curs4

11
28 4. METODE DE EVALUARE FINANCIARĂ Elemente ale evaluării pe baza metodelor financiare În timpul negocierilor, cumpărătorul nu achiziţionează numai o masă de bunuri ci se gândeşte şi la capacitatea acestora de a-i aduce venituri, adică la capacitatea acestora de a genera profit, respectiv dividende. In esenţă aceste metode derivă din teoria utilităţii, care conferă o anumită valoare unui bun achiziţionat numai în măsura în care cumpărătorul realizează o satisfacţie din achiziţia respectivă. Modelele de evaluare financiare se clasifică după mai multe criterii: a) după modul de determinare a mărimi actuale a rezultatelor viitoare, vom avea: valori obţinute prin capitalizare (când orizontul de timp analizat este infinit); valori obţinute prin actualizare (când orizontul de timp este limitat la un număr de ani). b) după rezultatul folosit în calcule, deosebim: valori de randament, când se foloseşte dividendul; valori de rentabilitate, când se foloseşte profitul; valori determinate pe baza cash-flow-ului. Pornind de la teoria utilităţii, indiferent de metoda financiară la care ne referim, satisfacţia achiziţionării unei întreprinderi se realizează în cazul în care cumpărătorul (investitorul) va obţine un venit net anual (profit net, dividend, cash-flow- adică capacitate beneficiară) în următoarea perioadă de exploatare care să fie mai mare decât plasamentul realizat. Relaţia generală de calcul a valorii financiare a unei întreprinderi este: CB y V F × = unde: y - coeficientul multiplicator; CB - capacitatea beneficiară (profit net, dividend, cash-flow). Coeficientul multiplicator, în funcţie de mărimea perioadei Ide calcul, îmbracă diferite forme care determină metoda de I evaluare financiară. De multe ori preţul unei întreprinderi este prezentat ca | fiind de "n ori profituri anuale" sau de "n ori dividende", ceea ce înseamnă că elementele de bază pentru determinarea valorii unei întreprinderi prin folosirea acestor metode sunt: profitul net, dividendul cash-flow-ul; rata de capitalizare sau actualizare; perioada de referinţă; valoarea reziduală. Aplicarea metodelor financiare de evaluare presupune estimarea valorii unei întreprinderi prin calcularea valorii prezente a capacităţii beneficiare viitoare ceea ce înseamnă că valoarea unei întreprinderi este dată de valoarea rezultată din utilizarea elementelor patrimoniale. Valoarea reprezintă, în acest caz, o valoare de funcţionare a factorilor implicaţi care au ca şi obiectiv comun generarea, în viitor, de fluxuri băneşti. Pornind de la faptul că valoarea unei întreprinderi este dată de valoarea prezentă a unor ştiguri viitoare, pentru aplicarea metodelor financiare, fundamentală este previzionarea elementelor acestor metode.

description

curs4

Transcript of curs4

  • 28

    4. METODE DE EVALUARE FINANCIAR

    Elemente ale evalurii pe baza metodelor financiare n timpul negocierilor, cumprtorul nu achiziioneaz numai o mas de bunuri ci se

    gndete i la capacitatea acestora de a-i aduce venituri, adic la capacitatea acestora de a genera profit, respectiv dividende.

    In esen aceste metode deriv din teoria utilitii, care confer o anumit valoare unui bun achiziionat numai n msura n care cumprtorul realizeaz o satisfacie din achiziia respectiv. Modelele de evaluare financiare se clasific dup mai multe criterii: a) dup modul de determinare a mrimi actuale a rezultatelor viitoare, vom avea:

    valori obinute prin capitalizare (cnd orizontul de timp analizat este infinit); valori obinute prin actualizare (cnd orizontul de timp este limitat la un numr de

    ani). b) dup rezultatul folosit n calcule, deosebim:

    valori de randament, cnd se folosete dividendul; valori de rentabilitate, cnd se folosete profitul; valori determinate pe baza cash-flow-ului.

    Pornind de la teoria utilitii, indiferent de metoda financiar la care ne referim, satisfacia achiziionrii unei ntreprinderi se realizeaz n cazul n care cumprtorul (investitorul) va obine un venit net anual (profit net, dividend, cash-flow- adic capacitate beneficiar) n urmtoarea perioad de exploatare care s fie mai mare dect plasamentul realizat.

    Relaia general de calcul a valorii financiare a unei ntreprinderi este: CByVF =

    unde: y - coeficientul multiplicator; CB - capacitatea beneficiar (profit net, dividend, cash-flow). Coeficientul multiplicator, n funcie de mrimea perioadei Ide calcul, mbrac diferite

    forme care determin metoda de I evaluare financiar. De multe ori preul unei ntreprinderi este prezentat ca | fiind de "n ori profituri anuale"

    sau de "n ori dividende", ceea ce nseamn c elementele de baz pentru determinarea valorii unei ntreprinderi prin folosirea acestor metode sunt:

    profitul net, dividendul cash-flow-ul; rata de capitalizare sau actualizare; perioada de referin; valoarea rezidual.

    Aplicarea metodelor financiare de evaluare presupune estimarea valorii unei ntreprinderi prin calcularea valorii prezente a capacitii beneficiare viitoare ceea ce nseamn c valoarea unei ntreprinderi este dat de valoarea rezultat din utilizarea elementelor patrimoniale.

    Valoarea reprezint, n acest caz, o valoare de funcionare a factorilor implicai care au ca i obiectiv comun generarea, n viitor, de fluxuri bneti.

    Pornind de la faptul c valoarea unei ntreprinderi este dat de valoarea prezent a unor ctiguri viitoare, pentru aplicarea metodelor financiare, fundamental este previzionarea elementelor acestor metode.

  • 29

    Previzionarea activitii viitoare presupune, pe de o parte elaborarea unui set de ipoteze, care s argumenteze valorile obinute i, pe de alt parte, urmrirea coerenei acestor ipoteze n toate fazele de elaborare a previziunilor.

    Ipotezele considerate trebuie s reflecte ateptri realizabile n viitor putndu-se referi fie la evoluia unor indicatori macroeconomici (rata de schimb, rata inflaiei, evoluia sectorului din care face parte ntreprinderea, etc.) fie la evoluia unor situaii specifice ntreprinderii (evoluia vnzrilor, utilizarea capacitilor de producie, concurena, investiii viitoare, evoluia ratei rentabilitii).

    Previzionarea activitii viitoare trebuie s fie n concordan cu rezultatele i concluziile stabilite n diagnosticul ntreprinderii i de asemenea s se ncadreze ntr-o tendin fireasc, bazat att pe rezultatele anterioare (puncte forte i puncte slabe), ct i pe factorii previzibili ce vor influena activitatea viitoare (oportuniti i riscuri).

    Elaborarea previziunilor se poate baza pe unul din urmtoarele modele: modelul bazat pe evoluia pieei care, pentru estimarea profitului aferent

    perioadei urmtoare, pornete de la estimarea evoluiei cifrei de afaceri i a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri;

    modelul bazat pe randamentul capitalului investit care, pentru determinarea profitului pornete de la estimarea ratei rentabilitii capitalului investit i utilizarea modelelor factoriale. Aplicarea modelelor n elaborarea previziunilor presupune utilizarea metodelor, scenariilor care prezint trei variante (pesimist, optimist i probabil) ale evoluiei viitoare a afacerii i cuantificarea riscurilor asociate realizrii scenariilor, prin intermediul coeficienilor de probabilitate.

    In mod practic, n cadrul previzionrii se poate folosi una din abordrile urmtoare: abordarea determinist, caracterizat prin urmtoarele: se cunosc exact variabilele care se vor modifica; se cunoate exact variaia acestora.

    Aceast abordare este recomandat atunci cnd mediul extern este stabil (inflaie, curs de schimb, progres economic, etc.) numrul variabilelor este redus i exist informaii suficiente, cantitative i calitative, privind activitatea desfurat.

    abordarea n condiii de risc (probabilistic) este caracterizat prin urmtoarele: se cunosc exact variabilele care se vor modifica; se cunoate variaia acestora cu o anumit probabilitate.

    Apropiindu-se foarte mult de situaiile concrete ntlnite la nivelul ntreprinderilor, aceast abordare este utilizat n majoritatea cazurilor.

    abordarea n condiii de incertitudine este caracterizat prin urmtoarele: nu se cunosc variabilele care se vor modifica; nu se cunoate variaia acestora.

    Aceast abordare este puin recomandat deoarece aplicarea ei presupune folosirea simulrii pentru elaborarea previziunilor, ceea ce conduce la un nivel ridicat al subiectivismului n rezultatele obinute.

    a) Estimarea profitului net mediu anual n literatura de specialitate exist diferite controverse care se refer la profitul care

    trebuie luat n calculul valorii unei ntreprinderi: brut sau net, cel aferent exploatrii sau ntregii activiti.

    Pentru a nu denatura valoarea unei ntreprinderi punctul de plecare l constituie rezultatul exerciiului regsit n bilanul contabil (care se refer la valoarea net) deoarece investitorul ateapt un venit degrevat de sarcini fiscale, care s-i permit amortizarea investiiei.

  • 30

    n principiu, profitul mediu dup impozitare poate fi calculat pe baza datelor existente n documentele contabile dar de multe ori acesta poate fi recalculat dac se identific elemente revelatoare care s modifice nivelul lui (venituri realizate n anul "n" ca urmare unor comenzi ocazionale, folosirea unor angajai fr experien, plata unor prime la sfritul anului, etc.).

    Nivelul recalculat al profitului net este un profit net corectat pe baza evoluiei veniturilor i cheltuielilor ntreprinderii, corecie care ia n considerare urmtoarea relaie de calcul:

    Profit brut contabil Cheltuieli economice corectate = Profit brut corectat Impozitul pe profitul brut corectai = Profit net corectat Estimarea profitului net aferent perioadei urmtoare se poate realiza n mai multe

    moduri: a1) previzionarea pe baz de calcule analitice privind producia, vnzrile i cheltuielile

    aferente cnd se parcurg urmtorii pai: analiza veniturilor viitoare pornind de la nivelul realizat n perioada trecut i

    elementele care determin modificarea lor n perioada urmtoare (capacitatea de producie disponibil, investiii estimate, capacitatea de absorbie a pieei, resurse disponibile la momentul evalurii - umane, tehnice, bneti, etc);

    analiza cheltuielilor aferente veniturilor pe baza volumului de resurse necesar (materiale, umane, tehnice) structurii cheltuielilor ntreprinderii, costului resurselor (preul materiilor prime, energie, salarii), cheltuielilor de investiii;

    nlturarea elementelor excepionale din baza de calcul. a2) previzionarea prin calcule sintetice, cu ajutorul ritmului mediu, ratelor de eficien,

    rentabilitii cifrei de afaceri, cheltuielilor la 1000 lei cifr de afaceri. Datorit volumului mai redus de munc i a gradului apropiat de aproximaie fa de

    procedeul analitic, procedeul sintetic este cel mai utilizat. Cu toate acestea i n acest caz este necesar motivarea nivelului indicatorilor folosii n calcul.

    Determinarea profitului net, n acest caz, se poate face n dou moduri: cnd se folosete rata net a rentabilitii comerciale, determinarea profitului net se

    face pe baza relaiei: ren rCAP =

    unde: CA cifra de afaceri; rre rata net a rentabilitii economice determinat cu relaia:

    CARerre =

    unde: Re rezultatul exerciiului. cnd determinarea profitului net se face pe baza estimrii cheltuielilor la 1000 lei

    cifr de afaceri, relaia de calcul este: n preuri constante, ale perioadei:

    a100r

    11000

    1000/c1Pqp ipcc

    = n preuri curente ale perioadei urmtoare:

    ( ) a100r

    11000

    1000/c1i1Pqp ipfcc

    += unde:

  • 31

    cp , p profitul mediu anual n preuri constante respectiv preuri curente; q producia fizic medie anual; Pc preul constant; c/1000 cheltuieli la 1000 lei venituri; rip rata impozitului pe profit;

    fi indicele mediu anual al inflaiei; alte corecii.

    Determinarea profitului net mediu anual se face dup mai multe metode n funcie de evoluia indicatorului:

    cnd evoluia este sesizabil, dar exist ani n care nu se pstreaz sensul evoluiei.

    Pn[mil. lei]

    200

    240

    210

    260

    300

    150

    200

    250

    300

    350

    n+1 n+2 n+3 n+4 n+5 Ani

    Figura nr. 1. Evoluia profitului mediu anual

    Profitul net mediu anual se determin ca o medie aritmetic simpl a nivelului estimat,

    excluzndu-se din calcul anii n care evoluia a fost mai accentuat n sens pozitiv sau negativ (n+3):

    n

    pp i=

    unde: Pi profitul net din anul i; n numrul de ani ai perioadei. cnd dezvoltarea ntreprinderii este sesizabil dar se produce n mod neregulat i

    imprevizibil pentru viitor, relaia de calcul este de a determina o medie aritmetic ponderat a profitului net estimat, utiliznd coeficieni de ponderare:

    4 pentru anul n+1; 3 pentru anul n+2; 2 pentru anul n+3; 1 pentru anul n+4. Drept urmare:

  • 32

    10p1p2p3p4p 4n3n2n1n ++++ +++=

    sau 4n3n2n1n pzptpkpmp ++++ +++=

    unde: m, k, t, z ponderea luat n calcul. cnd evoluia profitului net este ciclic, se va calcula o medie a profitului net

    aferent unui ciclu. Pn

    [mil. lei]

    150

    200

    250

    300

    n+1 n+2 n+3 n+4 n+5 Ani

    Fig. nr. 2. Evoluia ciclic a profitului net

    b) Determinarea ratei de actualizare i capitalizare Actualizarea este o metod prin care se asigur comparabilitatea veniturilor i

    cheltuielilor care se nregistreaz n perioade diferite de timp, cu ajutorul ei stabilindu-se care este valoarea actual (prezent) a unei sume care va fi ncasat sau pltit n viitor.

    In acest fel are loc cuantificarea influenei factorului timp asupra mrimilor economice, deoarece unitile monetare obinute sau pltite n viitor nu sunt echivalente cu unitile monetare de azi.

    Explicaia funcionrii actualizrii pornete de la urmrirea modalitii de fructificare a unei sume depuse la banc: dac se depune o sum S0 cu o rat anual a dobnzii d valoarea sumei depuse peste un an va fi egal cu S0(l+d). Dac dobnda nu este retras, ci capitalizat, peste n ani suma iniial se va majora ajungnd la:

    Sn= S0(l+d)n unde: S0 suma depus iniial; d rata anual a dobnzii; n numrul de am pentru care s-a depus suma iniial; (l+d)n factor de fructificare. Operaiunea de actualizare a unei sume viitoare (S), const n transformarea acestei

    sume ntr-o sum iniial (So), care presupune un calcul invers al calculului de fructificare, dup relaia:

  • 33

    nn0 )'d1(1SS +=

    unde: n)'d1(1

    + factor de actualizare. Evaluarea ntreprinderilor presupune, pentru actualizarea unei sume care se va obine n

    viitor, utilizarea ratei de actualizare (r) care reprezint rentabilitatea cerut de pia (investitori) pentru suma capitalurilor investite n ntreprindere.

    Cu ajutorul aceste rate de actualizare, mrimea curent a unei sume care va fi ncasat sau pltit n viitor este adus la valoarea ei prezent. In calculul valorii ntreprinderii, stabilirea ratei de actualizare prezint o deosebit importan ntruct poate favoriza fie vnztorul (dac este mic) fie cumprtorul (dac este mare).

    Rata de actualizare aleas de evaluator este format dintr-o rat de baz la care se adaug prima de risc i rata anual a inflaiei (n cazul utilizrii preurilor curente).

    Rata de baz (rb) corespunde unor plasamente fr risc putnd fi aleas dintre urmtoarele mrimi:

    rata dobnzii practicate la obligaiunile de stat; rata dobnzii la obligaiunile din sectorul privat; randamentul mediu al aciunilor la Bursa de Valori; rata de rescont; costul capitalurilor utilizate de ntreprindere.

    Nivelul ratei de baz poate fi cuprins ntre 10 - 15 %. Coeficientul de risc (rr) evideniaz randamentul suplimentar pretins de investitori

    i reflect riscurile care privesc ntreprinderea n perioada urmtoare. Aceste riscuri pot fi att riscuri generate de activitatea ntreprinderii, reflectate n diagnosticul stabilit (riscul economic i riscul de faliment), ct i riscuri externe, generate de stabilitatea economiei naionale. Coeficientul de risc poate avea valon cuprinse ntre 25 75%, n condiiile unei economii stabile, i ntre 75 200%, n cazul unor economii instabile.

    n funcie de modul de fundamentare a riscului calculul ratei de actualizare se poate face n dou modaliti:

    prin calculul analitic pornind de la relaia: r = rh (l + R) unde: R - prima de risc stabilit printr-o cot forfetar n raport cu rata de baz a crei valori

    pot fi: 0,25 - pentru risc nuc; 0,50 - pentru risc mediu; 1,00 - pentru risc puin ridicat; 1,50 - pentru risc ridicat; 2,00 - pentru risc foarte ridicat.

    Dac n calcul se folosete o rat de baz care nu include inflaia se obine o rat de actualizare deflatat (rdefl)

    )R1(ir defldefl += unde: idefl rata anual a dobnzii la obligaiunile de stat, deflatat dup urmtorul principiu:

    - dac rata inflaiei este mai mic de 10%: idefl = inedefl f unde inedefl rata dobnzii la obligaiunile de stat nedeflatat; f rata anual a inflaiei.

    - dac rata inflaiei este mai mare de 10%:

  • 34

    f11)fi(i nedefldefl +=

    unde:

    f1

    1+ - indicele puterii de cumprare a banilor.

    prin descompunerea riscuhu n factori de risc i cumularea lor cu o rat de baz. Riscurile care pot fi luate n calcul, n funcie de natura lor, Riscul pentru talia ntreprinderii care ia n considerare dimensiunile ei i poziia

    ocupata pe piaa, putnd avea valorile: - 0 cnd ntreprinderea are poziie de monopol; - 1% cnd ntreprinderea acioneaz pe o pia de tip oligopol; - 2-5 % - cnd ntreprinderea activeaz pe o pia de tip monopolistic.

    Cu ct numrul ntreprinderilor similare crete i are loc i diversificarea produselor, mrimea riscului este mai mare;

    Riscul pierderii managerilor cheie se manifest atunci cnd nu exist nlocuitori, care s preia sarcinile oamenilor de succes i s le i ndeplineasc;

    Riscul financiar reflect structura financiar a ntreprinderii fiind 0 pentru ntreprinderile care nu apeleaz la credite i cresctor, proporional cu gradul de dependen fa de creditorii pe termen mediu i lung;

    Riscul structurii produciei este dependent de numrul tipurilor de produse existente n fabricaie i de gradul de flexibilitate a produciei. Acest risc este cu att mai mic cu ct numrul de produse este mai mare, iar flexibilitatea mai ridicat;

    Riscul dependenei fa de clieni este cu att mai mare, cu ct ponderea clienilor n totalul vnzrilor este mai mare;

    Riscul aferent previziunilor are n vedere posibilitile de nerealizare a estimrilor, fiind cu att mai mare cu ct variantele de estimare sunt mai puine;

    Riscul de ar se urmrete numai n evaluarea unor ntreprinderi de care este interesat un investitor strin. Acest risc este dependent de posibilitate unor tulburri sociale majore, expropriere, pericol de rzboi, modificri de politici fiscale, nerespectarea clauzelor contractuale, etc.

    Cuantificarea riscurilor se face n intervalul 0-5% pentru fiecare categorie de risc n parte.

    Pentru ntreprinderile care apeleaz la credite pe termen mediu i lung stabilirea ratei de actualizare ia n considerare structura financiar prin calcularea costului mediu ponderat al capitalului (Cmpc), pe baza relaiei:

    )s1(CiCp

    CidCiCp

    CprCmpc f +++= unde: rf rata de rentabilitate financiar; Cp capital propriu; Ci capital mprumutat; d procentul mediu al dobnzii pentru capitalul mprumutat; s cota medie de impozit pe profit; Costul capitalului reflect costul de oportunitate pentru acionarii i creditorii

    ntreprinderii adic preul acceptat de investitori (calculat n procente din capitalul investit) pentru care acetia opteaz s-i plaseze capitalul ntr-o ntreprindere fa de alte plasamente posibile.

  • 35

    Exprimarea ratei de actualizare, n funcie de exprimarea preurilor perioadei de previziune (curente sau constante) se poate face cu rat inflaionist sau cu o rat .neinflaionist. Relaia dintre cele dou rate este:

    ni

    d )i1(irr +

    = unde: rd rata deflatat (neinflaionist); ri rata inflaionist; i rata inflaiei; n anul de previziune.

    c) Perioada pentru care se tac previziunile n practic nu exist reguli exacte care s delimiteze orizontul de timp pentru care se

    face evaluarea dar trebuie s se in seama de: - durata de via a ntreprinderii; - ciclul de via a produselor societii; - durata de recuperare a investiiei fcut de cumprtor; - durata de amortizare fiscal i tehnic; - ciclul normal de investire; - calitatea i cantitatea informaiilor de care dispune - echipa de specialiti; - perioada practicat de evaluri similare.

    Perioadele folosite n evaluarea unei ntreprinderi pot fi: - perioada apropiat (de la 1 la 3 ani) pentru care se previzioneaz detailat

    fluxurile de venituri i cheltuieli; - perioada intermediar (2 la 5 ani) care extrapoleaz tendina rezultat n

    perioada apropiat; - perioada ndeprtat (peste 5 ani) care presupune un nivel ridicat al aproximrii

    elementelor de calcul. n literatura de specialitate se consider c perioada pentru care trebuie s se fac

    previziunile n vederea evalurii este cuprins ntre 3-8 ani. Pentru aplicarea metodelor de evaluare, durata pentru care se fac previziunile se poate

    diviza n dou perioade distincte: durata de previziune explicit (discret) n care mrimile economice (profit net,

    dividend, cash-flow) pot fi calculate cu credibilitate pentru fiecare an; durata de previziune non-explicit n care mrimile economice nu mai pot fi

    calculate cu credibilitate pentru fiecare an. Ca expresie a valorii ntreprinderii pentru aceast perioad (a crei durat este cuprins ntre sfritul perioadei de previziune explicit i infinit) se calculeaz valoarea rezidual a ntreprinderii.

    Raportarea n momentul actualizrii determin folosirea n calcul a urmtoarelor

    perioade: perioada de referin trecut fa de momentul evalurii, care prezint

    dezavantajul c neglijeaz rezultatele viitoare, fiind preferat de vnztor cnd estimeaz o evoluie slab a ntreprinderii;

    perioada de referin viitoare este cel mai des utilizat, exprimnd poziia cumprtorului potrivit creia valoarea ntreprinderii este determinat de profitul pe care l va aduce n viitor. In aceast situaie chiar dac cumprtorul prefer ipotezele riscante n detrimentul celor sigure, el poate aprecia ansele de

  • 36

    mbuntire a performanelor i efortul pe care trebuie s-1 depun n acest scop;

    In funcie de considerarea riscului evaluatorul se afl n dou ipostaze: - nu ia n considerare riscul, miznd pe realizarea nivelului previzionat al

    indicatorilor; - ia n considerare riscul, pondernd nivelul previzionat al indicatorilor cu un

    coeficient de risc; perioada mixt de referin presupune luarea n considerare att a rezultatelor

    trecute ct i a celor viitoare avantajele i dezavantajele evoluiei ntreprinderii mprindu-se ntre cumprtor i vnztor;

    Perioada pentru care se fac previziunile fiind o variabil sensibil, care poate modifica semnificativ valoarea ntreprinderii, trebuie delimitat cu grij, pornind de la urmtoarele considerente: poziia investitorului, ciclul de investiii al ntreprinderii i partajul viitorului.

    Poziia investitorului (care n situaia transmiterii ntreprinderii este cumprtor) este influenat de veniturile nregistrate (dividende sau plusvaloare rezultate din vnzare) dar n primul rnd de durata perioadei de recuperare.

    n acest caz trebuie s inem seama de fapt c: - investitorul poate achiziiona ntreprinderea pentru revnzare, cnd primeaz

    valoarea de revnzare, sau pentru desfurarea activitii de exploatare, cnd valoarea de revnzare este neglijat i interesul l constituie obinerea unei rentabiliti ridicate a investiiei;

    - rata i perioada de actualizare sunt interdependente deoarece reducerea duratei de actualizare diminueaz riscul (crete valoarea ntreprinderii) pe cnd creterea duratei conduce la creterea riscului (scderea valorii ntreprinderii).

    Ciclul de investiii al ntreprinderii arat exact n ce stadiu se gsete ntreprinderea, care sunt randamentele sperate, pn la ce stadiu i pe ce perioad ntreprinderea poate s se dezvolte.

    n fundamentarea calculelor trebuie reinut perioada medie de recuperare a investiiilor, ca durat a ciclului pentru actualizarea rezultatelor. n practic trebuie identificai i factorii care influeneaz elementele necorporale generatoare de supraprofit i care pot influena perioada de estimare:

    - existena produselor noi i rentabile; - prezena brevetelor i mrcilor de fabricaie; - posibilitile de ptrundere pe noi piee; - nivelul de excelen al echipei manageriale.

    Partajul viitorului, ca urmare a tranzaciei dintre vnztor i cumprtor, dorete s indice ce parte din rezultatul viitor i revine vnztorului i ce parte i revine cumprtorului. Considernd c fiecare parte implicat este ndreptit s-i nsueasc jumtate din rezultat, perioada de capitalizare va fi cea care ofer acelai rezultat ca o capitalizare nelimitat (la infinit) mprit n dou:

    = +

    =n

    1ii)r1(

    1Rr2

    R

    unde: R rezultatul viitor; r randamentul ateptat; n perioada de capitalizare.

  • 37

    d) Valoarea rezidual Valoarea rezidual, n literatura de specialitate, este neleas n mod diferit n funcie de

    posibilitatea continurii activitii dup perioada de estimare. n cazul ncetrii activitii, dup perioada de estimare, valoarea rezidual exprim

    valoarea posibil de realizare prin vnzare, valorificarea pieselor sau componentelor rezultate din casare. Practic mrimea valorii reziduale rezult prin scderea din veniturile realizate a cheltuielilor aferente, cu posibilitatea ca suma cheltuielilor de lichidare s depeasc veniturile obinute (n acest caz valoarea rezidual este negativ). Aceast situaie este posibil deoarece dup ndeplinirea duratei tehnice valoarea rezidual ajunge aproape de zero sau la mrimi nesemnificative.

    n cazul continurii activitii valoarea rezidual are o semnificaie mai complex cuprinznd valoarea estimat a elementelor corporale i necorporale precum i a rezultatelor pe care le genereaz dup perioada de estimare.

    nseamn c valoarea rezidual este valoarea ntreprinderii la sfritul ultimului an de estimare, mrimea ei fiind dat de momentul n care se face evaluarea pe parcursul duratei de via a ntreprinderii:

    - cu ct ultimul an este mai ndeprtat i rata actualizrii mai mare, cu att valoarea rezidual se micoreaz apropiindu-se de zero;

    - cu ct ultimul an al estimrii este mai apropiat i rata actualizrii mai redus cu att valoarea rezidual este mai mare.

    Valoarea rezidual poate fi evaluat prin mai multe metode dintre care cele mai uzuale sunt:

    a) pe baza cash-flow-ului net:

    =+gr

    CFV 1nrez

    unde: CFn+l cash-flow-ul net obinut n primul an dup perioada de estimare; r rata de capitalizare; g rata anual de cretere a cash-flow-ului. b) pe baza profitului net de la sfritul perioadei de estimare:

    gr1PrVrez d =

    unde: Prd profitul net al ultimului an al perioadei de estimare; g procentul de cretere al profitului n perioada urmtoare. c) pe baza profitului net de la sfritul perioadei de estimare:

    ddda )e1(1CFZCFZVrez +==

    unde: z - coeficientul multiplicator care depinde sectorul de activitate, i care are valori cuprinse ntre 3 i 6. CFda cash-flow-ul din ultimul an al estimrii. d) pe baza metodelor patrimoniale care se pot aplica n dou variante: d1) prin estimarea rezultatelor:

    = +

    ++=d

    1tt

    ttt0 )e1(

    ImAnPnrANCVrez

    unde:

  • 38

    ANC0 activul net corectat din momentul evalurii; Pnrt profitul net reinvestit n fiecare an; Ant amortizarea din anul t; Imt investiiile de susinere din anul t; t anii din perioada de estimare. d2) prin multiplicarea activului:

    t0 )ip1(ANCVrez +=

    unde: ip rata anual a inflaiei t numrul de ani ai perioadei de estimare. Aceast relaie se aplic pentru ntreprinderile n cadrul crora ponderea cea mai mare o

    dein cldirile i construciile speciale care au o durat de via rmas mult mai mare dect perioada de previziune.

    e) Determinarea coeficientului multiplicator Coeficientul multiplicator, care nu este altceva dect inversul ratei de capitalizare,

    exprim numrul de ani profituri nete pe care un investitor este dispus s-1 plteasc. Coeficientul multiplicator este determinat cu relaia:

    deflr1K =

    iar valoarea ntreprinderii:

    pKVR = Un alt mod de a calcul al valorii ntreprinderii const n aplicarea coeficientului bursier

    (PER) la profitul ntreprinderii, situaii n care K = PER iar formula de evaluare devine: pPERVR =

    PER (Price/Earnings Ratio) se determin ca raport ntre cursul bursier al aciunii i

    dividendul acesteia i semnific n ct timp se recupereaz investiia tcut n cumprarea de aciuni, pe seama dividendelor primite.

    Rata de plasament aferent PER se determin prin raportul (PER

    1 ) i se compar cu rata

    pieei n vederea lurii unei decizii cu privire la investiia n aciunile respective.

    4. METODE DE EVALUARE FINANCIARElemente ale evalurii pe baza metodelor financiarea) Estimarea profitului net mediu anualb) Determinarea ratei de actualizare i capitalizarec) Perioada pentru care se tac previziuniled) Valoarea reziduale) Determinarea coeficientului multiplicator