþiune va fi condusã deun consiliu de adminis-trare format din 5 mem-bri, câte doi reprezentanþide al fiecare asociat ºi dinPreºedintele Fundaþiei,care este ºi Lider deAsociaþie, dl. BalintCristian”, scrie negru pealb în documentul la carefacem referire. ªi cumhotãrârile se iau cu 50%+ 1, CL Petrila aveaprobabil un rol… decora-tiv sau consultativ.

Povestea a rãmas, deo-camdatã, în coadã depeºte, dar este de urmãritevoluþia lucrurilor, încondiþiile în care vorbimdespre sãnãtatea popu-laþiei ºi nu de fierul vechi,eventual, de la unitãþileminiere.


De la paza unitãþilor miniere, la afacericu sãnãtatea oamenilor

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 aprilie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

S ãrãcia în care sezbat multe familii

din Valea Jiului a adunatsute de nevoiaºi lanedeile ce s-au derulat încele 3 zile de sãrbãtoarepascalã în Valea Jiului.Momârlanii din „LuncaJiului” au avut însã dedeparte un record demeseni, cei mai mulþi, sãrmani din CartierulColonie din Petroºani.

Serbarea a avut loc în curteauneia din cele mai vechi bisericuþe de lemn din judeþulHunedoara, Biserica Sânoni, ºi aînceput încã de dimineaþã când,în curtea locaºului sfânt, s-austrâns grupuri de prieteni ºi

rude ale gospodarilor care aupregãtit masa. La nedeie au par-

ticipat câteva sute de oameniiar, pe lângã momârlani, maibine de jumãtate au fostoameni sãraci din cartierelemãrginaºe ale Petroºaniu-lui.

“P entru mine ºicopiii mei aces-

ta este Paºtele”Organizatorii mani-

festãrii au estimat binenumãrul celor care aveau sã

se înfrupte din bucatele alese.Încã de la orele dimineþii, cândmasa abia se pregãtea, pe laporþile bisericuþei unde a avut locnedeia se adunaserã nãpãstuiþii.„Am venit pentru cã aici nimeninu se uitã la tine urât. Te primesclângã ei la masã, mâncarea estefoarte bunã. Vã spun sincer cãpentru mine ºi copiii mei acestaeste Paºtele”, a spus unul dintrecei loviþi de soartã care locuieºteîn blocul social din zonã ºi ser-beazã Paºtele alãturi de momâr-

lani de ani buni. „Oamenii sãracis-au obiºnuit ca, în fiecare an, înzilele de Paºti sã vinã aici lamasã. Noi ne bucurãm cã vinpentru cã masa de la nedeie esteºi un fel de pomanã. Aºa este dinstrãbuni iar, cât o vreaDumnezeu, le dãm cu dragãinimã ºi lor un blid cu mâncare.De la an la an vin în numãr totmai mare ºi îi poftim la masãlângã noi”, a precizat unul dintreorganizatorii nedeii.

B ucate binecuvântatede preot

Organizatori principali au fostreprezentanþii ai mai multorfamilii de momârlani din LuncaJiului însã, cei care au contribuitla petrecere, au fost cu mult maimulþi. Aproape toþi momârlaniidin Luncã au dat o mânã de aju-tor pentru ospãþ. „Pe pãmântulnostru s-a construit bisericuþaacum mulþi ani, iar nedeia trebuiesã se þinã, musai, pe pãmântsfânt lângã Casa Domnului.Pentru cã este o zi de veselie, iartoate disputele trebuie uitate, lapetrecerea câmpeneascã poateparticipa oricine are bunãvoinþã.Noi deschidem porþile larg însemn cã oamenii sunt bineveniþi”,a spus unul dintre organizatori.Potrivit obiceiului, abia dupã ceoaspeþii sunt omeniþi, cei care

trudesc pentru preparareabucatelor se pot aºeza ºi ei lamasã pentru a gusta din mâncarea pãstoreascã.

Tot tradiþia cere ca înainte camesenii sã se punã pe înfruptatdin pãsatul cu brânzã ºi unt, darºi din tocana de varzã cu carnede oaie, sã se roage în bisericã,iar apoi preotul sã binecuvântezemasa. „Bucatele pentru mesenisunt pregãtite de bãrbaþi, numaiei au voie sã stea lângã foc.Femeile merg la bisericã ºi seroagã. Aºa spune obiceiul ºi aºatrebuie sã facem ºi noi”, a pre-cizat un bãºtinaº din Valea Jiului.Cei care nu-ºi gãsesc locul lângãceaunele pline cu bunãtãþi intrã înbisericuþã, la slujbã, pentru cã nuau ocazia sã vadã frumosul lãcaº

tot timpul. Pentru bisericuþa dinLunca Jiului vin ºi mulþi turiºti iar,dupã rugãciune, rãmân sãpetreacã la serbare.

S -au prins la joc

Dupã masã încep horele încare se prind chiar ºi bãtrâniiîmbrãcaþi în port popular pentrua le arãta tinerilor cum se jucaufetele în vremea lor. În puþinelocalitãþi din þarã se mai pãstreazãobiceiul acesta ºi sacralitatea lui.Ceea ce este unic ºi lãudabil estecã masa se face din dragostecreºtineascã. Începe cu rugãciuneºi în numele credinþei, a dragosteicreºtine, momârlanii servind petoatã lumea.

Tradiþia nedeilor momârlanilor

din Valea Jiului se pierde în negu-ra timpului. Obiceiul este prilejpentru locuitorii cãtunelor demunte sã îºi etaleze frumoaselecostume populare, sã încingãhore pe dealurile care strãjuiescaºezãrile de momârlani, iarnimeni nu are voie sã lipseascã.

Nedeia este sãrbãtoritã încã depe timpul dacilor, reprezentând ozi de bucurie în care aceºtia îºivenerau zeii. Odatã cu apariþiacreºtinismului, în aceste zile fes-tive, de nedeie momârlãneascã,nu mai sunt veneraþi zeii ci se sãrbãtoresc zilele de hram ale bisericilor. În funcþie de aºezare,momârlanii ºi-au stabilit ziua încare sã þinã aceastã sãrbãtoare, înaºa fel încât sã nu coincidã cu oalta a altei aºezãri de momârlanidin Valea Jiului. Motivul este unulsimplu: în acest fel toatã suflareapoate participa la „marele” eveniment.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Nedeile momârlanilor, hrana sãracilor

M edicii care activeazã laCentrul de Permanenþã

din Petrila nu ºi-au luat banii.Angajaþii centrului au lucratgratis ºi aºteaptã în aceastãsãptãmânã salariul pe douãluni.

Cei cinci medicii care asigurã perma-nenþa medicalã la Centrul Medical de laPetrila nu ºi-au luat salariile din luna mar-tie. Oamenii au lucrat gratis ºi ºi-au petre-cut chiar ºi sãrbãtorile fãrã sumele caretrebuiau sã le parvinã. „Este adevãrat cãmedicii nu ºi-au primit salariile de vreo 30de zile. În data de 15 aprilie aºteptau sã lise vireze banii, aferenþi celor douã salariirestante, dar am înþeles cã îi vor primi înscurt timp”, spune Emauel Andronache,

administrator Spital. Conducerea Direcþiei de Sãnãtate

Publicã a Judeþului Hunedoara cunoaºtesituaþia, dar dã vina pe birocraþia din sis-tem. „Vineri m-am interesat personal desituaþia de la Centrul de Permanenþã dinPetrila. Atunci am aflat cã erau întocmitetoate documentele ºi banii erau pe drum,ca sã zic aºa. Sãptãmâna aceasta vorintra probabil ºi în conturile centrului,deoarece este vorba doar despre faptul cãsumele trebuie sã treacã din contul CaseiNaþionale în cel al Casei JudeþeneHunedoara”, a declarat dr. Dumitraªtefan, director DSP Hunedoara.

Centrul de Permanenþã de la Pertrilaeste unic în judeþul Hunedoara ºi mediciide aici sunt singurii care nu ºi-au luatsalariile în ultima perioadã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Favoriþii luiBuhãescuau lãsat

blocul 13fãrã gaz

L ocuitorii din blocul 13,blocul ANL din

Uricani, au rãmas fãrã gazdin Joia Mare, din cauzã cãapropiaþii primaruluiBuhãescu, care au primitlocuinþe acolo, nu ºi-auplãtit facturile la gaz.

Centrala de încãlzire a imobiluieste pe gaz, iar suma finalã seîmparte la toþi locatarii, însã cumprotejaþii lui Buhãescu, cum suntClaudiu Frumoca, din Petroºani –cel care are contracte fãrã numãrcu Primãria Uricani, nu-ºi plãtescfacturile sau chiria, pãcatul cade pecei care locuiesc în blocul 13.

Chiriaºii spun cã nu se respectãcontractul de închiriere, careprevede ca, dacã nu þi-ai plãtitdãrile, sã rãmâi fãrã locuinþã.Aceºtia mai precizeazã cã nu augãsit înþelegere la Dãnuþ Buhãescu,primarul oraºului Uricani, întrucâtacesta nu vrea sã ia nicio mãsurã

pânã dupã alegeri.”Nu se respectã contractul de

închiriere. Nu a fost niciunul evacu-at, conform contractului, dupã treiluni. Prietenii lui Buhãescu, care auprimit casã aici ºi au ºi alte aparta-mente în oraºele din Valea Jiului,nu ºi-au plãtit chiria ºi utilitãþile.Avem vreo 60 de milioane la gaz,factura e comunã, iar la chirie au40-50 de milioane restanþã”, spuneunul dintre locatarii blocului 13.

Ce a fãcut primãria pentru adetensiona situaþia? Nimic. Pentrucã în an electoral nu îºi doreºteBuhãescu sã piardã vreun vot.

”Am fãcut o solicitare la pri-mar, am avut o ºedinþã cu el, lacare am participat 13 familii. I-amexplicat cã nu ami avem gaz, apã,canal, pentru cã noi ne-am plãtitdatoriile, dar nu putem sã plãtimºi partea lui Frumoca, de exem-plu. Sã vinã sã ºi-o plãteascã el,dacã tot a primit pe ochi frumoºiapartament. Iar Buhãescu a zis cãnu face nimic ºi cã nu va da penimeni afarã pânã dupã alegeri,cã el nu îºi riscã poziþia pentrugazele noastre”, spune un altlocuitor din blocul 13.

Luana NÃSTLuana NÃSTASEASE

Medici neplãtiþi la Petrila

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 aprilie 201288 Actualitate

P ensionarii dinValea Jiului au

acþionat în instanþãCasa de pensii pentrucã le-a reþinut abuzivcontribuþia la CAS pentru toate categoriilede pensii. Ei sperã sãprimeascã baniiretroactiv ºi au fãcutdeja ºi adrese cãtreCasa localã ºi ceaJudeþeanã.

Pensionarii din minerit s-auadresat instanþei de judecatãchiar înainte de a afla deciziaCurþii Constituþionalã aRomâniei, potrivit cãreia doarpensionarii cu pensii mai maride 740 de lei sã plãteascã asi-

gurãrile de sãnãtate.Pensionarii se aºteaptã acumca sã primeascã banii peperioada de mai bine de un încare le-au fost reþinute sumelecãtre CAS, ilegal. „Deja amfãcu adrese pentru a cere acestdrept, atât la Casa localã, cât

ºi la cea judeþeanã de Pensii.Trebuie sã vã spun cã nici nuam fost luaþi în seamã. Eu,personal, am termen în proce-sul pe care l-am intentat pen-tru cã mi s-a reþinut contribuþiapentru întreaga sumã ºi nudoar pentru ceea ce depãºeºte

plafonul de 740 de lei, abia înnoiembrie. E târziu, dar spersã îmi recuperez fiecare bãnuþ.Este vorba despre toatã perioa-da, începând cu 1 ianuarie2011”, a declarat BarboaneCrãciunescu, primvicepreºedinte Liga

Pensionarilor Mineri ValeaJiului.

În urma deciziei CurþiiConstituþionale, autoritãþile vorfi nevoite sã schimbe modul dereþinere a contribuþiilor pentruasigurãrile de sãnãtate.Astfel, pensiile sunt impozitatecu 5,5% în prezent, însã deacum încolo acest impozit seva aplica doar la diferenþa dintre minimul de 740 de lei ºicuantumul maxim al pensiei.Pentru a intra in vigoare,decizia Curþii Constituþionaletrebuie publicatã în MonitorulOficial.Magistraþii au decis însã caaceastã modificare sã se aplicede acum încolo, astfel încât,cel mai probabil, pensionariinu-ºi vor primi diferenþaînapoi.


Pensionarii din Vale îºi cer banii în instanþã

D eciziile adoptaterecent de judecã-

torii CurþiiConstituþionale arputea aduce banifrumoºi înapoi înbuzunarele pensio-narilor ale cãror pensiiau fost impozitate cu5,5%. Oamenii suntîndemnaþi deja sãmeargã la CaseleJudeþene de Pensiipentru a-ºi cere drepturile înapoi.

Curtea Constituþionalãaruncã în aer tot sis-temul de impozitare apensiilor mai mari de740 de lei. Practic, dupãce au analizat cererileunor petenþi, judecãtoriiCurþii Constituþionale austabilit cã „procentul de5,5 se aplicã numaiasupra veniturilordin pensii care depãºesc740 de lei”. ªi cumdouã cauze similare nupot fi judecate decât în

acelaºi mod, este deaºteptat ca ºi restul pen-sionarilor, care nu s-auadresat CurþiiConstituþionale, sã aibãparte de tratament iden-tic. În consecinþã,bãtrânii ale cãror pensiiau fost impozitate inte-gral, adicã nu numaipentru suma caredepãºeºte 740 de lei,sunt îndemnaþi sãdepunã cereri la CaseleJudeþene de Pensii princare sã solicite restituireabanilor reþinuþi ilegal,conform deciziilor luatede CurteaConstituþionalã. Existãchiar ºi un model decerere, care circulã dejaîn spaþiu virtual, ºi încare sunt calculate inclu-siv sumele ce trebuierestituite în perioada ianuarie 2011 – martie2012, adicã peste 619lei/ persoanã. Deciziile

Curþii Constituþionale îipun însã în mare încur-cãturã pe reprezentanþiicasei Judeþene de PensiiHunedoara, care s-autrezit în faþa unei situaþiiexcepþionale. „Legea euna, dar CurteaConstituþionalã inter-preteazã cum vrea ea.Aºteptãm ºi noi niºteprecizãri de la Minister,sã vedem ce vom face încontinuare”, a declaratIonel Ciobanu, direc-torul Casei Judeþene dePensii Hunedoara, careanaliza chiar aceastãproblemã. Ciobanususþine cã judecãtoriiCurþii Constituþionale ºi-au motivat deciziileprin faptul cã sistemul seaplicã diferit la nivelnaþional, când, de fapt,toate casele de pensiiaplicã acelaºi program,care este unitar.


Curtea Constituþionalã dinamiteazãsistemul de impozitare a pensiilor

P ensionarii din minerit mai au doar 2zile sã-ºi întocmeascã actele pentru

a beneficia de gratuitãþi. Termenul limitãpânã la care îºi pot depune dosarele launitãþile miniere de care aparþin este 20aprilie.

Minerii pensionari au dreptul sã plãteascã mai ieftincurentul electric ºi sã primeascã o raþie de cãrbunelunarã cu care sã-ºi achite costurile termoficãrii. Acestefacilitãþi, însã, au fost oprite din 1 ianuarie 2011, datãde la care Compania Huilei a funcþionat fãrã nici unleu subvenþie ºi doar din vânzarea cãrbunelui.

Dosarele pentru subvenþii trebuie sã cuprindã ocopie dupã ultimul cupon de pensie; dupã buletinul deidentitate sau, dupã caz, cartea de identitate; copiedupã contractul de locuinþã (din care sã rezulte formade proprietate ºi numele titularului de contract); copiedupã decizia de pensionare; copie dupã certificatul decãsãtorie (unde este cazul) ºi o copie dupã cartea demuncã.


Mai sunt 2 zile


M iºcãri spectaculoasela Petrila, unde

toate taberele sereformeazã, membrii departid demisioneazã ºicandidaþii sunt numiþi dela Deva. Dupã ce au încercat sã-l mazileascã peactualul primar, pe carenu l-au mai desemnat candidat al PDL, o partedin democrat-liberali ºi-audat demisia.

Primul care nu a acceptat cei s-a impus de la Deva a fostcity managerul Dorin Curtean.El susþine acum cã nu renunþãla ideea de a candida laprimãria Petrila, chiar ºi dinpostura de independent.Curtean a demisionat din PDL,dar susþine cã a fãcut asta pen-tru cã de la Deva a fost numitcandidat Ilie Pãducel. ªi asta înciuda faptului cã organizaþia l-adesemnat candidat pe Curtean.„Nu mi-am dat demisia decâtmarþi, înainte ca viceprimarulConstantin Ramaºcanu sã fienumit candidatul USL la funcþiade primar. Nu neg cã am avut

discuþii de principiu ºi cu PNL,dar voi candida, indiferent dince partid, sau independent, lafuncþia de primar”, a declaratDorin Curtean.

Miºcãrile politice nu seopresc aici la Petrila, undetoate partidele fierb ºi dau înclocot. Mai mult, din PDL a

demisionat ºi Marius Helju,care s-a înscris în PSD, iarMircea Ioan Moloþ l-a desemnatcandidat la funcþia de primar laPetrila pe actualul viceprimarConstantin Ramaºcanu.

Dorin Curtean este city man-agerul oraºului Petrila ºi susþinecã a avut discuþii de principiu

cu PNL, dar deocamdatã ºtiedoar cã va candida, nu ºi dince partid va face parte.

Curtean a candidat ºi la ºefiaPDL, ca principal opozant a luiDorin Gligor, dar ºi atuncispune cã a fãcut-o dintr-unexerciþiu democratic. „ªi atunciam candidat, pentru am vrut sã

vãd cât de democratice suntalegerile în PDL ºi dacã oricemembru poate sã acceadã lafuncþiile din aceastã forma-þiune. Nu mi-am dat demisiadin PDL, pentru cã nu cred îndoctrina partidului, ci doar pen-tru ca sã pot candida laprimãrie, deoarece PDL l-adesemnat pe Ilie Pãducel, can-didat la funcþia de primar”, amai adãugat Curtean.

Actualul city-manager spunecã în PDL Petrila mai suntnemulþumiþi ºi nu exclude posi-bilitatea ca alþi membri sãdemisioneze, sau dacã rãmân„sã nu îl susþinã pe Pãducel”.

Dorin Gligor, preºedintele filialei judeþene a PDL susþinecã nu regretã decizia de a-lsprijini pe Pãducel. ”Este oopþiune personalã demisiadomnului Curtean ºi a celor-lalþi. Au fost tensiuni în ultimaperioadã între Curtean ºiPãducel. Dar politica se face pevoturi. Eu sunt sigur cã amfãcut o alegere bunã atuncicând am decis sã-l susþin pe IliePãducel”, a declarat Gligor.

Diana Diana MITRACHEMITRACHEAnamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Reorganizãri politice la Petrila

D rum spre Rãscoalã. Administraþialocalã de la Petrila a demarat proce-

durile pentru reabilitarea drumului spreRãscoalã.

Valoarea estimatã a contractului este de 1,3 mil-ioane de lei. În cadrul contractului vor fi efectuatelucrãri la terasamente ºi multe alte lucrãri care aumenirea de a îmbunãtãþi infrastructura rutierã.

Consilierii locali de la Petrila au aprobat în cadrulºedinþei ordinare din luna februarie un proiect dehotãrâre privind aprobarea documentaþiei tehnico-eco-nomice pentru obiectivul „ Reparaþii (asfaltare) drumRãscoala” din oraºul Petrila. Practic, drumul face legã-tura dintre Petrila ºi cele 4 localitãþi în subordineadministrativã (Cimpa, Jieþ, Rãscoala, Þârici). Maibine zis, acest ultim proiect reprezintã o continuare aambiþiosului proiect de ranforsare a Strãzii Republiciispre Cimpa. Valoarea totalã a acestui proiect a fost de23.140.425,95 lei în cadrul acestuia modernizându-se8,508 km drum, 67.423 mp carosabil ranforsat.Totodatã au fost reabilitate 15 poduri ºi podeþe,17.233 mp trotuare modernizate ºi 1.041 mp zoneverzi reamenajate.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

C onducãtorii autoîºi vor putea

achiziþiona rovinieteºi prin SMS, dupã ceCompania Naþionalãde Autostrãzi ºiDrumuri Naþionaledin România (CNAD-NR) va extinde lanivel naþional sistemul informaticde emitere ºi controla rovinietei.

Pentru pentru extin-derea la nivel naþional asistemului informatic deemitere ºi control arovinietei CNADNR vacheltui 39,23 milioanelei, fãrã TVA, (aproxi-mativ 8,9 milioaneeuro). CNADNR vaorganiza o licitaþie pen-tru extinderea sistemu-lui ºi aºteaptã ofertelefirmelor interesatepânã la 30 mai, datã la

care acestea vor fideschise. În alegereaofertei câºtigãtoare,preþul va avea o pon-dere de 50%, iar ofertatehnicã 50%.

“Obiectivul generalurmãrit de CNADNR îlreprezintã extindereasistemului informatic deemitere, gestiune, monitorizare ºi controla rovinietei în vedereacreºterii încasãrilor dinvânzarea de rovinietepentru anumite categorii de vehicule cucel puþin 25%”, searatã în caietul de sarcini al licitaþiei.

Contractul va avea oduratã de nouã luni ºiva fi finanþat cu fonduride la bugetul de stat ºidin veniturile proprii aleCNADNR.

Rovinieta poate fi

cumpãratã de la sub-unitãþile CNADNR ºide la distribuitorii autorizaþi (PoºtaRomânã, benzinãriileOMV Petrom, MOL,Rompetrol, AutomobilClub Român, UNTRRºi alþii).

Rovinieta electronicãa fost introdusã înoctombrie 2010 înurma unui contract de35,96 milioane de lei(8,2 milioane de euro),fãrã TVA, atribuit con-sorþiului NovensysCorporation/UTISystems.

Rovinieta plãtitã ºi prin SMS

Reabilitare pentru continuitate

C u începere din data de18 aprilie societatea

localã de termoficare dinPetroºani nu mai furnizeazãagent termic pentru încãlzirea

locuinþelor. Oprirea cãlduriiare ca efect indirect ºi trecerea în ºomaj a 15 (dintrecei 72) angajaþi ai SCTermoficare SA.

Aceºtia fuseserãangajaþi, în toam-nã, pe o perioadãdeterminatã detimp. “Ieri le-amsemnat lichidãrileºi urmeazã sã intreîn ºomaj. Cei 15au fost încadraþidoar pentruperioada de iarnã,

respectiv, pentru o perioadãdeterminatã. Odatã cu reluareaîncãlzirii locuinþelor, în viitorulsezon de iarnã, aceºtia vor fireîncadraþi, bineînþeles, dacã vordori”, a precizat OvidiuMunteanu, director SCTermoficare SA Petroºani.

În timp ce cãldura a fostopritã, apa caldã menajerã vacontinua sã curgã la robinete,24 de ore din 24. Furnizareaacesteia va fi, însã, afectatã, cade obicei, în varã, de inerentelereparaþii ce se vor derula laTermocentrala Paroºeni.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Oprirea cãldurii aduce ºomajul

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 aprilie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

1 9 a p r i l i e 2 0 1 2

Chestiunile profesionale vor fiprioritare ºi pentru tine, cãcieste posibil sã aibã loc schimbãriîn cadrul instituþiei la carelucrezi. N-ar fi exclus nici sã þise repartizeze noi responsabil-itãþi, semn cã superiorii ierarhiciîþi apreciazã eforturile.

Activitãþile intelectuale îþi vor per-mite sã-þi pui în valoare capac-itãþile; în cazul în care vei avea dedat un examen, rezultatele vor ficel puþin mulþumitoare. La servi-ciu va fi mare agitaþie, cãci va finevoie sã finalizezi unele lucrãriînainte de termen.

Vei fi mai cufundat în propriileprobleme, dar cum ºansele catotul sã se rezolve în favoarea tasunt mari, nu ai motive sã fiiîngrijorat. La slujbã vei puteafinaliza un proiect mai compli-cat, la care vei avea de colaboratcu mai mulþi colegi.

Activitãþile sociale vor fi prioritarepentru tine în aceastã perioadã.Relaþia cu prietenii se vaîmbunãtãþi considerabil ºi nu vorlipsi ocaziile de a petrece clipeexcelente în compania acestora.Energia este sub nivelul obiºnuit,aºa cã nu este cazul sã te implici.

Situaþia ta financiarã va înregistrao îmbunãtãþire, ceea ce te va facemai optimist. Cãminul vareprezenta un domeniu spre carese va îndrepta în mod specialinteresul ºi energia ta. Momentelepetrecute în compania celorapropiaþi te vor remonta.

Ai putea cunoaºte o persoanãcare îþi va fi de un real folos înviitorul apropiat. Cei cãsãtoriþivor avea de lãmurit chestiuniimportante, dar pânã la urmã vorreuºi sã ajungã la un consens. Îna doua jumãtate a zilei vei reuºisã te relaxezi.

Capacitatea ta de concentrareva atinge un maxim, iar decizi-ile pe care le vei lua în acestezile îºi vor demonstra în scurttimp eficienþa. Colegii te vorsusþine în tot ce doreºti sãîntreprinzi ºi acest lucru îþi vada un plus de încredere.

Persoana iubitã va fi mai sensibilã,mai suspicioasã ºi va trebui sã fifoarte atent, cãci orice vorbã spusãla întâmplare ar putea-o rãni. Înrest vei avea parte de tot felul deevenimente, care te vor þine înprizã. La începutul intervalului arputea sã aparã unele discuþii.

Capacitãþile tale mentale voratinge un maxim, astfel încât veireuºi sã gãseºti soluþii la cele maidificile dintre problemele cu carete confrunþi. La serviciu doreºtisã te afirmi cu orice preþ ºi acestlucru îþi poate crea micineînþelegeri cu colegii.

În aceastã zi vei face cheltuielipeste aºteptãri în compania per-soanei iubite. Contractul custrãinãtatea te va favoriza din toatepunctele de vedere. Ai putea primio sumã de bani sau o propunerede colaborare avantajoasã de pealte meleaguri.

În plan profesional vei avea unelemici realizãri, care îþi vor demon-stra cã nu ai muncit degeaba înultimul timp. Sfaturile rudelorapropiate se vor dovedi inspirate ºiar fi bine sã þii cont de ele. Înaceastã perioadã vei avea de fãcutfaþa ºi unor activitãþi de rutinã.

Vei manifesta o tendinþã spreimpulsivitate, ceea ce te poateaduce în situaþia de a avea con-flicte cu cei apropiaþi. Va fi mareagitaþie în familie pentru cã vorfi de pus la punct unele chestiunide interes comun. Ar fi bine sãnu-þi impui punctele de vedere.

H O R O S C O P


C omplexul EnergeticHunedoara s-a

nãscut, dupã ce miercuri,la Bucureºti, s-a aprobatfuziunea dintre SucursalaElectrocentrale Paroºeniºi Electrocentrale Deva.

Adunarea Generalã aAcþionarilor de laTermocentralele Mintia ºiParoºeni a semnat, miercuri, fuziunea dintre cele

douã societãþi, dupã ce, laînceputul lunii aprilie, a fostsemnat ordinul ordin de min-istru privind noii membri AGAla cele douã termocentrale.

„A avut loc AGA comunã,care a aprobat fuziunea celordouã electrocentrale. Practic, acesta este actul deînfiinþare al ComplexuluiEnergetic Hunedoara”, a declarat Florin Mârza,responsabilul cu înfiinþareaComplexului Energetic.

Acesta a precizat cã, în con-tinuare trebuie înregistrat statu-tul noii entitãþi energetice ºimai sunt de parcurs unii paºiprocedurali, ceea ce, în timp,înseamnã încã vreo 45 de zile.Pe lângã cele douã termocen-trale, Mintia ºi Paroºeni, dinComplexul EnergeticHunedoara vor face parte ºiminele viabile din Valea Jiului -respectiv Lonea, Livezeni,Vulcan ºi Lupeni - dar înglo-barea lor se va putea face

numai dupã separarea lor deminele neviabile - Paroºeni,Petrila ºi Uricani - care vor fiincluse într-o nouã companiesubordonatã MinisteruluiEconomiei, curãþatã de datorii.Pentru închiderea celor treiunitãþi miniere din Valea Jiuluise va acorda un ajutor în valoare totalã de 1,17 miliardede lei, din care pentru acest an au fost alocate 213 milioane de lei.


S-a nãscut Complexul Energetic Hunedoara

I eri a fost ultima zide lucru la

primãrie a vicepri-marului demisionar dela Aninoasa, MihãiþãNistor. Astãzi,Consiliul Local de aiciva lua act de demisialui, aºa cã postul varãmâne vacant, astadacã nu se va face opropunere pentruînlocuirea lui.

Primarul Ilie Botgros,însã, spune cã nu este deacord cu numirea unui altviceprimar pentru circa olunã de zile cât mai estepânã la alegeri.

“Eu nu promovez un

proiect de hotãrâre pen-tru alegerea unui vicepri-mar pentru o lunã dezile. Mâine (astãzi) eºedinþã de consiliu,Consiliul Local ia act dedemisia domnului vicepri-mar Nistor Petru Mihãiþãºi eu nu mai am interesulsã mai promovez unproiect de hotãrâre pen-tru o lunã ºi 10 zile. Estelegal orice, pentru cãdemisia este un act uni-lateral. ªi ce dacã nuvom avea viceprimar?!Primãria Cluj nu are pri-mar de ceva timp, aºacã…”, a declarat IlieBotgros, primarulOraºului Aninoasa.

Cât priveºte pe încã

actualul viceprimarNistor, el a stat ieri înbiroul lui de la primãriepentru ultima datã. S-auitat lung la lucrurile lui ºil-au nãpãdit regretele...“Mã încearcã un senti-ment de nostalgie ºi unsentiment de frondã,totodatã. Durerea însufletul meu nu esteneapãrat vizavi de biroulmeu, ci durerea este faþãde Oraºul Aninoasa ºifaþã de cetãþeni.Mulþumesc tuturor celorcare au fost alãturi demine în cei patru ani”, aspus cu amãrãciune înglas, Mihãiþã Nistor, încãviceprimarul Aninoasei.

Se simte trãdat, com-

pleteazã el. Dezamãgit detot ºi de toate. Politicaasta, bat-o vina! “Mãsimt trãdat, oarecum,pentru cã nu am fostsprijinit sã candidez lafuncþia de primar alOraºului Aninoasa dinpartea Uniunii SocialLiberale. Am un gol însuflet fiindcã cei din clasapoliticã aninoseanã ºi dinclasa politicã hunedore-anã, nu au înþeles faptulcã tot ce se întâmplã înAninoasa este ca un cea-sornic, iar acest ceasor-nic este tras de primarulIlie Botgros”, con-cluzioneazã el.

M ihãiþã Nistor- I’ll be back

S-a uitat prin raftul decãrþi, a rãsfoit câteva

dosare ºi…a plecat. Însã, înainte de a

închide uºa biroului deviceprimar în urma lui, ela mai avut ceva de trans-mis primarului IlieBotgros: pleacã, dar nude tot ! “ Îi doresc sãnãtate! Succes înalegeri nu pot sã-i urez,pentru cã o sã fiu contracandidatul lui”, aîncheiat Mihãiþã Nistor.

De altfel, el a recunos-cut cã a primit propuneridin partea mai multorpartide politice, însã pre-cizeazã cã sufletul lui esteîncã liberal. De aceea, ela spus sus ºi tare cã dinpartea altui partid nu vacandida, ci mai degrabãva fi independent.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Plouã în primãriaAninoasa

P louã afarã, plouã ºi înprimãrie. Se întâmplã

la Aninoasa, unde primarulºi angajaþii stau cu gãleþileîn biroul unde picurã apadin tavan. Nu-i nicio proble-mã, afirmã Ilie Botgros,ploaia este semn de bogãþie.

Câte-un pic, câte-un pic,pic-pic prin tavanul de laprimãrie fix în birou la Nea’ Ilie

O vorbã din popor spune cã laomul sãrac nici boii nu trag sau cãºi pâinea-i cade-n c…t. Acestecuvinte se potrivesc întocmai pen-tru a descrie situaþia de la primãriaAninoasa. Aceastã administraþielocalã, cea mai sãracã din Vale,dupã ce cã nu dispune de preamulþi bani, acum mai are de furcã

ºi cu ploaia, la propriu. Angajaþiiprimãriei stãteau ieri dimineaþã cugãleþile în birou, pentru cã plouaprin tavan, iar asta nu oriunde, cichiar în secretariatul primaruluiBotgros. Acestuia, însã, într-onotã comicã, opusã atmosfereimohorâte de afarã, nu i s-a pãrutun lucru de prea mare importanþãfaptul cã îl plouã în birou prinacoperiº. “ªi ce, e onoutate asta?! Plouã ºila un gospodar acasãdacã se întâmplã sã sespargã sau sã se deran-jeze douã þigle. Astaeste viaþa! O sã reme-diem aceastã problemãîn cursul zilei deastãzi”,a declarat IlieBotgros,

Se întâmplã ºi lacase mai mari, maiadaugã el. ªi ce dacãplouã, iar picãturile deapã cad într-o gãleatãcare stã poziþionatã înmijlocul secretariatului,iar toatã lumea careintrã acolo trebuie sãse fereascã de apã sau

mãcar sã nu dea peste gãleataplinã?! Oricum, tot rãul spre bine,concluzioneazã el. “N-aþi vãzut cãºi în Parlament plouã, aºa cã nueste o noutate extrem de mare.Vezi, dom’le ce ºtire e cã plouã înprimãria de la Aninoasa. Oricum,asta înseamnã cã ploaia ne vaaduce belºug”.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Adio, dar rãmân cu tine...

D e la cãrat debolþari pe scena

de la ”Românii autalent”, în finalã. Dela lucrul cu ziua pentru a-ºi cumpãraprimul þambal cu 700de lei, în copilãrie, laformarea vocii copilu-lui sãu, care a uimito Românie întreagã.

Totul fãrã studii despecialitate, ci dupã ureche, iubind muzica.Aceasta este povesteaLoredanei ºi a lui CristianFieraru, din Vulcan, carese numãrã printrefinaliºtii din cel de-aldoilea sezon al emisiunii”Românii au talent”.Fiica de 16 ani ºi tatãl de39 duc o viaþã modestã,în Colonia de Jos aVulcanului, dar viaþa lor s-a schimbat din 4 sep-tembrie, anul trecut, cânds-au prezentat la prese-lecþiile celebrului concurs,sperând sã treacã mãcarde primele etape. Iar întimp ce tatãl ºi fiica ridicãsute de mii de oameni înpicioare, care-i aplaudãzgomotos, trioul familieiFieraru este completat demama Loredanei, careaplaudã ºi ea, lãcrimândfericitã în culise.

Cristian Fieraru este,în prezent, agent de pazãla o bancã din Vulcan. Nepovesteºte emoþionatdespre primul lui contactcu muzica, în ado-lescenþã, când sunetulþambalului l-a vrãjit.

P rofesor pentrufiica lui

”Eu de la 12 ani amauzit þambalul. A fost unsunet magic pentru mineºi primul þambal l-amconstruit eu, la 12 ani.De cumpãrat mi-amcumpãrat unul mic, cu700 de lei, când aveam15 ani, dupã ce ammuncit cu ziua pe la unulºi pe la altul. Nimeni nucredea cã voi învãþa sãcânt la þambal, deoarecelucrul la acest instrumentse începe pe la 8 ani. Iarcei care cântau la þambalnu voiau sã-mi arate, leera teamã cã le fur mese-ria, aºa cã am învãþat sin-

gur, dupã ureche”,povesteºte bãrbatul.

Cum s-a format ideeaparticipãrii la ”Româniiau talent”? Totul a pornit

de la vocea Loredanei,care sunã de parcã arcânta îngerilor. ”Ideea caeu sã cânt la þambal ºifata mea cu vocea mi-avenit când ea era micã,pe la 7-8 ani, am vãzutcã are voce ºi am începuts-o învãþ. Nu am putut s-o dau la un profesor demuzicã, fiindcã nu amavut bani. Tot lipsa banilor este ºi motivulpentru care ea nu este laºcoala de muzicã de laDeva, cã internatul arcosta mult”, mãrturiseºteCristian Fieraru.

P regãtiri pentrufinalã

Din talentul lui nu afãcut bani pânã acum,aºa cã artistul nostru amuncit de toate pentru a-ºi întreþine familia, iarîn prezent venitul familieise ridicã undeva la 1.200de lei pe lunã.

A fost gardian public,agent de pazã, a descãr-cat saci de ciment, devar, a fãcut ºi bolþari.Totul pentru a-ºi întreþine

familia, fiindcã ValeaJiului nu îþi oferã preamulte ºanse într-un dome-niu al artelor: ”Nu prease pupã cãratul de bolþari

cu muzica, dar în ValeaJiului nu prea avei undesã te duci sã lucrezi, aºacã am fãcut de toate, trebuia sã trãim”.

Cei doi se pregãtescintens în aceastã perioadãpentru finala concursului.Repetã în fiecare zi, chiarºi pânã la douã noaptea.”Eu vin seara de lamuncã, iar pe la 7-8, neapucãm de repetiþii ºi oþinem aºa, pânã pe ladouã noaptea chiar.Vrem sã iasã totul perfect”, spune CristianFieraru.

El sperã ca, dupã”Românii au talent”, viaþasã fie mai generoasã cufiica sa decât a fost cu el:”Eu pentru ea m-am dusacolo ºi, dacã nucâºtigãm marele premiu,mi-aº dori ca ea sã îºifacã o carierã în muzicã,fiindcã este un copiltalentat. Ne-am muta dinValea Jiului dacã ni s-aroferi ocazia, pe Loredanao vom urma oriunde,vom sacrifica totul, estesingurul nostru copil”.

L oredanaFieraru: ”Mã

tem sã nu fie un visfrumos ºi atât”

Loredana Fieraru, deºie un adevãrat talent,recunoscut de o þarãîntreagã, este timidã,modestã ºi cu foarte multbun simþ.

”Eu mã simt extraordi-

nar cã am ajuns în finalã,sunt foarte bucuroasã,când ne-am dus la prese-lecþii, anul trecut, nu cre-deam cã voi ajunge aici.În finalul emisiunii dinsezonul trecut, m-amrugat ºi am plâns în faþalui Dumnezeu sã ajung ºieu pe scena de la”Românii au talent” ºi am ajuns, îi mulþumescpentru asta”, spunetânãra artistã.

Cât despre certuri, easpune cã acestea existã,fiindcã amândoi îºi dorescca totul sã iasã cât maibine. ªi nu de puþine ori,ucenicul demonstreazã cãºi-a întrecut maestrul.”Tata este sever larepetiþii, nu vrea sãgreºim, sã fimnepregãtiþi, mai ales cãamândoi facem ceea cene place. Dar întotdeaunane împãcãm. Mie mi-arplãcea sã ne facem otrupã, sã cântãm ºi muzicã popularã, dar ºiuºoarã. Eu acum simt cãtrãiesc un vis frumos ºimi-e fricã sã nu mãtrezesc”, mãrturiseºteLoredana Fieraru, zâmbind.

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 aprilie 201212 Monden

De la agent de pazã la ”Românii au talent”

CVJ, Nr. 108, Joi 19 aprilie 2012

Documents

Transcript of CVJ, Nr. 108, Joi 19 aprilie 2012