ININFECŢII ALE CĂILORFECŢII ALE CĂILORAERIENE SUPERIOAREAERIENE SUPERIOARE

Dr. N. NISTORDr. N. NISTOR

CLINICA I PEDIATRIE UMF IASICLINICA I PEDIATRIE UMF IASI

Elemente de Elemente de anatomieanatomieFaringele, conduct musculo-membranos, este asezat inapoia foselor nazale, a cavitatii bucale si a laringelui, inaintea coloanei cervicale. In sus se intinde pana la baza craniului, iar in jos se continua cu esofagul. El reprezinta o raspantie in care se incruciseaza calea respiratorie cu cea digestiva. Faringele mai serveste la ventilarea urechii medii si la fonatie

RINOFARINGELE (nazofaringele sau "cavumul" clinicienilor), comunica anterior cu fosele nazale prin choane;

RINOFARINGITA- proces inflamator infecţios de etiologie virală, localizat primitiv la nivelul mucoasei nazofaringiene (cea mai frecv.inf.la copil)

ETIOLOGIEETIOLOGIE

1.Factorii DETERMINANŢI sunt virusurile:

• rinovirusurile (cel mai frecvent,>1/3cazuri)• coronavirusurile• adenovirusurile• VSR etc

• Boala apare mai frecvent în sezonul rece,copiii putând face 5-8 infecţii/an, susceptibilitatea maximă fiind în primii 2 ani de viaţă.

• Bacteriile sunt rar implicate în stadiul iniţial însă în 15-20% din cazuri, pe infectia initial

virala, pot surveni suprainfecţii bacteriene cu: -streptococ grup A -pneumococ -Haemophilus influenzae -stafilococ

• Factorii FAVORIZANŢI:

-virsta mica

-malnutritia

-terenul atopic

-hipertrofia vegetatiilor adenoide

-refluxul gastroesofagian

-conditii deficitare de igiena

ManifestManifestăări cliniceri clinice

• La sugar debutul bolii este cu strănut, obstrucţie nazală şi rinoree.Concomitent sunt prezente semne generale: -febră 39-40, putând determina convulsii febrile -iritabilitate -supt dificil (deoarece din cauza obstr. naz.nu poate respira pe nas) -tuse -uneori vărsături şi chiar scaune diareice

La copilul mare, simptomele sunt mai putin accentuate:

• uscaciunea mucoasei nazale si faringiene• disfagie• tuse iritativa• stranut• mialgii• cefalee

LA EXAMENUL OBIECTIV:LA EXAMENUL OBIECTIV:

-narinele si buza sup.pot fi tumefiate din cauza iritatiei produse de secretiile nazale.

-rinoreea initial seroasa, in 2-3 zile devine mucopurulenta ( dar la sugarul mic ea lipseste, deoarece secretiile

nazofaringiene se preling posterior dat.pozitiei declive)

-faringele este congestionat difuz, uneorigranulat (dat.hipertrofiei foliculilor limfatici)-ganglionii regionali pot fi mariti de volum

DiagnosticulDiagnosticul

• este exclusiv clinic

• anamneza poate evidentia contextul

epidemiologic pozitiv (prezenta unui caz de infectie

respiratorie in familie sau colectivit) iar ex clinic pune in evidenta hiperemie faringoamigdaliana.

• de obicei nu sunt necesare investigatii biologice

Dg. Diferential:Dg. Diferential:

• Corpi straini in fosa nazala (rinoree unilaterala)

• Coriza luetica dar care este afebrila,insoteste alte semne de lues congenital iar serologia este pozitiva

• Rinita alergica dar care este fara febra, rinoreea este seroasa, accese de stranut, prurit nazal si conjunctival, hiperlacrimare,iar la ex. clinic mucoasa nazala este palida

• Rinofaringita ca simptom de debut al unor boli infecto-contagioase ( rujeola, tuse convulsiva etc)

Evolutie,complicatiiEvolutie,complicatii

• Evolutia este benigna si in lipsa complic. se vindeca in 3-5 zile.

Complicatii posibile:• suprainfectia bacteriana la copiii mici• otita medie (aprox.25 % din cazuri)

• Sinuzite la copiii mari• Complicatii pe tractul respirator inf: laringite,

bronsiolite, pneumonii

• Complicatii meningiene ( meningita cu H. infl) rar

TratamentTratament

Igieno-dietetic:• Sugarul nu va fi fortat sa primeasca

alimentatia, dar hidratarea este obligatorie, cu supliment hidric (ceai), in perioada febrila (10-20 ml/kg peste necesarul fiziologic pentru fiecare grad de temperatura)

• La copilul mare se recomanda repaus la pat in perioada febrila.

Tratament (II)Tratament (II)

Simptomatic:

• combaterea febrei: Paracetamol 50 mg/kg/zi in 4 prize si/sau Ibuprofen 20 mg/

Kg/zi. Daca febra depaseste 38,5 -39,

se recomanda metode fizice: impachetari, bai hipotermizante sau stergerea tegum.

cu un burete inmuiat in apa

Combaterea Combaterea obstructiei nazaleobstructiei nazale

prin instilatii nazale cu ser fiziologic sau spray-uri nazale decongestionante. cu 15 min. inainte de mese si de culcare, urmate de aspirarea secretiilor nazale sau indepartarea mecanica a lor cu o pompita sau tampon de vata.

FARINGITELE/FARINGITELE/ FARINGOAMIGDALITE ACUTEFARINGOAMIGDALITE ACUTE

• Afectarea faringelui se intilneste in maj.inf.

tractului respirator.

• In sens strict, notiunea de faringita si

faringoamigdalita se refera la acele sit.in

care sediul principal al inf. este faringele

sau amigdalele.

EtiologiaEtiologia

• Este in general virala.

• Singura bacterie care poate produce

amigdalita si care netratata corect poate da complicatii mai ales la distanta este

streptococul beta hemolitic grup A

Faringita Faringita viralavirala

• debut progresiv cu febra,anorexie, durerifaringiene moderate• rinoree,tuse• inflamatie a faringelui cu mici ulceratii superficiale pe

palatul moale si pe peretele posterior al faringelui• uneori apar depozite alb-galbui, ceea ce face dificil

diagnosticul diferential clinic cu amigdalita streptococica• ganglionii cervicali sunt, de obicei, moderat mariti de

volum,de consistenta crescuta si pot fi durerosi• poate coexista afectare laringiana

• numarul de leucocite poate fi normal sau

crescut

• durata bolii este de 2-5 zile

• de obicei nu exista complicatii importante

Forme particulare de faringita viralaForme particulare de faringita virala

• Faringita cu virusul Epstein Barr care poate insoti semnele clinice ale

mononucleozei infectioase

• Herpangina det. deunele tipuri de virusCoxsackie A in care exista

febra pina la 41gr iar la ex. local se evid.

microvezicule cu diametrul de 1-2 mm si

ulceratii de 3-4 mm in zilele 3 si 4 de boala, leziunea ulcerativa fiind inconjurata de o areola rosie

FARINGITA STREPTOCOCICAFARINGITA STREPTOCOCICA(ANGINA STREPTOCOCICA)(ANGINA STREPTOCOCICA)

• este cauzata de streptococul beta hemolitic grup A si reprezinta 15-30% din

totalul faringitelor la copil

Ea are urmatoarele car. clinico-Ea are urmatoarele car. clinico-epidemiologice sugestive pentru epidemiologice sugestive pentru

etiologia streptococica:etiologia streptococica:

1.Febra > 38

2.Absenta tusei,rinitei, disfagiei si

conjunctivitei ( care sugereaza etiologia virala)

3.Tumefactie si hipertrofie amigdaliana cu depozite pultacee in cripte

4.Lueta uneori edematiata

5.Picheteuri hemoragice pe

pilierii anteriori si palat

6.Adenopatie cervicala anterioara dureroasa

7. Uneori limba zmeurie si eruptie

scarlatiniforma

8.Hemoleucograma arata leucocitoza cu

neutrofilie

9.Febra are o durata de 1-4 zile iar boala de 7-10 zile

• Aceste manif.insa au o specificit.redusa pentru diagnosticul de certitudine, de aceea este necesara cultura exudatului faringian pentru identificarea strepto.β hemolitic gr.A.

• Nu se recom. determinarea titrului ASLO care creste abia dupa 3 saptamini de de la infectia acuta, incit antibioterapia nu se va initia numai pe baza unui titru ASLO crescut.

• ASLO crescut confirma infectia streptoc. in antecedente in caz de suspiciune de RAA sau GNAP

TratamentTratament

Obiective:• prevenirea complic.nesupurative (RAA, GNAP)• profilaxia complicatiilor supurative: - abces periamigdalian -mastoidita -sinuzita -otita medie• ameliorarea manifestarilor clinice• scaderea contagiozitatii bolii

Antibioticul de electie este Antibioticul de electie este PENICILINA:PENICILINA:

• fie Penicilina G iv sau im:100 000 u/kg (max.1 600 000 u/zi) in 2-4 prize 10 zile insa complianta la tratament este scazuta

deoarece copiii se simpt bine dupa 2-3 zile• fie Penicilina V po timp de 10 zile cu 1 ora

inainte sau 2 ore dupa masa: -copii: 250 mg de 2-3 ori /zi -adolescenti: 500 mg de 2 ori/zi

• Eritromicina po in doza de 40-50 mg/kg/zi in 4 prize timp de 10 zile sau Azitromicina

10 mg/kg/zi, în priză unică zilnică timp de 3- 5 zile sunt alternative la cei alergici la penicilina.

• Cefalosporinele sunt o alternativa cu rezultate superioare dar cu cost mai mare.

• Terapia contactilor din familie sau colectivitatea frecventata de copil nu se recomanda decit la contactii pacientilor cu infectii invazive cu streptococ. β hem.gr.A:

-fasceita necrozanta -sindromul socului toxic

• Pentru calmarea durerilor faringiene si scaderea febrei se vor folosi AINS: Paracetamol po sau intrarectal in doza de 50 mg/kg/zi in 4 prize.

Decizia pentru recomandarea Decizia pentru recomandarea amigdalectomieiamigdalectomiei impune: impune:

• dovedirea etiologiei streptococice

si• prezenta unuia din urmatoarele criterii clinice:

-peste 5 episoade/an

-odinofagie severa

-febra>39 grade

-depozite pultacee

-adenopatie laterocervicala dureroasa

ADENOIDITELEADENOIDITELE

• Amigdala faringiana Luschka situată în nazofaringe face parte din cercul de tesut limfatic Waldeyer.

• ADENOIDITA ACUTA este o afectiune frecvent intilnita la sugar si copilul mic, constind in inflamatia acuta a acestei amigdale.

• Etiologia este cel mai frecvent virala, dar exista si adenoidite cu germeni piogeni banali, streptococi, stafilococi sau pneumococi supraadaugati infectiei virale initiale

ClinicClinic

• Debut brusc, de obicei cu febra>(39-40), de tip invers (ascensiune febrila dimineata prin acumularea secretiilor in cursul noptii)

• Cele mai caracteristice manifestari sunt respiratia orala (uneori prezenta numai in cursul noptii, in special in decubit dorsal, pozitie in care apare si sforaitul) si rinoreea mucopurulenta.

• Somnul este agitat cu respiratie zgomotoasa din cauza obstructiei nazale intense care determina si dificultati de alimentatie.

• La examenul ORL se constata rinoree mucopurulenta anterioara si posterioara si inflamatia amigdalei faringiene.

TratamentulTratamentul

• Este asemanator rinofaringitei acute dar uneori poate fi necesara si administrarea unui antibiotic (Amoxicilina 50 mg/kg/zi sau Cefaclor 30 mg/kg/zi).

Evolutie, complicatiiEvolutie, complicatii

• In majoritatea cazurilor evolutia este favorabila in 3-5 zile.

• Complicatiile sunt posibile mai ales la sugar:

-otita medie acuta catarala sau supurata

-laringita

-abces retrofaringian

ADENOIDITELE CRONICE• Infectiile acute repetate ale amigdalei faringiene

determina treptat o hipertrofie permanenta , nereductibila a acestui tesut limfoid, a carui grosime poate atinge uneori 2-3 cm, impiedicind trecerea aerului prin fosele nazale si obstruind trompa lui Eustachio si care poarta denumirea de adenoidita cronica sau vegetatii adenoide

Tabloul clinic este evocator:Tabloul clinic este evocator:

• copilul respira cu gura deschisa mai ales in somn

• respiratia este zgomotoasa, sforaitoare• vocea este nazonata• rinoreea este persistenta• in timp se instaleaza un grad de hipoxie cronica

cu repercursiuni asupra dezvoltarii staturo-ponderale

• hipoacuzia este obisnuita dind fizionomiei sale un aer absent, un aspect”naucit”, iar uneori este afectat gustul si mirosul

• Frecvent se asociaza otita medie recurenta sau cronica prin obstructia orificiului trompei lui Eustachio.

• Cind hipertrofia adenoidiana este foarte voluminoasa copiii pot prezenta apnee in cursul somnului.

• In timp se instaleaza faciesul adenoidian caracteristic: maxilar superior slab dezv, prognatism al mandib, baza nasului largita, buze rasfrinte, buza superioara adesea iritata din cauza rinoreei

DiagnosticulDiagnosticul

• este confirmat de rinoscopia posterioara si tuseul tesutului adenoidian care evidentiaza hipetrofia lui (vegetatii adenoide).

Tratamentul consta in ADEINODECTOMIE Tratamentul consta in ADEINODECTOMIE care este indicata in special in urmatoarele care este indicata in special in urmatoarele

situatii:situatii:

• respiratie orala persistenta

• facies adenoidian

• otita medie recurenta sau cronica adesea asociate cu hipoacuzie de transmisie

SINUZITELESINUZITELE

• Sunt procese inflamatorii la nivelul structurilor ce comunica cu nazofaringele.

• Sinusurile cel mai frecvent afectate la copil sunt cele maxilare si celulele etmoidale anterioare si posterioare.

• Sinusurile sfenoidale se formeaza la virsta de 3-4 ani iar cele frontale se dezvolta si pneumatizeaza intre 8 si 12 ani.

Forme cliniceForme clinice

• ETMOIDITA ACUTA:

-etmoidita acuta neexteriorizata

-etmoidita acuta exteriorizata

-etmoidita acuta complicata

• RINOSINUZITA MAXILARA

• SINUZITA MAXILARA

Etmoidita acutaEtmoidita acuta

• este principala complicatie a rinofaringitei la copilul de 2-3 ani si constituie o urgenta terapeutica datorita riscului major de complicatii oftalmologice si neurologice.

• Etiologia este bacteriana :

-Haemophilus influenzae

-stafilococ auriu

-pneumococ etc.

1.Etmoidita acuta neexteriorizata1.Etmoidita acuta neexteriorizata

Se manifesta prin semnele unei faringite asociate cu:

• febra mare (>39)

• stare generala grava, toxica

• edem moderat al pleoapei superioare, cu tumefactia unghiului intern al ochiului si radacinii nasului, cu tegumente periorbitare rosii si calde, fara inflamatie conjunctivala.

• rinoree persistenta de aceeasi parte.

• Rinoscopia anterioara evidentiaza puroi la nivelul orificiilor de drenaj al sinusurilor etmoidale

2.Etmoidita acuta exteriorizata:2.Etmoidita acuta exteriorizata:

• febra>39

• edem palpebral superior si inferior simetric

• edem conjunctival

• rinoree purulenta de aceeasi parte.

3.Etmoidita acuta complicata:3.Etmoidita acuta complicata:

Complicatiile oftalmologice posibile:• celulita orbitara• abces subperiostic• abces orbitarSemnele acestor complicatii oftalmologice:• imobilitatea globilor oculari• exoftalmia severa• midriaza• paralizii de nervi oculomotori• edem conjunctival

Complicatiile neurologice pot fi:• tromboflebita sinusului cavernos• meningita • abcesul cerebralClinic, aceste complicatii neurologice se pot

manifesta prin:• crize convulsive• sindrom meningian• tulburari ale starii de constienta pina la coma.Se impune hemocultura si punctia lombara

Tratamentul etmoiditei acuteTratamentul etmoiditei acute

• Se va efctua numai in spital• Pina la identificarea agentului etiologic prin

exudat faringian, cultura secretiei sinusale, hemocultura sau cultura din LCR, se va institui o antibioterapie de prima intentie cu Cefalosporina de generatia a III-a asociata cu un aminoglicozid

(ex. Gentamicina) ± penicilina cu inhibitor de beta-lactamaza (Augmentin).

• Dupa identificarea germenului se va face o antibioterapie tintita timp de 10-15 zile conform antibiogramei.

• Se va asocia tratament decongestionant prin instilatii nazale urmate de aspirarea secretiilor purulente.

• In forma neexteriorizata, la copilul mare poate fi necesara punctia sinusala si drenaj sub control endoscopic endonazal.

RINOSINUZITA MAXILARARINOSINUZITA MAXILARA

Apare la copii sub 6 ani, avind etiologie bacteriana

Tablou clinic:

• rinoree purulenta

• tuse productiva, frecvent nocturna si matinala

• uneori cefalee

• Rinoscopia anterioara suspecteaza diagnosticul care este confirmat de opacifierea sinusurilor etmoido-maxilare pe radiografie.

• Biologic se constata leucocitoza cu polinucleoza si reactanti de faza acuta moderat crescuti (VSH,Fg,CRP).

TratamentulTratamentul

• Este simptomatic asociat cu antibioticoterapie eficienta in special pe H.influenzae ( Unasyn, Augmentin sau Claritromicina) pe o durata de 10-14 zile.

SINUZITA MAXILARA SINUZITA MAXILARA VERITABILA se manifesta prin:VERITABILA se manifesta prin:

• Persistenta tusei productive cu expectoratie la 5-7 zile dupa o rinofaringita acuta.

• rinoscopia anterioara confirma diagn. evidentiind puroi in fosele nazale si congestia cornetului mijlociu si inferior.

• Radiografia de sinusuri sau CT este necesara doar in caz de complicatii oftalmologice sau neurologice.

• Tratamentul consta in aspiratie maxilara prin endoscopie sinusala ( care a inlocuit punctia sinusala ce se efectua in trecut si care a devenit inutila pentru diagnostic). Endoscopia sinusala permite si recoltarea de secretii purulente pentru diagnosticul etiologic.

• Se va asocia antibioterapie tintita conform antibiogramei.

INFECTII ALE LARINGELUI SI INFECTII ALE LARINGELUI SI TRAHEEITRAHEEI

Particularitati ale Particularitati ale laringelui la copil fata laringelui la copil fata de adultde adult

Adult

Copil

Laringele este mai sus situat:

-nou-nascut : C1

-6 luni: C3

Laringitele acute sunt inflamaţii acute

ale mucoasei laringiene, de etiologie

infecţioasă, relativ frecvente la copil

Ele reprezintă o urgenţă

majoră, ce poate constitui cauză de

deces (la sugar) sau poate evolua cu

manifestări clinice dramatice şi risc

letal (la copilul mare)

• Obstrucţia inflamatorie a laringelui determină un tablou clinic caracteristic, comun pentru un grup de afecţiuni, cunoscut sub den. generică de crup care se car. prin:

-tuse aspră, bitonală -voce răguşită (det.de afectarea inflam.a

corzilor vocale) -stridor inspirator (zgomot aspru,audibil în sp. în

timpul inspirului, produs de turbulenţa fluxului de aer care străbate o zonă îngustată a căilor aeriene şi de vibraţia structurilor acestora )

• Leziunea supraglotică este sugerată de un stridor care se modifică odată cu poziţia capului şi gâtului.

• Obstrucţia subglotica determină de obicei un stridor mai accentuat în timpul plânsului care diminuă până la dispariţie în cursul somnului

• la sugar şi copilul mic, rareori o inf. respir. se limitează la o singură reg.,ci de obicei se extinde şi din acest motiv nu se poate o clasific. a lor pe criterii anatomice.

• Totuşi, mai ales din motive didactice, în cadrul inf. ac. nondifterice ale reg. laringo -traheale se pot distinge câteva entităţi:

- laringita catarală - epiglotita - laringo-traheobronşita -laringita spasmodică

Laringita acutLaringita acută cataralăă catarală

• boală infecţioasă de etiologie virală, frecventă la sugar şi copil

• debutul este printr-o IACRS,cu obstr. nazală, coriză, tuse iar în evol. apar:

-răguşeală -tuse lătrătoare -stridorsimptome care se accentuează în cursul nopţii• copilul este afebril sau are febră mică (38 gr)• copilul mare poate acuza disfagie

De obicei nu prez. semne de IRA,dar uneori la sugar acestea pot fi totuşi prezente:

• agitaţie

• accentuarea stridorului

• dispnee

• tiraj suprasternal şi supraclavicular

• Cu excepţia congestiei faringiene şi eventual a semnelor de obstrucţie nazală, examenul fizic este de obicei normal.

• Ex.ORL evidenţiază edem inflamator în principalul loc al obstrucţiei: corzi vocale şi ţesut subglotic.

• Afecţiunea este în general uşoară, cu o durată de 3-4 zile.

• Tratamentul constă doar în repausul corzilor vocale, deci se recomandă să comunice doar cu vocea şoptită.

LARINGOTRAHEOBRONLARINGOTRAHEOBRONŞITA AC.ŞITA AC.((Laringita ac.subgloticăLaringita ac.subglotică

Etiologia este virala, în 2/3 din cazuri fiind determinată de virusurile paragripale şi adenovirusuri.Mai sunt implicate VSR, rinovirusurile, virusul gripal şi rujeolic.Afectează în special grupa de vârstă 6-36 luni.

ClinicClinic

În general,afectarea laringiană este precedată cu câteva zile de semnele unei inf. de căi resp. sup.

Iniţial apar:• tuse aspră, lătrătoare• voce răguşită• stridor inspirator intermitent

Hipertermia

Disfagia

Starea toxică

lipsesc în această afecţiune!!

( dg. Diferential cu epiglotita in care aceste semne sunt prezente )

TratamentTratament

Este prudent de a trata în spital toate formele de LAS, dat fiind evoluţia imprevizibilă,dar uneori pot fi tratate şi la domiciliu.

Indicaţiile de spitalizare obligatorie:

1.copil< 1 an

2.semne de IRA (cianoză,tiraj, agitaţie)

3.febră şi leucocitoză (posibil epiglotita)

4.istoric de laringită acută recurentă sau asociere de stridor congenital

5.copil > de 3-4 ani ( epiglotita devine mai probabilă)

6.părinti necooperanţi care nu pot asigura ingrijirea la domiciliu sau transportul la spital în caz de agravare

Metode terapeuticeMetode terapeutice

• nu necesita antibioterapie însă atenţie la excluderea unei epiglotite;

• atmosferă caldă şi umedă care ar ameliora respiratia dar nu exista argumente suficiente.

• liniştirea copilului este esenţială pentru ameliorarea efortului respirator, stridorului şi IRA. În acest sens se va accepta prezenţa mamei şi se vor reduce la minim manevrele dureroase pentru a evita anxietatea şi agitaţia;

• se vor evita însă sedativele clasice ( diazepam, fenobarbital) care deprimă centrii respiratori.

• singurul sedativ acceptat şi numai în caz de agitaţie severă ,este Cloralhidratul, în doză de 10-15 mg/kg/doză, repetat la nevoie.

CORTICOTERAPIE:• Dexametazona 0,2-0,6mg/kg/doză, la 12 ore iv

SAU• HHC 10 -15 mg/kg/zi în 3-4 prize iv• SAU• Prednison 1-2 mg/kg/zi în 3-4 prize (în f. uşoare)

• Aerosoli cu adrenalină câte 0,5 ml în 3 ml ser fiziologic din 30 în 30 min, apoi după ameliorare mai rar în funcţie de fiecare caz în parte;

• Oxigenoterapie

• La nevoie intubaţie traheală cu o sondă de dimensiuni potrivite, a cărei indicaţie se bazează de obicei pe semne clinice de agravare şi pe pulsoximetrie. Intubaţia este mentinută de obicei 3 zile, detubarea facându-se în perioada de afebrilitate când nu se mai aspiră secreţii pe sondă.

• Dacă se impune o perioadă mai lungă de intubaţie, se va recurge la traheostomie.

Epiglotita (Laringita acută supraglotică)

Epiglotita este o celulita bacteriană rapid progresiva localizata la epiglota si tesuturile regiunii supraglotice cu risc major de obstructie completa.

Reprezinta o mare urgenta pediatrica, fiind o afectiune foarte grava, cu evolutie fulminanta, uneori dramatica, putind pune in pericol viata.

EtiologiEtiologiaa

• Este bacteriana, in 95% din cazuri fiind determinata de Haemophilus influentzae tip B si mult mai rar de streptococ grup A, pneumococ şi stafilococ.

Tablou clinic

• mai frecventa la virsta 2-7 ani;

• prodrom de infectie usoara a cailor respiratorii superioare este prezent numai in 25% di cazuri;

• in majoritatea cazurilor insa debutul este brusc, in interval de 3-4 ore ,in plina stare de sanatate;

• la copilul mic, prima manifestare poate fi

instalarea rapida a unei insuficienta respiratorii;

• afectarea starii generale;

• letargie;

• refuza sa manince si sa bea lichide din cauza durerilor faringiene;

• disfagia este insa acuzata numai de copilul mai mare , capabil sa o relateze;

• prezinta tulburari de deglutitie care fac ca saliva sa se scurga in permanenta din gura, care este mereu intredeschisa, element f imp. de dg,epiglotita fiind SINGURA ENTITATE CLINICA care asociaza SIALORE + STRIDOR, dar stridorul este mai putin sonor decit in laringita subglotica si se insoteste de batai ale aripilor nasului si tiraj superior;

• Copilul mare preferă poziţia şezândă, aplecat inainte (poziţia trepiedului)

• poziţia de decubit dorsal agraveaza semnele de insuficienţă respiratorie (căderea posterioară a epiglotei tumefiate)

• IRA este rapid progresiva, hipoxia conducind la sete de aer, anxietate , cianoza, tahicardie si coma hipoxica

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe:Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe:

• Semnele clinice descrise

+

• Ex. ORL caracteristic :

• Laringoscopia se va face numai intr-un serviciu bine dotat, deoarece in timpul efectuarii ei exista risc de laringospasm cu obstructie completa si stop cardiorespirator

LARINGOSCOPIA DIRECTA LARINGOSCOPIA DIRECTA epiglotă epiglotă inflamata inflamata , , este mult marita de volum, este mult marita de volum, intens edematiata,intens edematiata,de culoare roşie aprinsă („ca cireaşa”)de culoare roşie aprinsă („ca cireaşa”) – – semn semn

patognomonicpatognomonic.De asemeni se constata inflamatia intensa a tes vecine:pliuri .De asemeni se constata inflamatia intensa a tes vecine:pliuri aritenoide si aritenoglotice, corzi vocale si chiar reg. subgloticaaritenoide si aritenoglotice, corzi vocale si chiar reg. subglotica

EPIGLOTA NORMALA

EPIGLOTITA

În caz de suspiciune de epiglotită sunt interzise:

• poziţia de decubit dorsal al copilului (risc de cădere posterioară a epiglotei);

• examenul faringelui, utilizând spatula, care poate declanşa un laringospasm care să conducă la obstrucţia completă şi deces.Acest examen poate fi efectuat de către medicul ORL-ist, dar numai în sala de operaţie, pregătit pentru traheostomie sau intubaţie.

PrognosticPrognostic

Nediagnosticata si tratata la timp, are un prognostic sever, cu o rata mare de mortalitate (aprox. 25%) , decesul producindu-se prin:

• soc toxicoseptic

• obstructie laringiana

• sau prin complicatii ale traheotomiei.

TRATAMENTTRATAMENT

• se va respecta poziţia de confort respirator pe care o adoptă copilul. NU se va impune forţat poziţia de decubit dorsal pentru examenul clinic şi nici pentru efectuarea unor investigaţii sau manevre terapeutice;

• se va evita examenul cavităţii bucale deoarece există riscul supraadăugării unui spasm glotic fatal;

• Chiar deca la prima evaluare IRA nu pare foarte severa,PRIORITATEA TERAPEUTICA ABSOLUTA: restabilirea permeabilittii cailor aeriene prin intubatie sau, la nevoie traheostomie.

• Imediat dupa intubatie, dispar semnele de IRA, copilul se linisteste si de obicei adoarme

• In general intubatia este necesara pe o durata de 2-3 zile

• Dupa detubare este posibila recrudescenta unor semne de IRA de tip obstructiv, pentru care se va administra HHC 10 mg/kg/zi si aerosoli cu adrenalina.

• Deoarece etiologia bacteriana este certa, trebuie obligatoriu instituita si antibioterapia de urgenta: Cefalosporina de gener. A-III-a (Cefotaxim sau Ceftriaxon 50-100 mg/kg/zi ) sau Cloramfenicol 50-100 mg/kg/zi timp de 7-10 zile.

• Toti pacientii vor beneficia de OXIGENOTERAPIE

• Corticoterapia in doze mari, desi controversata, pare eficienta in combaterea edemului glotic.– hemisuccinat de hidrocortizon: 20-50 mg/kg/zi

i.v. în 4-6 prize (sau alt preparat cortizonic injectabil în doză echivalentă);

•

• Se mai recomanda aerosoli cu adrenalina administrati in nebulizari pe masca