CURSUL 1

CONCEPTUL, FUNCTIILE $I OBIECTIVELE TURTSMULUTRURAL

Defini{ia turismului rural

O definire cAt mai exactd a termenului de turism rural, unanim acceptatd

qi unitar uttlizatd, se confruntd cu diferite problerne specifice uneia sau alteia

diltre zonele receptoare de turiqti, respectiv prestatoare de servicii turistice.

U1 prim enun{ - acceptat de marea rnajoritate a actorilor lumii turisrnuluirural - afir1r6 cd: ,,Turismul rural este un concept ce include toate activiti{ileturistice care se desfiqoari in mediul rural".

Devine necesar a clarifica in acest moment ce se inlelege prin,,mediul/spafiu rural". intr-o bund parte a Europei (Belgia, Franla, Germania,I-uxemburg, Olancla) acest termen indicb zonele care se deosebesc de celeurbane, de coasta sau montune. i.r Italia termenul indicS acele z;one care nu sunt

nici urbane, nici de coastd qi drept urmare include regiunile montane. in Irlanda

qi Anglia termenul analizat este practic sinonim cu noliunea de ,,regiune de la

Sard", aceasta diferenliindu-se total de cea urbanS. Spania, Portugalia qi Grecia

au tendinla de a asimila termenul de mediu rural cu zonele unde se realizeazd.

produclia agricold. Constatdm cd - cel pulin pe continentul european - termenul

de,,ruediul rural" ate inlelesuri diferite. Acest lucru dI naqtere unor dificultalicle analize comparative interstatale, c6t qi unei limitiri in aprecierea de ansamblu

asupra activitetilor desfrqurate in acest sector.

Existd voci care pe l6ngd considerentele de naturd geograficd, apteciazd ch

inadecvarea |a realitate a definiliei ,,turismului ruu"al" este determinatd qi de altemotive.

Spre exemplu este cunoscut cd produsul turistic reprezint[ in esen![mdsura activitalii turistice priviti ca activitate economicd intr-o anurleclirnensiune, volum, structuri sau calitate; prin destinaliile sale produsul turistic

putandu-se constitui intr-un mesaj adresat consumatorilor (turigtilor) poten{iali,care prin op{iunea lor - concretizatd'in prezenfa la momentul prestdrii serviciilorcomponente, dau naqtere fluxurilor turistice respectiv consumului turistic.

insd existd specialigti ce considerr cd o excursie cu un atelaj tras deanimale sau un picnic ori altd activitate derulatd pe timpul unei zile i,tr-un collindepirtat de provincie, nu ar putea fi conside rate ,,turism rurof,.

care sunt acele trSs[turi pe care trebuie sE le aibd turismul rural astfel inc6tsd rnerite intr-adevdr calificativul de rural?

Potrivit.formelor de manifestare pi practicii mondiale aceste trdsdturiale turismului rtrral ar putea fi:

-apropierea de naturd;-absenla mul{imii (de semeni);-linigte;-un mediu ambiant,,nemecan izat, ;-contacte personale (in opozilie cu iralionalismul qi-senza[ia de continuitate gi stabilitate, de trdire

trainicd;

-posibilitatea de a cunoaqte indeaproape locuri gi oamenii acelor locuri;-contactul nemijlocit cu autoritetile locale, cu preocuparile gi activitatea

specificd zonei;-cunoagterea indeaproape a afaceriror ce se fuc pe plan rocar;-posibilitatea prelevrrii de imagini legate de identitatea indivizilor

conrunitdlii;*$ansa integrdrii in comunitate pe perioada sejururui.Drept umlare o altd posibild clefinire a activitd!ilor de turisrn desfrgurate in

spa{ir-rl rural ar trebui sd ia in calcul tocmai aceste aspecte - ce-i drept importantepentru transformarea in realitate a ,,visului de vacanf6". Aceasta cu atat rnai multcu cat intre aqteptare (ca dorin{6) gi realitate existd de obicei o ugoard abatere.

anonirnatul urbanului);a unei istorii, vie qi

\I

Un al doilea enun!, mai ermetic, definegte: ,,Turismul rural ca o formiconcentratl pe destina(ii in spa{iul rural, dispun6nd de o structurifunc{ionali de cazare gi de alte servicii eterogene".

Formularea aparfine unui grup de cadre didactice din Acadernia de Studii

Economice Bucuregti, care in incercarea de a realiza o definilie intr-o exprimare

mini-rnax au consultat surse din literatura de specialitate englezd, francezd,germani qi spaniole, pe care mai apoi le-au armonizat.

Un al treilea enun!, ce eludeazi aspectul geografic de astd dat6, afirmd c5:

,,Turismul 'rural

este un concept care cuprinde activitatea turisticlorganizati qi condusi de popula{ia locall, gi care are la'bazil o strinsiIeglturi cu mediul ambiant, natural gi uman".

Aceastd definilie pare a fi rnai cuprinzdtoare, singura sa scdpare constd inomiterea implicdrii in activitIli de turism rural a unor organiza\ii sau persoanedir-r afara comunitdlii locale (touroperatori, investitori, etc.).

in accepfiunea Organizaliei Mondiale a Turismului gi a multororganizafii europene de turism rural, turismul rural este ,,o formd a turismuluicare include orice activitate turisticd organizat6 gi condusd in spaliul rural decdtre populafia 1oca15, valorificdnd resursele turistice locale (naturale, cultural-istorice, umane) precum gi dotdrile, structurile turistice, inclusiv pensiunile qil-errnele agroturistice".

Aceastd defini1ie, deqi nu le explic6, are la bazd, o serie de trdsdturispecifice ce caracterizeazd activitdlile de turism rural. Dintre acestea enurnerdm:

-localizarea in zonele rurale (existenfa in localitdli rurale);-construirea produsului turistic in mod funcfional,bazat pe caracteristicile

lunrii rurale (spa{iu deschis, contact cu natura, tradilie, organizare gi practicitradilionale);

-ruralitatea ca scalS (din punct de vedere al clddirilor qi arnenajdrilor - deobicei la scard rnicd - conservdndu-se infrastructura rural[) ;

I- caracterul tradilional (cregtere clomoal[ gifamiliile locale

-av6ndu-se in vedere pdstrareaconservarea modului de via[drural);

organicd in legdtura cufunclionalit6tii rurale gi

- diversitatea formelor de prezentare, func{ie de mediile rurale gieconomice, de istoric ai agezare (pdstrandu-se identitatea culturald specificd).

Una dintre cerinlele practicdrii durabile acondilii in prezervarea elementelor esenlialedefinirea turismului rural ia in calcul qi

turismului rural consti in acesteale ruralului. in aceste condiliio serie de elemente precum

dimensiunile:

- psihologicd (bazatd pe trebuinla umanr de a se bucura de odihn6 girecreere):

-sociall (generat6 ele contactul cu lumea rurald);-geografica (legatr de imaginea qi aspecturui peisajurui geografic,

configura{ia reliefului, ce favorizeazd ori limiteazd, dezvoltare a activitdtilor deturisrn);

- urbanistici (modul de organizare spalial5, mdrime a aqezdrilor, niveluldot6rilor qi cel al infrastructurii).

Trebuie sd adfiritern cd intre o zondrurald qi alta sunt diferenle, rnai multfunc{ie de ,rediul natural, de dezvoltarea socio-economicd existentd constatdmvaria{ii de la o regiune la alta, iar mult mai vizibil de la o {ard la alta,respectivde la un continent Ia altul.

Totuqi adevdratele zone rurale sunt cara cterizate, in genera l, de densititlireduse ale populatriei, numdr variabil de gospoddrii (de obicei rdsJirate - ctrdistanle mari fntre ele), importante suprafele agricore ori forestiere. Aceastddiversitate de resurse, diferit asortirnentatd, a condus la fonne de exprimarediferita a activitS{ilor de turism rural qi respectiv a produselor turistice oferitepiefei' Astfel o parte dintre activitelile de turism rurar sunt regdsite sr-rb titulaturade: agroturism, turism verde sau ecoturism (in acest caz se face referire laactivitetrile ecoturistice care sunt derulate in rnediuvspaliu rural).

Agroturismul este un concept relativ de datd recentd, care face referire ladiferitele forme de turism aflate in legdturd directi cu activitdlile agricole qi/saucu construcliile avAnd destinalii, rol, funcliuni in domeniul agriculturii. Aceastdforml specificd de turism rural este bazati pe asigurarea in caclrul gospoddrieifdrdneqti, a serviciilor de cazare, mas6, agrement gi altele complementareacestora. Aceastd formd de turisrn rural este practicatd de rnicii proprietari dinzonele rurale, de obicei ca activitate secundard; activitatea desf5gurati ingospodiria/ferma proprie rdm6nAnd principala ocupa{ie gi sursd de venit.

Este bine sb precizitn, cd in doud dintre ldrile europene cu vechi stagii deactivitate pe tirdrnul turismului rural - este vorba de Franla gi Anglia - seincearcd a se realiza o distinclie intre ,,agroturism" $i ,,turismul la fermd" pentrua evidenlia simplu gi din capul locului utilizarea caselor {drdneqti clrept locuri decazore pentru turiqti. tnchirierea gospocldriilor drept case de oaspefi, case desdndtate, cabane de vdndtoare, etc. este considerat a nu fi agroturism, datoritdpierderii unei pir{i din incdrcdtura/funclia agricolS, ele nefiind ocupate de {draniireali/activi. Trebuie precizat cd in majoritatea cazurilor amfitrioniilgazdele pur-rla dispozilia turiqtilor spaliu locuibil excedentar, cel d,ezafectat qi amenajat oriconstruit special pentru astfel de activitdli.

In ciuda acestor consideralii este evident c[ ambele forme fac parle dinsfera turisrnului rural. Practicarea adiacentd de citre !6rani a turismului conduceIa realizarea unei dezvolt[ri superioare a zonelor sdteqti, at6t prip aportul adus cleincas[rile din cazare cAt rnai ales prin valorificarea unor altor produse agricolelocale, prin includerea lor in consumul turistic. Este bine de precizat cd o partedintre venitr-rrile realizate ?n activitdtile de agroturism sunt utilizate pentruinvesti{ii qi modernizare, in acest fel activitatea turistic[ contribuind lepijlocitla dezvoltarea qi suslinerea gospoddriei lIrdnegti qi a zonei inqigi.

Termenul de turism verde, a inceput a fi utilizat pe teritoriul CornunitiliiEuropene, iar necesitatea introducerii acestui termen a constat inilial in dorinlade a desemna intr-o form6 unanim acceptatd, activit6{ile ce se aflau in afarazonelor dedicate: sporturilor de iarnd. (turismul alb), vacanlelor la mare

Tipuri de produse turistice rurale utilizate de turistul european

Dupi maniera in care ele sunt constituite distingem urmdtoarele tipuri deproduse turistice prioritar solicitate de cdtre turistul european:

a) produsele turistice alcituite de turistul insuEi plecAnd de laelementele constitutive ale vacanlei in care el se inscrie. Este cazul - spreexenrplu - al campingurilor de la ldnnul rndrii: incepdnd cu cazarea s&,activitdtile practicate pe plaj6, plimbSrile in localitate sau excursiile programatein imprejr-rrimi;

b)produsele turistice dinainte aranjate de citre mediul de primire.Este cazul fermelor care propun gdzduire asorlat6 cu posibilitatea practicdriipescuitului, echitaliei sau activitdtilor ,,de la fermd", precizdndu-se ansamblulposibilitafilor oferite turistului in imprejurimi;

c) produsele turistice alcltuite de un profesionist in turism pentruclientela s8, pornind de la elemente rdsp6ndite sau dispdrute. Este cazulsej ururilo r or ganizate.

d)produsele turistice ,rtotul inclus", rasp6ndite sub numele de ,,produseforfetare". Alcdtuite astfel inc6t incearc6 a.cordarea unui produs completclientului care s6-i satisfacS agteptdrile gi care incearcd echilibrareacomponentelor in cadrul unui just raport pref/calitate.

Constat5m astfel cd europenii simt atraqi de bogdiiile naturale qi suntsensibili la,,un cost al vielii mai pulin ridicat".

Formele de cazare (gizduire) propuse

Cazarca in spa[iul rural este, in majoritatea cazurilor, satisfrcutd de miciunitdli in gestiune hotelierd. Spaliile de cazare - tradilionale saLl moderne(pastr6nd insd elemente ale arhitecturii specifice ruralului qi in mare parte zonei

l0

prezinte amenajdri pentru maxim 6 persoane. sunt propllse aici activitefidiverse: pescuit, ciclism, tir cu arcul etc.

Dupd cum s-a observat in exemplul prezentat se poate discuta deja cle o"hotelarie rural[" frrd. a folosi vorbe mari. situate *rajoritatea in comune cu maipufin de 5000 de locuitori, ele beneficiazd de un standard de I sau 2 stele qi suntrdspdndite in intreaga Europi.

AIte forme de turism rural european

Dupd culn s-a putut constata - din cele prezentate, oferta turisticd estefoarte variatd' 9i se adre seazd" unor segmente de piald,diverse. pe de altd par-te sepoate vorbi, in paralel cu activitatea turisticd rurald, de o preocupare generaldpentru activitdli de salvare a patrimoniului arhitectural rural materializatd nunumai in Italia (Toscana), Luxemburg (Grand Duche) ci gi in Fran{a oriPorlugalia.

- Formele de agroturism practicate in {dri curn ar fi Belgia, Danernarca,Portugal i a' rtalia, F'ra,!a 9i chiar Gerrnania prezintd,in general aceleaqi fo,,e decazare.

- in ceea ce priveqte camerele de hotel, numai in Germania acestea segdseau in numdr substanfial, cifie irnportante delinand: Anglia, portugalia,Irlanda, Luxemburg, Grecia, Spania gi Belgia.

- Mai pufin reprezentate sunt forrnele de camping Ia fermr. i, ti,rp ce inolanda' Franta 9i Gennania este conturatd precis aceastd formd de cazare ingospodariile agricultorilor, in Irlanda nu existd, iar in celelalte {dri este pu{inptezentd' Totugi fermele specializate sunt tot mai prezente in cadrai oferteituristice rurale' in Germania, Fran ta, rtalia, olanda nulneroase ferme propunforme de gdzduire special izate. intAlnirn astftl:

. fenne specializate in primirea handicapatilor;. ferme specializate in primirea copiilor;. ferme specializate in prirnirea grupurilor;

t2

'fertne specializate in primirea claselor speciale cle gtiin{e naturale(botanicd, zoologie, biologie, $.a);

. ferme pentru pescari;

. fenne hipice (ecvestre).'dac[ se va afla la laril, el agteapti sd glseasci aici un ansamblu cle

presta{ii sau de posibilitili comparabile cu acelea pe care le-a visat clar mai pu{ippretenlioase decdt cele din sta{iunile de pe litoral ori montane.

o parte dintre prestatorii de servicii turistice considerdcd de o deosebitd imporlan{d sunt pentru turist doar serviciilemasa).

Eroarea consti in faptul ci orice vacanld,presupune: cdl6toria, serviciile decazare gi serviciile de alirnentalie publicd; dar acestea existd qi la do,riciliulturistului vacan\a trebuie insolitd in afara condiliilor de existenf6, de ser-viciisuplirnentare gi de ceea ce se numeqte ,,ofertI speciali sau perso nalizatdrr.

Scurte constatiri asupra turismului rural european

in ultima vreme se rerlarcd o tendin{d tot mai accentuatd de amonizare gicentralizare a domeniului turisrnului rural.

La nivel na{ional gi european au ap[rutcentrul gi Estul Europei) asocialii qi federaliiturismul rural. Obiectivul urmdrit se pare a firealiza qi consfinli criteriile unei standardizdri.

Din cele prezentate s-a conturat tendin{a generali de clasifi care aspafiilorde prirnire in:

a)hoteluri rr_rrale;b)campinguri rurale;c)dotdri mobilate rurale;d)camere de hotel rurale;e)prirnire la fermi.

- in mod eronat -de bazd (cazarea gi

gi se nasc incd (cazul larilor dindiverse ale oamenilor irnplica{i innu o uniformizare ci dorin{a de a

13

CURSUL 2

MOTIVATIILE $I SPBCIFICITATEA TURISMULU RURAL

in a doua jumdtate a secolului al XX-lea, mai precis in ultimii 30 de ani, onoua forml de turism a apdrut la orizontul civiliza{iei serviciilor petreceriitinrpului liber: turismul rural. ,,Turism in spaliul rural", ,,tLu"isnl in med.iulrLtral", ,,turisnl verde", ,,turism ecologic", ,,turistn culturql" etc. sub odenumire sari alta. Acest soi de turism a cunoscut un interes cresc6nd din parteaclientelei, a cererii turistice, ceea ce este determinant pentru agen{ii econorniciprestatori de servicii turistice, pentru ,,alegii" electoratului, pentru administratori,pentru colectivitSlile rurale gi nu in ultimul r6nd pentru locuitorii mediului ruralgi mai ales pentru agricultori cdrora le deschide o noua perspectivd economicd gisocialS. Studiul acestui fenomen social - turismul rural - este necesar pentru ainlelege qi a putea explica conlinutul lui gi mai ales consecin{ele sale pennilAndastftl decidenfilor, amenajatorilor mediului rural gi diverqilor operatori saltagen{i economici sa-qi fac6 rnai bine alegerile in dorneniul afacerilor, s6-qistdpAneascd mai bine activititile gi evaluarea lor. Tot mai mul1i autori din larilecu experienld in acest domeniu trateazd, turismul rural ca pe o formh aparte deturism ce se deosebeqte fundamental de turismul clasic bazat pe hotel girestaurant. f)ar, sd vedem mai int6i, cdteva motive pentru care citadinii caut6mediul rural ca loc de recreere, de petrecere a timpului liber qi chiar deirnbo96{ire spiritualS.

Motivafiile aparifiei si dezvoltlrii turismului rural. Dupi HenriGrolleau, autor francez a numeroase lucrdri asupra turismului rural, rdddcinileadmira.liei deosebite a citadinilorfatd de turismul rural ar putea consta in:

- Prin intinderea So, varietatea peisajelor sale, bogalia patrimoniului,rnediul rural este fi'umos. Prin diversitatea specificurilor regionale (locale),vivacitatea tradiliilor, calitatea relelelor de circulalie gi cornunica{ie din !6rileoccidentale dezvoltate, protejarea gi punerea in valoare a atuurilor naturale gi

15

multe cazuri deja cunoscut, conferind reacfii de satisfacfie qi incredere inpropria capacitate de orientare.

Tinerii qi firai ales copiii, vor avea posibilitatea s6 pun6 ip paralelcunogtinfele acumulate, sau primite in gcoal5 ori prin intennediul altor programeeduca{ionale, cu realitatea din:

- fermele rurale (anirnale domestice, efectuarea unor lucrdri agricole,confec{ionarea unor bunuri tradi{ionale),

- Iumea pddurii, din zonele colinare sau deltei,-rnicile localitd{i montane unde timpul gi spa}iul au cu totul altedirnensiuni.

Toate acestea odatd cunoscute vor pemlite o mai bun[ inlelegere intrelocuitorii satelor gi cei ai oraqelor, o apropiere a lor ce va concluce c6tre toleran{aat6t de necesard intregii noastre existen{e.

Produsul turistic rural rominesc analizat prin prisma motivafiilor inalegerea unei destinafii

Vom supune aten{iei dumneavoastrd oferta turismului rural rom6nesc aqacum reiese din cataloagelor Eurogites 1996 -2002, incercand in acelagi timp oanalizd' a acesteia prin prisma celor 20 de motivalii ale alegerii unei destina{iienunlate de reputatul specialist gerrnan Jost Kripper-rdorf:

I . atr aclia p e is aj ul ui ;2.calitatea mesei;

3'atrnosfera generald (popula[ie indigend, renumele regiunii, curi]eniaetc.);

4 . curiozitili le regiuni i ;5.calitatea climatului in legdturi cu s6n6tatea.6.odihnd gi destindere;

T.itinerar (dus gi intors);S.condiliile de cazare

45

Zona Montani cuprinde terenurile situate in mod obignuit la peste 600 maltitudine, precurr gi subcarpafii gi dealurile inalte, fiind cuprinse in principaldealurile subcarpatice transilvane. Subcarpa{ii orientali qi meridionali cu dealuriputer-nic fiagmentate, cu pante mijlocii gi puternic inclinate. in aceasta zond suntcuprinse gi depresiunile intra qi extra montane, cu qesuri aluvioproluviale,piemonturi slab gi rnoderat fiagmentate. Caracteristica generald a terenuriloragricole o constituie energia mare de relief, clima mai rece gi mai umedi cupredominarea paj igtilor.

Suprafafa agricolS redusd qi cu soluri slabe calitativ nu asigurd cantitativ qicalitativ sortirnentul de produse alimentare necesare consumului populaliei. Inschimb este o zond cu agrosisteme favorabile dezvoLtdrii producliei animale, inspecial pentru dezvoltarea creqterii bovinelor gi ovinelor, c6t qi pentru sus{inereacu furaje a animalelor ce se aduc din alte zone, ca qi produc(ia de lan pentruzonele deficitare.

Satele simt, dupS forma aqezirii, de trei tipuri: sate de tipul adunat lapicioarele muntelui, sate de tipul alungit pe v5i gi sate de tipul rlsfiratdispersate pe umerii de deal qi rrunte in zonele mai inalte.

Degi zona montand ocup6 rnai mult de o treime din suprafala {5rii, agezdrilerurale montane reprezintd doar 1,9 oh din totalul aqezdrilor din lard, iar popula[iamontand doar 1,2 oA din totalul popula{iei, predomin6nd localitalile mici qirnijlocii cu pdni la 1500 locuitori.

in aceastd zond se cliferenliazd, trei tipuri principale de agriculturd: tipulalpin in care predornind pdgunile gi f6nelele naturale, ceea ce determind cregtereaanirnalelor (ovinelor gi bovinelor); tipul viilor in care se regSsesc ai culturiagricole in special caftofi gi pomi fi'uctiferi: qi tipul depresionar caracterizatprincregterea ovinelor gi bovinelor ca urmare a existenlei unor suprafele cu piquni gifAnefe, precum gi prin existenla unor culturi agricole (carlofi, porni fructiferi,etc).

Zona de munte se caracterizeazd, printr-o structurd agrard, atornizat6 giparcelatS, suprafa{a medie agricold pe o gospod6rie fiind de 2,5 - 3 ha.

54

turisticd externd este frAnatd de factori economici, sociali gi politici. Calitateaserviciilor pe care le gSsesc str[inii in tara noastrd sunt deocamdatd sub nivelulstandardelor europene atdt in ,,industria turismului" c6t gi in rrediul rural.Mediul social are un vizaj de sdrdcie peste tot. At6ta vreme c6t un autoturismstrdin oprit intr-o localitate oarecare este inconjurat de o mullirne de ,,puradei"care cer$esc de toate, lasd impresia de subdezvoltare, de mizerie qi turigtiistrdinii nu se inghesuie in asemenea condilii. Chiar dacd din punctul de vedere alcursului de schirnb al monedei nalionale gi al preturilor comparativ cu celeinternalionale de pe pie{ele stabilizate turiqtii str[ini ar putea fi motiva{i sd vindin RornAnia, totuqi, fragilitatea politicd, qi insuficienta securitate sociald gipersonali creeazd reaclii de fr6nare a fluxului de turiqti strSini spre Rom6nia.

lV. Inelasticitatea relativl a turismului clasic se rnanifestd qi in Rom6niaca un factor restrictiv, cu atAt mai mult cu c6t acest tip de turism trdiegte din plincriza economicdatranziliei. in condiliile inflaliei qi ale nevoilor de rentabilizarea acestui turism, pre{urile qi tarifele practicate au devenit prohibitive pentrurnasa poten{ialilor turigti, frrd ca serviciile oferite sd se li arneliorat qirnodernizat in rnod proportional

,

V. Motorizarea familiilor este un fenomen in plind dezvoltare. in modparadoxal, degi veniturile reale au scdzut, numdrul maginilor gi al construc(iilorde locuinle a crescut atat la oraq cAt gi la sate. Prin urmare motorizarea fiind inplind desf6gurare, creeazd, condilii de deplasare pentru poten{ialii turiqti inmediul rural. Nu trebuie uitat cd turismul rural qi agroturisrnul sunt, in cea maimare parte, forme de turisrn de familie, ori autoturismul este indispensabilpentru deplasarea farniliei mai ales acolo unde nu circuli trenul sau alte mijloacede transporl in comlln. Totodatd, autoturismul conferd comoditeti de efectuare aexcursiilor gi a deplasdrilor mai rnari decAt mijloacele de transport in comLln.

in afara acestor premize generale, dezvoltarea turismului rural qi aagroturisrnului in {ara noastrd, in special in zona de munte, este necesard creareaunor condilii f5rd de care nu se poate concepe aceastd dezvoltare, gi anume:

57