Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)

8/3/2019 Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)

1/183

UNIVERSITATEA

BRASOV

UNIVERSITATEA "TRANSILVANIA" din BRASOV

FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM

Curs61

Dr. Dragon ARDELEANU

BRASOV

2010


2/183

Cup f l


3/183

finirea to menilor(J)

awrate in sferaEconomia -ans mblul activitatilor umane des

productiei, dist

serviciilor.

ibutiei Si consumuluibunuf

for materiale Si

Economia natio ala -entitate rezultata din dez oltarea schimbuluireciproc de ac ivitati intre membrii unei co unitati umane, pe

ansamblul terito iului unui stat national.

Economia natio ale cuprinde urmatoarelesectoare

sectorul prima (agricultura, silvicultura,industi

sectorul secun ar (ramurile industriei

prelucrato

a extractive)re, constructiile)


4/183

are studiazai nationale a

erii Si ofertei

intre agentii

veniturile Siconomiile Si

Macroeconoactivitatea e

unei tari, ca

individuale

economici icheltuielile,

investitiile, e

i a a c e a p a r t e a t e o r i e i e c o n o m i c eonomica ap cum apare la scara economi;

un intreg unde se realizeaza agregarea ce

n cererea Si oferta globoid, a fluxurilor

circuite sintetice de ansamblu, care exprimonsumul intermediar Si consumul final,

portul net.

ia se ocupd cu studiul structurii, funs;

tului in ansamblu al sistemului economiei

iune cu sistemul economiei mondiale

in scopul determinarii volumului total4 r existentei societatii.

ionalitatii Si

nationale in

i cu mediul

e bunuri Si

Macroeconocomportame

stransa cone

inconjuratorservicii neces


5/183

21, Jrie &rilemacroeconomice

Orientaril

orientar

pentru satiorientarimbunatat

Si netransorientarSi liberaliasigurarea

macroeconomice sunt grupate in trei maricateg

a liberalssustine ca piata aloca cel mai

bisfacerea nevoilor;a interventionistssustine ca interventiaguve

semnificativ functionarea pietei nationale,care

arenta;

a neoclasicareprezinta o conciliere intreinte

m Si considers ca interventia statului este

rii:e resursel

ului poateste rigid

entionis

sara pentr


6/183

21, Jrie &rile macroeconomice

(2)

Orientarea liberala

Adeptii d feritelor variante de neoliberalism, monetari m, sau ai

teoriei economiei ofertei atribuie dezechilibrele ma ifestate in

economith tarilor dezvoltate interventiei statului in domeniul

veniturilor, preturilor, creditului, economisirii

In conce S

economie

crizele ec S

tia lui Milton Fridman, orice forma de int

este considerata ca o interventie in circulati.

nomice nereprezentand altceva decat dereglari a

rventie in

monetard,

e acesteia.

Rolul do inant in procesul economic revine banilor, iar stabilitatea

monetard r fi premiza esentiala a stabilitatii economic: Conform

aprecierilor sale, statul inregistreaza o tendinta de diminua


7/183

21, Jrie &rile macroeconomice(3)

Orientarea interventionists

e ca Si M.

a ponderii

nevoile Si

James ToFriedman)

cheltuielilprioritatile

I in (detinator al Premiului Nobel pentru economse pronunta pentru o apreciere nuantata

or statului in produsul national brut, in functietarii, de conditiile existente etc.

James To

microecon

prin inte

intermedi

sfera micr

indeplinea

in propune distinctia intre rolul macroecon I

I mic al statului, se pronunta pentru un rol acti

ediul bancii centrale de stat Si, in cazuri justi

1 politicii fiscale. Acesta opteaza pentru o in

economics numai atunci cand pietele nu sunt ca

ca functiile sau cand monopolurile elimind con.

mic Si cel

al statului

ficate, prin

erventie in

le abileurenta.


8/183

UNIVERSITATEA



BRASOV

UNIVERSITATEA



BRASOV

UNIVERSITATEA



BRASOV


BRASOV

2010


BRASOV

2010


BRASOV

2010

Curs 61


9/183

UNIVERSITATEA



BRASOV

UNIVERSITATEA



BRASOV


BRASOV

2010


BRASOV

2010

Curs 2


10/183

le politica macroeconomic*


11/183

1. Element e politicii

macroeconomic%

Politica ecodemocratic in

atins pentru o

directe Si indi

perspectivaexternalitatilo

omica reflecta actiuneacontient ,

directia stabilirii obiectivelormacro;

. numita perioada intr-o lard,

precum

ecte necesare transpunerii in

practica

ecurilor pietelor libere, controlu

negative-saracie Sipoluare.I

a statuluiconomice dea mijloacelor

acestora, dinui riscurilor

Politica macr

publics,

statuleconomice.

economics privqte modul in care

poate influenta economia, procesele

administratiai fenomenele


12/183

1. Element e politicii macroeconomic%

ctive generaleontrol pentru

Politica macrde catre gu

atingerea aces

economica vizeaza stabilirea deobi:

em Si folosirea instrumentelor defor objective.

Obiectivelebunastarii car

particulare:

atingerea

u

>mentinerea>evolutia c

economica);

atingerea

ec

I

oliticilor macroeconomice vizeaza- se poate realiza prin intermediul a ;

ui nivel inalt Si stabil de utilizare a

fort

nui nivel stabil al indicelui general al1

escatoare a venitului/outputului r,I ilibrului balantei de plati externe

(CH

maximizareaatru obiective

i de munca;

returilor;

al (creterea

98).

1 El


13/183

1. Element e politicii macroeconomice(3)

In realizarea(loud mari tipu politica fiscimpozite); politica mon

deschisa).

obiectivelor politicii macroeconomic:1 i de instrumente:la (cheltuielile guvernamentale Si siste

- tara (variatia ofertei de bani Si operat

se utilizeaza

ul de taxe Si

unile pe piata

aiba in vedereto conduce launui obiectiv

Alegerea obie

resursele disnerealizarea principal la ni

tivelor de politica monetary trebuie saonibile, atingerea unor obiective po.elorlalte tinte (este necesard stabilire.el macroeconomic).

I

1 El t i i ii


14/183

1. Element I e politicii

macroeconomicem

eterminata deTendinta inteurmatorii fa

> asigurarea e

> insuficienta

interes gem

agricole, en

> satisfacerea

stat a unor

de asigurari

de asistenta> finantarea d

> tendin ta d

extemalitatconsumului

entiei s ta tului in economie estetors:

hilibrului Si stabilitatii economiei.

initiativei private in unele domenii 4

ral (cercetarea stiintifica, elaborareargetice);

nevoilor colective ale societatii prin as

esponsabilitati aditionale in ceea ce p 1

sociale, programele de asistenta soci,

medicaid Si sociala, programele educat.

- catre stat a cheltuielilor pentru aparar;

extindere Si amplif icare a ext

constituie un efect colateral al

cu consecinte pozitive sau negative (

e activitate denor programe

marea de catre

ivqte sistemul

la, programele

onale.a nationals;

malitatilor. 0

productiei Si

oluarea).


15/183

unor bunurionsumatorului

orespunzatoare

evolutiei vietii

nte la cerintelerespunzatoare.

ea unui cadre

ondiale. Printr- area agentilor

transformand

ationale.

e politicii macroeconomic%

a statul s incuraj eze producere.

calitate in conformitate cu aspiratiile

- ze consumul de produse daunatoare.

tatului de a asigura o ordine de drept

ive de evolutie economics. Pe masura

resimte necesitatea adaptarii perman:

etermind aparitia formelor juridice c

de drept consta tocmai in asigura

brawrare a activitatii economice.ntervenite in conjunctura economiei

1 ecvata, statul poate stimula particifluxurile economice internationale

itr-un element potentator al dezvoltarii

1. Element

necesitatea

economice di

i s descuraj

preocuparea

etapei respec

economice s:

noi, ceea ce

Rolul ordini.

normal de de.modificarile

o politica al

economici 1acest factor i

1 El t liti ii


16/183

1. Element e politicii

macroeconomice(6)

Exista inpri

economie

prin

> politici ststrategiilorp

problema

regl> politici de

a

preturi,

politic

> politici de

cipal trei modalitati deinterventie

a statului in

cturale -se refera la stabilirea

o termen lung, planificarea

macro;

mentarii/dereglementarii;

lustare -politica monetard, politicafisc.

de venituri;

mediu privete mediul natural,me.

monetar.

iectivelor

Siconomica

Si

la, politica de

iul economic


17/183

UNIVERSITATEA



BRASOV

UNIVERSITATEA



BRASOV

UNIVERSITATEA



BRASOV


BRASOV

2010


BRASOV

2010


BRASOV

2010

Curs 2


18/183

UNIVERSITATEA



BRASOV

UNIVERSITATEA



BRASOV


BRASOV

2010


BRASOV

2010

Curs 3


19/183

servicffior turistice

ea formelor de turism


20/183

ea formelor de turism

(1)

Organizatia M Indiala a Turismului (OMT) in cad 1 Conferintei

Internationale i : supra Statisticii Voiajelor Si Turis ului, Ottawa,

1991, a contur. t o definitie unitary a turismului ado 1 tats ulterior incadrul Sesiunii XXVII-a a Comisiei de Statistics a N atiunilor Unite.

Astfel turismul este definit ca activitatile desrawrate 1 1 e persoane, pe

durata calatorii orSi sejururilor, in locuri situate in . ; fara rqedintei

obipuite, pent o perioada consecutive care nu depa este 12 luni, cuscop de loisir, p -ntru afaceri sau alte motive.

ea formelor de turism (2)


21/183


Turismul se m

rezultat din int

economiei:

domenii

anga

o activitatea de

o activitatea de

o activitatea agdomenii

ang

sanatate.

. nifesta ca un fenomen economico-s

grarea mai multor subdiviziuni

(ramu

ate direct Si in principal in servirea

turi

otelarie Si restauratie;

ransporturi;

ntiilor de voiaj Si a touroperatorilor.j ate indirect telecomunicatii,

cultura

cial complex,

i distincte) ale

tilor

i arta, sport,



22/183


Principalelefo

turismintern

numai ininterio

turismrecept

tara data;

turismemitat

alte tari.

e de turismsunt:

domestic tourism) rezidentiiunei tari

1 1acesteia;

1r (inbound tourism) non-rezidentii ca

carecalatoresc

e calatoresc

in

e calatorescin

1r (outbound tourism)rezidentii tarii c

Cele treiformeturisminterio

turismnation.

4 e turism pot fi asociate astfel:

(turismul intern + turismulreceptor)

1 (turismul intern + turismul

emitator)ional turismul rece tor + tator


23/183

Criterii de difercalatori:

voiajul

trebu .

(tara sau locul

exclude calatorlocul de munca

se jurul nu

vizitatorul avail

motivulprin

unei activitati r

de locul de mun

Vizitatorii sunt

vizitatori

ntiere vizitatori (in sensul de turiti) d

e sa fie efectuat intr-un loc in afara ren care o persoand traiqte mai mult

ile mai mult sau mai putin regulate

au de studii;

oate depaii 12 luni consecutive,

, din punct de vedere statistic, statutul

ipal al calatoriei trebuie sa fie altul

munerate, la locul vizat ceea ce exclu

alte categorii de

edintei obipuite

e un an) ceea ce

ntre domiciliu Si

este acest pragde rezident;

ecat exercitarea

e migratia legata

cursioniti)

pati dupd rezidenta:

ationali (turiti cel putin o noapte + e

i (turiti cel putin o noapte + excursi




24/183


Motivele calatoriei

mobiluri ale calator

> loisir, recreere

manifestari cultura

marina), practicare

odihna, voiaje de n

>vizite la rude iparticiparea la fune

> afaceri i motiv

cumparari in contu

targuri si expozitii,

participarea la acti> tratament medic

> religie/pelerinaj e

> alte motive: ec

(personalul insotito

, determind structurarea pe grupe i subg pe. Principalele'ilor turistice sunt:

vacanta (odihna): vizitarea oraelor, parti iparea la diverse

I e i sportive, efectuarea cumparaturilor, laid, (cura helio-

: diferitelor sporturi (ca amatori), croazier: jocuri de noroc,nta, etc,

prieteni: vizitarea parintilor, concedii in camin (familie),

alii, participarea la programe de ingrij ire a i valizilor, etc,

profesionale: instalarea de echipamente, i spectii, vanzari i

unei firme, participarea la reuniuni, conftrinte i congrese,

studii, cursuri de limbi straine sau de preg tire profesionala,

itati sportive profesionale, misiuni guverna entale, etc,1 : cure si tratamente de orice tip,

: participarea la diverse evenimente religioa e, pelerinaje;

ipajele aeronavelor i vaselor destinate tr: nsportului public

de bord), tranzit, alte activitati.

S

2. Caracte Oldie servicillor turistice


25/183

2. Caracte Oldie servicillor turistice

nifestate prin:numai in forma

Trasaturi cu car caracterulne

potentials Si co

nestocabilitat

vederea unui

negative asupr

alimentatie, trat

coincidenta

prezenta in ace

executiei Si con

loc se soldeaza

cter general ale serviciilor turistice m.aterial (imaterial) al prestatieiexist,

cretizata numai in contact cu cererea;

- aserviciile turistice nu pot fi stoc

onsum ulterior, ele find perisabil:

gradului de utilizare a capacita,

ment S1 a resurselor umane.

n timp Si spatiu a productiei Si a

ai loc a prestatorului Si beneficiarul

.umului serviciilor, orice neconcordanu pierderi de oferta i/sau servicii nea

- de persoana prestatorului, ele ince

eierii acestora (comercializarea sery

ocit intre producatorul-prestator Si con

onsumului for

simultaneitatea

a de timp sau deoperite.

and sa existe in

ciilor presupune

umator).

to Si pastrate in

(cu consecinteilor (de cazare,

2. Car cteristicile servicillor turistice (2)


26/183

2. Car cteristicile servicillor turistice (2)

intangibi

inainte de

stimulare

important.

>se indiv

adaptate s

mai evide

organizate

grupului.exclude po

cu care sa

pondere

lucratorulu

eserviciile turistice nu pot fi cunoscuteumparare, sunt necesare eforturi de cunoatere

ei, publicitatii in sistemul turistic revenin

I'dualizeaza la nivelul grupului sau persoaecificului fiecarui client. 0 asemenea individ

t in situatia turitilor pe cont propriu, in ca

ale turismului, particularizarea se realizeaz.

aracteristica de individualitate a serviciilor

sibilitatea determinarii unor componente stand,

e stabileasca tipurile de baza ale prestatiei.

mare a cheltuielilor cu munca viese imp

in turism atat prin specificul activitatilo

consumatorului-turist.

eiservicii

alizare este

ul formelor

la nivelul

turistice nu

rd in raport

ne prezenta

cat Si al

auevaluate

cererii Si

dedu-i un

rol

2. Car deristicile servicillor turistice


27/183

(3)

Trasaturi s

personal

atat la nive

diferit al to

inaltdi

cererii tur.

consumatosuperioare

complex

decurgand

cultura Si

lecifice ale serviciilor turistice manifestate prin:

izarea serviciilorturistice trebuie

I ul grupului, cat Si ale individului datorita comp

istilor fats de fiecare components a prestatiei.amismserviciile turistice urmaresc indeapro

stice, pe de o parte Si schimbarile comport.

ilor, pe de alts parte. Acestea cunosc ritmuri

-volutiei de ansamblu a fenomenului turistic.

itateeste rezultatul diferitelor combinatii indin conditiile naturale Si antropice (geografie, c

civilizatie), specifice fiecarei zone sau tari

organizatii (transport, cazare, alimentatie, agre

ersonalizatertamentului

pe evolutia

mentale alede cretere

re elementeistorie,

Si serviciile

ent)

2. Caracte Oldie servicillor turistice (4)


28/183

Produsul to

interdependent

e

(serviciile) ofeproduse numa(gazduire, alim

i s t i c e s t e c o n s i d e r a t r e z u l t a

for dintre atractivitatea unei zone

(res

ite cumparatorului; resursele vorlua

prin intermediul prestarilor de s

ntatie, transport, agrement).

1 asocierilor,rse) Si

facilitatile

formadiferitelor

ervicii specifice

In crearea (pr

turistice, accent

1 ducerea) Si mai ales in

individuali1 cade pe servicii.

area produselor

UNIVERSITATEAUNIVERSITATEA

UNIVERSITATEA


29/183



BRASOV



BRASOV



BRASOV


BRASOV

2010


BRASOV

2010


BRASOV

2010

Curs 3

UNIVERSITATEAUNIVERSITATEA


30/183



BRASOV



BRASOV


BRASOV

2010


BRASOV

2010

Curs 4


31/183

CUpTThi'

a industriei turismului

industriei turismului (1)


32/183

( )

in cadrul uneiin Canada, ca o

care fara turism,

la un nivel redusnsport aerian de

Industria turislucrari de sere

industrie care

ar inceta sa fun al activitatii (expasageri i sery

ului a fost definita, de Scott Si Meitilizarea contului satelit al turismului

rnizeaza produse Si servicii turitilor Sitioneze, sau ar continua sa. functioneze

-mple in acest sens sunt serviciile de tr

ciile din domeniul ospitalitatii).

izata. de Eurostat

- aza ca industria

oresc Si stau in

un an in scopuri

0 definitie acc(Biroul de Stati

turismului cupr

locatii din exterde agrement, de

ptata la nivel international este cea uti

stica. al Uniunii Europene) care preciznde activitatile persoanelor care cal:orul mediului for uzual nu mai mult d:afaceri sau in alte scopuri.

:

industriei turismului


33/183

(2)

vitati economice

ustria turismului

izatii primare Si

Industria turis lui este alcatuita din organizatii Si act

care sunt diver tente ca tip, locatie Si caracteristici. In

poate fi impart ta. in (loud tipuri importante de

orga

secundare.

mare cuprind:transport;

staurantele;

Organizatiile pr

>companiile d>hotelurile Si r

>agentiile de t

>producatorii

:

rism Si touroperatoare;

1 vanzatorii de suveniruri.

Organizatiile d

industriei turis

organizatii depi

n aceasta categorie participa inmod

ului (functionarea Si eficienta

econ

direct incadrul

omica a acesto



34/183

(3)

Atractii ca m

categoria orgaturitilor din tot

zee Si facilitati de divertisment

potizatiilor primare sau secundare(depi

. lul clientilor acestora).

fi incadrate in

de deproportia

Organizatiile se

companiiledeunitati dedi

generate);

banci,compa

/firme de tehncompanii dec

Acestea deseeconomics a aprin turism.

Iii de asigurari;

I logia informatiei;onstructii.

esc in special rezidentii. Function. rea Si eficienta

estor organizatii depinde partial de v; niturile generate

undare cuprind:

transport local;ertisment (depinzand de utilizare, loca ie Si veniturile



35/183

(4)

- apartin de industria turismului:

ce;

erciale;

iciale Si semioficiale;free;

. rmare;

e de turism;

ationale.

ii nu obtin venituri din turism, dar

tivitatile turistice.

coordoneaza

Alte structure car

serviciile publ

asociatiile co

organizatiile o

magazinele du

birourile de in

oficiile nationa

organizatii inte

Aceste organiza

reglementeaza ac

industriei turismului (4)


36/183

antei reprezintabe au ca obiect

Serviciile oferite

componenta cea

satisfacerea nevo

>cotidiene de r

> specifice de di

turitilor la locul de petrecere a vacmai importanta a activitatii turistice.

ilor turitilor:paos Si de hrand;tractie Si de recreere.

(gazduire), de

e ordin general

pleteze cadrulsc in ceea ce se

Aceste prestatii

alimentatie Si de

sau particularizafavorabil desr4

numqte industri

sunt constituite din servicii de cazar:

grement; for li se adauga alte servicii

e pe forme de turism, menite sa corarii voiajelor. Aceste servicii se regas;

ospitalitatii

I irea industriei turismului (5)


37/183

Relatia industria ospitalitatii-industria turismului

Transport

turisticAgentii de

turism

Cumparaturi

loisir

INDUSTRIA OSPITALITATII

Cazare

cu caracter

social

Alimentatiecolectiva

Cazare

turistica

Alimentatie

comerciala

INDUSTRIA TURISMULUI

UNIVERSITATEA


UNIVERSITATEA


UNIVERSITATEA



38/183



BRASOV



BRASOV



BRASOV


BRASOV

2010


BRASOV

2010


BRASOV

2010

Curs 4

UNIVERSITATEA


UNIVERSITATEA



39/183

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA din BRASOV


BRASOV

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA din BRASOV


BRASOV


BRASOV

2010


BRASOV

2010

Curs 5

Curl"!


40/183

1 coutului satelit al turismului

rii statistics al activitatii turistice

Curl !

1. Sistemul contului satelit al turismului (1)


41/183

ost initiat delui satelit al turismului (CST) apanizatii:

ondiala a Turismului

dial al Calatoriilor Si Turismului

is al Uniunii Europene.

lui satelit al turismului (CST) car;

tabilitate nationals a Organizatiei N.

unei modalitati unitare de masur.

onomie.

Sistemul conturmatoarele or

>Organizatia

>Consiliul Mo

>0ficiul StatisSistemul cont

sistemul de co

permite creare

turismului in e

decurge din

tiunilor Unite

re a efectelor

Sistemul contu

directe ale viziale acestor chel

ui satelit al turismului (CST)analize.

tatorilor internationali Si interni Si

ef:

zacheltuielile

cteleindirecte

1. Sistemul contului satelit al turismului

(2)


42/183

(2)

Contul satelit

urmarqte mascompara in mo

ale economiei

creat Si pentru

analiza Si inte

1 turismului (CST) este o metoda stati

rarea impactului economic al turis

direct marimea sectorului turistic cu

i afla masura in care acesta le influen

asigura o unitate metodologica in de

retarea datelor din turism, la nivelul u

tica prin care se

ului, putandu-seelelalte sectoare

eaza.. CST a fost

nirea, colectarea,

ei tari.

Contul satelit a

> informatiile

sosiri, durata s

> informatiilevaloarea prod

economice (m

pang. la cele de

bunurilor Si se

turismului realizeaza legatura dintre:

emonetare despre turism (motivatia caurului);

financiare despre turism (consumuctiei turistice) constand intr-un s

. netare) urmarite de la unitatile de c

le roductie care se ocupa cu producerea

iciilor cumparate de turist.

atoriei, numar

vizitatorilor,t de f luxuri

nsum turistic

sau

importarea



43/183

Recomandarile

sistemul contu

Conferintei M

Turismului org

Organizatia

sistemului cont

crqterea Si

turismului cu c

furnizarea u

mai eficiente;coiwtientizar

in turism asupr

/armonizarea

turismului.

Organizatiei Mondiale a Turismului I entru lansarea

ui satelit al turismului au fost ado I tate in cadrul

Indiale pentru Masurarea Impactului Economic al

.nizata la Nisa in 1999.

ondiala a Turismului apreciaza mplementarea

lui satelit al turismului va determina:imbunatatirea informatiilor cu privirr la legaturile

lelalte activitati economice;

ui instrument in plus pentru proiectar:a unor politici

a efectului unor factori care nu sunt irect implicati

acestei industrii;

Si integrarea componentelor sistemu ui statistic al



44/183

a Turismuluintului satelit al turismului conform Organizatiei Mondial.Structura c

Informatiile cu

componentel

importanta eco

similare ale ecSi zone functio

date detaliat

de oferta indig;

conturi de p

includ date dinvestitiilor.

rinse in contul satelit al turismului viz;

macroeconomice, pentru a descri,

omica a turismului in concordanta cu

nomiei ca intreg Si pentru alte activitaale de interes;

despre consumul turistic Si cum aces

na Si de importuri;

roductie detaliate asupra industriei t

- spre ocuparea locurilor de munca,

aza:

marimea Si

componentele

de productie

a este asigurat

rismului care

multiplicarea


45/183


ImporruriPIS

In industriaturistic (nuniai

direct)PIB in industria.

Oferta economiei tun stic e

Form de munc5industria

_n is ti ca

Forta de munca

in in.

dustria

Taxeindirecte

Taxe pevenitul

nersem.al

Taxe

la: c is rletate

Taxelesocietatilcrrentrierni

alatarii gitunsm pecont propriu

Turism de

afaceri

Cheltuieligavemamentale

(individ)Exporturi

turistice

Investitiide capital

C:onsuinul turistic

C:ererea turist ic

Oferta inchtstriei turistice Cferta economiei turistice rezidua le

Salarii ormriTaxelrl C1 irecte

Excedente Deprecieri PIB in economia turistica- (indirect

i direct)

Taxt gi c51iltorii

Chelruieliguvernamentak

(total)

Exporh_in(non-turf ti':

2. Indicato statistici ai activitatii turistice (1)


46/183


ilor activitatiiSursele de inturistice sunt:

> registrele Si

frontiere;

> rapoartele p

> registrele o

autoritatile nati

> rezultatele a

la locul destina

rezultatele

a

categorii de co

>recensamant

>Balanta de P1

ormatii necesare calculului indicato 1

rmanente ale capacitatilor de cazare;

ertei turistice pe categorii de agenti

I nale de turism;

chetelor efectuate in randul turitilor

iei turistice;

chetelor privind cheltuielile turistic1 sumatori;

1 populatiei;

:ti Exteme.

apoartele statistice aleintrarilor Si iei

ilorturistice la

elaborate de

traini Si locali

e ale fiecarei

statistici ai activitatii turistice (2)2. Indicato


47/183

Surse primarede informatii

Indicatori ai cererii i ofertei Criterii de clasificare

Puncte de Cerere Dupa, nationalitate, motive de

frontiers:terestre, aeriene,maritime

Sosiri: turiti, excursion4ti,vizitatori frontiers, rezidentistrain, persoane in tranzit

calatorie, destinatiisocio-profesionale,transport, intervale

turistice, categoriimijloace de detimp.

Plecari: tur4ti, excursion4ti,persoane in tranzit, vizitatorifrontiers.

Mijloace decazare:

Cerere internationals i nationalsprin: numar de tur4ti i numar

Pentru cerere:dupadestinatii, nationalitati,

intervale de timp,categorii

hoteliere,extrahoteliere,complementare

innoptariOferta prin indicatori: capacitateaechipamentelor (camere, locuri) i

socio-profesionalePentru oferta:sezonalitatelocalizare zonala,

lunard,tipuri de confort

forta de munca. (angajati i alte Pentru forta de munca.: dupa structura

categorii) functionala a fortei de munca.



48/183

Institutiifinanciar-

bancare

Cerere internationals inationals prin: incasari i plati

Dupd tipurimonetare icheltuieli

de sistemepe elemente de

Administratieturistica

Informatii ma

indici de pret,

productiei, vapentru consu

capitalului, v;

ocupare, tom.

Balantei de P

roeconomice:valoarea

oarea cheltuielilorformarea bruta.

a niturile, gradul

de jul, indicatorii

ati

Informatii socio-economice: studii de

comportament, studii de marketing,

demografice i Ancheta Integrata. inGospodarii

Inventarierea resurselor turistice

Echipamente turistice: de cazare, de

alimentatie, de transport, de agrement i

de comercializare Actiuni administrative:

marketing, finante publice, formare

profesionala continua, infrastructure

turistica, legi i normative

Informatii macroeconomice generale i

sectoriale

ndicato

rstatistici ai activitatii turistice

(4)


49/183

(4)

Indicatori de evcapacitatead

locuri de folosi

omologare sau

paturile suplim

capacitatea

d

de locuri de c

numarul de zileCirculatia turist

numarultotal

.luare a capacitatii de cazare

cazare existenta. (instalata) reprezin 1

to turistica inscrise in cel mai recent a

clasificare a unitatii turistice exist

ntare ce se pot instala in caz de necesitcazare in functiune (disponibila) repr:

zare de care pot beneficia turitii, f

cat este deschisa unitatea turistica resp;

ca

de turiti E

T

a numarul de

t de receptie,

ente exclusiv

to

zinta numarul

nand cont de

ctiva

numar totalzi I e turiti

E(zx T)nu

z. = 365 arul de zile



50/183

Indicatoriicap>numarul dec

>numarul de1

capacitatea d

capacitat

eaunitati decazaSi indinamica.

citatii de cazare, exprimati in marimeI mere;curi;

cazare in functiune(mii/locuri/zile);xistenta, permanenta Sisezoniera, pe, categorii de confort, forma de

prop

bsoluta,sunt:

structure deietate,

precum

Indicele deuticapacitateadea acesteia de

c's

izare a capacitatii in functiuneexprim.azare disponibila (locuri oferite)

Si utitre turisti intr-o perioada

determinate.

raportulintreizarea

efectiva

2. Indicato statistici ai activitatii turistice

(5)


51/183

istici ce caracterizeaza Sicomensu

eazafluxurile

Indicatorii sta

turistice sunt:

>numarul tota

o sosiri/plecari

obtine pe bazao persoane ca

international, r

o participanti

national, rezult

>numarul totdurata activitatin calcul find

de turiti:

de turiti pentru turismul international,

nregistrarilor la frontiera;r ate, indicator utilizat pentru turis I

zultat din documentele unitatilor de ca

I a actiuni turistice, indicator speci

t din centralizarea datelor agentiilor d:

1 de zile turist (produs intre numa

li turistice, exprimata in zile, perioad.

e un an).

indicator ce se

ul intern Si

are turistica;

lc turismului

turism.

1 de turiti Simaxima. luata


(6)


52/183

>numarul me

intr-o anumit

numarului de t> durata med

numarului de

atitudinea co

acestora, polit

dintre timpul

s iu zilnic de turiti exprima circulatia

perioada (se calculeaza ca media

riti ponderat cu numarul de zile).e a sejurului (se calculeaza ca med

zile ponderata cu numarul de turiti)

sumatorilor determinate de venituri

I'm tarifara practicata, structura timp

e munca Si timpul liber.

turistica mediearitmetica a

a aritmeticaa

i

evidentiaza

e Sistructura

lui Si

raportul


(7)


53/183

Principalii inoperatorilor de

indicele part

un raport intre

totale;

indicelecont

ca raport intre

rezidenti in str'

valoareaada

raportul dintre

economiei nati

incasari fist

directe Si indir

financiare aI icatori de evaluare a activitatiiurism sunt:

iciparii turismului la incasarile valut.

veniturile valutare din turism Si yen

ibutiei turismului la cheltuielile valutcheltuieli-plati in valuta pentru turi

inatate Si cheltuielile valutare;

gata bruta in turism fata de total

valoarea adaugata in turism Si totalmale;le, ce arata nivelul incasarilor obtinute

cte asupra activitatii turistice;

al al tarifelor de cazare.

e, calculat caturile valutare

re, determinatm efectuat de

AB reprezinta

AB la nivelul

din impozitele

UNIVERSITATEA


UNIVERSITATEA


UNIVERSITATEA



54/183


BRASOV


BRASOV


BRASOV


BRASOV

2010


BRASOV

2010


BRASOV

2010

Curs 5

UNIVERSITATEA


UNIVERSITATEA



55/183


BRASOV


BRASOV


BRASOV

2010


BRASOV

2010

Curs 6


56/183

1. Impact

Z. Efectel3. Evolu

1 pozitiv ale turismului asupra ec

negative ale turismului

a turismului international

nomiei

1. Impactul pozitiv al turismului asupraeconom


57/183

Preocuparileeconomiei,

inconjurator,

importante al

Efectele econationale a

organizatiile

privind masurarea impactului tursupra comunitatilor locale Si a

.unt relativ recente Si reprezinta unul

politicii macroeconomice in turism.

omice pozitive ale turismuluinui stat stimuleaza guvernele, comurivate sa investeasca in acea zona.

smului asupraupra mediului

din elementele

upra economieiitatile locale Si

nomia mondiala,e sa maximizeze

asupra mediului

Pentru ca turitrebuie ca fa

beneficiile ec

socio-cultural

.mul sa aiba o influents majors in ectorii de decizie, prin politicile aplicat

inomice Si sa minimizeze neajunsuril:

1. Impactul pozitiv al turismului asupraeconom


58/183

Beneficiile

ec> realizarea

u

infrastructur

afacilitati de

ag

> stimularea

turistica

(unitede

telecomuni

nomice ale dezvoltarii turismului:

or importante investitii

(guvernament.

de transport, capacitati de

cazare

ement;1 ezvoltarii unor elemente care

compl:i comerciale, infrastructura zonalade,

atii Si transport public)

le Si private) ini alimentatie,

teaza

industriatilitati,sisteme

Investitiileslocale,evolut

lung.

nt percepute initial ca nitecosturi

a ulterioard determinandprofitabilitat

decomunitatea

a for petermen

1. Impactul pozitiv al turismului asupra econom


59/183

Analizand balan

balanta

turism

turismului agrav

balanta

turism

este stimulat pe

plati)state in cu

balanta turis(turismul contri I

dezvoltate econo

balanta turisdezvoltate econo

Un element im

fats de cea din

a turismului cu balanta de

plati rez

lta

urmatoarele

lui deficitara Si balanta de plati de citara (deficitul

aza balanta de plati)state slab dezvol ate economic;

lui excedentara Si balanta de plati de citara (turismul

tru a contribuii la reducerea defici lui balantei des de dezvoltare economics;

ului excedentara Si balanta de p1:

uie la crqterea surplusului balantei

is dar Si receptoare de turiti internatiului deficitara Si balanta de plati e

is Si emitatoare de de turiti internati I

ortat in fluxul turitilor este paritatea

ra de origine a turitilor internationali.

ti excedentard

de plati) state

nali;cedentard state

nali;

onedei locale

1. Impactul pozitiv al turismului asupra econom ei(4)


60/183

in vedere factorii

esursele umane irii turismului);or fi mai ridicater inalte este mai

Conceperea poi'

care determind c resursele exisfinanciare sunt c nivelul dezvoin acele state i

ridicat); stabilitatea sonefavorabil asup atitudinile iinclinatia indiv

turismului);>investitiile gupregatirea forteturismului).

ticilor macroeconomice trebuie sa aiba

ontributia turismului la crearea PIB:ente (resursele naturale, infrastructura,onditii esentiale pentru succesul dezvolt.tarii tehnologice (veniturile din turismcare gradul de aplicare al tehnologiil I

iala i politica (problemele de acest tipra numarului de vizitatori);obiceiurile (parerea comunitatii locale

duala de a calatorii influenteaza.

ernamentale sau private (de capital, de 1de munca, afecteaza structura i r.

romovare, pentruto de cretere a

vor avea un efect

despre turiti i

irect dezvoltarea

egative ale turismuluim


61/183

are afecteaza personalul angajat in turi

aificare este considerat relativ mode.'afire superioard este redus;

for este inferior mediei pe economie (1imativ cu 20% mai redus decat in c:

I curilor de munca determinate de car.

stice;

- gal al perioadelor de activitate (we

i, seara fata de dimineata);globala Si recesiunea economica

orilor in cadrul activitatilor turistice;

or persoane de la ocupatiile traditional

Dezavantajele c> nivelul de ccadrelor cu pre

> nivelul salari

ca este cu apro

economice);> nesiguranta 1

al activitatii turi

> caracterul in

restul saptaman

> insecuritateaturismul;

> folosirea min

> distragerea u

m:t, iar numarul

MT apreciazalelalte sectoare

cterul sezonier

k-end fata de

are afecteaza

egative ale turismului(2)


62/183

Scurgerile

reprturistice care

'4

in economiileefectelor

indire

- zinta acele sume de bani

provenitepierd capacitatea de a produce un

efe

destinatiilor turistice deoarece

dimin

to Si

induse.

din incasarile

t

multiplicatoreaza valoarea

Scurgerile se p

plata import

repatrierea

asigurate de co

importuri dpentru turiti);

plata salari

transnationale.

It realiza in urmatoarele moduri:

rilor necesare pentru a realiza infrast

irofiturilor in cazul in care serviciil

panii straine (lanturi hoteliere, compa

bunuri de consum (in special ali

ctura turistica;

turistice sunt

ii de transport)

ente Si bauturi

i companiilorfor lucratorilor straini, angajati

egative ale turismului(3)


63/183

Strategii de mi

substituirea

stimularea i

reduceri Si scu

impotriva natio

modificareacomunitatilor 1

consumul turis

afaceri).

1 imizare a scurgerilor:

mporturilor cu bunuri indigene;

vestitiilor pentru dezvoltarea oferte .

iri de taxe, subventii, stimulente ims

1 alizarii sau exproprierii;

atitudinii companiilor transnational cale (utilizarea fortei de munca local

is a produselor locale, elaborarea de c

turistice (prin

biliare, garantii

in avantajul, inglobarea in

duri de etica in

Efectele inflati

tendintei depl

moneda mai

preturilor pe pl

ale se datoreaza

le spre tar i cu

d o c r e t e r e a

oniste ale cererii turistice internatio

sarii fluxurilor turistice intemation.

.laba decat cea proprie (determine

:n local in perioadele de varf de sezon)

ele negative ale turismului(4)


64/183

Dependent

veniturilorvulnerabil

isau unor c

economice de turism, manifestata prinobtinen

la nive l local d in tur ismul de masa poa

ati ale economiei nationale, in cazul unei

recesiutastrofe

naturale.

a majoritatii

e determinai economice

to diferite deIn conceper

vedere refedezvoltar

ramuri econ

printr-un of

dezvoltar

(celelalte sserviciile ne

dezvoltar

concentrate

punct de ye

a strategiei de dezvoltarea a unui stat exist5 trei pun

for la locul turismului in cadrul acesteia:a integrat5 oferta turistic5 beneficiaz5 de

sprij

'mice cu care este interconectat5, (valorificarea prort economic considerabil);

a unilateral5 consider5 turismul unmotor

ctoare economice se vor dezvolta pentru a fumi.

esare turismului)

a coordonat5 o solutie de compromis

(di

1 dezvoltarii

a bunurile i

rturile find

mitatoare din

nul celorlalteriilor resurse

volutia turismului internatione w


65/183

Date referitoare la turismul international

In bou nd To ur ism1990-2 009*

01Internatio-nal Tourist Arrivals {_minion)

In -mkt -national Toupin Receipts (USI

1000

9-00

100

-6-00

500

.400

300

200100

0

Source: 'World Tourism Organization (UNVI.ITO)

volutia turismului internationalm


66/183

Date referitoare la turismul international

Inbound Tourism by month

International Tourrnm Arrivals (million)

110 -

1 CO

90

80

70

60

-

40

2009'20013200.72-006

Feur . March Apr 11may Purge -Puiy Aug. 5411-01E. fit, 15r. DeC .

SO Li rce: Vviorl ci Ti:::. Li ri sm 0 rga n ir ati o n (U NV1.170) 40

3. Evolutia urismuluiinternationalm


67/183

Date referitoare la turismul internation

Organizatia Mondiala a Turismului

;1

Inbound tourism by purpose of visit, 2009*

(share)

Inbound tourism by mode of transport, 2009*

(share)

Leisure, recreation

and holidays

51%

VFR, health,n, other

21%

Air

53% Road39%

Business a ndprofessional

Not specified 7% 15%

41Water 594 Rail 3%

Source: World Tourism Or anization (uNvirro) Source: World Tourism Organization (UNWTO)

3. Evolutia turismului internationalm


68/183

Source: World Tourism Organization (UNWTO) (Data as collected by UNWTO, August 2010)

1 Rased on the classfficathon by the International Monetary Fund (IMF), see page 147 of voruw.lmf.orgfexternalfpubsittiweo/2010101/pdfftext,pdf.

1990 1995

International Tourist Arrivals

2000 2005 20072008 2009'

Market

share (%)

2009'

Change

{%)C18fC17 09 /06

Average annual

growth (VA

00 - Q9w

World 438 533 683 802 901 919 880 100 2.0 -4.2 2.9

Advanced economies1 300 339 423 451 496 494 470 53.4 -0.4 -4.9 1.2

Emerging economies1 139 194 260 351 405 425 410 46.6 4.9 -3.4 5.2

By UNWTO regions:

Europe 265.0 309.1 392.2 441.0 485.4 487.2 459.7 52.2 0.4 -5.7 1.8

Northern Europe 28.6 35.8 43.7 52.8 58.1 56.4 53.1 6.0 -2.9 -5.8 2.2

Wes tern Europe 108.6 112.2 139.7 141.7 153.9 153.2 146.0 16.6 -0.4 -4.7 0.5

Cent ral/Eas tern Europe 33.9 58.1 69.3 87.5 96.6 100.0 89.5 10.2 3.5 -10.4 2.9S o uth ern/Me d ite r. Eu. 93.9 103.0 139.5 159.1 176.8 177.7 171.1 19.4 0.5 -3.7 2.3

Asia and th e Paci fic 55.8 82.0 110.1 153.6 182.0 184.0 181.2 20.6 1.1 -1.6 5.7

North-East Asia 26.4 41.3 58.3 86.0 101.0 101.0 98.1 11.1 0.0 -2.9 5.9

South-East Asia 21.2 28.4 36.1 48.5 59.7 61.7 62.1 7.1 3.4 0.6 6.2

Oceania 5.2 8.1 9.6 11.0 11.2 11.1 10.9 1.2 -0.9 -1.8 1.4

South Asia 3.2 4.2 6.1 8.1 10.1 10.3 10.1 1.1 1.1 -1.5 5.8

Americas 92.8 109.0 128.9 134.0 143.9 147.8 140.7 15.9 2.8 -4.8 LO

Noth Amer ica 71.7 80.7 91.5 89.9 95.3 97.7 92.1 10.5 2.6 -5.7 0.1

Caribbean 11.4 14.0 17.1 18.8 19.8 20.1 19.5 2.2 1.2 -2.9 1.5

Cent ral Amer ica 1.9 2.6 4.3 6.3 7.8 8.2 7.6 0.9 6.4 -7.4 6.5

South Ameri ca 7.7 11.7 15.9 19.0 21.0 21.8 21.4 2.3 3.8 -1.6 3.3

Africa 14.8 18.9 26.5 35A 43.1 44.2 45.6 5.2 2.5 3.1 6.2

North Africa 8.4 7.3 10.2 13.9 16.3 17.1 17.6 2.0 4.8 2.5 6.2

S u bsa ha ra n Africa 6.4 11.6 163 21.5 26.9 27.2 28.1 3.2 1.1 3.4 6.3

Midd le East 9.6 13.7 24.9 37.8 46.7 55.6 52.9 6.0 19.0 -4.9 8.8

Source: world Tourism Organization (UNWTO) (Data as collected by UNWTO, August 2010)1 eased on the classlficatfan by the International Monetary Fund (IMF), see page 147 of vo.wollmf..orglexternalipubsiftNveol2010/01/pcif itext..pdt.

3. Evolutia urismului internationalm


69/183



International Tourism Receipts

L o c a l c u r r e n c i e s , c o n s t a n t

p r i c e s , c h a n g e ( % )

07)06 08107 09".108

Share

(%)

2009* 21308

US$

Receipts

(billion)

2009*

per arrival

2009*

Euro

Receipts

(billion)

2008 2009*

per arrival

2009*

Worl d 5.5 1.3 -5.7 100 941 852 970 640 611 690

Adva nce d eco no mi es ' 4.9 1.9 -6.7 64.2 613 547 1.160 417 392 830

Eme rg ing eco nom ies ' 6.8 0.1 -3.8 35.8 328 305 740 223 219 530

By UNWTO regions:

Europe 2.7 -1.2 -6.6 48.5 473.7 413.0 900 322.0 296.1 640

Northern Europe 4.0 -2.0 -2.9 7.1 70.2 60.9 1,150 47.8 43.6 820

Western Eu rope 2.2 -2.3 -7.2 16.9 162.2 143.1 980 110.3 103.0 710

Centra I/Eastern Europe 8.9 2.1 -8.2 5.6 57.8 47.4 530 39.3 34.0 380

SoutherniMediter. Eu. 0.9 -0.8 -7.0 18.9 1835 161.1 940 124.7 115.5 670

As ia an d th e Pa ci fi c 10.0 4.6 -0.7 23.9 208.9 203.7 1,120 142.1 146.1 810

North-East Asia 8.3 8.4 0.1 11.8 99.9 100.3 1r020 67.9 71.9 730

South-East Asia 16.0 -1.0 -6.3 6.4 59.8 54.3 870 40.6 38.9 630

Oceania 6.4 2.9 5.2 3.9 33.7 33.5 3,080 22.9 24.0 2,210

South Asia 6.8 7.4 -0.2 1.8 15.5 15.6 1,550 1 0.6 11.2 1,110

Am er ic as 6.6 4.9 -10,1 19.4 188.1 165.2 1,170 127.9 118.5 840

North America 7.6 6.9 -12.3 14.0 138.9 118.9 1,290 94.5 85.2 930

Caribbean 0.9 -3.1 -4.9 2.6 23.6 22.2 1,140 16.1 16.0 820Central America 10.6 -1.1 -7.1 0.7 6.4 5.9 770 4.3 4.2 550

South America 6.8 2.4 -1.3 2.1 19.2 18.2 850 13.1 13.0 610

Af rica 9.7 -3.5 -4.4 3.4 30.2 28.9 630 20.5 20.7 450

North Africa 7.4 -3.9 -4.3 1.2 10.8 9.9 570 7.3 7.1 410

Subsaharan Africa 10.9 -3.3 -4.4 2.2 19.4 18.9 670 13.2 13.6 480

Mi dd le East 9.4 0.8 -0.9 4.8 39.7 41.2 780 27.0 29.5 560

volutia turismului internationalm


70/183



International Tourist Arrivals International Tourism Receipt

US$

million Change (%) billion Chang

(

Rank Saris 11:032009*

08/07 09108 Rank 2 0 0 82 0 0 9 ' 0 8 1 0 70 9 1 0 8

1 France TF 79.2 74.2 -2.0

2 United States IF 57.9 54.9 3.5

3 Spain IF 57.2 52.2 -2.5

4 China IF 53.0 50.9 -3.1

5 Italy IF 42.7 43.2 -2.16 United Kingdom IF 30.1 28.0 -2.4

7 Turkey IF 25.0 25.5 12.3

8 Germany TCE 24.9 24.2 1.9

9 Malaysia IF 22.1 23.6 5.1

10 Mexico IF 22.6 21.5 5.9

-

6.3

-

5.3

-8.7

-

4.1

1.2

-

7.0

1 United States 110.0 93.9 135 -14.6 13.5 -14.

2 Spain 61.6 53.2 6.9 -13.7 -0.4 -9.0

3 France 56.6 49.4 4.2 -12.7 -2.9 -7.9

4 Italy 453 40.2 7.2 -12.0 -0.1 -7.2

5 China 40.8 39.7 93 -2.9 9.7 -2.91)6 Germany 40.0 34.7 11.1 -13.3 3.5 -8.5

7 United Kingdom 36.0 30.0 -63 -16.6 1.6 -1.6

8Australia 24.6 25.6 11.0 3.4 10.7 11.2

9 Turkey 22.0 21.3 18.7 -3.2 18.7 -3.2($)

10 Austria 21.6 19.4 15.5 -10.1 7.6 -5.2

UNIVERSITATEA



UNIVERSITATEA



UNIVERSITATEA




71/183

BRASOVBRASOVBRASOV


BRASOV

2010


BRASOV

2010


BRASOV

2010

Curs 6

UNIVERSITATEA



UNIVERSITATEA




72/183

BRASOVBRASOV


BRASOV

2010


BRASOV

2010

Curs 7

a globalizarii


73/183

a globalizarii

e manifestare ale globalizarii1 globalizarii asupra industriei tur

glob alizirii (1)


74/183

Globalizarea a> intensificare

limitarea impu

acestora (Men

cea mai

m

Industrials inc

> intensificare

aflate la mare

astfel incat eveloc intr-un loc

A.);

o

interdepe

1 ost definita astfel:cantitativa Si calitativa a tranzactii

.6. de granite, concomitent cu

expans

el U. );

re schimbare economics Si socialsace (Messner D. / Nuscheler

F.); relatiilor sociale de pretutindeni,

distanta unele de celelalte ajung sa

s;

1 imentele dintr-un loc sunt marcatedede la multi kilometri departare Sivic;dents sporita Si integrarea

diferitelo

);

or ce depaesc

unea spatiala a

e la Revolutia

rin care locuri

interconecteze

procese care au

versa (Giddens

economii din

globalizirii(2)


75/183

is al crqteriica urmare a

sfere ale vietii

rept implicatie

vale, cerand la

ai mult decat

Din punct de edere economic si financiar, global zarea poate fi

definita drept i 1 tarirea, reinventarea Si armonizarea legaturilor dintreeconomiile nationale pe o piata mare, globoid, bunurilor Si

serviciilor, dar 1 ai ales a circulatiei capitalurilor de on e fel.

Globalizarea elegaturilor Siextinderii Si a

economice, pol

faptul ca proble

randul for o s

nationals.

onomiei mondiale -un proces diva 11 ependentei dintre statele nationale,ancirii legaturilor in tot mai variate

itice, sociale Si culturale Si avand 4

ele devin globale mai mult decat natilutionare Si armonizare mai globoid 1

globalizirii(3)


76/183

Factorii

econoeconomiei

mon

libera

circula

liberalizarea

liberalizarea

libertateade

armonizare

a

ico-comerciali care au

determin.iale Si care au intensificat acestprocesie a marfurilor;

erviciilor;

ietelor de capital;eplasare a investitorilor straini

egislativa la nivel international.

t globalizarea

sunt:

Globalizarea i

politica vamarSi capitalurilo

internationale,

(renuntarea la

ilor, serviciilor,for economise

plica diminuarea taxelor vamale

Si la restrictiile de circulatie a marfu, pe masura dezvoltarii schimbur

tradual).

2. Forme d manifestare aleglobaliziriim


77/183

Organizatia M

rezultat al Ru

(1986-1994).

globale de co

cunoscut Si ca

OMC care stab

angajamentele

Uniunea Europ

piata unica -comert Si liber.

/uniunea eco

europene partirealizarii unei

responsabilitat

ondiala a Comertului a fost infiint.

dei de negocieri comerciale multil.

ste o organizatie internationals care

ert intre statele membre. Nucleul si

istemul de comert multilateral, o repr:

ilesc regulile de baza ale comertului inse deschidere de piete asumate de me

and are (loud componente economice

liminarea, in mod treptat, a restrictii

concurenta;

1 omica Si monetara -o intelegere

ipante in vederea utilizarii unei moned

politici economice unice cu un set

fiscala.

t in 1995, ca

terale Uruguay

tabilqte reguli

temului OMC,

zinta acordurile

ernational ca Sibrii sai.

mportante:

or privitoare la

intre natiunile

unice, euro, Si

de conditii de

manifestare ale globalizirii(2)2. Forme d


78/183

rdul Nord American de Convert Liber

(ement) a fost semnat la 17 decembrie

ului N.A.F.T.A. sunt:

erelor comerciale i facilitarea transpo- granite teritoriale;ditiilor pentru concurent5 loial5 in interi

ntial5 a oportunitatilor investitionale;

spunzatoare a drepturilor de propriet.parti semnatare;

durilor adecvate pentru aplicarea tratatu

erarii trilaterale, regionale i multilateral:

a . - a a

N.A.F.T.A. - A.

Free Trade Agr;Canada i Mexic

Obiectivele acor

>eliminarea ba

servicii la nivel s>promovarea coschimb;>crqterea subst>protejarea cor

teritoriile fiecare>stabilirea procconflictelor;>stimularea coo

, on a .. a - a . .

orth American

992 intre SUA,

lui de bunuri i

rul zonei de liber

e intelectual5 in

ui i solutionarea

pentru extinderea

manifestare ale globaliziriim


79/183

Asociatia nati

infiintata in a

Malaezia, Sing

A.S.E.A.N. es

regional avand

> accelerarea> consolidarea

> incuraj area

comertului Si tr

1 nilor din Asia de Sud-Est ( A.S.E A.N. ) A fostul 1967, prin tratatul semnat de Fili s me, Indonezie,

:pore si Thailanda.

e o organizatie economics internatio ala cu caracter

sediul la Bangkok Si ca obiective princ pale:

4 ezvoltarii economice a tarilor membre,stabilitatii economice, sociale Si cultur

ooperarii pentru dezvoltarea agricul

ansporturilor.

le a zonei;

rii, industriei,

In prezent me

Malaezia, My

Vietnam.

brii ASEAN sunt: Brunei Cambogia Indonezia Laos

nmar (Birmania), Filipine, Singa s ore, Thailanda,

mpactul globalizirii asupra industrieihid=


80/183

Turismul este

implica o inte

regiuni (cu c

fluxurilor glob

nul din domeniile cele mai afectate

4sificare Si o extindere geografica. a

1;

I nsecinte in internationalizarea

turile de turiti Si accentuarea

concurentei

e globalizare, -

gaturilor dintre

mului, aparitia

Adaptarea teoidentificarea a

> globalismul,sociale Si polif

unei lumi farainlaturareacondeclaneze criz

iei globalizarii la domeniulturis

rei curente de gandire:

care considers ca masivele schim

e

ce au erodat puterea statelornationale,

frontiere; in turism, confers maimul

trangerilor (poate sa aiba Si impact

ului a dus la

an economise,inaugurand era

a libertate prin

ativ, capabil sa.

ctul globalizirii asupra industriei turismului (


81/183

> traditionintensificar

economice

principal; 1

mai indep

ridicat al

care menti

promoveaz

> transfo

politic, socstatului, fo

1 lismul argumenteaza ca tendintele recente dete- S i o in ternat iona l i zare pe t ermen lung

in care statele Si pietele nationale continua sa. ra.1

1 contextul turismului, aceasta inseamna cupri

rtate regiuni ale globului in circuitul turistic

umarului de turiti, dar principalul regulator r

1 e frontierele sub control, investete in infr,

activitatea turistica;

alismul considers ca globalizarea creeaza u

al Si economic care transforms in mod funda

ele de interventie Si operatiunile acestuia.

ma doar oproceselor

dna pilonul

derea celor

i un nivel

mane statulstructure Si

nou climat

ental natura

dui globalizirii asupra industrieiturismului(

)

Globalizar

in industria turismului se caracterizea a prin patru


82/183

Globalizar

trasaturi:

> extinder

economice

pamantului

> regional

special celturismul es

politica Si

> intensifi

determina,

> intrepat

sunt puse

turismul ide consum

a relat i i lor sociale - stabil irea unei re te

i politice atotcuprinzatoare; practic intreaga

s-a transformat intr-o destinatie turistick

zarea -amplificarea interconexiunilor dintre (ari

- de dimensiuni mici, exemplul Uniunea Eur oto facilitat Si de nivelul ridicat al veniturilor, d

ociala Si de bogatia in resurse naturale Si antropi

area - densitatea sporita, a interactiunilor pe I

a impactul evenimentelor sa, fie mai puternic sinderea - culturi Si societati diferite aflate la

ata, in fata, la nivel local, creandu-se o mai ma 1

plica, de asemenea transferal peste frontiere avalori Si stiluri de viata.

in industria turismului se caracterizea. a prin patru

e culturale,

suprafata, a

le vecine, in

peal* undestabilitatea

e);

lan mondial

tit;

ari distante

e diversitatenor structuri

dui globalizirii asupra industrieiturismului(.

C i t e globalizarii asupra industriei


83/183

Consecinte

extender dezvolta

e globalizarii asupra industrieiturismului:

a turismuluiinternational

ea turismului de afaceri.Turismul i

polariza

rmacro-re

cuprinde Si

Dezvoltare

economicsdezvolta

crqterii

financiar;

ternational, manifests (loud tendinte:

(concentrarea fluxurilor turistice spre anumite

ionalizarea (se localizeaza in special in Eur

fluxurile SUA - Caraibe sau Japonia - Asia de S

turismului de afaceri merge in paralel cu

datorita:ii comertului care solicits calatorii peste hotare;

nvestitiilor care impun deplasari in scopuri demanagerilor companiilor transnationale,pe scars larga a sistemului

subcontractarilor.

estinatii);

pa dar maid-Est).

globalizarea

anagement

UNIVERSITATEA



UNIVERSITATEA



UNIVERSITATEA




84/183

BRASOVBRASOVBRASOV


BRASOV

2010


BRASOV

2010


BRASOV

2010

Curs 7

UNIVERSITATEA



UNIVERSITATEA




85/183

BRASOVBRASOV


BRASOV

2010


BRASOV

2010

Curs 8

Curl"!


86/183

Definir

Impac

durabile3. PoMid

industriei t

a dezvoltarii durabile Iu industria tur

macroeconomice pentru dezvoltarea

rismului

smului

durabila a

ul industriei turismului asupra dezvoltarii

dezvoltirii durabile In industriaWe


87/183

Exists trei princ

1. Durabilitate

mentinerea tut

diversitatii resu

1. Durabilitate

favorabila mem

civilizatie exist

ipii majore ale dezvoltarii durabile:

ecologica, care asigura o dezvolta

ror proceselor ecologice esentiale

selor biologice.

socials Si culturala, care genereaz

e rilor societatii, compatibila cu valoril;

nte precum Si cu pastrarea identitatii c i

e durabila cumai a le s a

o dezvoltare

culturale Si de

munitatilor.

1. Durabilitateeficienta, resurs

economics, care asigura o dezvolt

- le find gestionate astfel incat s exist;

are economicsi in viitor.

dezvoltirii durabila In industria


88/183

Turismul are o

durabila datorita

dinamismului

economia multo

relatiei

specia

ontributie importanta in realizarea proces

, creterii i a contributiei importante a a

tan i destinatii locale,

e intre (clienti) vizitatori, industrie, med

lui de dezvoltare

estei industrii la

u i comunitatea

unice ale relatieiRelatia turf ti

intre turism i d

interactiunea,

experiente in lo

coi4tientizarerandul vizitatori

dependenta d

mediu intact

istorice precum

ediu determine trei aspecte importante

zvoltarea durabila:

data de natura activitatii turistice bazata

uri noi;

data de capacitatea turismului de a sor cat i a gazdelor rezolvarea problemelo

torata solicitarli de calm turiti de a intra

curat, cu zone naturale atractive, cu tra

i cu comunitati locale gazda.

pe oferirea unei

etermina atatin

de mediu;

in contact cu

un

dezvoltirii durabile In industriaWe


89/183

Dezvoltarea d

pentru ca treb

preocuparile p

Exista cinci e

turismului:pastrarea res

mentinereap

mentinerea

asupra mediulu

/asigurarea ec

mentinerea

regiunii sau a n

ficil de definiti actual Si de

ile in industria

re;

or ireversibile

e generatii;torice a zonei,

1 rabila in industria turismului este d

ie s tiny cont de nevoile turismulntru viitor.

emente principale ale dezvoltarii dura

rselor existente pentru generatiile viito

oductivitatii resurselor de baza;iodiversitatii Si evitarea schimbari.

itatii in cadrul acelei* generatii SI int

i protectia motenirii culturale Si i

.tiunii

2. Impa ul industriei turismului asupradezvoltirii d


90/183

Industria t

> furnizea

organizatii

asistenta c

>asigura

asigurand

(datorita v> constitui

durabile:

ezvoltarea

stitiilor Si

rismului are un impact pozitiv asupra

dezvoltari

r a oportunitati importante pentru4

or, crearea de locuri de munca, stimularea inv

munitatii locale;

alorificarea economica a resurselor naturale

conservarea acestora Si sprijinirea comunitat

niturilor de la turiti);un liant pentru pacea Si intelegerea inter-cultur. la;

culturale,for locale

2. Impa ul industriei turismului asupra dezvoltiriid


91/183

ezvoltarii

r fragile,

or gazda,

Industria tdurabile:

realizea

provocand

exercitaputand det

utilizeaz

este un

ceste o s

actuale sa

destinatiei.

rismului poate avea Si un impact negativ asupra

a o presiune directa asupra ecosistemel I

4 egradarea mediului fizic;

o presiune considerabila asupra comunitatirmina mutarea awzarilor traditionale;

resurse rare, in special teren Si apa;

intribuitor important la poluarea globoid;

rsa de venituri nestabild, find sensibila la s

previzionate ale mediului Si ale climatuluihimbarilesocial al



92/183

u saturatiaSupra-dez

cu turiti d

/eroziune

intense;

poluarea

aruncarea

de turism;

poluarea

(hoteluriledatorita tra

oltarea industriei turismului in anumite zone s.

terming. urmatoarele efecte negative:

mediului natural datorata supra-dezvoltarii

oceanelor, lacurilor Si raurilor prin sportu

esturilor menajere sau prin realizarea altor acti

vizuala, sonora Si a aerului datorata supra-

care blocheaza privelitea, creterea niveluluiicului turistic, cantitatea de smog Si de emisii, e 1

i folosirii

i nautice,

itati legate

ezvoltarii

gomotuluic.);



93/183

criza se

limitate 1

electrica

congest

iin timpul

facilitatilo

diverge

proble

mdroguri Sisuprapostructurilo

iciilor utilitare datorata suprasolicitarii sau

timpul perioadelor de varf (consum mare

apa);

le de traffic pe aeroporturi, pe strazi Si din zon;

.ezonului de maxima afluenta turistica (sau datadecvate);

tele Si resentimentele dintre comunitatea gazda

-le sociale ce includ delictele generale, co

rostitutia;lulareaSi pagubele aduse spatiilor de cult, monuistorice.

1

le turistice

rate lipseiI

turiti;sumul de

entelor Si

capacitatii

de energia

3. Politici ma roeconomice pentru dezvoltarea duindustriei turfs U l U i ( 2 )



bile a

ustriei turfs


94/183

Dezvoltarea du abila in industria turismului (potrivit

MT) trebuie sa

Ong. cont de u atoarele aspecte:

sa se folosea ca in mod optim resursele de mediu are constituie un

element cheie in dezvoltarea industriei turismuld mentinandu-se

procesele ecol I gice esentiale Si ajutand la conse area motenirii

naturale Si a bio diversitatii;sa se respecte autenticitatea socio-culturala a comun. tatilor autohtone,

conservarea ntarirea motenirii culturale Si a valo ilor traditionale,

contribuind ast -1 la intelegerea interculturala Si la tole mtg.;

sa se realizez o dezvoltare economics pe termen lu g, asigurandu-se

beneficii tuturo partilor implicate care sa fie imparti e in mod corect,

incluzand locur de munca remunerate corespunzator i servicii sociale

pentru comunit tea locala care sa contribuie la diminu. rea saraciei.


3. Politici ma roeconomice pentru dezvoltarea duindustriei turfs U l U i ( 2 )industriei turfs

Politicile guy ;rnelor in materie de dezvoltare promovar


95/183

turismului treb

/crearea unuiturismului;

un plandirec

valoare, cu dconditiile fiec

optime ale stru

o reglement

asupra

teritoriuo politicade

care s tine co

elaborarea n

ie s fie axate pe urmatoarele

element;

cadre politic global vizand

dezvolt

.

rea durabil

or, delimitand zonele prioritare ceurm

terminarea tipului produselor

turisticrei zone Si cu luarea in

considerareturilor de primire turistica;

e concise Si rationale relativ la

ame

i t b i i li t

aza a fi puse ine adaptabile la

a capacitatilor

ajarea turisti

a investitori

roeconomice pantry dezvoltarea du

U 1 U i ( 3 )

bin" a

. Politici maustriei turfs


96/183

ltarea durabilaOrganizatiile pa acestei indust

evaluarea cu

ale planurilor d

conceperea

d;efectelor negati

i asupra comu

elaborarea Si

consumului de

calitatea produs

subordonarea

gestionare a me

respectarea

ivate din turism pot contribuii la dezv 1ii prin:

precautie a repercusiunilor posibile a

investitii;

strategii vizand reducerea la minimu

e ale planurilor de investitii asupraitatilor locale;

plicarea de programe vizand reducere,

resurse Si a productiei de dewur

- for turistice;

activitatilor efectuate intereselor

4 iului;

rmelor Si reglementarile legale, nation. le.

upra mediului

a riscurilor Si

ediului natural

la minimum a, maximizand

generale de

UNIVERSITATEA



BRASOV

UNIVERSITATEA



BRASOV

UNIVERSITATEA



BRASOV


97/183

BRASOVBRASOVBRASOV


BRASOV

2010


BRASOV

2010


BRASOV

2010

Curs 8

UNIVERSITATEA



BRASOV

UNIVERSITATEA



BRASOV


98/183

BRASOVBRASOV


BRASOV

2010


BRASOV

2010

Curs 9

Cup


99/183

ea spatiului rural

ntele activitatii de turism rural

spatiului rural (1)


100/183

Definirea spatClare: pentru u

zona a naturii

conceptul de c

ului rural este dificila, deoarece limit;1 ii este un spatiu periferic al activitati

unde se afla sate Si comune; altii

mp, cu tot ceea ce nu reprezinta. aglo

le sale nu suntagricole sau o

1 identified cu

erare urbana.

Se poate afi

caracterizata. p

>are o econ

productia de b

>se afla. depa>nu este inducultura.

1 a ca spatiul rural este o zona. 1

in faptul ca. (Greciet, 1994):

Imie bazata pe folosirea resurselor

nuri caracteristice locului respectiv;

e de centrele urbane Si in principal est;trializata. Si '4i conserva aproape intac

utin populata,

naturale Si pe

un loc izolat;a identitatea Si

spatiului rural(2)

spatiul urbanDemografic s p atiul rural poate fi definit in opozitie


101/183

spatiul urban

calitatilor in

Demografic, s

Organizatia Nfunctie de nu

Localitati cu p

>cel putin 12.

>cel putin 2.0

>cel putin 50>cel putin 20.

p atiul rural poate fi definit in opozitie

ctiunilor Unite propune o clasificare all 1

drul populatiei, in (loud categorii:

opulatie aglomerata, sau a orawlor, car;

.00.000 locuitori - superconurbatiile,;

10.000 locuitori - orawle plurimilionarr.000 locuitori - orawle foarte mari;

100 locuitori - populatia aglomerata,;

1

cuprinde:

. dar

considerat

()rawle mici: 1

considerate "u

Localitati rura

drept urbane.

ocalitati cu mai putin de 20.000 locuito

bane" in definitiile nationale;

e : awzarile pe care definitiile nu le-au

spatiului rural(3)

In Romania, o localitate poate fi considerate ora dn. are peste 5.000


102/183

de locuitori idezvoltarea ec

Prin legea nr.3

teritoriului nat

a. rangul 0 - C

b. rangul I - mpotentials la n.

a. rangul II -

cu rol de echil

a. rangul III -b. rangul IV -

c. rangul V - s

municipiilor i

indeplinqte concomitent anumitestan1

onomica, dotarile edilitare Si o anumita

51/2001 privind aprobarea Planului de

onal, se face o ierarhizare a localitatilo

.pitala Romaniei, municipiu de import.nicipii de importanta nationals, cu in

vel european;

lunicipii de importanta interjudeteand,

j

bru in reteaua de localitati;

Irate;ate rewdinta de comund;

to componente ale comunelor Si sate aoraelor.

arde privind

infrastructure.

menaj are a

pe ranguri:

nta europeand;

uenta

udeteand sau

artinand

spatiului rural(4)

le:Criterii nation.le folosite in clasificarea awzarilor rur


103/183

ocuind in casemetri unele de

Austria - comDanemarca - c

Franta - comu

invecinate sau

altele

Irlanda - comuOlanda - com

de 20% din po

Norvegia - co

Sue is - comu

Scotia - comu

Spania - comu

nitati cu mai putin de 5000 locuitoriI munitati cu mai putin de 200 locuitori

itati cu mai putin de 2000 locuitori

la distanta de nu mai mult de 200


nitati cu mai putin de 2000 locuitori 4

I ulatia active angajata in agriculture,

unitati cu mai putin de 200 locuitori

itati cu mai putin de 200 locuitoriitati cu mai putin de 1000 locuitori


ar cu maimult

entele activitatii de hid= rural (1)

T i l


104/183

Turismul.

evenimen

petrecere

tipic rural

rural include o gama larga de modalitati Ie, festivitati, sporturi, alte distractii Si ac

placuta a timpului Tiber, toate desrawrate intr

e cazare,witati deun mediu

ral ca o

anizata Si

lorificand

e) precum

fermele

Organizat

forma a t

condusa

resursele

i dotarilagroturist

a Mondiala a Turismului definete turismul

rismului ce include orice activitate turistica or

n spatiul rural de catre populatia locala, v

ristice locale (naturale, cultural-istorice, uma

Si structurile turistice, inclusiv pensiunilece.

entele activitatii de turism rural (2)


105/183

Turismul> existen

> pastrar

conse

conse

> pastrar

ral este determinat de urmatoareleaspecte:

a localitatilor rurale;

a functionalitatii rurale;

area unei infrastructuri rurale;

area modului de viata traditional;a identitatii culturale specifics.

Conceptu de turism rural a evoluat treptat, inglo i and

toate

activitatil; turistice care se desrawara. in mediul rural. reptatpe

masura I iversificarii serviciilor turistice practicate a

nivelul

l li il l bf i l

entele activitatii de hid= rural(3)


106/183

Agroturisca se prac

active, ofe

activitatia

ul este un segment al turismului rural, cuparti

ica in ferme (catune, gospodarii, conace),de

lindu-i-se turistului posibilitatea de a

participatrozootehnice

.

ularitateapreferint

ala diverse

In functiedeli din pactiva.

de regiuni, acest termen se identified cuturisnct de vedere tehnic, este doar o modalitatede

ul rural,articipar

e

Agroturisprecadere

ul, ca oferta turistica diferentiata, sema

n Europa incepand cu anii1960.

ifesta cu


107/183

UNIVERSITATEA



BRASOV

UNIVERSITATEA



BRASOV

UNIVERSITATEA



BRASOV


108/183


BRASOV

2010


BRASOV

2010


BRASOV

2010

Curs 9

UNIVERSITATEA



BRASOV

UNIVERSITATEA



BRASOV


109/183


BRASOV

2010


BRASOV

2010

Curs 10

CupTlni'


110/183

ea turismului rural(1)

aturi ale turismului rural sunt:

- natura;

Principalele tra

apropierea d


111/183

- natura;

biant "nemecanizat";

sonale (in opozitie cu irationalismul ianonimatul

apropierea d

linitea;

un mediu a

contacte pe

urbanului);

senzatia de cposibilitatea

contactul n

activitatea spec

cunoaterea

posibilitatea

comunitatii;

ansa integr

ontinuitate Si stabilitate, de traire a unede a cunoate locuri Si oamenii acelor 1

mijlocit cu autoritatile locale, cu

ifica zonei;

ndeaproape a afacerilor ce se fac pe ph

prelevari i de imagini l egate I

rii in comunitate pe perioada sejurului.

istorii;

curl;

reocuparile Si

n local;e identitatea

ea turismului rural(2)

8/3/2019 Curs Politic

Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)

Documents

Transcript of Curs Politici Macro Eco No Mice in Turism (2)