curs3 bazele biologice ale ocluziei. masticația, fonația, deglutiția. parafuncții.pptx.ppt

8/19/2019 curs3 bazele biologice ale ocluziei. masticația, fonația, deglutiția. parafuncții.pptx.ppt

1/73

Bazele anatomice și

funcționale ale sistemuluineuro-muscular• Structuri neurologice

• Unitatea motorie• Funcția musculară


2/73

Structuri neurologice• Neuronul• Neuroni senzitivi și motori

• Sinapsa• Receptori senzitivi• Receptori nociceptivi: durere discomfort• !roprioceptori- prezenți "n structurile

musculo-sc#eletale• $nteroceptori % prezenți "n organele interne


3/73

Structurile nervoasesuperioare

• Nucleii tractului spinal& 'alea aferentă estereprezentată de trigemen (perec#ea )*

• Formațiunea reticulată: controlul durerii•

+alamusul : tastatura de control prin care sediri,ează impusurile nervoase spre corte &• .ipotalamusul : centrul de control al funcțiilor

interne (temperatura foamea setea*& !rine citare se activează simpaticul și consecutivapare vasoconstricția& / & 'reșterea niveluluiemoțional determină prin e citarea .+ SN)simpatic și astfel se e ercită controlulimpulsurilor nociceptive&


4/73

• Sistemul lim0ic conține structuri degraniță ale cere0elului și diencefalului&'ontrolează emoția și comportamentul(furie depresie an ietatea teamaparanoia&* e & 1urerea cronică poatedeclanșa depresie&

• 'orte ul prin aria motorie coordoneazăfuncțiile doar prin intermediultalamusului&

Structurile nervoasesuperioare


5/73

Unitatea motorie• 2lcătuită dintr-un număr de 30re

musculare inervate de un singur neuronmotor&

• 2ctivarea 30rei musculare determinăeli0erarea de acetilcolină cu efectcontracția musculară(scurtarea 30rei*&

• Numărul de 30re dintr-o U4 este inversproporțional cu precizia acțiunii& / & !5inferior capa0il să facă a,ustări de 3nețela mișcările orizontale ale mandi0ulei&4aseterul are multe 30re pentru a asiguraforța necesară "n masticație&


6/73

4ușc#iul• Sumă de U4 cu vase nervi țesut

con,unctiv și fascie&• !ostura verticală a capului este

asigurată de contracția mușc#iloranteriori(maseter S. $.* "nantagonism cu cei posteriori (trapezS'4 splenius capitis longus capitis&*


7/73

Funcția musculară• 6 U4 realizează 6 singură funcție& (scurtare sau

alungire*• 7 funcții potențiale: e & maseterul

• 'ontracție izotonică "n masticație pentru sta0ilizarea

mandi0ulei• 'ontracție izometrică la interpunerea unui o0iect "ntre dinți• Rela are controlată - stimulare discontinuă la desc#iderea

gurii• !ostura capului se realizează prin contracția

izometrică a unora izotonică a altora și rela areaaltora&

• Contracția excentrică ( nocivă ). 4ușc#iul e forțatsă se lungească și să se contracte "n același timp&


8/73

Receptorii senzitivi din mușc#iproprioceptori

• Fusuri neuromusculare- masamusculară

• 2parat 8olgi- tendoane• 'orpusculi !accini %tendoane

articulații periost fascii țesutsu0cutan

• Nociceptivi %peste tot


9/73

Receptorii senzitivi din mușc#iproprioceptori

Fusurile neuro-musculare• sistem de monitorizare a lungimii musculare&

Aparatul Golgi

• monitorizează tensiunea musculară are rolprotectorCorpusculii Paccini

• senzori de mișcare și presiune fermă&

Nociceptivi• sensi0ili la stimuli e terni transmit informația la

SN' pe căi aferente&


10/73

Re9e e fundamentale

6& 4iotactic

& Nociceptiv


11/73

Re9e ul miotactic• 4onosinaptic:( 6 singur neuron motor

transmite impulsuri la 30ra musculară&*• / & !resiunea pe menton "n poziția de

postură a mandi0ulei determină contracțiamaseterului și ridicarea mandi0ulei curealizarea contactelor dento-dentare&

• Se produce fără un răspuns speci3ccortical ceea ce e important "n o0ținerearelației de postură a mandi0ulei&(contracția izotonică a m& ridicători*


12/73

+onusul muscular• Re9e miotactic• $mpulsuri aferente de la receptorii din

piele;mucoasă• 'entrii nervoși corticali (care

modi3că pragul la stres*


13/73

$n9uența centrilor nervoșisuperiori

• 'oordonarea centrală a masticației este realizatăde nuclei din punte (trunc#iul cere0ral*: '!8 %centru de comandă (engl*

• Nucleii coordonatori realizează sincronizareaprecisă a musculaturii antagoniste rezult


14/73

$n9uența centrilor nervoșisuperiori

'!8• primește informații de la receptorii din lim0ă 0uzedinți ligamente periodontale

• prin feed0ac> sta0ilește forța de masticație ceamai adecvată• rezultatul 3nal: engrama masticatorie.• 4asticația este un re ex complex controlat

primar de '!8 prin impulsuri de la receptorii maisus menționați& /ste o activitate su0conștientă carepoate !eveni controlată voluntar oric"n!.


15/73

n uența centr or nervoșsuperiori asupra funcției

musculare• direcția și intensitatea forțeimusculare este controlată de SN'&

• 1eși controlată central reacțiaindividului este automată c#iar dacăel este conștient de acea acțiune&


16/73

n uența centr or nervoșsuperiori asupra funcției

musculare•=n condiții de stres (an ietate furie* potapare modi3cări ale activității musculare

•Stresul emoțional activează sistemul lim0ic și

#ipotalamusul cu alterarea re9e ului miotacticastfel crește tonusul muscular apare o0osealamusculară și consecutiv crește presiuneaintrarticulară&

•$ntensi3carea activității musculare fărălegătură cu funcția speci3că conduce laapariția ticurilor nervoase și a 0ru ismului&


17/73

Funcțiile ma,ore 214

4asticația

1eglutițiaFonația


18/73

8eneralități• Funcții principale: masticația# !eglutiția# $onația• Funcții ocazionale: tusea strănutul căscatul• Funcții secundare: respirația și e presia emoțiilor

• +oate mișcările funcționale sunt coor!onateneuromuscular• Structurile 214 trimit stimulii la '!8 (centrulnervos al masticației* unde se organizează acțiunire9e e și engrame musculare pentru realizareafuncției dorite&

• %cluzia !entară este un $actor activ "ndesfășurarea funcțiilor principale ale 214


19/73

4asticația•2ctul de triturare a alimentelor•Stadiul inițial al digestiei "n care se formează 0olulalimentar&

•2ctivitate plăcută "m0inată cu mirosul gustul șite tura alimentelor care oferă satisfacție la nivelemoțional prin satisfacerea senzației de foame&

•Umplerea stomacului determină prin feed0ac>sațietatea&

•Funcție comple ă la care participă dinți mușc#iiparodonțiul 2+4 0uze lim0ă etc&•Funcție automatizată ce poate 3 oric


20/73

4ecanismele fundamentale alemastica?iei

•Re9e e neuromusculare fundamentale:• 4iotactic % re9e monosinaptic de "nc#idere• Nociceptiv - re9e polisinaptic de desc#idere• @rizontal- re9e ce generează miAcări mandi0ulare "nplan orizontal; de lateralitate

• 4iotactic invers- re9e ce permite alungirea 30reimusculare peste valoarea ma imă&

•Re9e ele fundamentale apar "n toatemiAcările mandi0ulei func?ionale saunefunc?ionale&

•$ni?ial miAcările mandi0ulei realizează suptulapoi se de3neAte un traseu geometriccaracteristic pentru mastica?ia la adult&


21/73

/ngrama masticatorie• 4iAcările mandi0ulei sunt:

• 'omple e• 2utomatizate• Su0 control SN'

• 4iAcările de mastica?ie alcătuiesc untipar individualizat engrama

masticatorie


22/73

'oordonarea mastica?iei• 'entrul de coordonare: trunc#iul cere0ral• 'ontrol central prin:

•4odelarea directă a contrac?iei musculare

•4odelarea recep?iei periferice (indirect prinfeed0ac> pozitiv*• 'ontrol periferic (feed0ac> negativ* prin:

• +ermina?iile nervoase li0ere din structurile 214

•!roprioceptori•Fusuri neuromusculare


23/73

Factorii ce in9uen?ează engramamasticatorie

• )


24/73

4astica?ia %modalită?i deefectuare-

• unilaterală 6 C• Bilaterală simultan 6DC

• Bilaterală alternativ ma,oritatea• 4astica?ia unilaterală estedeterminată de:

• Factori constitu?ionali• 1ieta moale• 2rtralgii• 2fec?iuni dento-parodontale edenta?ii


25/73

/tapa de mastica?ie• !erioada cuprinsă "ntre pre#ensiuneaalimentului Ai degluti?ia 0olului alimentar

• 'uprinde mai multe cicluri masticatorii

• /3cien?a masticatorie :%măsură a capacită?ii individuale defragmentare a alimentelor

• 'iclul masticator :

%totalitatea miAcărilor mandi0ulei cu traseu "nc#is ($4 $4* cu geometrie comple ă cese parcurge repetat "ntr-o etapă demastica?ie


26/73

'aracteristicile cicluluimasticator

• 'omponente:•Faza ascendentă(F2*•Faza descendentă(F1*• 'omponenta ocluzală('@*• )erte ()*•Ung#i func?ional de ocluzie(UF@*• 'ontrac?ia musculară:•2simetrică : 7D-EDC temporalii 7EC maseterii

D- DC pterigoidienii

•2sincronă : contrac?ii lente predominent temporalii contrac?ii rapide predominentpterigoidienii

•For?a medie a m&ridicători "n mastica?ie:D-6DE>gF 7ED>gF


27/73

'iclul masticator


28/73

Forma cicluluimasticator

IM intercuspidarea maximăFA faza ascendentă

FD faza descendentă V vertex ciclu masticatorCO componenta ocluzală

unghiul FA- FD = vertexnghiul CO plan mediosagital= UFO

UFOUnghiul func ional de ocluzieț

IM

FA

FD

CO


29/73

Factorii care modi3că forma cicluluimasticator

• /ngrama masticatorie• Factori locali:

• 'onsisten?a alimentelor

• Restaurările stomatologice• /denta?ia• @0servațieGNumărul C& nu variază totdeaunacu duritatea alimentului& 5a acești indivizi '!8

este mai mult in9uențat de engrama muscularăși mai puțin de stimulii e terni&


30/73

'iclul masticator ('4*• 4asticația de0utează cu incizia alimentelor actrealizat de incisivi a9ați "n ''! (mandi0ula sedeplasează anterior și inferior*&

•1upă incizie mandi0ula face retropulsie traseul ''!-$4 (g#ida,ul anterior corespondent*

• +riturarea propriuzisă de0utează cu faza descendentăa '4 c


31/73

'ontactele dentare "nmasticație

•8liding contacts (contacte prin glisare "ntre versantele cuspidiene*la desc#iderea gurii și triturare propriuzisă

•Single contacts (contacte cuspid fosă*- "n $4•HDC "n faza ascendentă

•EHC "n faza descendentă•1urata: 6I secunde• 'alitatea și cantitatea contactelor dentare in9uențează tot '4&'ontactele ocluzale se transmit ca informație despre caracteristicile'4 "napoi la SN' deci '4 poate 3 modi3cat prin feed0ac>&

•'uspizii "nalți și fosele ad


32/73

Forța de masticație•4ai mare la 0ăr0ați•4olarul 6 6-ID >gF•$ncisivul central 67- 7>gF•Forța crește de la naștere-adolescență și prin e ercițiu&•2limentele dure o0ligă la o forță crescută (esc#imoși*• /ste mai mică la arcade divergente și normală laarcade paralele&

•1urerea dentară scade forța de masticație•Jona &' P& zona cu $orțe maxime &•5a edentat cu proteză totală forța de masticație este

EC &


33/73

Rolul țesuturilor moi "nmasticație

• Buzele: pre#ensiune "nc#iderea guriiingestia lic#idelor

• 5im0a: gust deplasare 0olului alimentarspre palat spre suprafața ocluzală dinsprelingual pe #emiarcada opusă & =mpartealimentele "n porții pentru triturareeli0erează resturile alimentare 0locate prinmăturarea suprafețelor dentare&

• @0ra,ii(0uccinatorul* deplasează 0oluldinspre vesti0ular spre ocluzal&


34/73

1eglutiția•2ct funcțional ce se realizează prin contracții muscularecoordonate ce determină trecerea 0olului alimentar "nfaringe și esofag&

•2ctivitate musculară voluntară și involuntară re9e ă&•4omentul deglutiției este controlat de următorii factori:

•Finețea particulelor alimentare (!imensiunea lor)• ntensitatea gustului•Gra!ul !e lu*re+ere a *olului alimentar.

•1eglutiția somatică (la adult*: 0uzele "nc#ise dinții "n $4•1eglutiția viscerală (infantilă*: interpoziția lim0ii "ntrearcadele dentare& !ersistența ei produce ocluziedesc#isă&


35/73

!arametrii• durata contactelor ocluzale , msde mai mult de 7 ori față demasticație&

• Forța de deglutiție: de #0 ori maimare ca "n masticație&

• 'ontactele ocluzale "n R' dacăpoziția e sta0ilă& 1acă nu $4&


36/73

Fazele deglutițieiFaza '. *ucală

• 0olul alimentar pregătit este plasatcu v


37/73

Fazele deglutițieiFaza . $aringiană

• 'ontracția mușc#ilor faringelui determină undeperistaltice prin care 0olul alimentar a,unge "n esofag&

•)ălul palatin se lipește de peretele posterior alfaringelui și "nc#ide tractul aerian&•/piglota 0loc#ează accesul spre tra#ee și menține0olul "n esofag&

•Se desc#id ori3ciile faringiene ale trompei lui/ustac#io&

•1urata celor $aze este !e aproximativ 'secun!ă.


38/73

Fazele deglutițieiFaza . eso$agiană

• Undele peristaltice determină trecerea 0oluluialimentar "n stomac prin s3ncterul cardia care se

rela ează&• =n esofagul superior e istă contracții muscularevoluntare care pot trimite "napoi fragmente de 0olinsu3cient triturate&

• =n esofagul inferior contracțiile musculare suntstrict involuntare&


39/73

Frecvența deglutiției• EID "n ore din care:• 6 H "n masticație

• 7I "ntre mese starea de veg#e(deglutiția diurnă a salivei*• ED "n somn (deglutiția nocturnă a

salivei*


40/73

1egluti?ia • !roces automatizat• $ni?iat atunci c


41/73

Fonația• 2pare c


42/73

Articularea sunetelor

•5a0iale : 4 ! B•Spațiul minim de vor0ire: S J (spațiulinterarcadic su0 6mm*

•F ) 0uza inferioară "n contact cu margineali0eră incisivi ma ilari&•M 8 : lim0a posterior "n contact cu vălul palatin&•4alpozițiile dentare produc modi3cări ale

fonației prin sta0ilirea la nivel central a unui noutipar cu o ușoară deviere laterală a mandi0ulei&


43/73

Fona?ia • Stereotip de fona?ie• +este fonetice pentru controlul 1)@

• +ul0urările de fona?ie sunt tranzitorii• Factori ce modi3că fona?ia:• +raumatici• /denta?ia leziuni dentoparodontale tumori• !rotezarea frontală• 2nomaliile dentoma ilare


44/73

!arafunc?ii 214• 1e3ni?ie:

• 2ctivită?i cu efecte nocive asupra propriilorstructuri

• / emple:• Respira?ia orală• Bru ismul• Suptul degetelui;0uzei;lim0ă

• 4uAcarea 0uzei• 1egluti?ia infantilă• +icuri profesionale propulsia mandi0ulei laefort 3zic( t


45/73

Bru ismul • 1e3ni?ie: parafunc?ie ocluzală

mastica?ie fără o0iect• Forme:

• 'entric;e centric• Nocturn;diurn

• Factor declanAator Ai de "ntre?inere aunor +'4


46/73

Bru ismul nocturn• 1e3ni?ie: Boală a somnului :episoadele 0ru ogene apar "nperioada de somn super3cial Ai se

"nso?esc de rotiri ale glo0ilor oculari


47/73

Bru ismul nocturn• Forme clinice :

• Bru ism centric Str


48/73

Bru ismul nocturn• Semne clinice su0iective și o0iective

•Uzură dentară: generalizată;localizată pe din?ii deg#ida, apoi e tinsă pe partea lucrătoare Ai "n 3nalnelucrătoare&

•Boselarea proceselor alveolare•5eziuni cuneiforme;a0frac?ii•Fisuri;fracturi dentare localizate prin ocluzie traumatică• !ulpopatii;leziuni parodontale localizate produse prinocluzie traumatică

•4ialgii ;artralgii• 'efalee recurentă• .ipertro3e maseterină 0ilaterală;unilaterală


49/73

2mprenta dinților pe mucoasa ,ugală& Semnclinic de 0ru ism nocturn


50/73

2mprenta linguală a dinților& Semn clinic de0ru ism nocturn


51/73

Semne clinice 0ru ism

Atriţie avansată prin bruxism

eziuni de abfracţie asociateatriţiei patologice


52/73

Bru ismul nocturn• 1iagnostic pozitiv Ai diferen?ial :

• Semnele clinice patognomonice: a0raziune;leziunicuneiforme;#ipertro3e maseterină

• 2namneză• !ro0e terapeutice: gutiera ocluzală sa0lată;potrivireafa?etelor de a0raziune "n $4 sau pozi?ii e centrice cuapari?ia durerii musculare;articulare

• +ratament :• 4edica?ie tranc#ilizantă sau sedativă• @prirea episoadelor 0ru ogene prin conectarea laaparate speciale(miomonitor*• 8utiera ocluzală de protec?ie

• +ratament ocluzal speci3c

F li i ! ă


53/73

Forme clinice !e uzură!entară

• Atri2ia este fenomenul de uzură 3ziologică progresivă a ?esuturilor duredentare prin fric?iunea care apare "ntre suprafe?ele dentare ce sta0ilesccontacte dento-dentare "n timpul mastica?iei&

• 5a nivel ocluzal atri?ia produce o reducere a reliefului ocluzal cu efect0ene3c pentru reducerea reten?iei plăcii dentare micro0iene iar prinscurtarea 0ra?ului de p


54/73


55/73

Abraziunea dentară i atri ia patologicăș ț

Abraziune dentară produsă de coroana depor elan nefinisatăț Uzură dentară bruxism excentric


56/73

Abraziunea dentară

A'raziune produsă de antagoni ti dinșceramică

Formă de uzură dentară"produsă prin contactuldintre suprafe e dințmateriale diferite"

/mal 0acrilat"țsmal 0 amalgam de argint"ț smal 0compozit"ț smal 0 ceramicăț


57/73

Forme clinice de uzură dentarăatriție patologică generalizată


58/73

Uzură dentară generalizată

F li i d ă d t ă


59/73

Forme clinice de uzură dentarăpatologică

• Abraziunea elicoidală (2c>ermann* este un tip particular dea0raziune ce interesează molarii pe care 2c>ermann ointerpretează ca un semn adaptativ ce apare la persoanele dev


60/73


• Abraziunea ad palatum/ de forfecare este o formăparticulară de a0raziune ce apare strict la nivelul !in2ilor$rontali maxilari pe $a2a linguală # $ără corespon!entla !in2ii antagoni5ti. 2cest tip de uzură afecteazăgrosimea vesti0ulo-orală a din?ilor ini?ial fără reducerea

"năl?imii coronare& !rin su0?ierea e agerată ulterior aparfracturi coronare care produc scurtarea din?ilordetermin


61/73


• Abraziunea polimorfă deAi mai rar "nt


62/73

20raziune "n cupă

Abraziunea „ în cupă” este o formăaparte de a'raziune ce afecteazămarginea li'eră a incisivilor %n interiorulacesteia" ini&ial fără uzura muchiilorvesti'ulare .i linguale" ceea ce determinăaspectul excavat de cupă#


63/73

20raziune polimorfă Abraziunea polimorfă de.i mairar %nt!lnită este un tip dea'raziune cu tipar de uzură cedetermină remodelarea fe&ei

ocluzale la din&ii implica&i# Astfelpe suprafa&a ocluzală se .tergelementele de relief pozitivini&iale" apar depresiuni noi ca .ielemente de relief pozitiv ce nuexistau %nainte# /uprafe&eleocluzale astfel formate sepotrivesc perfect la perechea sauperechiile de din&i antagoni.tiinteresa&i#


64/73

Faţetele de uzură/abraziune

Faţetele de abraziune suntforme de a'raziune localizată ceinteresează por&iuni reduse desmal& la nivelul zonelor de contactocluzal# 1le apar ca zone micilucioase" pe un versant sau pantăcuspidiană cu corespondentsimilar la dintele antagonist#


65/73

20fractia- mecanism de

producere


66/73

Bru ismul diurn• Semne clinice:

• 'omune cu 0ru ismul nocturn cu unelediferen?e:

%'efalee recurentă cu caracter ascendent ceapare la distan?ă de momentul episodului0ru ogen


67/73

@cluzia traumatică• 1e3ni?ie : for?e ocluzale nocive caintensitate direc?ie durată punct deaplicare frecven?ă care epuizeazămecanismele de reglare parodontale&

• For?ele ocluzale se caracterizează prinurmătorii parametrii :

• $ntensitate• 1urată

• 1irec?ie• Frecven?ă• !unct de aplicare


68/73

@cluzia traumatică• $ntensitatea for?elor ocluzale :

• D>gF (media * % DD >gF ma ime "n masticație la dentat cucontacte dento-dentare

• -7>gF (media* la edentat protezat ad,unct• - D>gF la protezele 3 e conven?ionale sau cu spri,in implantar&

• 1urata contactelor ocluzale : Dminute; ore• =n 0ru ism contactele dento-dentare se pot prelungi p"nă la ore

• For?e ocluzale cu intensită?i mici de durată ;frecven?ămare(pauze scurte* sunt considerate for?e continue Ai suntnocive&

• 1irec?ia for?elor ocluzale :• "n a ul dintelui ;paraa ial• 4ecanismul de reglare ine3cient :• Se modi3că calitatea recep?iei parodontale Ai durerea apare lavalori mult mai ridicate ale intensită?ii for?elor(0ru ism*


69/73

+rauma ocluzală• @cluzia traumatică generează traumăocluzală la toate structurile 214:

• !arodontală• 1entară

• 4usculară• 2rticulară• +rauma ocluzală parodontală :

• !rimară : ocluzia traumatică ac?ionează pe unparodon?iu ini?ial integru sănătos

• Secundară : ocluzia normală sau traumaticăac?ionează pe un parodon?iu 0olnav prin 0oalăparodontală primară (parodontopatie*


70/73

+rauma ocluzală primară• /volu?ie :

• fără dureri• 5eziuni izolate (6 din?i* de necroză osoasă aligamentelor periodontale liză osoasă caregenerează:

mo0ilitate patologică e & fenomenul +#ielemann4odi3carea pozi?iei dintelui

• Fără migrarea inser?iei epiteliale• Fără formarea de pungi osoase

• +ratament:• !ro3lactic Ai curativ: ec#ili0rare ocluzală tratamentortodontic


71/73

+rauma ocluzală secundară• /volu?ie :

• 2ccelerarea 0olii parodontale primare• $nser?ia epitelială este deplasată apical• !ungi osoase Ai gingivale pree istente• 2pare la un grup dentar sau la to?i din?ii

• +ratament :• !ro3lactic: ec#ili0rare ocluzală• 'urativ: tratament parodontal speci3c Ai ec#ili0rareocluzală modi3carea g#ida,elor dentaresuprasolicitate&


72/73

+rauma @cluzala !rimară

ap


73/73

+rauma @cluzala Secundară

curs3 bazele biologice ale ocluziei. masticația, fonația, deglutiția. parafuncții.pptx.ppt

Documents

Transcript of curs3 bazele biologice ale ocluziei. masticația, fonația, deglutiția. parafuncții.pptx.ppt