1/27/2013

1

CURS 4. TEORII SOCIOLOGICE.MTCS

Obiectivele cursului

� Să definim populația de interes/țintă/a studiului

� Să discutăm principalele tipuri de eșantionare neprobabilistă

Tipuri de populație

Tipuri de populaţii

� Populaţie de interes –populaţie slab operaţionalizată;descriere generală.

� Populaţie ţintă – populaţia operaţionalizată pentru a fistudiată. Descrierea populaţiei în sondaje trebuie să includă:� Conţinutul (persoane, firme, etc.)

� Unităţile din care provin (gospodării, localităţi, etc.)� Extinderea geografică (oraşul Făcăeni, etc.)

� Dimensiunea temporală (anul 2010)

� Populaţia studiului/a sondajului – populaţia care poate fi“prinsă” efectiv de studiu. (uneori este identică cu populaţiaţintă).

Exemplu

� Populaţia de interes – populaţia adultă.

� Populaţia ţintă – indivizii peste 18 ani, grupaţi în gospodăriiaflate în secţii de votare, din judeţul Mehedinţi în anul 2010.

� Populaţia de sondaj – indivizii peste 18 ani, grupaţi îngospodării, ce se află pe listele de votare şi sunt disponibili lamomentul anchetei (nu sunt plecaţi în străinătate, etc.), dinjudeţul Mehedinţi în 2010.

Exercițiu

Definiți populația de interes, populația țintă și populațiastudiului:

� a. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 400 de persoaneselectate aleator de pe listele electorale aflate la primăriaoraşului Făcăeni.

� b. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 43 de persoaneaflate la momentul anchetei în adăpostul de noapte„Speranţa” sau în centrul de zi „Inimă pentru inimă”.

� e. Pentru a vedea care este satisfacţia studenţilor cu facultateaau fost alese aleator 3 grupe de anul I şi alte 3 de anul II şi s-au aplicat chestionare de satisfacţie la unul dintre seminarii.

1/27/2013

2

Cadru de eşantionare

� “Cadrul de eşantionare este setul de persoane care au oprobabilitate nenulă de a fi selectate, dată fiind abordareade eşantionare propusă.”

Populaţie ţintă-cadru de eşantionare

Atunci când cadrele de eşantionare nu acoperă populaţia ţintă înîntregime, avem două posibilităţi:

� 1. Să redefinim populaţia ţintă pentru a se potrivi mai binecadrului de eşantionare.

� 2. Să admitem posibilitatea unor erori de acoperire înstatisticile ce descriu populaţia ţintă originală.

Exemplu – anchetă prin telefon

1.Populaţia ţintă: populaţia adultă a României

Populaţia studiului: populaţia adultă ce are telefon fix.

Critică: Eroare de acoperire a rezultatelor.

2. Populaţia ţintă: populaţia adultă ce are telefon fix.

Populaţia studiului: populaţia adultă ce are telefon fix. Critică: Populaţia nu este de interes pentru utilizatori.

Caracteristici ale eşantionului ce tb evaluate

1. Cadrul de eşantionare

2. Caracterul probabilist

3. Detaliile designului de evaluare

4. Rata de răspuns

1. Cadrul de eşantionare

� “Cadrul de eşantionare este setul de persoane care auprobabilitate nenulă de a fi selectate, dată fiind abordareade eşantionare propusă.”

� “Statistic vorbind, un eşantion poate fi reprezentativ doarpentru populaţia inclusă în cadrul de eşantionare.”

Tipuri de cadre de eşantionare

1. Eşantionarea se face de pe o listă de indivizi din populaţiastudiată.

2. Eşantionarea se face dintr-un set de persoane ce merg undevasau fac ceva ce le permite să fie eşantionate (pacienţi cemerg la un spital, beneficiari de VMG ce merg la primărie,copiii străzii ce merg în intersecţii, etc.).

3. Eşantionarea se realizează în mai multe etape, prima etapăimplicând eşantionarea a altor unităţi decât indivizii selectaţiîn final (eşantionare multistadială).

1/27/2013

3

Caracteristici ale cadrului de eşantionare deevaluat

� Gradul de subacoperire – cât de (in)complet acoperă cadrulde eşantionare populaţia ţintă.

� Supraacoperire – cât de multe unităţi neeligibile există încadrul de eşantionare.� Important pentru a estima eficienţa cadrului de eşantionare.

� Duplicare – dacă unităţile se regăsesc de mai multe ori încadrul de eşantionare (i.e. persoane care au mai multe numerede telefon).

� Clusterizare – situaţia în care mai multe unităţi se regăsesc într-o singură poziţie în cadrul de eşantionare.

Exemplu

Evaluaţi cadrele de eşantionare:

� Lista de numere de telefon mobil (populaţia ţintă este formatăde populaţia României)

� Lista de numere de telefon mobil (populaţia ţintă este formatăde populaţia urbană din România)

� Lista persoanelor cu dizabilităţi (populaţia ţintă este formatădin persoanele cu dizabilităţi ce au un loc de muncă).

2. Probabilitatea de selecţie (1)

Eşantionare probabilistă versus eşantionare neprobabilistă.

Eşantion probabilist – fiecare unitate din populaţie are oprobabilitate cunoscută, diferită de 0 de a fi inclusă îneşantion.

O veste bună: Probabilităţile de selecţie nu trebuie să fie egaleci doar cunoscute.

EPSEM (equal probability of selection method) sampling –“descrie orice eşantion în care elementele populaţiei auprobabilităţi egale de selecţie”. (Kish, Leslie; 1975:21)

Eşantionare probabilistă/neprobabilistă

1. Neprobabilistă: � De oportunitate� Pe cote� Bulgăre de zăpadă� Respondent driven sampling � Etc.

2. Eşantionare probabilistă:� Eşantionare simplă aleatoare� Eşantionare sistematică� Eşantionare stratificată� Eşantionare cluster ( inclusiv PPS)� Eşantionare multistadială

2. Probabilitatea de selecţie (2)

� Q: Este posibil să calculăm probabilitatea de selecţie afiecărei persoane eşantionate?

� Nu este obligatoriu ca schema de eşantionare să îi deafiecărui individ din cadrul de eşantionare aceaşi probabilitatede a fi selectat pentru ca eşantionul să fie probabilist. Trebuiedoar ca probabilitatea fiecărui individ să fie cunoscută.

Tehnici de eșantionare neprobabilistă

1/27/2013

4

Eşantionare probabilistă/neprobabilistă

1. Neprobabilistă: � De oportunitate� Pe cote� Bulgăre de zăpadă� Respondent driven sampling � Etc.

2. Eşantionare probabilistă:� Eşantionare simplă aleatoare� Eşantionare sistematică� Eşantionare stratificată� Eşantionare cluster ( inclusiv PPS)� Eşantionare multistadială

Metode de eşantionare neprobabilistă

“Cercetarea socială este adesea realizată în situaţii ce nu permiteşantioanele probabiliste folosite în anchetele la scală mare.Să presupunem că vrem să studiem persoanele fără adăpost:nu există o listă a tuturor persoanelor de acest tip şi nici nu esteprobabil să creăm o astfel de listă. Mai mult decât atât, existămomente când eşantionarea probabilistă nu ar fi potrivită nicidacă ar fi posibilă. Multe situaţii de acest tip necesităeşantionare neprobabilistă.” (Babbie, Earl; 2007:183)

“Deoarece aceste metode nu folosesc principiul selecţieialeatoare, nu ne putem aştepta ca un eşantion selectat cuoricare dintre aceste metode să producă un eşantionreprezentativ. Ele nu pot trebuie folosite în studiile cantitativedacă o metodă bazată pe probabilitate este fezabilă.“(Schutt, Russell; 2006: 152)

Eşantionare de oportunitate

� Intervievarea persoanelor disponibile, “la îndemână”

� “Convenience sampling”

Ex. Statul la colţ de stradă şi intervievarea oricărui individcare trece pe acolo;

Experimente cu studenţi/voluntari, etc.

Probleme:

- Populaţia este necunoscută – nu poţi face extrapolări dincolode eşantion

- Selecţia “la întâmplare” este diferită de “selecţia aleatoare”

Eşantionare pe cote

� Îşi propune să îmbunătăţească metoda selecţiei deoportunitate prin asigurarea unor similarităţi cu populaţia deinteres.

� “Dacă se cunoaşte distribuţia populaţiei după un număr devariabile, X, Y, Z, ..., atunci operatorilor li se va indica săselecteze indivizii de aşa manieră încât eşantionul final să aibăaceeaşi distribuţie procentuală, după factorii X, Y, Z, ..., ca şipopulaţia totală.” (Rotariu, Iluţ; 2001:138)

� Cote independente – sex; grupe de vârstă

� Cote “legate” – sex X grupe de vârstă

Eşantionare pe cote - limite

� Chiar dacă eşantionul respectă procentele pe o anumităvariabilă nu avem nici o certitudine că respectă procentelepentru alte variabile relevante.

� Numărul de cote pentru o anchetă obişnuită nu poate fi foartemare.

Eşantionare în funcţie de obiective

� “Fiecare element este selectat cu un anumit scop, de obicei înfuncţie de poziţia unică a elementelor eşantionului. Acest tip deeşantionare poate implica studierea întregii populaţii a unuigrup limitat (directori de adăposturi pentru persoane fărăadăpost) sau un subset al populaţiei (manageri cu poziţii mediicu reputaţia de de a fi eficienţi). Sau acest tip deeşantioanare poate fi utilă pentru o “anchetă cu informatoricheie” în care indivizii au informaţii despre subiectul investigat.”(Schutt, pg. 155)

1/27/2013

5

Eşantionare de tip bulgăre de zăpadă

Persoanele intervievate recomandă alte persoane care larândul lor după ce sunt anchetate vor recomanda alţiindivizi.

Utilă pentru eşantionarea grupurilor greu accesibile dar undemembrii sunt interconectaţi (se cunosc între ei).

Limite:

Nu putem avea încredere că eşantionul reprezintă populaţia deinteres – contactele iniţiale influenţează întreaga anchetă

Respondent-driven-sampling

� RDS (Respondent Driven Sampling) este o metodă deeşantionare care se bazează pe reţeaua socială arespondenţilor pentru a ajunge la persoane greu de accesat.

� Numărul de persoane recomandate de un respondent estelimitat (2 sau 3 persoane).

Paşi pentru RDS

� Sunt selectaţi ca puncte de pornire 6-12 indivizi eligibili pentrustudiu din zone/reţele diferite.

� Fiecăruia dintre cei 6-12 indivizi i se aplică un chestionar şi i sedă beneficiul pentru completarea chestionarului.

� Fiecare individ primeşte: a) 3 cupoane de participant pe careeste rugat să le distribuie altor 3 cunoscuţi eligibili pentrustudiu şi b) 3 cupoane pentru beneficiu secundar (cupon de plată)cu ajutorul cărora va putea să primească câte un beneficiusuplimentar pentru fiecare dintre persoanele recrutate de elcare s-au prezentat la interviu.

� Persoanele recrutate vor completa chestionarul şi vor primi larândul lor câte 3 cupoane de recrutare pentru a extindereţeaua şi a completa numărul de chestionare.

Caracteristici RDS

� “Atunci când selecţia este repetată pentru câteva valuri, cu noirespondenţi aducându-şi noi cunoscuţi, compoziţia eşantionuluise apropie mai mult de un eşantion reprezentativ decât atuncicând utilizăm eşantionare de tip bulgăre de zăpadă.” (Schutt,pg. 157)

� Sistem dublu de beneficiu – plata pentru recrutare şi pentruparticipare.

� Sunt necesare informaţii despre numărul de cunoştinţe ale unuirespondent pentru calcularea probabilităţilor de includere

� Limitarea numărului de recruti la maxim 3

� Cel puţin 4 valuri� Analiza cu programe specializate (RDSAT)

Aspecte practice ale RDS

1/27/2013

6

Codul respondentului

� Codul respondentului depinde de punctul de pornire ce îicorespunde şi de poziţia sa în reţea. Dacă într-un studiu avem8 puncte de pornire, primul număr poate să aibă valori de la 1la 8.

� De exemplu, dacă respondentul este unul dintre cele douăpersoane recrutate de un punct de pornire atunci codul său vafi format din două cifre XY (unde X ia valori de la 1 la 8 şi Ypoate lua valoarea 1 sau 2).

� Pe măsură ce se amplifică numărul de valuri codul individuluicreşte şi el – astfel un individ din al patrulea val are codulformat din 5 cifre XYQWT (unde X ia valori de la 1 la 8 iar Y,Q, W şi T pot lua fiecare valorile 1 sau 2).

Codul respondentuluiPunct de

plecare

Primul val Al doilea

val

Al treilea

val

Al patrulea

val

Al cincilea

val

51111

5111

511 51112

5112 ...

51 ...

5121 ...

512 ...

5 5122 ...

...

5211 ...

521 ...

52 5212 ...

5221 ...

522 ...

5222 ...

Tipuri de cupoane

� Cupon de participant – pentru persoanele care vor fi recrutatesă participe la studiu. Fiecare fost intervievat primeşte câtedouă astfel de cupoane pentru a le distribui cunoscuţilor lui,urmând ca aceştia să prezinte cupoanele intervievatoruluipentru a putea fi intevievaţi.

� Cupon de plată pentru recrutare – fiecare fost intervievatprimeşte câte două astfel de cupoane pe care le prezintăintervievatorului pentru a obţine câte un beneficiu pentrufiecare persoană recrutată de el căreia i s-a completat dejaun chestionar.

Model CUPON DE PARTICIPANT - faţă

UNICEF CUPON DE PARTICIPANT

Adresă__________________________________________

Telefon:________________Telefon de rezervă:_____________

Program: în zilele ________________________________

De la |__|__|:|__|__| la |__|__|:|__|__|

Nr. Cupon |__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|

Model CUPON DE PARTICIPANT - verso

Vino cu acest cupon şi dacă eşti potrivit pentru

studiu vei primi o compensaţie în valoare de XXX

lei pentru completarea unui chestionar.

Cuponul nu este valabil dacă cel care îl deţine a fost dejaintervievat sau dacă participantul se prezintă dupăterminarea studiului.

Model CUPON DE PLATĂ PENTRU RECRUTARE- faţă

UNICEF CUPON DE PLATĂ PENTRU RECRUTARE

Adresă____________________________________________

Telefon______________ Telefon re rezervă_______________________

(Sunând sau prezentându-te personal la adresa de mai sus poţi afla dacă persoanele cărora le-ai dat cuponul s-au prezentat pentru a fi intervievate )

Nr. Cupon |__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|

1/27/2013

7

Model CUPON DE PLATĂ PENTRU RECRUTARE- verso

Vei primi o compensaţie în valoare de XX lei pentru fiecare persoană pe care ai rugat-o să se prezinte pentru a i se completa chestionarul (maxim două persoane) dacă aceasta:

� a îndeplinit condiţiile de participare cerute şi ţie

� a prezentat unul dintre cele două cupoane de participant pe care le-ai primit

� a completat chestionarul

Te rugăm să vii cu acest cupon pentru a primi echivalentul sumei menţionate pentru fiecare persoană.

Despre beneficii

� Beneficiile trebuie să fie suficient de mari pentru ca indivizii săfacă efortul de a participa la studiu – dar nu trebuie să fieatât de mare încât să apară conflicte pentru ele.

� Nu trebuie să fie atât de mari încât persoane care nu respectăcriteriile să fie motivaţi să participe la studiu.

� Beneficiile trebuie să permită indivizilor să rămână anonimi.

� Trebuie să fie adaptate populaţiei pe care se realizeazăstudiul (ar trebui pretestate înainte de începerea studiului).

Limite specifice metodei RDS

1. Membrii populaţiei trebuie să se cunoască ca fiind membri aipopulaţiei vizate de studiu.

2. Reţelele trebuie să fie suficient de dense pentru a susţineprocesul de selecţie/recrutare.

3. Membrii populaţiei trebuie să fie motivaţi pentru a-şi recrutacunoştinţele.

4. Apartenenţa la populaţia vizată trebuie să fie verificabilădeoarece şi indivizi care nu respectă criteriile pot dori săprimească beneficiile.