Curs1

Cap I Bazele teoretico-metodologice ale analizei economico-financiare

1

1. Necesitatea , importanta si rolul analizei economico-financiare

2. Sistemul de informatii – premisa a analizei economico - financiare

3. Continutul procesului de analiza economico-financiara

4. Tipologia analizei economico-financiare

5. Studiul factorilor care influenteaza rezultatele activitatii economice

6. Metode si tehnici ale analizei economico-financiare

1. Necesitatea , importanta si rolul analizei economico-financiare

In literatura de specialitate, regasim firma definita drept grup uman ierarhizat care

utilizeaza mijloacele intelectuale, fizice, financiare, conform unor obiective bine stabilite,

delimitate de motivatia profitului, realizabil in conditiile obtinerii de valoare.

Creare de

valoareProfit

Mijloace

materiale

Mijloace

intelectuale

Mijloace

financiare

Mijloace

fizice

Schema 1.1. Firma si crearea de valoare

Obtinerea de valoare depinde de cresterea de venit, iar aceasta se concretizeaza atunci

cand produsele sau serviciile firmei sunt preferate celor oferite de concurenta. Stagnarea

venitului atrage implicit deprecierea valorii si regresul firmei. Stimularea cresterii

venitului are nevoie de indicatori economico-financiari, indicatori care sa fie utilizati nu

ca un mijloc, ci ca un scop. Folosirea indicatorilor economico- financiari pentru

masurarea succeselor firmei este de fapt modalitatea de reflectare a performantelor

economico- financiare. Iar aceasta este posibila cu ajutorul analizei economico-

financiare. Iata ca intilnim in acest fel o prima modalitate de definire a analizei

economico – financiare: ansamblu de concepte, tehnici si instrumente utilizate in tratarea

informatiilor cu scopul de a se contura situatia unei firme, de a se stabili nivelul

performantelor sale.

Astfel, performanta ca actiune trebuie inteleasa drept capacitate comportamentala

(indiferent de ce sistem este vorba) de a obtine un anume rezultat situat valoric la nivele

de referinta care sa o defineasca (nivele la scara sectorului de activitate, concurentei,

valori posibile in cazuri similare sau chiar cu alti parametri). Rezultatele masoara


2

performanta, de fapt definind-o atunci cind se situeaza la cote considerate a exprima

performanta.

In teoria si practica economico – financiara a ultimilor ani frecvent se foloseste atit

singularul cit si pluralul atunci cind se abordeaza probleme legate de performanta. De

pilda se vorbeste de performanta firmei precum si despre analiza performantelor frecvent

financiare ale firmei. In mod normal, spectrul performantelor firmei este mult mai larg; el

trebuie sa cuprinda si alte “performante”cuantificabile sau nu economic, tehnico –

economice, de protectie a mediului, manageriale etc. Pe baza unei asemenea extensii se

poate avansa ideea unui sistem al performantelor firmei, in esenta lor economice si

financiare sau de sistem al performantei economico – financiare a firmei. Aprecierea

starii de performanta a firmei, caracterizarea sistemului de performante economico-

financiare este realizabila prin analiza economico-financiara.

In acelasi context, trebuie adaugate acceptiunii de activitate practica conferite analizei

economico–financiare, si cele de disciplina stiintifica respectiv de activitate de cercetare.

Sfera utilizatorilor informatiilor asigurate prin analiza economico-financiara este extrem

de larga. Pot manifesta interes privind situatia economico-financiara a unei firme

caracterizata prin analiza economico-financiara creditorii financiari, actionarii sau

asociatii, manageri, furnizorii si alti creditori comerciali, clientii, personalul angajat,

investitorii prezenti si potentiali, guvernul si institutiile sale. Informatiile solicitate

analizei economico-financiare difera de la un utilizator la altul in functie de interesul

acordat situatiei firmei.

Analiza

economico-

financiara

Creditori

comerciali

Institutii

bancare

Guvernul

si

institutiile

Actionari

sau

asociati

Personalul

angajat

Clienti

Manageri

Schema 1.2 Analiza economico-financiara si principalele categorii de utilizatori ai

informatiilor sale


3

Astfel:

• Creditorii financiari sunt interesaţi de informaţiile care le permit să determine

dacă împrumuturile acordate şi dobânzile aferente vor fi rambursate la scadenţă;

• Actionarii sunt interesati de informatii privind evolutia cursului bursier pe

actiune, de capacitatea firmei de a desfasura activitate rentabila, de masura si

modalitatea in care profiturile sunt repartizate ca dividende, de capacitatea firmei

de a plati dividende;

• Managerii sunt interesati de rezultatele economico-financiare ale firmei pe

ansamblu, avind in vedere rolul hotaritor al acestora in procesul decizional;

• Furnizorii şi alţi creditori comerciali sunt interesaţi de informaţiile care le permit

să determine dacă sumele ce le sunt datorate vor fi plătite la scadenţă;

• Clienţii sunt interesaţi de informaţii despre continuitatea activităţii unei firme, cu

scopul asigurarii continuitatii in conditii normale a propriei activitati;

• Personalul angajat este interesat de starea de stabilitate şi profitabilitate a firmei,

de informaţii privind capacitatea firmei de a platii remuneraţii, pensii şi alte

avantaje, precum şi oportunităţi profesionale;

• Guvernul şi instituţiile sale sunt interesate de alocarea resurselor şi, implicit, de

activitatea firmelor. Aceştia solicită informaţii şi pentru a reglementa activitatea

firmelor, pentru a determina politica fiscală şi ca bază pentru calculul venitului

naţional şi al altor indicatori statistici similari;

Prin informatiile furnizate de analiza economico-financiara, sunt influentate deciziile

utilizatorilor de a hotărî când să cumpere, să păstreze sau să vândă o investiţie de capital,

de a evalua răspunderea sau gestionarea managerială, de a evalua capacitatea firmei de a

plăti şi de a oferi alte beneficii angajaţilor săi, de a evalua garanţiile pentru creditele

acordate firmei, de a determina politicile de impozitare, de a determina profitul şi

dividendele ce se pot distribui, de a elabora şi a utiliza date statistice despre venitul

naţional.

Se pune problema categoriilor de firme ce pot recurge la analiza economico-financiara.

Ceea ce trebuie precizat este ca analiza economico-financiara este indiscutabil necesara

atit pentru firmele in dificultate cit si pentru firmele cu performante normale sau

superioare celor previzionate. Starea firmei in momentul realizarii analizei economico-

financiare ii delimiteaza insa obiectivele.


4

Stabilirea cauzelor ce au generat starea de dificultate

Estimarea posibilitatilor de remediere a starii de dificultate

Prezentarea unui pachet de masuri ce se po t concretiza in

revigorarea activitatii intreprinderii

Performante

normaleInstrument de control al performantelor

Identificarea cauzelor ce au permis realizarea unor

performante superioare

Prezentarea eventualelor masuri ce asigura mentinerea

performantelor superioare

Dificultate

Performante

superioare

S

t

a

r

e

a

f

i

r

m

e

i

Obiective

ale analizei

economico-

financiare

Schema 1.3 Starea firmei si obiectivele analizei economico-financiare

Indiferent de starea firmei in momentul relizarii analizei economico-financiare, de

utilizatorii informatiilor obtinute, prin analiza economico-financiara trebuie sa se asigure

cercetarea realitatii obiective, stabilirea variabilelor cheie ale procesului de dezvoltare,

identificarea de noi surse de avantaj concurential.

2. Sistemul de informatii – premise a analizei economico - financiare

“Contabilitatea este sursa privilegiata de informatii, pentru orice analiza stategica si

financiara”.

N. Feleaga

Pentru a schita formarea blocului informational al analizei economico - financiare in

general, pe baza contabilitatii armonizate cu Standardele Internationale in special, se

impune o ierarhie a acestora (chiar daca nu implica parametrizarea absoluta) din punct de

vedere al gradului de concentrare a informatiei.

In acest sens, s-ar putea construi blocuri, modularizari, „etajari” informationale avind ca

sursa de informare contabilitatea si natural alte determinari, avind in vedere continutul

procesului de analiza economico-financaiara. Astfel de blocuri sau modularizari

informationale ar putea fi:

a) Blocul, respectiv modulul „A” care se refera la informatiile cu grad mare, chiar

maxim de concentrare, care prin mecanismele contabilitatii se reflecta in bilantul,

contul de profit si pierderi sau mai bine zis in situatiile financiare anuale. Sunt

informatii care sunt oferite analistului prin contabilitatea financiara a firmei.

b) Blocul, respectiv modulul „B” care priveste informatiile furnizate de

contabilitatea de gestiune, respectiv de conturile de gestiune, implicit analitice ale

acestora, cu referire speciala la costurile pe produse (inclusiv la costurile directe

ce le incorporeaza). Tot in acest bloc se includ si informatiile analitice ale unor

conturi de bilant si respectiv ale veniturilor si cheltuielilor contului de profit si


5

pierdere.

c) Blocul, respectiv modulul „C” in care se cuprind de regula informatii primare,

instrumental constituite prin bugetare analitica, ca de exemplu: consumurile fizice

de resurse, preturile de cumparare pe unitate de resursa consumata, insasi preturile

de vinzare pe produse/ piete, client, timp etc.

d) Blocul, respectiv modulul „D” in care sunt incluse informatii propagate spre

sistem (firma) din afara lui (informatiile din zona mediului economico–financiar,

social, politic). In cazul acestui modul, este de la sine inteles ca sursele

informationale sunt altele decit contabilitatea firmei.

Modulul "A" Contabilitatea financiara

Contabilitatea Modulul "B" Contabilitatea de gestiune

Blocul

informational

in analiza

economico-

financiara

Modulul "C" Bugetare analitica

Surse externe

intreprinderii

Informatii

Analiza

economico-

financiara

Schema 1.4 Blocul informational in analiza economico-financiara

Asadar, se impune in analiza activitatii firmei contabilitatea ca sursa informationala de

baza si nu ca sursa exhaustiva.

Prezentarea pozitiei financiare a firmei, a performantelor economico-financiare,

asigurarea suportului informational pertinent decidentilor, a unei activitati durabile a

firmei, sunt influentate de indeplinirea simultana a urmatoarelor conditii :

• Asigurarea informatiei contabile de „calitate”;

• Asigurarea unei „cantitati” suficiente de informatie contabila;

• Prezentarea informatiei contabile in momentul „oportun”;

• Prelucrarea „corespunzatoare” a informatiei contabile;

Raspunzatoare de respectarea primelor trei cerinte este contabilitatea iar in prelucrarea

informatiei contabile, rolul decisiv revine analistilor financiari.

Obiectivul unui sistem contabil este de a furniza informatii de natura financiara privind

firma studiata. Aceste informatii vizeaza situatia financiara si performantele unei firme si

sunt destinate utilizatorilor in vederea luarii deciziilor. Informatiile contabile sunt

materiile prime de baza ale analistului financiar sau, in acceptiune completa, ale

analistului economico-financiar.

Contabilitatea ofera limbajul necesar transpunerii activitatii unei firme intr-un mod care


6

faciliteaza intreprinzatorilor luarea deciziilor economice; este puntea de legatura dintre

investitor si activitatea firmei, limbajul comun al intreprinzatorilor.

Prin activitatea pe care o desfasoara, orice intreprinzator are un anumit scop financiar, iar

pentru realizarea acestuia se impune practicarea acestui limbaj si implicit perfectionarea

continua a lui.

Mecanismele financiar-contabile la ora actuala joaca un rol tot mai important in luarea

deciziilor si in procesul de control respectiv de supraveghere a activitatii firmei. Evident,

mecanismele financiar–contabile se incadreaza in primul rind in cerintele

managementului intern performant si permit realizarea iesirilor informationale preluate

de mediul economico–financiar extern al firmei.

Odata cu dezvoltarea unei afaceri, nevoile de informatii cresc iar sistemul contabil devine

tot mai complex. Deci si contabilitatea ca sistem de informare a fost adaptata in mod

constant nevoilor informationale atit ale firmei cit si ale mediului acestora.

In vederea asigurarii unei informatii contabile de calitate, contabilitatea a fost si este

supusa procesului de normalizare. Normalizarea contabila consta in stabilirea si aplicarea

de reguli precise de evaluare, de inregistrare, de clasificare si de prezentare a

informatiilor. Contabilitatea romaneasca utilizeaza cadrul conceptual al IASC prin

preluarea de catre normalizatorii romani a ” Cadrului general de intocmire si prezentare

a situatiilor financiare”. Indiferent de carentele constatate in realizarea acestei reforme

contabile (sesizabile in orice alt proces de o astfel de amploare), consideram ca

progresele sistemului contabil romanesc sunt indiscutabile. Introducerea criteriilor de

calitate in elaborarea informatiilor contabile, cresterea volumului de informatii oferite

prin situatiile financiare, desprinderea contabilitatii de sistemul fiscal sunt doar citeva

dintre avantajele oferite de normalizarea sistemului contabil romanesc.

Care este impactul normalizarii sistemului contabil romanesc asupra modului de

prezentare a performantelor firmei? Se poate considera analistul economico-financiar

drept privilegiat al normalizarii sistemului contabil romanesc? Voi incerca sa raspund

acestor intrebari gradual, in masura abordarii principiilor, metodelor si tehnicilor de

analiza economico-financiara.

3. Continutul procesului de analiza economico-financiara

<Nu va ginditi la mijloace atita timp cit nu v-ati definit scopul.>

Vadim Zeland – Murmurul stelelor diminetii

Inainte de a caracteriza continutul procesului de analiza economico-financiara, consider

necesara trecerea in revista a notiunilor de baza utilizate: fenomen, elemente componente,

factori de influenta, metode de analiza, cauze.

Obiectul analizei economico-financiare (fapte, rezultate, indicatori) este regasit sub

denumirea de fenomen. Partile componente ale fenomenului analizat reprezinta

elementele componente. Factorii de influenta sunt forte motrice cu efect direct sau

indirect asupra fenomenelor. Metodele utilizate in scopul realizarii obiectivelor analizei

economico-financiare sunt metode de analiza. Cauzele sunt imprejurarile care conduc la

o anumita stare si modificare a fenomenului.


7

Fenomen obiectul analizei economico-financiare (fapte, rezultate, indicatori)

Elementele

componente parti componente ale fenomenului analizat

Factorii de

influenta forte motrice cu efect direct sau indirect asupra fenomenelor

Cauzele imprejurarile care conduc la o anumita stare si modificare a fenomenului

Metode de analiza metodele utilizate in scopul realizarii obiectivelor analizei economico-financiare

Schema 1.5 Notiuni de baza utilizate in analiza economico-financiara

Analiza economico-financiara este o metoda de cercetare bazata pe studierea

fenomenelor in ordinea inversa producerii lor: se porneste de la rezultatul corespunzator

unui fenomen si se finalizeaza cu stabilirea si delimitarea cauzelor care l-au provocat. Din

acest punct de vedere, continutul procesului de analiza economico-financiara poate fi

caracterizat prin urmatoarele etape:

� Delimitarea obiectului analizei, stabilirea fenomenului supus analizei;

� Identificarea elementelor componente cit si a factorilor de influenta;

� Studierea relatiilor de cauzalitate existente intre elemente componente, factori,

intre acestea si fenomen;

� Masurarea influentelor elementelor componente si a factorilor de influenta asupra

fenomenului, prin apelarea la metode si tehnici de analiza;

� Sintetizarea rezultatelor analizei, conturarea concluziilor si aprecierilor privind

evolutia fenomenului;

� Emiterea concluziilor si a masurilor ce se impun in vederea desfasurarii activitatii

in perioada viitoare in conditii de eficienta;

Sinoptic, continutul procesului de analiza economico-financiara este prezentat in schema

1.5.


8

E1 E2 E3 En

Elemente

componente

F1 F2 F3 F4 Fn

Factori directi

(gr I)

f11 f12 f1n f31 f32 f3n fn1 fn2 fnn

f21 f22 f2n f41 f42 f4n

Factori

indirecti (gr II)

Ev

olu

tia

re

ala

a f

en

om

en

ulu

i

Ord

inea

de a

na

liza

Fenomen economic

Cuantificarea influentelor

Sintetizarea rezultatelor analizei

Elaborarea pachetului de masuri

Cauze finale

Schema 1.5 Continutul procesului de analiza economico-financiara

4. Tipologia analizei economico-financiare

Analiza economica are rolul de a caracteriza fenomenele din punct de vedere al

consumului de resurse si al rezultatelor consumului de resurse. Analiza financiara permite

masurarea si aprecierea strict financiara a rezultatelor activitatii firmei. Performantele

economico-financiare ale firmei sunt reliefate prin analiza economico-financiara, al carei

scop este sa puna in evidenta in ce masura se realizeaza obiectivele majore ale activitatii:

asigurarea viabilitatii si cresterea valorii firmei.

In literatura de specialitate sunt regasite diverse criterii de clasificare, in functie de care

sunt prezentate mai multe tipuri ale analizei economico-financiare. Principalele criterii de

clasificare ce stau la baza tipologiei analizei economico-financiare sunt:

a) dupa raportul intre momentul de derulare a fenomenului si momentul realizarii

analizei:

• analiza post-factum, ce vizeaza trecutul si prezentul si se bazeaza pe date certe,

identificabile in situatii economico–financiare ale firmei.

• analiza previzionala presupune emiterea de ipoteze privind evolutia

fenomenului, prezinta principalele perspective in derularea activitatii. Sursa de

informatii pentru analiza previzionala o constituie analiza post-factum.

b) dupa nivelul la care se realizeaza:


9

• analiza microeconomica, desfasurata la nivelul agentului economic, respectiv la

scara firmei;

• analiza mezoeconomica: asigura informatii de baza pentru caracterizarea

mediului concurential;

• analiza macroeconomica care presupune studierea fenomenelor la nivel de

economie nationala, operand preponderent cu marimi agregate (produs national

brut, produs intern brut etc).

c) dupa modul de urmarire in timp a fenomenelor:

• analiza statica, ce presupune studierea fenomenelor la un moment dat (fara a se

pune practic in discutie eventualitatea caracterului “static” al fenomenelor);

• analiza dinamica, ce presupune studierea fenomenelor in momente diferite ale

evolutiei.

d) dupa natura insusirilor esentiale sau ale determinarilor cantitative ale

fenomenelor:

• analiza calitativa, care are ca scop abordarea laturii “calitative” a fenomenelor,

studierea factorilor care au aceeasi natura cu fenomenul. Rolul analizei calitative

este dat de elaborarea modelelor care cuprind elementele esentiale ale

fenomenelor;

• analiza cantitativa presupune abordarea fenomenelor din punct de vedere

cantitativ, facindu-se apel de cele mai multe ori la modelele matematice.

e) dupa perioada de timp pe care se realizeaza:

• analiza pe termen scurt, realizata de regula pe o perioada de timp mai mica de

un an, oferind in principal informatii managementului intern;

• analiza pe termen lung, care cuprinde studierea evolutiei fenomenelor pe

perioade mai mari de un an, furnizind informatii necesare deciziilor strategice.

f) dupa pozitia analistului fata de entitatea in care se manifesta fenomenul studiat

• analiza interna, realizata de persoane din interiorul entitatii in care se manifesta

fenomenul. De regula, analiza interna in firme se bazeaza pe informatiile oferite

prin controlul intern al activitatii sale.

• analiza externa, realizata de persoane din afara entitatii in care se manifesta

fenomenul.

5. Studiul factorilor care influenteaza rezultatele activitatii

economice

Cunoasterea modului de formare a fenomenului, a factorilor ce concura la constituirea

fenomenului, a relatilor existente intre factori, constituie o cerinta esentiala a analizei

economico-financiare. In literatura de specialitate sunt regasite diverse criterii de

clasificare a factorilor, printre care se pot enumera:

a) dupa natura lor:

• factori tehnici

• factori economici

• factori sociali


10

• factori politici

• factori tehnologici etc

b) dupa caracterul lor in cadrul unei relatii cauzale:

• factori calitativi: factori ce au aceeasi natura cu fenomenul analizat dar, spre

deosebire de acesta sunt exprimati in functie de un alt parametru;

• factori cantitativi: factori purtatori materiali ai factorilor calitativ;

• factori structurali: factori ce exprima modificarile cantitative intervenite intre

factorii calitativi. Dimensiunea factorilor structurali este influentata de

modificarile intervenite asupra factorilor cantitativi. Impactul modificarilor

intervenite asupra factorilor structurali este regasit in cuantumul factorilor

calitativi.

c) dupa modul de actiune asupra fenomenului:

• factori cu actiune directa: factori ce actioneaza in mod direct asupra fenomenului;

• factori cu actiune indirecta: factori ce actioneaza asupra fenomenului prin

intermediul factorilor directi.

d) dupa gradul de sintetizare:

• factori simpli: nu pot fi descompusi in alti factori;

• factori complecsi: factori ce pot fi descompusi in factori simpli.

e) dupa modul de previzionare

• factori previzibili: factori a caror evolutie este previzibila, usor de estimate.

• factori imprevizibili: factori a caror actiune nu poate fi prevazuta.

f) dupa gradul de actiune

• factori de gradul I: sunt factori cu actiune directa;

• factori de gradul II: actioneaza asupra fenomenului prin intermediul factorilor de

gradul I;

• factori de gradul N: actioneaza asupra fenomenului prin intermediul factorilor de

gradul N-1.

Pentru exemplificarea sistemului de clasificare a factorilor, prezentam cifra de afaceri

ca indicator ce caracterizeaza dimensiunea activitatii comerciale sub incidenta

factorilor de influenta astfel:


11

Fenomen

factori gradul II

factori gradul III

factori indirecti

factor simplu, indirect, structural

factori gradul IV

factor simplu, indirect, calitativ

Factor direct

cantitativ,

complex, grad I

Factor direct

calitativ,

complex, grad I

Cifra de afaceri

Pv (pret de vinzare) Qv (cantitate

vinduta)

NS (nr mediu de

salariati)

Wa (productivitate

medie anuala)

t (timp mediu lucrat

de un salariat)

Wh (productivitate

medie orara)

gi (structura

productiei)

Whi (productivitatea

medie orara pe

Schema 1.6: Cifra de afaceri sub incidenta factorilor de influenta

Curs1

Documents

Transcript of Curs1