curs_de_procesare_primara.docx

8/15/2019 curs_de_procesare_primara.docx

1/172

Curs de procesare primara a plantelor medicinale si aromatice

______________________________________________________________________________

C U P R I N S

INTRODUCERE 8

CAPITOLUL I 8

Norme de buna practica pentru procesarea plantelor medicinale.

Prelucrarea primara 8

Uscarea 9

Prelucrarea speci ca !!

Conditii de prelucrare !!

CAPITOLUL II !"


2/172

Etapele procesarii primare pentru obtinerea produsului #e$etal necesar industriei

%armaceutice !"

&ateria prima !"

Produsul #e$etal !"

CAPITOLULIII................................................................................................................................

'!

III.!. Albastrele ( Centaureacyanus ).................................................................................

'!

&ateria prima

Pre$atirea produsului in #ederea prelucrarii

Conditiile te*nice de receptie

+alori care

,lu- te*nolo$ic

III.'. An$*inare ( Cynarascolymus )..................................................................................

'

!


3/172


______________________________________________________________________________

&ateria prima



+alori care

,lu- te*nolo$ic

III. . Armurariu ( Silybum marianum/Carduus marianus ).....................................

'/

&ateria prima



+alori care

,lu- te*nolo$ic

III.". 0usuioc ( Ocimum basilicum ).......................................................................

'1


4/172

&ateria prima



+alori care

,lu- te*nolo$ic

III./. Cicoare ( Cichorium intybus ).........................................................................

'9

&ateria prima



+alori care

,lu- te*nolo$ic

III.2. Cimbru ( Thymus vulgaris )............................................................................

!

'


5/172


______________________________________________________________________________

&ateria prima



+alori care

,lu- te*nolo$ic

III.1. Cimbrul de $radina ( Satureja hortensis ).......................................................

&ateria prima



+alori care

,lu- te*nolo$ic

III.8. Coriandru ( Coriandrum sativum ).................................................................

/


6/172

&ateria prima



+alori care

,lu- te*nolo$ic

III.9. Craite ( Tagetes patula Tagetes erecta ).........................................................

8

&ateria prima



+alori care

,lu- te*nolo$ic

III.!3. ,enicul ( !oeniculum vulgare ).....................................................................

"3


7/172


______________________________________________________________________________

&ateria prima



+alori care

,lu- te*nolo$ic

III.!!. 4albenele ( Calendula o"cinalis L.)...........................................................

"'&ateria prima



+alori care

,lu- te*nolo$ic

III.!'. Isop ( #yssopi herba )...................................................................................

""


8/172

&ateria prima



+alori care

,lu- te*nolo$ic

III.! . La#anda ( $avandula angusti%olia )..............................................................

"2

&ateria prima



+alori care

,lu- te*nolo$ic

III.!". &arar ( &nethum graveolens )......................................................................

"8

"


9/172


______________________________________________________________________________

&ateria prima



+alori care

,lu- te*nolo$ic

III.!/. &enta ( 'entha piperita ).............................................................................

/3&ateria prima



+alori care

,lu- te*nolo$ic

III.!2. &ustar alb ( Sinapis alba )............................................................................

/


10/172

&ateria prima



+alori care

,lu- te*nolo$ic

III.!1. &usetel ( 'atricaria camomilia )................................................................

//

&ateria prima



+alori care

,lu- te*nolo$ic

III.!8. Patla$ina ( Plantago lanceolata ).................................................................

/8

/


11/172


______________________________________________________________________________

&ateria prima



+alori care

,lu- te*nolo$ic

III.!9. Roinita ( 'elissa o"cinalis L.)...................................................................

23

&ateria prima



+alori care

,lu- te*nolo$ic

III.'3. 5al#ie ( Salvia o"cinalis )............................................................................

2


12/172

&ateria prima



+alori care

,lu- te*nolo$ic

III.'!. 5corus ne$ru ( &ronia pruni%olia )................................................................

2/

&ateria prima



+alori care

,lu- te*nolo$ic

III.''. 5o#ar% ( Origanum vulgare )........................................................................

21

2


13/172


______________________________________________________________________________

&ateria prima



+alori care

,lu- te*nolo$ic

III.' . +aleriana ( (aleriana o"cinalis ) 29

&ateria prima



+alori care

,lu- te*nolo$ic


14/172

0iblio$ra e6666666666666666666666666666666666666666666661'


15/172

1


16/172


______________________________________________________________________________

INTRODUCERE

Procesarea primara a plantelor medicinale si aromatice are ca scop transformareamateriei vegetale brute obtinuta dupa recoltare sau colectare in produs vegetal -materie prima pentru obtinerea de produse fitoterapice sau alte produse necesare ineconomie.

Procesarea primara implica mai multe operatii (in functie de materia prima bruta sidomeniul de utilizare a produsului vegetal) printre care: uscarea, prelucrareaspecifica, sortarea sau stabilizarea si fermentarea, liofilizarea sau maruntirea. Alteoperatii constau in ambalarea si depozitarea produsului vegetal.

Fiecare operatie trebuie efectuata in conformitate cu normele de buna practica,obligatorii in niunea !uropeana, dar si in tara noastra.

CAPITOLUL I

Norme de buna practica pentru procesarea plantelor medicinale

Prelucrare primara


17/172

"asurile adecvate de prelucrare primara sunt dependente de materialeleindividuale.

Aceste procese trebuie efectuate in conformitate cu standardele de calitate,regulamentele si normele legislatiei nationale si#sau regionale. $n unele cazuri,

cumparatorii pot solicita ca protocoalele specifice sa fie respectate. Aceste protocoale trebuie sa respecte, de asemenea, cerintele de reglementare nationalesi#sau regionale, care se aplica in tarile producatoare si importatoare.

Pe cat posibil, procedurile standard de operare trebuie sa fie respectate. $n cazul incare sunt facute modificari, acestea trebuie sa fie %ustificate prin datele de testareadecvate care sa demonstreze ca nu este diminuata calitatea materialului obtinut din

planta medicinala.

"ateria prima bruta constand in plantele medicinale recoltate sau colectate trebuiesa fie descarcata si despac&etata imediat dupa sosirea la instalatia de prelucrare.$nainte de prelucrare, materia prima a plantelor medicinale trebuie

8


18/172


______________________________________________________________________________

prote%ata de ploaie, umiditate, precum si de orice alte conditii care ar putea cauzadeteriorarea. "ateria prima trebuie sa fie e'pusa la lumina directa a soarelui numaiin cazul in care e'ista o necesitate specifica pentru acest mod de uscare.

"ateria prima constand in plantele medicinale care urmeaza sa fie utilizata in stare proaspata trebuie sa fie recoltata # colectata si livrata cat mai repede posibil spreinstalatia de prelucrare pentru a evita fermentarea microbiana si degradareatermica. "aterialele pot fi stocate prin refrigerare, in borcane, in cutii cu nisip, saufolosind si alte masuri adecvate de conservare enzimatica, imediat duparecoltare#colectare si in timpul transportului catre utilizatorul final. tilizareaconservantilor trebuie evitata. aca sunt utilizati, acestia trebuie sa fie inconformitate cu reglementarile nationale si # sau regionale pentru

producatori#colectori si utilizatorii finali.

oata materia prima constand in plantele medicinale trebuie sa fie verificata intimpul etapelor de prelucrare primara a productiei, iar orice produs care nucorespunde standardelor sau impuritatile trebuie eliminate mecanic sau manual. ee'emplu, materia prima uscata trebuie sa fie verificata, trecuta prin sita sauvanturata, pentru a elimina materialele decolorate, mucegaite sau deteriorate, cat sialte materii straine cum ar fi pamant, pietre.

ispozitivele mecanice, cum ar fi sitele, trebuie sa fie curatate periodic siintretinute. oata materia prima prelucrata trebuie sa fie prote%ata de contaminare sidescompunere precum si de insecte, rozatoare, pasari si alti daunatori, cat si deanimale salbatice si domestice.


19/172

Uscarea

$n cazul in care materia prima este pregatita pentru utilizarea in forma uscata,continutul de umiditate trebuie sa fie mentinut cat mai scazut posibil pentru areduce daunele produse de mucegai si alte infestari cu alte microorganisme.

$nformatiile privind continutul de umiditate corespunzatoare pentru materia primaspecifica pot fi accesate din farmacopei sau alte monografii autorizate.

Plantele medicinale pot fi uscate in mai multe moduri:

• in aer liber (la umbra)*

9


20/172


______________________________________________________________________________

amplasate in straturi subtiri pe cadre de uscare, in camere de sarma ecranate saucladiri*

la lumina directa a soarelui, daca este cazul*

in cuptoare# camere de uscare si uscatoare solare*

la foc indirect*

prin coacere*

prin liofilizare*

in cuptorul cu microunde*

cu dispozitive radiante in infrarosu.

Atunci cand este posibil, este necesara controlarea temperaturii si umiditatii, pentrua evita degradarea principiilor active. "etoda si temperatura utilizate la uscare potavea un impact considerabil asupra calitatii materiei prime rezultate. e e'emplu,uscarea la umbra este de preferat pentru a mentine sau a minimiza pierderea culoriifrunzelor si florilor* trebuie utilizate si temperaturi scazute in cazul materiei primecare contine substante volatile. Conditiile de uscare trebuie sa fie inregistrate.


21/172

$n cazul uscarii naturale in aer liber, materia prima trebuie imprastiata in straturisubtiri pe rame de uscare si amestecata frecvent. $n scopul asigurarii unei circulatiiadecvate a aerului, ramele de uscare trebuie sa fie situate la o inaltime suficientafata de sol. !ste necesara realizarea unei uscari uniforme a materiei prime pentru aevita formarea mucegaiului. rebuie evitata uscarea materiei prime direct pe sol.

aca este folosita o suprafata de beton sau ciment, materia prima trebuie asezata peo prelata sau alte tesaturi corespunzatoare. $nsectele, rozatoarele, pasarile si altidaunatori, precum si animalele domestice, trebuie tinute departe de locurile deuscare.

Pentru uscarea in interior, durata, temperatura, umiditatea si alte conditii trebuie safie stabilite in functie de fiecare parte a plantei in cauza (radacina, frunze, tulpina,floare, scoarta de copac, etc), precum si de substantele volatile naturale, cum ar fiuleiurile esentiale.

!3


22/172


______________________________________________________________________________

aca este posibil, sursa de caldura pentru uscarea directa (foc) trebuie sa fielimitata la butan, propan sau gaze naturale, iar temperatura nu trebuie sa depaseasca+ C.

Prelucrarea specifica

nele materii prime necesita procesare specifica pentru: imbunatatirea puritatiifiecarei parti folosite din planta, reducerea timpului de uscare, prevenirea formariimucegaiului, aparitiei altor microorganisme si insecte, deto'ifierea si imbunatatireaeficacitatii terapeutice. Practicile specifice comune de prelucrare includ preselectie,

peeling-ul radacinii si rizomilor, fierberea in apa, tratarea cu abur, inmuiere,decapare, distilare, fumigatie, pra%ire, fermentare naturala, tratamentul cu var sitocare. Procedurile de procesare care implica alcatuirea anumitor forme, gruparea siuscarea specifica pot de asemenea avea impact asupra calitatii materiei prime.

ratamentele antimicrobiene ale materiilor prime (brute sau prelucrate) prin diferitemetode, inclusiv iradiere, trebuie sa fie inregistrate iar materiile prime trebuie sa fieetic&etate conform cerintelor.

umai personal instruit corespunzator, folosind ec&ipament aprobat, trebuie saefectueze astfel de aplicatii, iar acestea trebuie sa se desfasoare in conformitate cu

procedurile de operare standard si cu legislatiatia nationala sau regionala, atat intara de cultivare#colectare, cat si in tara utilizatorului final. /imitele ma'ime dereziduuri, asa cum sunt stabilite de catre autoritatile nationale si#sau de autoritatileregionale, trebuie sa fie respectate.


23/172

Conditii de prelucrare

/ocatia: in zone libere de mirosuri neplacute, fum, praf si alti contaminanti.

Cladirile trebuie sa fie destinate pentru:

a asigura lucrul in spatiul adecvat*

a facilita operatiile in mod igienic si eficient*

a permite controlul potrivit al temperaturii si umiditatii*

!!


24/172


______________________________________________________________________________

a permite separarea prin compartimentare sau prin alte metode a proceselor care potcauza contaminarea incrucisata, in special izolarea suprafetelor murdare de celecurate*

a permite controlul accesului catre diferite sectii, unde este cazul*

a permite curatarea adecvata si cu usurinta si pentru a facilita supraveg&ereaadecvata a igienei*

a preveni contaminarea mediului cu fum, praf etc.*

a preveni intrarea si adapostirea daunatorilor, a animalelor salbatice si#saudomestice*

a preveni e'punerea directa la soare a sectiunilor specifice, unde este cazul. 0onelede manipulare a materiilor prime:

podelele: impermeabile, non-absorbante, lavabile, nealunecoase, alcatuite dinmateriale non-to'ice, fara fisuri, usor de curatat si de dezinfectat*

peretii: acoperiti cu materiale impermeabile, non-absorbante, lavabile, binecaptusiti si vopsiti in culori desc&ise* netezi, fara fisuri, usor de curatat sidezinfectat*


25/172

plafoanele trebuie sa fie proiectate, construite si finisate pentru a preveniacumularea impuritatilor si pentru minimizarea formarii condensului si amucegaiului*

ferestrele trebuie sa fie construite in asa fel incat sa evite acumularea impuritatilor,

sa fie prevazute cu plase impotriva insectelor*

usile trebuie sa aiba o suprafata neteda, non-absorbanta, cu inc&idere automata sietansa*

treptele, lifturile si structurile au'iliare cum ar fi platformele, scarile si benzilerulante trebuie sa fie amplasate si construite astfel incat sa nu duca la contaminarea

materiei prime*

acoperisurile trebuie sa fie instalate in asa maniera incat sa se evite contaminareamateriei prime prin formarea condensului.

!'


26/172


______________________________________________________________________________

1ursa de apa:

g&eata trebuie sa provina din apa potabila, trebuie sa fie produsa, manipulata sistocata astfel incat sa fie prote%ata de contaminanti*

aburul care intra in contact direct cu materiile prime nu trebuie sa contina substante periculoase pentru sanatate sau care pot contamina materia prima*

reteaua de apa non-potabila folosita pentru producerea aburului, pentru refrigerare,stingerea incendiilor si pentru alte scopuri similare trebuie sa fie separata de reteauade apa potabila*

apa potabila trebuie sa fie folosita pentru procedurile de spalare si sterilizareumeda.

!fluenti si deseuri

Facilitatile trebuie sa aiba un sistem eficient de eliminare a deseurilor, care trebuiesa fie mentinut in stare buna.

Facilitati de igienizare

rebuie asigurate surse de apa calda si rece si o solutie adecvata de curatare amainilor.


27/172

Facilitati de dezinfectare

Acestea trebuie construite din materiale rezistente la coroziune, usor de curatat si prevazute cu sursa de apa rece si apa calda.

$luminarea

rebuie ca spatiul sa fie prevazut cu iluminare atat naturala, cat si artificiala. ndeeste cazul, iluminarea nu ar trebui sa altereze culorile, iar intensitatea nu trebuie safie mai mica de:

-23 l' in toate punctele de verificare

-44 l' in camerele de lucru

-55 l' in alte spatii

!


28/172


______________________________________________________________________________

6entilarea

rebuie asigurata o ventilare adecvata pentru a preveni supraincalzirea, condensul, praful si pentru a inlatura aerul contaminat. Flu'ul de aer contaminat nu trebuie saa%unga la spatiile curate.

1tocarea deseurilor

Aceste spatii ar trebui sa fie proiectate in asa fel incat sa previna accesul deseurilor provenite de la daunatori si sa evite contaminarea materiei prime, apei potabile,ec&ipamentelor si cladirilor

CAP$ 7/ / $$

Etapele procesarii primare pentru obtinerea produsului vegetal necesarindustriei farmaceutice

Materia prima

"ateria prima pentru obtinerea medicamentelor naturale o constituie plantelemedicinale* de la o planta medicinala se pot folosi:


29/172


30/172


______________________________________________________________________________

industria de medicamente. ot produse vegetale sunt si anumite produse demetabolism: uleiuri volatile, substante grase, rezine, gume.

Actiunea terapeutica se poate datora:

unei singure substante, de regula organica (principiu activ)*

unui grup de substante cu aceeasi structura de baza, deosebindu-se prin natura unorgrupe de atomi (radicali)*

unui comple' fitoc&imic (fitocomple') format dintr-un principiu dominant si

principii secundare (efect sinergetic).

$n zilele noastre, cele mai folosite plante medicinale sunt cele cultivate in modcontrolat, in conditii prielnice cresterii, dezvoltarii si recoltarii lor. 1e mai utilizeazainsa si plantele medicinale din flora spontana, iar mai nou, culturi de tesuturi sicelule.

Pentru obtinerea produselor vegetale din plante trebuie parcurse urmatoarele

etape:

Colectarea (din flora spontana) sau recoltarea (din flora cultivata) - se face inmomentul in care organul vegetal sau c&iar intreaga planta (in functie delocalizarea principiului activ) contine cantitatea ma'ima de principiu activ* poate fimanuala, mecanizata sau se recurge la metode specifice.


31/172

ortarea sau indepartarea corpurilor straine si a impuritatilor, care pot fi:

corpuri straine organice: toate plantele sau partile altor plante decat cea recoltata*astfel, la musetel sunt socotite drept corpuri straine organice florile altor specii de

musetel, de patlagina si de graminee, resturi de tulpini si flori de urda-vacii,fragmente de nuiele, rogo%ini, paie etc.*

corpuri straine minerale: nisip, praf, pietricele, bucati de pamant* ele se amestecacu plantele cand recoltarea s-a facut cu diferite unelte, mecanic, sau cand plantelerecoltate au fost intinse pana la transportul lor in locuri nepodite saunecorespunzator pregatite*

impuritati sunt si alte parti din planta medicinala decat organul recoltat* astfel, lafrunzele de afin, resturile de tulpini, ramurile sau radacinile constituie impuritati

precum si partile decolorate sau brunificate ale produsului respectiv.

!/


32/172


______________________________________________________________________________

Corpurile straine organice, minerale si impuritatile nu pot depasi anumite limite,e'primate in procente si stabilite prin conditiile te&nice de receptie specificefiecarei plante.

tabili!area si fermentarea - sunt doua operatii care se aplica unor produse vegetale imediat dupa recoltare si inaintea uscarii* in esenta, stabilizarea este procesul prin care este stopata (in&ibata) actiunea enzimelor care catalizeaza procese de &idroliza, o'ido-reducere, polimerizare, in urma carora se obtin compusimai putin activi sau inactivi din punct de vedere terapeutic. 1tabilizarea se poateface in mai multe moduri:

inactivarea enzimatica cu vapori de alcool (la 5,42atm, 5 -52min) sau cu alcoolfierbinte cu adaos de carbonat de calciu (pentru neutralizarea aciditatii sucului

celular)*

$$. mentinerea produselor vegetale la valori e'treme de temperatura: la + oC timpde o ora sau congelarea#liofilizarea materialului vegetal de interes*

$$$. precipitarea enzimelor cu sulfat de amoniu*

$6. in&ibarea enzimelor cu sulfamide, antiseptice, antibiotice, acidifianti etc.neori, pentru a elibera un anumit principiu activ, materialul vegetal ce il


33/172

contine trebuie supus fermentarii. Fermentarea presupun declansarea unor reactii deo'idare, &idroliza, condensare etc si are ca efect secundar sc&imbari de culoare,gust, aroma s.a.

Uscarea" eventual liofili!area . scarea produselor vegetale

scarea este procesul de indepartare a apei din produsele vegetale proaspete.

Problema uscarii plantelor medicinale impune o abordare diferentiata in functie de:

organele (partile) de planta folosite, te'tura si continutul in apa al acestora*

natura principiilor active si a ec&ipamentului enzimatic din organele supusedes&idratarii.

scarea reprezinta veriga finala in obtinerea unui produs de calitate, intelegand prin aceasta nu numai aspectul comercial al produsului, ci in mod deosebit pastrarea nesc&imbata a continutului si a compozitiei c&imice a acestuia. !a incepein momentul recoltarii plantei.

Pentru a nu fi e'puse alterarii si pentru mentinerea aspectului si continutului in principii active, ma%oritatea produselor uscate din plantele medicinale si aromaticenu trebuie sa contina mai mult de 538 apa.

!2


34/172


35/172

etc. Aceste spatii vor fi in prealabil dezinfectate, varuite, curatite, reparate etc. si inspecial se vor crea posibilitati de aerisire continua. 1e recomanda ca intr-o incaperesa se usuce un singur produs pentru a se evita amestecul si imprumutarea reciprocaa mirosului.

Uscarea artificiala . Aceasta metoda s-a impus ca urmare a e'tinderii si concentrariiculturilor de plante medicinale si aromatice, a necesitatii scurtarii duratei de uscaresi a sporirii garantiei obtinerii unor materii prime de calitate corespunzatoare. 1ecunosc uscatoare cu aer rece si cu aer cald. Prin uscare, produsul sufera o serie demodificari. atorita pierderii apei, volumul sau scade, din care cauza isi modificaaspectul, mai ales la suprafata. umai partile tari isi sc&imba putin forma(scoartele, semintele, radacinile), in timp ce frunzele, fructele, florile si partileaeriene se zbarcesc. Culoarea produsului vegetal uscat trebuie sa

!1


36/172


______________________________________________________________________________

ramana insa nesc&imbata. Frunzele raman verzi, florile isi pastreaza culoareanaturala. Culoarea arata daca uscarea a fost facuta sau nu in mod corespunzator.Produsul uscat trebuie manuit cat mai putin posibil, pentru ca se sfarama la cea maimica atingere, uneori pierzandu-si complet valoarea.

/iofilizarea consta in indepartarea apei prin congelare (la -9 oC) urmata desublimarea cristalelor de g&eata formate, prin incalzire treptata (atingand in final

;5 , ;4 oC), la presiune scazuta. Cantitatea de apa dupa uscare este apa deconstitutie si contribuie la mentinerea elasticitatii produselor vegetale. !ste un

proces laborios, utilizat mai mult pentru obtinerea unor produse apicole (laptisor dematca), plasma, &ormoni.

Conditionarea - consta in aducerea produselor vegetale la normele de calitatestandardizate: se selecteaza de partile degradate sau de impuritatile ramase, se taiela dimensiunile cerute, se pulverizeaza (in concasoare, mori), se mai tin putin inincaperi cu o umiditate realativa a aerului de 43 - 4+8 pentru a-si recapataelasticitatea.

"aruntirea produselor vegetale in vederea prelucrarii lor ulterioare prin

e'tractie trebuie facuta cu putin timp inainte de a incepe operatia, pentru a preintampina modificarile nedorite ale principiilor active induse de factorii e'terni.

eoretic, un produs vegetal supus e'tractiei ar trebui sa fie cat mai bine maruntit, pulverizat c&iar, pentru a asigura o e'tractie cat mai eficienta.


37/172

Practic, un grad prea avansat de maruntire sau pulverizare are efecte negative prinaceea ca ingreuneaza filtrarea sau favorizeaza e'tractia si a unor substante farainteres, asa-numitele substante balast.

e aceea, gradul de maruntire se alege in functie de structura produselor vegetale:

scoartele, radacinile, semintele care au tesuturi tari, se maruntesc mai fin decatflorile, fruzele sau ierburile, care au tesuturi moi.

$n cazul in care pentru e'tractie se folosesc solventi an&idri, pulverizarea produsului vegetal trebuie sa fie foarte avansata, deoarece e'tractia nu se face prinosmoza si difuziune, ci prin simpla dizolvare.

$n continuare se e'ecuta o maruntire cat mai fina pentru a obtine pulberi ale carorgranule sa respecte conditiile de lucru impuse.

!8


38/172


______________________________________________________________________________

Pulberile sunt preparate farmaceutice solide, alcatuite din particule uniforme aleuneia sau mai multor substante active, asociate sau nu cu substante au'iliare* suntfolosite ca atare sau divizate in doze unitare.

Pulberile se pot administra pe cale orala sau se pot aplica pe piele sau pe mucoase(pudre).

Preparare. Plantele, in prealabil uscate (daca este cazul), se aduc la gradul demaruntire prevazut in monografia respectiva, prin pulverizare si cernere, apoi seomogenizeaza prin amestecare. $n cazul pulberilor divizate, amestecul obtinut serepartizeaza in doze unitare.

/a prepararea pulberilor compuse, substantele se amesteca in ordinea crescanda amaselor, cu e'ceptia substantelor cu densitate mare, care se adauga la inceput.Cand masa pulberii depaseste 4 g, cernerea finala este obligatorie. $n general,substantele se pulverizeaza fara reziduu* un eventual reziduu se pulverizeaza dinnou si se incorporeaza in amestec.

1ubstantele foarte active se prepara sub forma de pulberi titrate (5:5 sau 5:5 ), prin diluare cu lactoza uscata.

Pulberile care se aplica pe plagi, pe arsuri si pe pielea sugarilor se prepara prinmetode care le asigura sterilitatea (Farmacopeea


39/172


40/172


______________________________________________________________________________

abel $. eterminarea gradului de finete al pulberii

Latura

Numarul

interioara a

Numarul

de

Diametrul

#rad de finete

oc$iului

oc$iuri

pe


41/172

sarmei

%in

sitei

centimetru patrat

milimetri&

%in milimetri&


42/172

$

fragmente mari

+,9

54>4

4,2

$$


43/172

fragmente mi%locii

3,

9,5

5,+

$$$

fragmente mici

4,

55,5

5,


44/172

$6

pulbere groscioara

,

2>,5

,2

6

pulbere mi%locie

952

9+4

,4


45/172

6$

pulbere semifina

,42

2>2

,5+

6$$

pulbere fina

,5+

53?

,5


46/172

6$$$

pulbere foarte fina

,54

42

,

$@

pulbere e'trafina

,

2>5


47/172

, 2

niformitatea finetii pulberilor se determina astfel: 4 g pulbere se introduc in sita prevazuta cu capac si recipient, specificata in monografia respectiva si se agita,daca nu se prevede altfel, timp de 4 min.


48/172


______________________________________________________________________________

Depo!itarea si conservarea - presupun camere speciale, bine curatate, aerisite, cuumiditatea controlata, cu iluminare indirecta, ferite de agenti daunatori (insecte,rozatoare). Pentru conservarea pulberilor se utilizeaza recipiente bine inc&ise.

CAPITOLUL III

III'(' ALBASTRELE %Centaurea cyanus &


49/172


50/172


51/172


52/172


______________________________________________________________________________

III'.' AN !"NARE %Cynara scolymus &


53/172

)ateria prima+ frunze de ang&inare ( folium ) - frunze mari 5 - 4 penat partite,aproape glabre (fara perisori) pe fata superioara, tomentos (catifelat) paroase pefata inferioara, cu lobi neregulat rotun%iti sau ascutiti, cu sau fara spini. e culoareverde sau verde-albicioasa pe fata superioara si alb-cenusie pe fata inferioara. 1untfara miros specific, cu gust foarte amar.

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii

1e recolteaza frunzele pana in momentul infloririi in anul $$ si eventual in anul $$$de pe parcelele lasate pentru a produce seminte.

scarea frunzelor se face la umbra, in poduri sau incaperi bine aerisite, pe rame sau

pe rogo%ini, &artie, in strat subtire de un rand de frunze. Pentru grabirea uscarii, petiolul se despica in lung. scarea la umbra se face cu rezultate foarte bune si pesfoara, ca la frunzele de tutun. Frunzele sunt uscate atunci cand petiolul se rupe cuzgomot.

urata uscarii este de apro'imativ 9 saptamani, in functie de anotimp. scarea se poate face si la soare, cand se scurteaza durata la ? - 5 zile, dar continutul in

principii active este mai scazut, ca si in cazul uscarii pe cale artificiala, in uscatorii,la o temperatura de 3 - 32 C.


54/172


______________________________________________________________________________

Conditiile te$nice de receptie admit (Farmacopeea


55/172

1c&ema 4. 6alorificare Cynara folium


56/172


57/172


______________________________________________________________________________

III'/' ARMURAR"U % Sily#um marianum$Carduus marianus &

)ateria prima+ fructele ( fructu s Cardui Mariae ) ac&ene (fructe uscate cu osamanta, similare celor de floarea soarelui) lungi de +-?( ) mm, netede, de culoare


58/172

galben-bruna pana la brun-negru, uneori brune cu pete mai inc&ise. Fara miros saugust caracteristice.


upa recoltare, antodiile (inflorescentele) se intind pentru uscare completa timp de2 - 5 zile. reieratul se poate e'ecuta in stationar cu combina C-54 adaptata ca

pentru treieratul ang&inarei sau sc&inelului destinat materialului de inmultire. upatreierat, in 4 zile consecutive semintele (fructele) se trec prin vanturatori sauselectorul 1 -3 cu desc&iderea curentilor de aer la ma'imum.

Prelucrarea materiei prime - fructele recoltate se conditioneaza, se usuca, se

ambaleaza si se pastreaza. Conditionarea se face imediat dupa recoltare cuselectorul sau cu vanturatoarea, prile% cu care se inlatura resturile vegetale. scareafructelor se face la soare, in strat subtire. 1e intorc de 4 - 9 ori pe zi, timp de 4 zile,

pana cand umiditatea se reduce la 54 8. Fructele (ac&enele) se pastreaza in saci de panza sau de &artie, in magazii uscate.



59/172


______________________________________________________________________________

corpuri straine organice - ma'imum 5,28*

minerale - ma'imum ,28*

pierdere prin uscare - ma'imum 548.

*alorificare : fructe

,lu- te$nologic


60/172

1c&ema 9. 6alorificare fructus Cardui Mariae


61/172

'2


62/172


______________________________________________________________________________

III'0' BUSU"%C &%cimum #asilicum'

)ateria prima+ Herba Basilici - formata din tulpini si ramuri tinere acoperite cufrunze de culoare verde, terminate cu sau fara inflorescente* florile au corola albasau alburie-roz cu tubul scurt, bilabiata. "irosul este placut aromat, caracteristic,


63/172

gustul aromatic specific. e la busuioc se recolteaza partile aeriene ale plantei panala de 9 ori pe an.


64/172


______________________________________________________________________________

-impuritati - ma'imum 28 (frunze brunificate, cu fructificatii, ramuri fara frunze)*

-corpuri straine organice si minerale, ma'imum ,28 pentru fiecare*

-umiditate - ma'imum 598.

$$. pentru produsul in stare proaspata destinat uleiului, conditiile te&nice de receptiesunt identice ca la menta.

*alorificare : ramuri tinere cu inflorescenta.

,lu- te$nologic


65/172

1c&ema 3. 6alorificare herba Basilici


66/172


67/172


68/172

Fara miros specific, cu gust amarui* radacina cicorii ( radix ) - formata din radacinisau fragmente de radacini usor ondulate, cu striatiuni longitudinale, avand scoartasubtire, un cilindru central neregulat (vizibil la lupa) delimitat de scoarta.!'teriorul de culoare bruna-cenusie, interiorul alb-galbui. Fara miros caracteristic,cu gust mucilaginos si amar.


Partea aeriana se curata de tulpini lignificate, ca si de frunze brunificate sauingalbenite. scarea se face la umbra, in poduri sau soproane aerate, fara a seintoarce plantele in ultima parte, caci tulpinile se defoliaza usor.


69/172


______________________________________________________________________________

Conditiile te$nice de receptie admit :

▪ pentru partea aeriana:

impuritati - ma'imum 98 plante decolorate sau brunificate (se refera la plante inintregime decolorate, caci florile in mod obisnuit isi pierd culoarea prin uscare) sima'imum 48 plante cu tulpini lignificate*

corpuri straine organice - ma'imum 48*

minerale - ma'imum 58*


$$. pentru radacini:

ma'imum 98 impuritati (radacini seci sau brunificate la interior)*

corpuri straine organice - ma'imum ,28*

minerale - ma'imum 5,28*



70/172

*alorificare : flori, radacini

,lu- te$nologic

1c&ema 2. 6alorificare flores Cichory

3


71/172


______________________________________________________________________________

III'2' C"MBRU &T(ymus vulgaris'

)ateria prima+ partea supraterestra ( herba ): formata din partile aeriene nelignificate ale plantei recoltate inainte de inflorire.


72/172


$nainte de a se pune la uscare, din produs se indeparteaza tulpinile groase si alteimpuritati. scarea se face la umbra, in poduri curate, bine aerisite sau in alteincaperi cu curent puternic de aer, pe rame, prelate sau &artie. Pe cale artificiala nu

se vor depasi 92 C, pentru a nu se pierde din uleiul volatil.


73/172


______________________________________________________________________________

$$. pentru produsul in stare proaspata destinat e'tractiei de ulei:

impuritati - ma'imum 5 8 frunze brunificate si ma'imum 58 alte impuritati*



umiditate normala a produsului in stare proaspata.

*alorificare : flori, frunze

,lu- te$nologic


74/172

1c&ema +a. 6alorificare Thymus herba


75/172


76/172


______________________________________________________________________________


77/172

1c&ema +b. 6alorificare Thymus flores

III'3' C"MBRU )E RA)"NA &Sature*a (ortensis'

)ateria prima+ Herba Saturejae - formata din ramuri tinere cu frunze opuse, scurt petiolate sau sesile, liniar-lanceolate, glabre, lungi de 5 - 9 cm, late de 4 - 2 mm, cumarginea intreaga de culoare verde, cu flori mici de culoare alba-roz. "irosul este

placut aromat, mai pronuntat prin frecare, gustul pronuntat aromatic.


78/172


79/172


______________________________________________________________________________


scarea: inainte de a se pune la uscare, din produs se indeparteaza tulpinile groasesi alte impuritati. scarea se face la umbra, in poduri curate, bine aerisite sau in alteincaperi cu curent puternic de aer, pe rame sau prelate. Pe cale artificiala nu se vordepasi 92 C, pentru a nu se pierde din uleiul volatil.


80/172

impuritati - ma'imum 5 8 frunze brunificate si ma'imum 58 alte impuritati*

corpuri straine minerale - ma'imum 58 si organice ma'imum 48*

umiditatea normala a produsului in stare proaspata.

*alorificare : ramuri tinere si inflorescenta

"


81/172


______________________________________________________________________________

,lu- te$nologic


82/172


83/172


84/172


______________________________________________________________________________

partea comisurala si conve'e la partea e'terioara, de cele mai multe ori unite.Fiecare mericarp este prevazut cu 2 coaste primare longitudinale, fle'uos ondulatesi 3 coaste intercalate pronuntate si crenelate. $n partea superioara a fructului seobserva stilopodul. Fructele au culoare galbena sau galben-maroniu desc&is."irosul si gustul la fructele uscate este aromat, caracteristic, placut. /a cele verzidezagreabil. $n scop medicinal se utilizeaza tulpinile cu frunze ( Coriandri aetheroleum ) si fructele ( Coriandri fructus ), din care se e'trag uleiurile volatile care contin monoterpene aciclice.



85/172



86/172


______________________________________________________________________________

1partura (%umatatile de fruct) rezultata prin selectare formeaza un produs aparte, cuutilizare industriala.

*alorificare+ frunze, fructe

,lu- te$nologic


87/172

1c&ema a. 6alorificare fructus Coriandrum


88/172


89/172


______________________________________________________________________________


90/172

1c&ema b. 6alorificare folium Coriandru

III'5' CRA"TE ( Tagetes patula+ Tagetes erecta )


91/172


92/172


93/172

continutul in &elenine minimum ,?8.

*alorificare : flori

9


94/172


______________________________________________________________________________

,lu- te$nologic


95/172

1c&ema >. 6alorificare Ta etes flores

III'(6' ,EN"CUL %,oeniculum vulgare &

)ateria prima+ fructe de fenicul ( fructus ): deoarece fructele de fenicul se scuturausor si trebuie sa aiba o culoare verzuie cu usoare nuante brune pentru acorespunde necesitatilor de consum, ele se recolteaza in doua faze. in anul $$ si

pana in anul 6 se obtin recolte mari si constante de 5 9 - 5 Bg#&a.


$nainte de livrare, fructele de fenicul trebuie conditionate pentru a elimina din elecorpurile straine. /a conditionare cu selectorul se folosesc site in


96/172

"3


97/172


______________________________________________________________________________

urmatoarele dimensiuni: sita mica cu orificii rotunde de 9 - 9,2 mm, cu desc&izaturidreptung&iulare de 9,2 - 3 mm* sita mare cu orificii rotunde de 4 - 4,2 mm, cudesc&izaturi dreptung&iulare de 4,2 - 2 mm, precum si sitele de panza de sarmanumerele 53 -5+ -5 .



98/172


99/172


______________________________________________________________________________

III'((' ALBENELE %Calendula officinalis L '&

)ateria prima : flori ( flores Calendulae cum receptaculis ) - formate din antodiiuscate de culoare galben-portocalie incon%urate de bractee verzi, fara peduncul*miros slab aromat, gust amarui sarat* flori ( flores Calendulae sine receptaculis ) -


100/172


101/172


102/172

fara corpuri straine si organice*

piedere prin uscare - ma'imum 558.

*alorificare+ flori

"


103/172


______________________________________________________________________________

,lu- te$nologic


104/172


105/172

""


106/172


107/172


108/172

"/


109/172


______________________________________________________________________________

III'(/' LA-AN)A % Lavandula angustifolia &

)ateria prima+ flori ( Flores !avandulae ) uscate, desprinse de pe pedunculii inflorescentelor, de culoare albastru-violet. Florile au bractee ovate, brune,membranoase, caliciul cilindric, paros si glandulos, cu peri glandulari unicelularisau - 54 celulari, au 3 - + mm lungime si diametrul de 9 - 3 mm* de culoareviolet-cenusiu cu 5 -52 nervuri paralele, cu 2 dinti mici dintre care doi maidezvoltati. Corola este bilabiata, de 2- mm lungime, de culoare albastra-violeta,


110/172

pubescenta si glanduloasa, cu tubul aproape drept. /abiul superior este bilobat, celinferior trilobat cu lobii obtuzi. uanta florilor difera de la albastru-violaceu pina laalbastru-desc&is. "irosul este placut, aromat, iar gustul usor amarui.


$nflorescentele se usuca pe cale naturala in incaperi bine aerisite, uscate, ferite desoare, sau artificial, la o temperatura de ma'imum 92 C. Cand se usuca pe calenaturala, inflorescentele se asaza in straturi subtiri, pe rame, rogo%ini etc. $n timpuluscarii se vor intoarce cu gri%a din cand in cand pentru a se evita brunificarea siuscarea neuniforma. $nflorescentele uscate se stru%esc, florile se ambaleaza in lazicare se pastreaza in locuri curate, uscate si aerisite.


111/172


112/172

$$. pentru produsul in stare proaspata, destinat productiei de ulei eteric, se

admit:

inflorescente cu peduncul lipsit de flori de ma'imum 2 cm lungime*

ma'imum 28 impuritati (ti%e tulpinale peste 2 cm, dar nu mai lungi de 5 cm)*




"1


113/172


______________________________________________________________________________

,lu- te$nologic


114/172

1c&ema 59. 6alorificare flores !avandulae

III'(0' MARAR &Anet(um graveolens'


115/172

)aterie prima+ Planta erbacee anuala glabra, cu miros caracteristic* tulpina atinge59 cm in lungime* frunzele alterne, de 9 - 3 ori penat-sectate, cu segmente

"8


116/172


______________________________________________________________________________

liniar-filiforme* flori mici, &ermafrodite, actinomorfe, cu petale galbene, grupate inumbele compuse* infloreste in iulie-august* fructul mericarpic de tip dicariopsacu mericarpii alungite av nd coastele principale evidente, alburii.

Organe recoltate :


117/172

1c&ema 53. 6alorificare folium "nethum

"9


118/172


______________________________________________________________________________

III'(1' MENTA % Ment(a piperita &

)ateria prima+ frunze petiolate ( folium Menthae piperitae ) - petiol lung pAna la 5cm si paros pe partea inferioara. Au limbul oblong-lanceolat, acuminat, lung de 9 -

cm si lat de 5,2 - 9 cm, inegal dintat pe margini, de culoare verde-inc&is pe parteasuperioara, mai desc&isa pe cea inferioara, uneori cu nuante rosietice. Pe ambele


119/172


120/172


121/172


122/172


123/172

-corpuri

straine

organice

5

4

3

8ma'imum

-corpuri

straine

minerale

,2

5

4


124/172

8ma'imum

-pierdere prin uscare 8 ma'imum

53

53

53

pentru partea aeriana proaspata ( Herba Menthae recens ), recoltata pentru ulei, produsul nu va contine cotoare (tulpini mai lungi de 5 cm inainte de ultimaramificatie), iar corpurile straine se scad cantitativ si valoric din totalul cantitatii(portiunile de planta atacata de rugina nu se considera corp strain)*

pentru partea aeriana uscata ( Herba Menthae ) nu se admit ramuri si tulpini farafrunze, la impuritati nu se va depasi ma'imum 28 frunze brunificate si ma'imum98 tulpini mai groase de 4 cm, corpuri straine organice - ma'imum 48 si minerale- ma'imum 58, pierdere prin uscare - ma'imum 598.

*alorificare+ frunza de menta


125/172

/'


126/172


______________________________________________________________________________

,lu- te$nologic


127/172


128/172

/


129/172


______________________________________________________________________________

)aterie prima+ seminte de mustar ( semen ).



130/172

1c&ema 5+. 6alorificare semen Sinapis alba


131/172


132/172


______________________________________________________________________________

III'(3' MUSETEL % Matricaria camomilia &

)ateria prima : Flores Chamomillae - flori compuse dispuse in antodii &eterogame late de 52 - 4 mm, rar mai late, cu involucru semiglobulos*receptaculul emisferic sau conic, inalt de aproape + mm si lat de cea 4 mm este golla interior. Fiecare antodiu are un involucru format din 9 randuri de bractee verzi,lanceolate, scuamoase, imbricate. Florile marginale (54 - 5 pe fiecare antodiu)sunt femele, au ligule albe lungi de cate 3 - + mm, cu 9 - 3 dinti, fiind parcurse de 9- 3 nervuri* florile centrale foarte numeroase sunt galbene, &ermafrodite, tubuloase,


133/172


134/172


______________________________________________________________________________

sita inferioara trec capitulele nedezvoltate, bobocii si pulberea (florile tubulare cares-au desprins de pe capitul), deci produsul corespunzator este cel ramas pe sitainferioara.Pulberea se usuca separat.

Pastrarea produsului pana la uscare se face in incaperi bine aerate, umbrite, intinsein strat sub 5 cm grosime pe ciment sau pe pamant batatorit si umezit custropitoarea.

scarea florilor de musetel se poate face pe cale naturala sau pe cale artificiala,aceasta din urma fiind recomandata in situatia unor cantitati mari. Pe cale naturala,capitulele de musetel selectate de impuritati se usuca intr-un strat subtire pe &artie,rame, saci, prelate, la umbra in incaperi sau poduri si soproane bine curatate siaerisite.

Cand timpul este calduros, uscarea dureaza 3 - 2 zile. Cand este frig si timp noros,durata de uscare a%unge la ? - zile. u se recomanda uscarea musetelului la soaredeoarece se reduce simtitor continutul in ulei eteric si azulen.

Pe cale artificiala, musetelul se usuca cu rezultate foarte bune in uscatoarelemecanice cu banda de tip D.D.". si tip unel la temperaturi de 9 - 99 C.

epasirea acestei temperaturi nu este permisa deoarece duce la scaderea cantitatiide ulei eteric si azulen, principii active de baza cerute de Farmacopeea #om$na si

%nternationala . urata uscarii pe cale artificiala poate fi de 2-+ ore pentru o sar%a.

"usetelul scos din uscator nu va fi ambalat imediat, ci ramane in gramezi micitimp de 5-9 zile pentru a recapata umiditatea normala de conservare, de pastrare.


135/172


136/172


______________________________________________________________________________

corpuri straine organice ma'imum 48 si minerale ,28* umiditatea normala a produsului proaspat recoltat.

$$. pentru partile aeriene inflorite se prevad:

ma'imum 58 resturi de radacini*



umiditate - ma'imum 598.


,lu- te$nologic


137/172

1c&ema 5?. 6alorificare flores Chamomillae

/1


138/172


______________________________________________________________________________

III'(4' PATLA "NA &Plantago lanceolata.'

)ateria prima+ frunze ( folium &lanta inis lanceolatae ) - sunt de forma alungit-lanceolata, ascutite la varf, cu petiol subtire si lung, cu nervuri paralele mai vizibile

pe partea inferioara, lungi de cca 4 cm si late pana la 3 cm, cu marginea intreagasau indepartat denticulata, paroase pana la glabrescente cu petiolul lanat, paros deobicei. e culoare verde specific, cu pete brune rezultate din uscare in proportie dema'imum 5 8. Fara miros specific, cu gust acrisor amarui.


139/172

1e admite si amestecul de frunze din cele trei specii ( Folium &lanta inis species )care are elementele specifice de identificare descrise la caracterele de recunoastereale plantei pentru fiecare specie in parte.

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii7 din produs se inlatura tulpinile,frunzele ingalbenite si cele atacate de insecte. scarea se face cat mai repede,

pentru a se evita brunificarea, la umbra, in locuri cat mai bine aerate, frunzele fiindintinse in strat subtire pe rame, pe &artii puse pe podele. Pe cale artificiala se usucala 3 - 2 C.

Bg frunze se obtine 5 Bg de produs.

Conditiile te$nice de receptie :

pentru Folium &lanta inis lanceolatae se admit (Farmacopeea


140/172


______________________________________________________________________________




$$. pentru folium &lanta inis species care este format din frunze provenite de laoricare din cele 9 specii descrise, se admit:

impuritati - frunze total brunificate - ma'imum 5 8 si resturi din tulpina florala -ma'imum 58*

corpuri straine organice si minerale - ma'imum 58 pentru fiecare*


Prezenta frunzelor de egetel lanos ( 'i italis lanata ) in produs, c&iar in cantitate

redusa, duce la respingerea intregului lot, data fiind to'icitatea degetelului.

*alorificare : frunze, seminte

,lu- te$nologi c


141/172

1c&ema 5 . 6alorificare folium &lanta inis lanceolatae

/9


142/172


______________________________________________________________________________

III'(5' R%"N"TA &Melissa officinalis L.'


143/172

)ateria prima+ frunzele % Folium Melissae ) recoltate in timpul infloririi. !le sunt petiolate, ovoide, cu varful obtuz, usor cordiforme la baza, dintate pe margini, lungide 2 - cm, late de 3 - 2 cm, cu nervatiunea reticulat proeminenta pe suprafatainferioara, de culoare verde mai inc&isa pe suprafata superioara, acoperite cu perialbi si scurti si mai desc&isa la culoare pe suprafata inferioara. Au miros si gustaromat, placut, de lamaie.

/a cerere sau pentru obtinerea uleiului volatil se poate utiliza ca materie prima si partea aeriana recoltata la inceputul infloririi: Herba Melissae .


eoarece frunzele se innegresc usor daca nu sunt puse la uscat, aceasta operatie seva face cat mai repede, pe rame in straturi subtiri, acestea asezandu-se in poduri

bine aerisite, soproane, camere incalzite. /a uscarea artificiala nu se va depasitemperatura de 9 C, deoarece se pierde un procent mare de ulei eteric.

Partea aeriana poate fi conditionata sumar pentru a fi prelucrata in stare proaspata pentru ulei volatil sau poate fi uscata. scarea se face in aceleasi conditii ca la

frunze, produsul intorcandu-se din cand in cand cu gri%a pentru a nu se rupefrunzele.

23


144/172


______________________________________________________________________________


145/172

$$$. pentru produsul in stare proaspata, destinat productiei de ulei eteric:

se admit inflorescente cu peduncul lipsit de flori de ma'imum 2 cm lungime*

ma'imum 28 impuritati (ti%e tulpinale peste 2 cm, dar nu mai lungi de 5 cm)*



umiditatea normala a produsului proaspat.

*alorificare : frunze

2!


146/172


______________________________________________________________________________

,lu- te$nologic


147/172


148/172


149/172


150/172


151/172


______________________________________________________________________________



152/172


153/172


154/172


______________________________________________________________________________

b) Flu' te&nologic (materie prima uscata)


155/172


156/172

2/


157/172


______________________________________________________________________________

1e utilizeaza fructele (zemoase, acre-dulci, de culoare neagra-albastruie, de circa 5cm diametru), care se maturizeaza in lunile septembrie- octombrie.


scare: upa ce se indeparteaza resturile de pedunculi, fructele se pun la uscatnumai in uscatorii, deoarece procesul trebuie sa se desfasoare repede. 1e incepe 9 -3 ore cu temperatura de 92 - 3 C, apoi se continua la + - ? C (daca se pornestede la inceput cu temperatura mare za&arurile ies la suprafata si dau un aspectnecomercial, albicios).


158/172

*alorificare : fructe

22


159/172


______________________________________________________________________________

,lu- te$nologic


160/172

1c&ema 45. 6alorificare fructus Sorbi

III'..' S%-AR, &%riganum vulgare'

)ateria prima+ tulpini drepte, ramificate, de 52 - 42 cm lungime, cu inflorescenta,

fara partea inferioara lignificata, de culoare rosiatica.

Conditii te$nice de receptie+ pentru produsul format din terminatiile inflorite, inlungime de 4 cm de la varf, se admit (Farmacopeea


161/172

21


162/172


163/172

1c&ema 44. 6alorificare folium Ori anum

28


164/172


______________________________________________________________________________

III'./' -ALER"ANA %-aleriana officinalis &

)ateria prima+ #hi(oma et #adix )alerianae - formata dintr-un rizom scurt,cilindric, adesea cu stoloni subterani scurti, cu numeroase radacini care seimpletesc intre ele.


165/172

e'tremitatea superioara un mic rest din tulpina aeriana* la interior este uneorilacunos si septat.


166/172


______________________________________________________________________________

Pentru uscare rizomii se asaza in poduri de case, soproane sau incaperi bineaerisite, intr-un strat de numai 2 cm. Pe o rama de 5 ' ,? m se asaza 4 Bg rizomiin stare proaspata.


167/172

13


168/172


______________________________________________________________________________

,lu- te$nologic


169/172

1c&ema 49. 6alorificare #adix valerinae


170/172

1!


171/172


172/172

curs_de_procesare_primara.docx

Documents

Transcript of curs_de_procesare_primara.docx