PEDAGOGIA NVMNTULUI PRIMAR I PRECOLARMETODE I MIJLOACE DIDACTICECURS VII

Metode folosite n educaia precolar i primar Observaia este o metod bazat pe relaia directmetod intuitivfolosit in grdini in special ca observaie dirijat (urmrindu-se a se interioriza la nivelul copilului, constituindu-se ca baz pentru ceea ce mai tarziu va fi observaie independent. Observaia dirijat ca metod este deosebit de important acum pentru c, prin caracterul ei organizat, chiar prin integrarea sa intr-un sistem de abordare a cunoaterii realitii inconjurtoare, il ajut pe copil s descifreze mai repede i mai corect lumea in care triete. Efectele sale principale la nivelul copilului precolar sunt:dezvoltarea deprinderii de investigare ordonat a unui aspect;dezvoltarea capacitii de a urmri un plan corelat unui scop formulat, deocamdat, de adult;dezvoltarea capacitii de analiz, abstractizare i de sintez, generalizare;dezvoltarea spiritului de observaie;trezirea interesului de cunoatere, a dorinei de a cunoate, a curiozitii etc.

Metode folosite n educaia precolar i primarExplicaia - este o metod preponderent verbal, centrat pe aciunea cadrului didactic. este frecvent intalnit in educaia precolar / colar mic, atat ca metod cat i ca procedeu;poate fi, de pild, procedeu chiar pentru metoda observaiei.In proiectarea ei i prin aplicarea acestei metode este necesar s se respecte principiile didactice in interaciunea lor. Astfel:demersul explicativ trebuie s fie accesibil ca limbaj i bazat pe aspecte intuitive, pentru a putea fi decodificat i ineles.;construcia lui trebuie s respecte i s determine sintetizarea informaiei transmise prin explicaie, pentru a se asigura ordonarea logic, deci insuirea contient,activismul este mai puin prezent, de aceea se cere impletirea acestei metode cu altele, care-i compenseaz aceast lips;bine condus, contribuie activ la fundamentarea aplicabilitii cunotinelor, la inelegerea elementelor bazale necesare formrii unor deprinderi practice i, in final, la asigurarea insuirii temeinice a ceea ce s-a invat;

Metode folosite n educaia precolar i primarPovestirea - metod preponderent verbal, expozitiveste folosit pentru prezentarea unor texte literare, cu caracter realist - tiinific sau fantastic, in special in activitile destinate educaiei limbajului i dezvoltrii capacitilor de comunicare. Ca procedeu, poate s apar i in contextul unor activiti muzicale. in cadrul observaiei dup natur, in anumite momente ale convorbirilor, la inceputul jocurilor didactice; de asemenea, unele activiti libere pot s debuteze cu o scurt povestire, rostul ei fiind acela de a trezi interesul copiilor.Cerinele pedagogice fa de povestire in tot de respectarea normativitii didactice. Astfel:povestirea trebuie s utilizeze un limbaj accesibil, clar, logic i, in special expresiv ;coninutul povestit trebuie s fie selectat cu grij pentru a reine tot ceea ce este esenial, cu renunarea la detaliile care ingreuneaz inelegerea;povestirea trebuie s se sprijine pe material intuitiv i s fac apel la fondul dereprezentri al copiilor, stimuland combinatorica lor, dezvoltarea imaginaiei, captand i reinand atenia o secven temporal convenabil, ceea ce se constituie ca o exersare util pregtirii pentru coal;fiind centrat pe educatoare, participarea activ" a copiilor poate fi asigurat in plan afectiv.

Metode folosite n educaia precolar i primarDemonstraia - este una dintre metodele importante ale educaiei precolare / colare mici, integrat grupului celor intuitive ce determin observaia direct a realitii inconjurtoare. imbrac forma demonstraiei bazat pe exemple si a demonstraiei pe viu. Insoete, de cele mai multe ori, explicaia, asigurand prezentarea concret a obiectului sau a aciunii despre care s-a explicat. Se realizeaz pe baza materialului intuitiv (obiect, plana, tablou, animal, pasre, mulaj) gandindu-se anticipat impactul posibil al copiilor cu acesta, pentru a ine cont de efectele lui, in special in plan emoional, la proiectarea didactic.Ca moment concret de intervenie a acestei metode in demersul didactic se poate afirma prezena ei in special la deschiderea unor activiti de educaie fizic, muzic, desen, pictur, modelaj, abilitare manual (sau aciuni integrate acestor activiti). Valoarea unei demonstraii corecte se rsfrange evident i imediat asupra calitii prestaiei copiilor. De aceea, in faa demonstraiei stau cateva cerine :s apeleze la cat mai muli analizatori;fiecare moment al ei s se disting din ansamblu;prezentarea fiecrui detaliu s fie insoit de o explicaie scurt i precis;denumirile noi, necesar de introdus, s se sprijine pe cuvinte cunoscute corelate unor obiecte sau aciuni cunoscute;succesiunea momentelor demonstraiei s fie logic, urmrind:- succesiunea operaiilor necesare execuiei (unei construcii, unui desen etc.)- structura obiectului (la plant sau la animal)- etapele de transformare a unui fenomen oarecare (ex.: apa in aburi, ghea i invers)

Metode folosite n educaia precolar i primarConversaia - o metod preponderent verbal din categoria celor interogative. Se regsete atat in forma euristic cat i in aceea a conversaiei de consolidare i de verificare. Are loc in condiiile in care exist un fond aperceptiv pe care se poate construi. Este proprie activitilor de dezvoltare a limbajului i a capacitii de comunicare, dar se regsete cu ponderi mai mici sau mai mari in toate celelalte tipuri de activiti. Presupune implicarea activ a copilului, care este cu atat mai productiv cu cat subiectul conversaiei este mai accesibil, cu cat formularea intrebrilor este mai clar i cu cat, in alegerea rspunsurilor, copiii se pot baza pe intuitiv.Utilizat corect, sprijin fundamentarea teoretic a viitoarelor aplicaii practice, dezvolt capacitatea de sintez, dac se bazeaz pe o structur sintetic, contribuind la sistematizarea cunotinelor, insuirea temeinic a acestora i ofer cadru deschis aplicrii principiului retroaciunii. Ea presupune participarea contient i activ a copilului la demersul educaional.

Metode folosite n educaia precolar i primarExerciiul - ocup ca metod un loc remarcabil in educaia precolar i colar mic.Aparine categoriei de metode active, bazate pe aciunea real a copilului.Este aproape de natura precolarului, care dorete i poate s se angajeze in aciune, iar dac o face ordonat, dirijat, cu sarcini precise, rezultatele sunt de bun augur pentru propria sa evoluie psihic. Se utilizeaz in mai multe tipuri de activiti, dar cu precdere in cele de educaie fizic i in cele destinate pregtirii pentru scriere; Il regsim i in activiti de consolidare a cunotinelor despre mediul inconjurtor, in consolidarea unor cantece invate, a unor deprinderi de pictur (tehnici deosebite), de activitate manual etc. Are ca scop eliminarea elementelor de prisos in executarea unor sarcini, dezvoltarea capacitii de angajare individual intr-o activitate, concentrarea ateniei, dezvoltarea perseverenei i a altor trsturi de personalitate. Nu se utilizeaz singur ci in combinaie cu una sau mai multe dintre celelalte metode. Se adreseaz explicit principiului legrii teoriei de practic, dar faciliteaz respectarea tuturor celorlalte principii didactice.

Mijloace didacticeCum varsta la care ne referim este aceea a jocului, cum abordarea ludic ocup, in variante multiple, locul central in strategia educaiei precolare i a micii colariti, mijloacele folosite trebuie s rspund aceleiai particulariti.

Materialele didactice propriu-zise, cumprate sau confecionate de educatoare i chiar de copii uneori, care slujesc realizrii activitilor cu apel la contactul direct-acional cu coninutul abordat.

Enumerm cateva dintre materialele ce aparin acestei categorii:obiecte concrete (fructe, jucrii de toate tipurile, obiecte de uz caznic, de uz didactic etc.) ce sunt supuse observaiei;tablouri sau plane cu imagini utilizate in povestiri, repovestiri, conversaii etc; o jetoane cu imagini, piese - figuri geometrice (trusele LOGI) pentru activitile matematice i nu numai;creioane, culori, acuarele, plastilin, hartie, lipici, panze de diferite tipuri etc., cu care se lucreaz la abilitai manuale, la exerciii grafice, la activitile plastice; instrumente muzicale: muzicue, instrumente de percuie, de suflat cu care se lucreaz la muzic;costume, mti pentru dramatizri; material mrunt de construcii (trusele LEGO);plane de lucru individual cu sarcini interdisciplinare (uneori sub form de caiete speciale);filme, cri cu imagini i text scurt, pentru copii etc.

Mijloace didacticeb) Mijloace necesare susinerii derulrii actului didactic: casetofon, video, TV, radio, tabl magnetic, suporturi diferite, mobilier adecvat pentru jocurile de creaie, pentru serbri, biblioteca cu literatur pentru copii etc.

c) Mijloace ale realitii inconjurtoare care se constituie, mai degrab ca un cadru de extindere a actului educativ dincolo de graniele grdiniei: parcul, strada cu oamenii i viaa ei, pdurea, marea, raul, uzina, ce se ofer ca un cadru de observare dirijat complex; filmele, spectacolele de teatru de ppui, de teatru cu actori, concerte ; natura insi cu frumuseile ei. parcurgand ciclul celor patru anotimpuri este un mijloc la care educatoarea recurge cu prilejul excursiilor organizate etc.Deosebit de important pentru eficienta activitii educative este ca alegerea metodelor didactice s fie corelat cu mijloacele utilizate, iar locul i rolul acestora s fie bine cunoscut i fructificat.

Abordarea copilului hiperactiv n grupPentru ca hiperactivitatea unui copil Robert sa poate fi, oarecum, tinuta sub control, ar fi bine sa fie asezat intr-un loc unde nu poate fi distras de ceea ce se intampla in jur (nu langa fereastra, langa usa sau langa un alt copil cu un comportament asemanator), de preferat cat mai aproape de doamna educatoare .De asemenea, pentru a-i satisface, cat de cat, nevoia de miscare, ar fi bine sa i se incredinteze niste sarcini care sa-i permita, din cand in cand sa se ridice de pe scaun, cu un anumit scop, fara a deranja, astfel ora (sa tearga tabla, sa imparta creioane/foi celorlalti copii, sa deschida o fereastra atunci cand il roaga doamna)Atunci cand, totusi, deranjeaza prin hiperactivitate sau prin vorbire excesiva, sa i se reaminteasca, pur si simplu, pe un ton linistit dar ferm, ca trebuie sa stea pe scaunel pana la indeplinirea sarcinii sau ca, vorbind, ii deranjeaza pe ceilalti.Ar fi bine sa fie antrenat mai des la raspunsuri sau activitati practice in timpul lectiei, sa fie intrebat mai des ce are de facut, sa fie facut atent atunci cand li se comunica copiilor ceva important (Robert, ce spuneam ca avem de facut acum?) si sa fie incurajat atunci cand reuseste sa stea linistit si sa se concentreze la lectii (Bravo, Robert! Te descurci minunat! Continua!).

Abordarea copilului hiperactiv n grupAtunci cand nu este atent si privirea ii fuge in alta parte, trebuie doar sa i se atraga atentia printr-un gest sau spunand Suntem atenti!(daca se va spune de prea multe ori Robert, fii atent! este posibil ca ceilalti copii sa-l ironizeze).Atunci cand i se da o sarcina, doamna ar fi bine sa verifice daca Robert a ascultat pana la capat si a inteles ce are de facut.E bine sa fie stimulat pentru a lucra in grup, de exemplu sa stabileasca sarcini la care trebuie sa colaboreze cu alti 2-3 copii pentru a o indeplini .Pentru a reusi, trebuie incurajat si valorizat permanent. Fiecare mic progres trebuie laudat imediat. Ar fi bine sa aiba si la gradinita un tabel cu reguli, ca si acasa, in care doamna sa noteze, la sfarsitul zilei, comportamentele lui Robert, iar el sa il arate parinilor la intoarcere (nu trebuie insa ca ceilalti copii sa stie de existenta acestui tabel, tot pentru a evita ironiile). Tabelul ar putea contine doar 2-3 reguli care tin de comportamentele cele mai problematice: atentia la lectii, ridicat de pe scaun, vorbit neintrebat.