Suport de curs Management în construcții II Sem.2, 2014/2015

1 | P a g e C u r s 2

– CURS 2 –

2. PLANIFICAREA SI ORGANIZAREA EXECUTIEI LUCRARILOR DE C-MONTAJ

PRIN METODE MATEMATICO-GRAFICE DE TIP CICLOGRAME

2.1 Elemente de fundamentare

2.2 Metode de planificare și organizare a execuției proceselor SIMPLE de construcții

2.2.1 Metoda succesiunii

2.2.2 Metoda in paralel

2.2.3 Metode mixte

2.2.4 Concluzii

Suport de curs Management în construcții II Sem.2, 2014/2015

2 | P a g e C u r s 2

2. PLANIFICAREA SI ORGANIZAREA EXECUTIEI LUCRARILOR DE C-M PRIN

METODE MATEMATICO-GRAFICE DE TIP CICLOGRAME

2.1 Elemente de fundamentare

Planificarea şi organizarea proceselor simple de construcţii reprezintă o modalitate de desfăşurare a execuţiei unei lucrări elementare în timp şi spaţiu, în care forţa de muncă, mijloacele de muncă şi obiectele muncii, trec în mod succesiv de la un sector la altul, materializând lucrarea componentă a produsului construcţie.

Proces simplu este acea parte a procesului de producţie din construcţii, care se execută

într-un anumit interval de timp de un executant individual sau de grup, pe un anumit loc de

muncă, prevăzut cu mijloace de muncă adecvate, acţionând asupra unor obiecte ale muncii, în

cadrul unei tehnologii specifice.

În funcţie de valoarea duratei (ritmului) de execuţie pe succesiunea sectoarelor, operăm cu procese simple neritmice şi procese simple ritmice.

Procesele simple neritmice se definesc ca fiind procesele a căror ritmuri diferă de la un sector la altul. Variabilitatea ritmurilor de lucru pe succesiunea sectoarelor rezultă ca urmare a volumelor de lucrări diferite pe sectoare, şi implicit a volumelor de muncă, în condiţiile păstrării constante a componenţei formaţiei de lucru. În această situaţie, ritmurile de lucru ale unui proces simplu neritmic i se notează astfel:

��� ≠ ��� … ��� ≠ ���� … ��� ≠ ��

Procesele simple ritmice sunt procesele care au ritmurile egale pe succesiunea sectoarelor. Egalitatea ritmurilor de lucru pe toate sectoarele este determinată de egalitatea sensibilă a volumelor de lucrări pe sectoare (se admit variaţii de 10-15%) şi implicit egalitatea volumelor de muncă aferente, prin păstrarea constantă a componenţei formaţiei de lucru.

��� = ��� … ��� = ���� … ��� = �� = ��

Pentru planificarea-programarea execuţiei proceselor simple se pot folosi următoarele metode:

1. metoda succesiunii;

2. metoda în paralel;

3. metode mixte.

În metodele de planificare şi organizare a execuţiei proceselor simple de construcţii intervin o serie de termeni ce se identifică prin folosirea următoarelor notaţii:

• procese simple: 1, 2, … i, i+1, …, n-1, n; (termen general i)

• sectoare: A, B, … I, I+1, … k; (termen general I)

• volumele de lucrări ale procesului i pe succesiunea sectoarelor: ��, ��,... ��,... ��;

• volumele de muncă consumate în procesul i pe fiecare sector: ���,���,...���,...���;

Suport de curs Management în construcții II Sem.2, 2014/2015

3 | P a g e C u r s 2

• duratele (ritmurile) de execuție ale procesului i pe fiecare sector: ���,���,...���,...���;

• nr. de muncitori din formația de lucru ce execută procesul i, considerat constant: ri ;

• numărul de formații de lucru ce execute procesul i: bi ;

2.2 Metode de planificare și organizare a execuției proceselor simple de construcții

2.2.1 Metoda succesiunii

Metoda succesiunii constă în faptul că execuţia procesului simplu se realizează prin

trecerea formaţiei de lucru, în mod succesiv şi continuu pe toate sectoarele.

Metoda succesiunii se aplică atât pentru procesele simple neritmice, cât şi pentru procesele simple ritmice.

2.2.1.1 Metoda succesiunii pentru execuţia unui proces simplu neritmic

Procesul simplu neritmic i este procesul cu ritmuri diferite pe succesiunea sectoarelor:

��� ≠ ��� … ��� ≠ ���� … ��� ≠ ��

Ciclograma execuţiei unui astfel de proces este o reprezentare grafică care are aspectul unei linii frânte, ce poartă şi denumirea de lanţ elementar neritmic (fig. 3).

Se consideră un proces neritmic având ritmurile de lucru următoare:

���= 4 zile,

���= 6 zile,

���= 4 zile,

���= 8 zile,

���= 6 zile,

���= 2 zile

Durata de execuţie a procesului, simplu neritmic i pe toate sectoarele este egală cu suma ritmurilor de lucru de pe fiecare sector:

�� = � ���

��� [� !"!#$%&�'&%"]

TTTTeeee = 4 + 6 + 4 + 8 + 6 + 2 = 30 zile lucrătoare

Suport de curs Management în construcții II Sem.2, 2014/2015

4 | P a g e C u r s 2

Figura 3. Ciclograma execuţiei unui proces simplu neritmic i prin metoda succesiunii.

2.2.1.2 Metoda succesiunii pentru execuţia unui proces simplu ritmic

Procesul simplu ritmic i este procesul cu ritmuri de lucru egale pe toate sectoarele:

��� = ��� … ��� = ���� … ��� = �� = ��

Ciclograma execuţiei unui proces simplu ritmic pune în evidenţă o linie continuă ce se defineşte şi ca lanţ elementar ritmic.

Pentru exemplificarea numerică a acestei variante procedurale se consideră un proces simplu ritmic i ce se desfăşoară pe k = 6 sectoare, utilizând bi = 1 formaţie de lucru, cu un ritm de execuţie pe succesiunea sectoarelor de ti = 6 zile.

Durata de execuţie a întregului proces simplu ritmic i este suma ritmurilor de lucru pe succesiunea sectoarelor. Execuţia procesului simplu ritmic i, în condiţiile date, se realizează prin metoda succesiunii în 36 de zile.

�� = � ���

���= + × ��[� !"!#$%&�'&%"]

TTTTeeee= 6 x 6 = 36 zile lucrătoare

Suport de curs Management în construcții II Sem.2, 2014/2015

5 | P a g e C u r s 2

Figura 4. Ciclograma execuţiei unui proces simplu ritmic i prin metoda succesiunii

2.2.1.3 Concluzii privind aplicarea metodei succesiunii pentru execuţia unui proces simplu

Organizarea execuţiei lucrărilor sau proceselor simple de construcţii folosind metoda succesiunii prezintă o serie de aspecte pozitive şi negative ce trebuie cunoscute.

Ca aspecte pozitive se menţionează:

• asigurarea continuităţii producţiei, prin faptul că formaţia de lucru trece în mod succesiv şi fără întrerupere de pe un sector pe altul;

• uniformitatea producţiei, care se obţine prin menţinerea componenţei formaţiei de lucru, care se deplasează de pe un sector pe altul cu o ritmicitate constantă (la execuţia în succesiune ritmică);

• folosirea unui număr redus de muncitori, ceea ce contribuie la reducerea unor cheltuieli de organizare legate de cazare, masă, transport etc.

Ca aspecte negative se pot remarca următoarele:

• durata de execuţie a procesului simplu este relativ mare;

• cheltuielile indirecte sunt crescute, datorită creşterii duratei de execuţie;

• efecte mărite privind imobilizarea fondurilor.

Suport de curs Management în construcții II Sem.2, 2014/2015

6 | P a g e C u r s 2

2.2.2 Metoda in paralel

Metoda de lucru în paralel constă în faptul că execuţia procesului simplu are loc

concomitent pe toate sectoarele. Metoda se recomandă în cazul în care se pune problema

reducerii la minimum a duratei de execuţie a procesului simplu.

Pentru aplicarea metodei în paralel la execuţia proceselor simple este necesar să se respecte următoarele condiţii:

• trebuie să dispunem de front total de lucru materializat, care să permită atacarea execuţiei procesului simplu pe toate sectoarele;

• numărul de formaţii de lucru trebuie să fie egal cu numărul de sectoare, fiecărui sector corespunzându-i câte o formaţie de lucru;

• formaţiile astfel distribuite pe sectoare încep lucrul în acelaşi timp.

Asemănător metodei succesiunii, şi metoda în paralel este aplicabilă atât pentru procesele simple neritmice, cât şi pentru procesele simple ritmice.

2.2.2.1 Metoda în paralel pentru execuţia unui proces simplu neritmic

Procesul simplu neritmic i poate să prezinte o durată de execuţie diferită de la un sector la altul, datorită:

• diferenţei de productivitate a formaţiilor de lucru sau a componenţei acestora;

• datorită variabilităţii volumelor de lucrări şi implicit a volumelor de muncă pe succesiunea sectoarelor.

Durata totală de execuţie (termenul de execuție) a procesului simplu neritmic i este dată, în acest caz (fig. 5) de ritmul de lucru cel mai mare înregistrat pe unul din sectoare:

�� = -./0���1

Pentru exemplificarea metodei se adoptă acelaşi proces neritmic i studiat la metoda succesiunii. Datorită utilizării unui număr de formaţii de lucru bi egal cu numărul de sectoare k, ciclograma procesului neritmic se prezintă sub forma unui lanţ elementar divizat neritmic (fig. 5) cu durata de execuţie:

�� = -./0���1= 8 zile

Suport de curs Management în construcții II Sem.2, 2014/2015

7 | P a g e C u r s 2

Figura 5. Ciclograma execuţiei unui proces simplu neritmic i prin metoda în paralel

2.2.2.2 Metoda în paralel pentru execuţia unui proces simplu ritmic

În situaţia în care există posibilitatea împărţirii frontului total de lucru în sectoare asemănătoare cu volume de lucrări, respectiv volume de muncă aproximativ egale, procesul simplu i devine proces ritmic.

Durata totală de execuţie a procesului simplu ritmic i este dată de ritmul procesului i (ti):

Te = ti [zile lucratoare]

Ciclograma procesului simplu ritmic i se prezintă, în acest caz, sub forma unui lanţ

elementar divizat ritmic.

Pentru exemplificarea metodei, în vederea comparării duratelor de execuţie, vom considera acelaşi proces simplu ritmic i cu k = 6 sectoare, bi = 6 formaţii şi un ritm de execuţie de 6 zile pe fiecare sector (ti = 6 zile).

De asemenea, trebuie semnalat faptul că, în această ipostază, formaţiile de lucru utilizate pe succesiunea sectoarelor trebuie să prezinte aceeaşi componenţă şi să aibă o productivitate constantă. Întrucât aceste condiţii sunt dificil de îndeplinit, metoda în paralel rămâne o procedură teoretică cu aplicabilitate redusă pentru executarea proceselor simple ritmice.

Suport de curs Management în construcții II Sem.2, 2014/2015

8 | P a g e C u r s 2

Figura 6. Ciclograma execuţiei unui proces simplu ritmic i prin metoda în paralel

2.2.2.3 Concluzii privind aplicarea metodei în paralel pentru execuţia unui proces simplu

Metoda în paralel utilizată pentru planificarea-programarea şi organizarea execuţiei lucrărilor sau proceselor simple de construcţii, aduce o serie de avantaje şi dezavantaje ce se impun a fi semnalate.

Metoda în paralel prezintă următoarele avantaje :

• scurtarea duratei de execuţie a procesului simplu analizat;

• reducerea unor cheltuieli indirecte ;

• micşorarea efectului imobilizării fondurilor.

Ca principale dezavantaje ale acestei metode se menţionează :

• necesitatea recrutării şi folosirii unui număr sporit de formaţii de lucru; • utilizarea unui mare număr de muncitori/utilaje; • creşterea unor cheltuieli de organizare de şantier (pentru cazare, masă,

transport, depozitarea materialelor etc).

Suport de curs Management în construcții II Sem.2, 2014/2015

9 | P a g e C u r s 2

2.2.3 Metode mixte

Procedurile analizate pana acum reprezintă cazuri extreme, deoarece metoda succesiunii realizează o durată mare de execuţie a proceselor simple utilizând o singură formaţie de lucru, iar metoda în paralel o durată minimă, dar un număr mare de formaţii.

Practic există situaţii intermediare, când nici una dintre metodele menţionate nu se poate aplica întrucât:

• se indică o durată de execuţie care se situează între durata rezultată prin aplicarea metodei succesiunii şi cea a metodei în paralel;

• dispunem de un număr de formaţii de lucru mai mic decât cel pretins în metoda în paralel;

• nu putem asigura un front total de lucru materializat care să permită atacarea execuţiei simultane, pe toate sectoarele, a proceselor simple.

In astfel de împrejurări se recomandă folosirea metodelor mixte de planificare şi organizare a execuţiei proceselor simple, ce se prezintă în următoarele variante:

1. metoda paralel-succesivă; 2. metoda succesiv-paralelă; 3. metoda lanţului elementar divizat

Pentru exemplificarea metodelor, se consideră un proces simplu ritmic i desfăşurat pe K = 6 sectoare, utilizând bi = 3 formaţii de lucru, cu un ritm de lucru egal pe toate sectoarele, având valoarea ti = 6 zile.

2.2.3.1 Metoda paralel-succesivă pentru execuţia unui proces simplu ritmic

Modul de organizare al execuţiei lucrărilor în această metodă constă în faptul că cele 3 formaţii de lucru atacă şi execută procesul i în paralel (concomitent) pe primele 3 sectoare, iar după terminarea acestora, formaţiile de lucru se deplasează pe succesiunea celorlalte 3 sectoare unde atacă şi execută procesul i tot în paralel.

Durata totală de execuţie a procesului simplu ritmic i în această procedură se determină cu relaţia:

�� = �2�

× �� [zile lucratoare]

unde: k - numărul de sectoare; bi - numărul de formaţii de lucru utilizat; ti - ritmul de execuţie al procesului i.

Pentru valorile adoptate:

�� = 34 × 3 = 56 [zile lucratoare]

În cazul în care raportul K/b rezultă sub forma unui număr fracţionar, se va lua numărul întreg imediat superior, ceea ce corespunde situaţiei că una din formaţii lucrează pe un număr mai mic de sectoare.

Suport de curs Management în construcții II Sem.2, 2014/2015

10 | P a g e C u r s 2

Figura 7. Ciclograma execuţiei unui proces simplu ritmic i prin metoda în paralel-succesivă

Durata totală de execuţie a procesului simplu ritmic i s-a redus, comparativ cu durata corespunzătoare metodei succesiunii, proporţional cu numărul de formaţii de lucru bi folosit (bi = 3 formaţii de lucru).

789.;. = 36� !" → 789.?;. = @A@ = 12 [zile lucrătoare]

2.2.3.2 Metoda succesiv-paralelă pentru execuţia unui proces simplu ritmic

Metoda succesiv-paralelă este tot o metodă mixtă de execuţie care combină elemente ale celor două proceduri într-o manieră organizatorică specifică. Fiecare formaţie de lucru atacă şi execută procesul i ritmic, în paralel pe o succesiune de câte 2 sectoare.

Pentru studiul de caz propus, formaţia 1 execută procesul i pe sectoarele 1 şi 2, formaţia 2 pe sectoarele 3 şi 4, iar formaţia 3 pe ultimele două sectoare 5 şi 6.

Durata totală de execuţie a procesului simplu ritmic i, pe succesiunea sectoarelor este dată de relaţia:

�� = �2�

× �� [zile lucratoare]

unde: k - numărul de sectoare; bi - numărul de formaţii de lucru utilizat; ti - ritmul de execuţie al procesului i.

Suport de curs Management în construcții II Sem.2, 2014/2015

11 | P a g e C u r s 2

Pentru valorile adoptate:

�� = 34 × 3 = 56 [zile lucratoare]

Figura 8. Ciclograma execuţiei unui proces simplu ritmic i prin metoda în succesiv-paralelă

Durata totală de execuţie a procesului simplu ritmic i prin metoda succesiv-paralelă este egală cu valoarea duratei rezultată în metoda paralel-succesivă. Diferenţa dintre cele două metode este de natură organizatorică, fiind dependentă însă, de gradul de asigurare al frontului parţial de lucru pentru procesul i. Pentru metoda paralel-succesivă, în studiul de caz propus, este necesară asigurarea unui front parţial de lucru de 50% pentru atacarea execuţiei lucrărilor în procesul i, iar pentru metoda succesiv-paralelă, în aceleaşi condiţii, este necesară asigurarea unui front parţial de lucru în proporţie de 100% (consideratie echivalenta).

Cele două proceduri reprezintă modalităţi organizatorice de execuţie a unui proces simplu ritmic i, în cadrul aceleiaşi durate totale de execuţie.

Suport de curs Management în construcții II Sem.2, 2014/2015

12 | P a g e C u r s 2

2.2.3.3 Metoda lanţului elementar divizat modulat ritmic

Utilizarea acestei metode este recomandată în cazul în care dorim să scurtăm durata de execuţie a procesului simplu ritmic i prin folosirea unui număr sporit de formaţii de lucru, în condiţiile predării sectoarelor într-o anumită ritmicitate.

Aceasta impune ca fiecare formaţie de lucru să înceapă execuţia procesului i cu un decalaj constant Koi (modulul de ritmicitate) faţă de formaţia precedentă, astfel încât predarea lucrărilor să se facă în aceeaşi ritmicitate Koi. Prin această formă organizatorică de execuţie a procesului i, lanţul elementar ritmic se transformă în lanţ elementar divizat modulat ritmic.

Durata totală de execuţie a procesului simplu ritmic i pe cele k sectoare se determină astfel:

�� = �� + (� − 5) × HI� [zile lucrătoare]

unde: k - numărul de sectoare; ti - ritmul de execuţie al procesului i; Koi – modulul de ritmicitate în care se execută procesul i.

Figura 9. Ciclograma execuţiei unui proces simplu ritmic i prin

metoda lanțului elementar divizat modulat ritmic

Pentru valorile parametrilor propuşi pentru exemplificare, se stabilește durata totală de execuţie a procesului i, rezultând:

�� = 3 + (3 − 5) × 6 = 53 [zile lucrătoare]

unde: k = 6 sectoare, ti = 6 zile lucrătoare, bi = 3 formatii, Koi = ti/bi = 6/3 = 2 zile lucrătoare

Suport de curs Management în construcții II Sem.2, 2014/2015

13 | P a g e C u r s 2

Din analiza ciclogramei prezentate în figura aferentă acestei metode se observă că procesul i este realizat prin suprapunerea a 3 succesiuni ritmice defazate: formaţia 1 execută în succesiune lucrările din sectoarele 1 şi 4, formaţia 2 execută prin altă succesiune lucrările pe sectoarele 2 şi 5, iar formaţia 3 execută prin a 3-a succesiune lucrările de pe sectoarele 3 şi 6.

Metoda lanţului elementar divizat modulat ritmic este o procedură ce se recomandă pentru reducerea duratelor de execuţie a proceselor ritmice.

2.2.4 Concluzii

Planificarea şi organizarea proceselor simple de construcţii presupune cunoaşterea tehnologiei de execuţie a fiecărui proces supus analizei.

Tehnologia de execuţie a proceselor simple se stabileşte prin proiectul tehnologic aferent proiectului tehnic al obiectivului de investiţie. Acest proiect tehnologic va pune în evidenţă metodele de lucru, utilajele şi echipamentele, organizarea locului de lucru, diviziunea muncii între membrii formaţiei de lucru, succesiunea operaţiilor etc., astfel încât realizarea procesului simplu să se desfăşoare în cele mai convenabile condiţii de muncă.

Alegerea metodelor de lucru se face pe baza unui studiu comparativ între mai multe variante, urmărind atingerea unor parametrii tehnico-economici performanţi pentru realizarea proceselor: durată de execuţie redusă, productivitate sporită, consumuri de materiale, manoperă şi utilaje corespunzătoare normelor, precum şi costuri de producţie cât mai scăzute.

Elaborarea sistemelor de planificare pentru execuţia proceselor simple de construcţii presupune:

• analiza temeinică a proiectului la nivelul procesului simplu considerat;

• structurarea produsului construcţie, în care se desfăşoară execuţia procesului simplu, în sectoare de lucru pe cât posibil asemănătoare;

• stabilirea tehnologiei de execuţie a procesului simplu, corespunzător metodei de lucru adoptate;

• calculul volumului de lucrări pentru procesul simplu analizat, pe succesiunea sectoarelor, prin antemăsurătoarea proiectului de execuţie;

• determinarea volumului de muncă (manoperă) necesar realizării procesului simplu, pe baza normelor de timp sau a normelor de producţie ale executantului;

• alegerea numărului de muncitori şi de formaţii de lucru pentru execuţia procesului simplu, în raport cu mărimea frontului de lucru;

• evaluarea duratei de execuţie (ritmului) a procesului simplu şi definirea acestuia ca proces neritmic sau ca proces ritmic;

• adoptarea metodei de planificare pentru execuţia procesului simplu, în corelaţie cu durata de execuţie propusă şi cu resursele disponibile ale unităţii de construcţii executante.

Cunoaşterea şi înţelegerea metodologiei procedurale de planificare şi organizare a proceselor simple, asociată cu stăpânirea cerinţelor tehnologice şi organizatorice de execuţie, permite analiştilor de sistem planificatori trecerea la elaborarea şi utilizarea metodelor de planificare şi organizare a proceselor complexe de construcţii.