CAPITOLUL 2

~NCRENG|TURA PLATEHNIN}I (Plathelminthes) (Viermi la]i)

Caracterizare general\.

Viermii platelmin]i (viermii la]i) (Platus=lat; helminthos=vierme), de[i au

structuri diferite, `n leg\tur\ cu modul de via]\ la care s-au adaptat, prezint\

urm\toarele caractere comune:

- simetrie bilateral\ bine exprimat\;

- corp nesegmentat, turtit dorso-ventral;

- prezint\ o regiune cefalic\ cu organe de fixare [i o regiune caudal\;

- nu au cavitate general\, iar cavitatea primar\ a corpului este plin\ cu ]esut

conjunctiv lax, numit parenchim;

- tegumentul `mpreun\ cu musculatura formeaz\ sacul sau teaca musculo-cutanee;

- tubul digestiv apare pentru prima dat\ `n evolu]ia animalelor [i este format din

intestin anterior (faringe, esofag) de origine ectodermic\ [i din intestin mijlociu de

origine endodermic\; orificiul anal lipse[te `n general;

- lipse[te aparatul respirator [i aparatul circulator;

- aparatul excretor este format din protonefridii;

- sistemul nervos de tip ganglionar,este format din ganglionii cerebroizi situa]i `n

partea anterioar\ a corpului [i din cordoane nervoase longitudinale [i ramuri

transversale;

- `n general sunt animale hermafrodite;

- dezvoltarea individual\ este complex\, cu schimb de genera]ii (sexuate [i

asexuate) [i cu gazde intermediare.

2.1. Clasa Tubelariate (Turbellaria)

Turbelariatele au corpul nesegmentat [i cuprind aproximativ 300 specii

libere, `n majoritate acvatice, tr\ind `n ape marine [i dulcicole. ~n regiunea cefalic\

prezint\ de multe ori organe de sim]-ochi, prelungiri tentaculare.

Corpul turbelariatelor este foliaceu (lanceolat) fiind acoperit de un epiteliu

simplu vibratil. Cilii servesc la mi[care, producând mici vârtejuri `n ap\, de unde [i

numele de turbelariate (Turbella=mic vârtej).

Multe turbelariate sunt animale de prad\ [i pu]ine s-au adaptat la via]a

parazitar\. Dintre formele care tr\esc liber, men]ion\m speciile Dendrocoelum

lacteum (Planaria alb\) [i Planaria gonocephala.

2.2. Clasa Trematoda (Trematode)

Speciile din clasa Trematode (trema-trematos=gaur\, orificiu) sunt `n

exclusivitate parazite la animalele acvatice [i terestre. Ca adul]i paraziteaz\ aproape

exclusiv la vertebrate. Tegumentul la adult nu prezint\ cili [i este format dintr-o

cuticul\ nud\ sau acoperit\ total sau par]ial de ]epi (spini). Prezint\ dispozitive de

fixare pe gazd\ sub form\ de ventuze [i cârlige. Speciile endoparazite au corpul

incolor, nu prezint\ ochi. Tubul digestiv prezint\ un faringe aspirator [i un intestin

alc\tuit din dou\ ramuri simple sau ramificate.

2. 2. 1. Subclasa Monogene (Monogenea)

Cuprinde trematode ectoparazite la vertebratele inferioare, f\r\ schimbare

de gazde (monoxene) [i f\r\ alternan]\ de genera]ii (monogene). Ciclul evolutiv se

desf\[oar\ pe un singur animal. Prezint\ organe de fixare (ventuze, cârlige) foarte

bine dezvoltate, ca adaptare la via]a ectoparazitar\. Dimensiunile corpului sunt

relativ mici (0,5-6 mm, rar 30 mm).

Sunt viermi hematofagi; tubul digestiv prezint\ un singur orificiu

“bucoanal”, intestinul terminându-se orb, `n fund de sac. Paraziteaz\ la vertebratele

inferioare, `n special la pe[ti, unele specii p\trunzând `n camera branhial\, cavitatea

bucal\, vezica urinar\, cloac\ [i uretere. Larva trematodelor monogeme poart\

numele de oncomiracidiu.

Gyrodactylus elegans (fig. 13 A), produce girodactilaza, parazitând pe pielea

[i branhiile pe[tilor de ap\ dulce, `ntâlnindu-se frecvent la puietul de un an din

cresc\toriile de crap, cauzând uneori pagube mari. Prezint\ fenomenul de

poliembrionie (`n embrion se dezvolt\ dou\, trei genera]ii de embrioni, unul `n

interiorul altuia), deci `ntr-un ou se formaz\ mai mul]i embrioni. Este vivipar [i

na[te patru viermi tineri.

Dactylogyrus auriculatus (fig. 13 B), produce dactilogiloza, parazitând pe

branhiile ciprinidelor, cauzând uneori sl\birea [i moartea pe[tilor.

20

Fig. 13. Gyrod

Polystomum int

temporaria. ~n acest caz

cu cel al gazdei. Astfel c

larvele parazitului se ag

lun\, larva prezint\ feno

de larv\). O dat\ cu m

digestiv al acestuia [i de

treilea an.

1-gura; 2-faringe;

2. 2. 2. Subclasa

actylus elegans (A) [i Dactylogyrus auriculatus (B)

egerrium (fig. 14), tr\ie[te `n vezica urinar\ de la Rana

se constat\ o sincronizare a ciclului evolutiv al parazitului

ând broasca depune ou\le `n ap\, depune [i parazitul ou\le;

a]\ apoi de branhiile externe ale mormolocului. Dup\ o

menul de neotenie (matura]ie [i reproducere sexuat\ `n stare

etamorfoza mormolocului, larva parazitului trece `n tubul

aici `n vezica urinar\, unde ajunge la maturitate abia `n al

Fig. 14. Polystomum integerrimum 3-intestin; 4-ovar; 5-uter cu ou\; 6-testicul; 7-disc adeziv.

21 Digene (Digenea)

Cuprinde trematode endoparazite. ~n general au dou\ gazde, uneori trei cu

dimensiuni mai mari decât trematodele monogene. Ca organe de fixare au dou\

ventuze musculoase (bucal\ [i ventral\), f\r\ cârlige. ~ntre cele dou\ ventuze se

g\se[te porul genital, iar `n partea posterioar\ porul excretor. Sunt animale

hermafrodite [i produc un num\r mare de ou\; se `nmul]esc partenogenetic `n

stadiile larvare. Sunt considera]i ca fiind facultativ anaerobi, `ntrucât s-a constatat c\

ace[ti endoparazi]i folosesc uneori oxigenul.

Aparatul digestiv este format dun orificiul buco-anal, faringe, (de origine

ectodermic\) [i intestin mediu (de origine endodermic\), f\r\ ramifica]ii sau

ramificat. Digestia este predominant extracelular\ `n lumenul intestinului apoi este

terminat\ `n celulele epiteliului intestinal digestia intracelular\.

2. 2. 2. 1. Ordinul Echinostomidea

Acest ordin cuprinde specii care formeaz\ `n decursul ciclului vital un stadiu

larvar de cercar cu coad\ simpl\, cu numeroase glande cistogene [i cu o singur\

pereche de protonefridii.

Fasciola hepatica (Viermele mare de g\lbeaz\) (fig. 15), este agentul

etiologic al fasciolozei la ovine, bovine,caprine, suine [i alte specii de animale

domestice [i s\lbatice.Parazitul adult se localizeaz\ `n canalele biliare ale gazdei,

cauzând uneori obturarea c\ilor biliare. Fasciola hepatica se hr\ne[te `n mare parte

cu sânge,are corpul de culoare alb-cenu[ie, cu dimensiuni cuprinse `ntre 2-3 cm

lungime [i 0,8-1,3 cm l\]ime [i aspect foliaceu sau a unui sâmbure de dovleac mai

ascu]it la partea posterioar\.

Ciclul evolutiv la Fasciola hepatica (fig. 16).

Parazitul elimin\ prin orificiul genital numeroase ou\ ovale (130-150/µm)

de culoare aurie, uneori g\lbuie-c\r\mizie. ~n interior prezint\ o mas\ de celule

vitelogene, `n mijlocul c\reia se g\se[te celula-ou. Dup\ ce str\bat canalele biliare,

canalul coledoc [i intestinul gazdei, ou\le ajung `mpreun\ cu dejec]iile gazdei

definitive `n mediul exterior. Pentru dezvoltarea ulterioar\, ou\le trebuie s\ ajung\

`n mediul acvatic (iaz, râu), cu ajutorul [uvoaielor de ap\ (ploi).~n ap\ din oul

prev\zut cu c\p\cel (opercul) iese `n condi]ii de temperatur\ [i oxigenare

favorabile, o larv\ acoperit\ cu cili, numit\ miracidium. Aceast\ larv\ `noat\ activ,

nu se hr\ne[te [i dac\ `n 24 ore nu `ntâlne[te gazda intermediar\ Lymnaea (Galba)

truncatula, moare.

22

f-faringe; gl.c.-glande cochov-ovar; sd-spermiduct; utvt-viteloduct.

Fi1-ou; 2-miracidium;

Fig. 15. Fasciola hepatica iliere; in-intestin; og-orificiu genital; od-oviduct; oo-ootip;

-uter; t-testicul; vc-viteloduct comun; vb-ventuz\ bucal\;

g. 16. Ciclul evolutiv la Fasciola hepatica 3-sporochist; 4-redie; 5-redie con]inând redii fiice; 6-cercar;

7-metacercar; 8-adult.

23

~n cazul `n care `ntâlne[te gasteropodul Lymnaea, miracidul prev\zut cu un

stilet p\trunde `n corpul gazdei intermediare, localizându-se `n hepatopancreas. Aici

pierde cilii, se contract\ [i se transform\ `ntr-o mas\ celular\ imobil\ care

reprezint\ al doilea stadiu larvar,numit sporochist, care con]ine mase germinative

din care se va forma pe cale partenogenetic\ stadiul larvar urm\tor, redia (opt redii).

Subliniem deci c\ Fasciola hepatica se caracterizeaz\ prin heterogonie

(alternan]a de genera]ii, bisexuat\, `nso]it\ de fecunda]ie ca adult [i pe cale

partenogenetic\, f\r\ fecunda]ie `n stadiu larvar). De asemenea se observ\

fenomenul de pedogenez\, deci `nmul]irea `n stadiul de larv\.

Rediile sunt mobile, au form\ alungit\, sunt prev\zute cu tub digestiv drept,

f\r\ ramifica]ii, sistem nervos redus [i protonefridii. Rediile ies din sporochist [i se

hr\nesc intens `n corpul melcului. Cavitatea corpului rediei este plin\ cu mase

germinative din care se formeaz\ a doua genera]ie de redii (redii-fice), când

temperatura apei este sc\zut\, sau stadiul larvar urm\tor, de cercar la o temperatur\

de minim 10oC. Cercarii, `n num\r de 15-20, p\r\sesc corpul rediei printr-un

orificiu numit tocostom [i ies din corpul gazdei intermediare; ei au o organizare

superioar\, schi]ând organele adultului, iar la extremitatea posterioar\ prezint\ o

coad\ simpl\ musculoas\ care `i serve[te la `not. Dup\ câteva zile, dup\ unii autori

chiar ore se fixeaz\ pe plantele acvatice, se `nchisteaz\, devenind metacercari.

Metacercarii rezist\ 5-6 luni `n ap\ [i chiar 17 luni pe plante, fân [i

reprezint\ stadiul de invazie; ei ajung `n intestinul gazdei definitive prin ad\pare sau

prin consumul firelor de iarb\. ~n intestin chistul metacercarului se dizolv\, iar

parazitul tân\r str\bate tubul digestiv, trece `n cavitatea general\, iar de aici `n ficat,

canalele biliare, iar dup\ 2-3 luni devine adult.

Astfel, ciclul de dezvoltare al parazitului se caracterizeaz\ prin:

1. Schimb de gazde - ciclul evolutiv se realizeaz\ `n dou\ gazde, parazitul

fiind dixen (dis=dou\; xenos=gazd\);gazda definitiv\ (ovine, bovine,caprine, suine)

[i gazda intermediar\ (Lymnaea truncatula). Trecerea de la o gazd\ la alta se face

indirect, prin mediul extern.

2. Fenomenul de migra]ie - `n timpul dezvolt\rii sale parazitul, trece prin

mai multe medii de via]\: oaie-sol-ap\-Lymnaea-ap\-oaie.

3. Dezvoltare prin metamorfoz\ - parazitul trecând prin mai multe stadii

larvare: miracidium-sporochist-redie-cercar-metacercar.

4. Fenomenul de multiplicare - dintr-un singur ou pot lua na[tere sute de

indivizi.

24

Dicrocoelium lanceatum (Viermele mic de g\lbeaz\) (fig. 17), este agentul

etiologic al dicroceliozei. Paraziteaz\ ca adult `n canaliculele biliare la oi, capre,

taurine [i este mult mai mic comparativ cu Fascicola hepatica, având dimensiuni de

5-15 mm lungime [i prezint\ acela[i tip de organizare ca [i Fasciola hepatica.

Fig. 17. Dicrocoelium lanceatum (Aparatul digestiv [i aparatul genital) 1-canal deferent; 2-canalul lui Laurer; 3-esofag; 4-vezicul\ excretoare; 5-faringe; 6-glande cochiliere;7-glande vitelogene; 8-orificiul bucal; 9-orificiul genital; 10-ovar;11-punga cirului; 12-por excretor; 13-ramura intestinului; 14-receptacul seminal; 15-testicul; 16-uter; 17-ventuza bucal\; 18-viteloduct.

Ca particularit\]i men]ion\m: ramurile intestinale sunt simple, f\r\

diverticule [i dispuse paralel cu laturile corpului, testiculele situate `n jum\tatea

anterioar\ a corpului. ~n ciclul de dezvoltare miracidiul nu eclozioneaz\ `n mediul

extern (ap\), ci `n tubul digestiv al unor gesteropode terestre (Helicella candidula,

Zebrina detrita), unde `[i continu\ dezvoltarea. Cercarii sunt elimina]i pe firele de

25

iarb\, de unde sunt ingera]i de furnicile Formica fusca, `n care se dezvolt\

metacercarii, furnicile con]inând formele infestante. Stadiul de redie este suprimat.

2. 3. Clasa Cestode (Cestodes)

Cestodele sunt platelmin]i parazi]i `n toate stadiile de evolu]ie (dezvoltare).

Formele adulte paraziteaz\ `n corpul diferitelor vertebrate [i la om, `n special `n

intestin, producând teniazele. Aspectul morfologic al adul]ilor este mult deosebit de

cel al larvelor. Corpul este neted, turtit dorso-ventral, `n form\ de panglic\, de

culoare alb-l\ptos [i alc\tuit din trei regiuni: scolex (cap), gât [i corp (strobil\)

format din numeroase segmente (proglote). Capul are aspect de m\ciuc\.

Capul (scolexul) este prev\zut cu organe de fixare: ventuze musculoase,

rotunde sau ovale; bothrii sau fante de fixare (la botriocefal); bothridii organe de

fixare, puternice, musculoase; cârlige.

Gâtul (regiunea proliger\) este locul unde se formeaz\ noi segmente, prin

strangula]ii transversale. Procesul de formare al proglotelor poart\ denumirea de

strobila]ie.

Corpul propriu-zis (strobila) include totalitatea proglotelor tinere, adulte [i

b\trâne, `n num\r de trei pân\ la câteva sute. Segmentele se deosebesc prin form\

(cele tinere sunt scurte, cele adulte sunt p\trate iar cele terminale dreptunghiulare) [i

prin gradul de dezvoltare a aparatului genital, ultimele segmente fiind adev\ra]i saci

cu ou\.

La exterior, corpul este `nvelit cu o cuticul\ sub]ire, cu rol deosebit `n

absorb]ia substan]elor nutritive; datorit\ cheratinei este rezistent\ la ac]iunea

enzimelor digestive. Datorit\ parazitismului pronun]at lipse[te aparatul digestiv,

respirator, circulator, cât [i organele de sim]; se produce deci modificarea regresiv\

a organiza]iei lor.

Sistemul nervos este alc\tuit dintr-o pereche de ganglioni cerebroizi situa]i

`n scolex [i 6-10 cordoane nervoase longitudinale, care se continu\ prin proglote `n

toat\ strobila. Aparatul genital este hermafrodit [i se repet\ `n fiecare proglot\. La

cestode se produce autofecundarea sau fecundarea `ntre proglote diferite ale aceluia[

individ sau `ntre indivizi diferi]i.

2. 3. 1. Ordinul Pseudofilide (Pseudophylidea)

Cuprinde cestode care prezint\ pe scolex bothrii de forme [i dimensiuni

variabile. Strobila este lung\ de câ]iva milimetri la câ]iva metri. Unele specii sunt

monozoice, deci f\r\ o segmenta]ie evident\, `n timp ce majoritatea speciilor acestui

26

ordin sunt polizoice, cu strobila divizat\ `n numeroase proglote. Ciclul evolutiv se

desf\[oar\ cu schimb de gazde - gazda definitiv\ este reprezentat\ printr-o specie de

vertebrat [i una-dou\ sau mai rar trei gazde intermediare. Prima gazd\ intermediar\

este un crustaceu, iar a doua gazd\ intermediar\ este un vertebrat inferior, cel mai

adesea un pe[te. Prezint\ forme larvare pseudochistice (f\r\ vezicul\), de exemplu,

coracidium, procercoid, plerocercoid.

Diphyllobothrium latum (fig. 18), sau botriocefalul produce botriocefaloza

sau difilobotrioza; tr\e[te ca adult `n intestinul sub]ire la om [i la diferite mamifere

ichtiofage. Strobila cuprinde 3000-4500 de proglote [i poate m\sura 10-15m, fiind

cestodul cel mai lung. Proglotele mature sunt scurte [i late.

1-vierme adul7-Cyclops; 8-

Ciclu

intermediare

ou\le care a

`noat\ liber

(crustacee di

cilii [i devin

intestinului,

larvar numit

Fig. 18. Ciclul evolutiv la Diphyllobothrium latum t; 2-gazda definitiv\-omul; 3-ou; 4-ou larvat; 5-coracidium; 6-oncosfera; larv\ procercoid\; 9-pe[te; 10-larva plerocercoid\.

l evolutiv (fig. 18), se desf\[oar\ cu participarea a dou\ gazde

. ~n interiorul ou\lor ajunse `n mediul extern se formeaz\ embrionul;

jung `n ap\ pun `n libertate o larv\ ciliat\ numit\ coracidium, care

`n ap\. Dac\ aceast\ larv\ este `nghi]it\ de prima gazd\ intermediar\

n ordinul Cyclops, Diaptomus), `n intestinul acesteia coracidiul pierde

e o larv\ hexacant\ (oncosfer\) cu trei perechi de cârlige. Prin peretele

hexacantul ajunge `n cavitatea general\ [i se transform\ `n alt stadiu

procercoid. Ciclopii sunt la rândul lor ingera]i de un pe[te zoofag (cea

27

de a doua gazd\ intermediar\), se localizeaz\ de regul\ `n ovarul sau mu[chii

gazdei, transformându-se `n plerocercoid.

Omul (gazda definitiv\), se infesteaz\ cu Diphyllobothrium latum

consumând pe[te crud sau insuficient pr\jit. Plerocercoidul ajuns `n intestinul

sub]ire, se transform\ `n adult. De obicei la om evolueaz\ un singur exemplar de

botriocefal. Se cunosc `ns\ [i cazuri de infestare cu mai mul]i parazi]i, având o

ac]iune toxic\ asupra sângelui [i organelor hematopoetice, de spoliere a vitaminei

B12. Se ajunge `n acest fel la anemii grave de tip pernicios.

2. 3. 2. Ordinul Ciclofilide (Cyclophyllidea)

Cuprinde cele mai multe specii de cestode cu importan]\ sanitar\ sau

economic\ prin frecven]a parazitismului la mamifere [i p\s\ri. Speciile acestui

ordin au dimensiuni care variaz\ `ntre câ]iva mm [i 15 m lungime. Scolexul prezint\

patru ventuze (acetabule) [i nu rostm cu 1-2 coroane de cârlige (cro[ete) sau f\r\

cârlige.

Au o singur\ gazd\ intermediar\, `n general un vertebrat `n corpul c\ruia

ou\le sau oncosferele care con]in embrionul hexacant se transform\ `n diferite

forme larvare dup\ specie. Astfel, deosebim larve chistice sau veziculate care se

localizeaz\ `n diferite ]esuturi la vertebrate (cisticerc, cenur, echinococ), larve mici

cisticercoide care se localizeaz\ `n cavitatea general\ la nevertebrate (cisticercoid,

cryptocistis).

Taenia solium (fig. 19), este un parazit care tr\e[te ca adult `n intestinul

sub]ire la om (gazda definitiv\), iar `n stadiul larvar `n mu[chi la porc (gazda

intermediar\).

Fig. 19. Taenia solium

28

A-Ciclu evolutiv: 1-ou larvat; 2-larva hexacant\; 3-cisticerc; 4-tenie tân\r\;5-vierme matur; Scolexul este globulos, de aproximativ 1 mm, prev\zut cu o proeminen]\ `n

partea anterioar\, numit\ rostru [i patru ventuze. La baza rostrului se g\sesc dou\

coroane de cârlige sau cro[ete, cu care se fixeaz\ de pere]ii intestinului.

Strobila are dimensiuni de 2-5m [i chiar mai mult, format\ din 800-900

proglote de vârste diferite; proglotele mature sunt mai lungi decât late. Ou\le

embrioneaz\ `n uter, constituind embrionul hexacat (hexa=6; acantha=]epi, spini)

sau oncosfer\ - stadiu sub care se elimin\ la exterior odat\ cu proglotele b\trâne

care se desprind de strobil\.

Ciclul evolutiv. Ou\le de Taenia solium ajunse `n mediul exterior pot fi

`nghi]ite gazda intermediar\ care este porcul. Din ou iese larva hexacant\ care

perforeaz\ mucoasa intestinal\, fiind antrenat\ `n circuitul sanguin. Dup\ un timp se

localizeaz\ `n mu[chii gâtului, limb\, inim\,unde se transform\ `n alt stadiu larvar,

numit cisticerc (Cisticercus celulosae). Cisticercii se hr\nesc prin osmoz\ `n

detrimentul ]esutului parazitat. Cisticercul are m\rimea unui bob de maz\re `n care

se g\se[te lichid [i un scolex invaginat. Aceast\ larv\ se transform\ `n adult, numai

dac\ ajunge `n tubul digestiv al omului; sub influen]a bilei, scolexul cisticercului

evagineaz\ [i se fixeaz\ de mucoasa intestinului sub]ire. Omul se infesteaz\ prin

consumarea de “carne m\z\rat\”, deci carne de porc cu cisticerci, insuficient fiart\

sau pr\jit\.

Pericolul pe care `l prezint\ infestarea cu Taenia solium, const\ `n faptul c\

omul poate servi uneori ca gazd\ intermediar\. Ou\le pot ajunge `n gura omului de

pe mâinile murdare, iar de aici, `n intestin iese larva hexacant\ care p\trunde `n

curentul sanguin [i se tranform\ `n cisticerc. Dup\ localizarea cisticercilor deosebim

o cisticercoz\ cerebral\, ocular\, muscular\, cardiac\, congenital\, când oncosferele

ajung pe cale placentar\ `n corpul f\tului.

Taenia saginata (Taeniarhynchus saginatus) (fig. 20), este un parazit larg

r\spândit, ajungând la dimensiuni de 9-10 m. Ciclul evolutiv este foarte asem\n\tor

cu cel de la Taenia solium: parazitul adult tr\ie[te `n intestinul sub]ire al omului-

gazda definitiv\ iar gazde intermediare servesc taurinele. Omul se infesteaz\

consumând “carne m\z\rat\”; cisticercul de Taenia saginata se nume[te

Cysticercus bovis. Taenia saginata este tenia cea mai r\spândit\, mai ales `n ]\rile

unde se consum\ biftecuri `n sânge. Spre deosebire de Taenia solium, la care

proglotele mature sunt eliminate câte 5-6 buc\]i sub form\ de panglici imobile, la

Taenia saginata, proglotele se elimin\ câte una, sunt mobile [i adesea ies `n mod

activ `ntre scaune prin orificiul anal al bolnavului.

29

Multiceps

ciob\nesc, lupului,

l\]ime. Ou\le elim

intermediar\, onco

larvar numit coenur

Coenurul es

la 100 de scolec[i

Fig. 20. Taenia saginata

multiceps, este un parazit care tr\ie[te `n intestinul câinelui

vulpii-gazda definitiv\. Are dimensiuni de 1 m lungime [i 5 mm

inate de câine sunt `nghi]ite de oi, capre, om, taurine-gazda

sfera se localizeaz\ `n creier unde se transform\ `ntr-un stadiul

(Coenurus cerebralis) (fig. 21).

Fig. 21. Multiceps multiceps -sec]iune transversal\ prin larva coenur.

te mai mare decât cisticercul de la Taenia solium [i con]ine pân\

invagina]i dispu[i `n mai multe grupe; provoac\ c\piala sau

30

cenuroza cerebral\ a oilor ce produce moartea acestora. Câinele, lupul [i vulpea se

infesteaz\ consumând creier de oaie cu cenur.

Fig.22. Echinococus granulosus c-cir; cd-canal deferent; gl.v.-gland\ vitelogen\; ot-ootip; ov-ovar; pc-punga cirului; r-rostru; rs-receptacul seminal; t-testicule; ut-uter; vt-ventuze; v-vagin.

Echinococcus granulosus

(Taenia echinococcus) (echinococul) (fig.

22) este cel mai mic cestod, având ca

gazd\ definitiv\ câinele, lupul, vulpea, iar

ca gazd\ intermediar\ oaia, alte animale

copitate [i omul, producând boala numit\

echinococcoz\ sau hidatidoz\. Forma

adult\ are 2-6 mm lungime [i este format

dintr-un scolex [i 3-4 proglote. Scolexul

are un rostru proeminent armat cu o dubl\

coroan\ de cro[ete [i patru ventuze.

Strobila are trei proglote (tân\r\, matur\ [i

b\trân\).

Infestarea cu echinococ prezint\

un mare pericol, `ntrucât stadiul larvar

numit chist hidatic sau echinococ cre[te,

atingând dimensiunile unui cap de copil

sau chiar mai mari. Acest stadiu vezicular

are o structur\ complex\, fiind sediul unei

`nmul]iri vegetative (prin `nmugurire)

foarte intense. Se formeaz\ astfel vezicule

fiice `n care se formeaz\ noi scolec[i- prin

`nmugurire, iar `n acestea se formeaz\

vezicule nepoate. ~n dezvoltarea sa,

chistul hidatic ac]ioneaz\ asupra

organismului prin mecanismul

compresiunii directe, producând tulbur\ri

grave [i chiar distrugeri de ]esuturi [i de

asemenea prin toxinele eliminate de

parazit.

Omul se poate infesta cu echinococ atingând câinii pe p\rul c\rora se pot

afla ou\ cu oncosfere de echinococ. Câinii [i alte carnivore se infesteaz\ consumând

carnea animalelor ce con]ine chistul de echinococ.

31

32

~NTREB|RI {I TEME RECAPITULATIVE

1. Care sunt caracterele generale ale platelmin]ilor?

2. Care este clasificarea platelmin]ilor?

3. Care este modul de via]\ al turbelaritelor?

4. Da]i exemple de trematode ectoparazite.

5. Descrie]i ciclul evolutiv la Fasciola hepatica

6. Care sunt caracterele generale ale cestodelor?

7. Descrie]i ciclul evolutiv la Diphillobothrium latum.

8. Descrie]i ciclul evolutiv la Taenia solium.

9. Da]i exemple de cestode care paraziteaz\ la animalele de ferm\ (ca adult sau `n

stadii larvare).