CURS OCLUZO 2.ppt

Facultatea de Medicina Facultatea de Medicina Victor PapilianVictor Papilian

TehnicaTehnica Dentară Dentară

CONF. UNIV. DR. CONF. UNIV. DR. Mariana SABĂUMariana SABĂU

Facultatea de Medicina Facultatea de Medicina Victor PapilianVictor Papilian

TehnicaTehnica Dentară Dentară

CONF. UNIV. DR. CONF. UNIV. DR. Mariana SABĂUMariana SABĂU

BICUSPOIDUL LUI POSSELTBICUSPOIDUL LUI POSSELT

Reprezintă mişcarea mandibulei în plan sagital. Reprezintă mişcarea mandibulei în plan sagital.

Pentru a se realiza Pentru a se realiza deschiderea maximădeschiderea maximă a gurii, condilii a gurii, condilii

mandibulari efectuează o mişcare complexă de rotaţie în mandibulari efectuează o mişcare complexă de rotaţie în

etajul inferior (menisco-condilian) a A.T.M. şi una de etajul inferior (menisco-condilian) a A.T.M. şi una de

avansare şi coborâre în etajul superior al A.T.M. avansare şi coborâre în etajul superior al A.T.M.

(menisco-temporal).(menisco-temporal).

BICUSPOIDUL LUI POSSELTBICUSPOIDUL LUI POSSELT

Existând şi în acest caz o mişcare de rotaţie.Existând şi în acest caz o mişcare de rotaţie.

Va exista şi o A.B., de fapt o multitudine de axe, dar nici Va exista şi o A.B., de fapt o multitudine de axe, dar nici

una dintre ele nu e A.B.T., condilii nemaifiind în R.C. una dintre ele nu e A.B.T., condilii nemaifiind în R.C.

DESCHIDEREA GURIIDESCHIDEREA GURII

Deschiderea maximă a gurii de la poziţia de R.C. sau I.M. Deschiderea maximă a gurii de la poziţia de R.C. sau I.M.

este de 40 mmeste de 40 mm

Pentru diagnosticul ocluzal, protocolul de examen clinic Pentru diagnosticul ocluzal, protocolul de examen clinic

include în mod obişnuitinclude în mod obişnuit evaluarea mişcării de coborâre evaluarea mişcării de coborâre

şi ridicare a mandibulei, precum şi a poziţiei de şi ridicare a mandibulei, precum şi a poziţiei de

deschidere maximă a gurii.deschidere maximă a gurii.


Mişcarea de deschidere a guriiMişcarea de deschidere a gurii prezintă următoarele prezintă următoarele caracteristic:caracteristic:

Linie continuă – arc de cerc;Linie continuă – arc de cerc; Strict în plan sagital (în norma laterală);Strict în plan sagital (în norma laterală); Nu determină dureri musculare sau zgomote Nu determină dureri musculare sau zgomote articulare.articulare.


Contactele dento-dentare defectuoaseContactele dento-dentare defectuoase determină determină apariţia unor apariţia unor spasme muscularespasme musculare cu sau fără cu sau fără zgomote zgomote articulare (cracmente şi crepitaţii) care duc la articulare (cracmente şi crepitaţii) care duc la suferinţe ATMsuferinţe ATM

Suferinţa ATM provoacă:Suferinţa ATM provoacă:

Devierea mandibulei de la traseul sagitalDevierea mandibulei de la traseul sagital în cursul în cursul deschiderii cavităţii bucale (în treaptă, sacadată, şi în deschiderii cavităţii bucale (în treaptă, sacadată, şi în baionetă cu latero-deviaţie spre dreapta sau stânga).baionetă cu latero-deviaţie spre dreapta sau stânga).

Limitarea antalgică a deschiderii cavităţii bucale.Limitarea antalgică a deschiderii cavităţii bucale.


EXAMINAREA DESCHIDERII ŞI ÎNCHIDERII EXAMINAREA DESCHIDERII ŞI ÎNCHIDERII CAVITĂŢII BUCALECAVITĂŢII BUCALE

Mişcarea de coborâre şi ridicare a mandibulei poate fi:Mişcarea de coborâre şi ridicare a mandibulei poate fi: • Liberă, neasistată,Liberă, neasistată,• Asistată de medic - pacientul face mişcări, medicul se Asistată de medic - pacientul face mişcări, medicul se

opune.opune.În cazul limitării mişcărilor de deschidere maximă a În cazul limitării mişcărilor de deschidere maximă a

cavităţii bucale (trismus) medicul forţează deschiderea cavităţii bucale (trismus) medicul forţează deschiderea până la adevărata valoare a DM (deschiderii maxime).până la adevărata valoare a DM (deschiderii maxime).

CARACTERISTICI:CARACTERISTICI:

1.1. Se realizează prin intermediul stopurilor ocluzale (gr. Se realizează prin intermediul stopurilor ocluzale (gr. I, II, III).I, II, III).

2.2. Cea mai frecventă poziţie funcţională mandibulo – Cea mai frecventă poziţie funcţională mandibulo – craniană cu contacte dento-dentare.craniană cu contacte dento-dentare.

3.3. Poziţia funcţională încheie în majoritatea ciclurilor Poziţia funcţională încheie în majoritatea ciclurilor funcţionale prin care se realizează incizia alimentelor funcţionale prin care se realizează incizia alimentelor şi masticaţia.şi masticaţia.

4.4. Numărul maxim de contacte dento-dentare, deci cea Numărul maxim de contacte dento-dentare, deci cea mai stabilă poziţie funcţională şi cea mai mare mai stabilă poziţie funcţională şi cea mai mare suprafaţă posibilă a acestor contacte.suprafaţă posibilă a acestor contacte.

5.5. Se obţine o contracţie voluntară maximă a muşchilor Se obţine o contracţie voluntară maximă a muşchilor ridicători ai mandibulei, fiind deci o poziţie de forţă.ridicători ai mandibulei, fiind deci o poziţie de forţă.

Analizat în plan sagitalAnalizat în plan sagital

Pentru 87% dPentru 87% diintre indivizi:ntre indivizi:

RC nu coincide cu IM mandibula executând RC nu coincide cu IM mandibula executând

o uşoară glisare din R.C. o uşoară glisare din R.C. înîn I.M. I.M. pe pe

parcursul a 0,3 – 1,3 mm parcursul a 0,3 – 1,3 mm == long centric (LC) long centric (LC)

Pentru 13% dintre indivizi:Pentru 13% dintre indivizi:

R.C coincide cu I.M. glisarea mandibulei R.C coincide cu I.M. glisarea mandibulei

din I.M. în R.C. nu se produce existând un din I.M. în R.C. nu se produce existând un

Point centric (PC)Point centric (PC)

Condiţii necesare pentru producerea LC:Condiţii necesare pentru producerea LC:

1.1. Stopurile ocluzale de grup I şi III (PM şi M) să fie de tip vârf Stopurile ocluzale de grup I şi III (PM şi M) să fie de tip vârf

cuspid – fund fosăcuspid – fund fosă

2.2. La nivelul stopurilor ocluzale din grupul al II-lea trebuie să La nivelul stopurilor ocluzale din grupul al II-lea trebuie să

existe o morfologie palatinală de tip special (zona existe o morfologie palatinală de tip special (zona

infracingulară să prezinte un mic platou orizontal)infracingulară să prezinte un mic platou orizontal)

Absenţa stopurilor ocluzale de gradul al II-lea nu e considerată Absenţa stopurilor ocluzale de gradul al II-lea nu e considerată

patologică având în vedere teoria “protecţiei mutuale”:patologică având în vedere teoria “protecţiei mutuale”:

Grupul frontal protejează sectoarele laterale ale arcadei în Grupul frontal protejează sectoarele laterale ale arcadei în

toate mişcările excentrice ale mandibulei cu contacte toate mişcările excentrice ale mandibulei cu contacte

dento-dentare;dento-dentare;

Dinţii laterali protejează sectorul frontal în poziţii centrice Dinţii laterali protejează sectorul frontal în poziţii centrice

când forţa de contracţie a muşchilor ridicători ai mandibulei când forţa de contracţie a muşchilor ridicători ai mandibulei

e maximăe maximă

Condiţii de realizare a LC:Condiţii de realizare a LC:

• Cuspizii de sprijin mai mici decât fosetele antagoniste, fapt Cuspizii de sprijin mai mici decât fosetele antagoniste, fapt

ce permite o anumită libertate a mişcărilor.ce permite o anumită libertate a mişcărilor.

• La nivelul A.T.M. un foarte mic joc al condilului.La nivelul A.T.M. un foarte mic joc al condilului.

• Pentru a se putea realiza LC la nivelul contactelor cuspid-Pentru a se putea realiza LC la nivelul contactelor cuspid-

fosă trebuie să existe o anumită libertate a vârfului fosă trebuie să existe o anumită libertate a vârfului

cuspidului în interiorul fosei. Această libertate permite şi o cuspidului în interiorul fosei. Această libertate permite şi o

foarte mică glisare din I.M. în lateralitate, glisare fiziologică foarte mică glisare din I.M. în lateralitate, glisare fiziologică

sub numele de sub numele de wide centricwide centric

• LC şi WC sunt posibile atunci când există o anumită LC şi WC sunt posibile atunci când există o anumită

libertate în centric, adică libertate în centric, adică freedom in centricfreedom in centric

• În condiţiile eliminării interferenţelor ocluzale pe traseul În condiţiile eliminării interferenţelor ocluzale pe traseul

R.C. – I.M. deplasarea condililor între cele 2 poziţii e minimăR.C. – I.M. deplasarea condililor între cele 2 poziţii e minimă

Un contact dento-dentar defectuosUn contact dento-dentar defectuos pe traseul de la R.C. pe traseul de la R.C.

la I.M. determină apariţia unei la I.M. determină apariţia unei interferenţe interferenţe ce declanşează ce declanşează

contracţii musculare reflexe. contracţii musculare reflexe.

În scopul evitării obstacolului În scopul evitării obstacolului devierea mandibuleidevierea mandibulei

care va ajunge într-o altă poziţie de I.M. care va ajunge într-o altă poziţie de I.M.

Acelaşi efectAcelaşi efect – modificarea poziţiei de I.M. – poate să apară – modificarea poziţiei de I.M. – poate să apară

ca urmare a unui ca urmare a unui obstacol pe traseul de ridicare a obstacol pe traseul de ridicare a

mandibuleimandibulei, obstacole produse prin aplicarea unor proteze , obstacole produse prin aplicarea unor proteze

unidentare sau obturaţii “înalte”.unidentare sau obturaţii “înalte”.

Încercarea de evitare a acestor obstacole obligă mandibula Încercarea de evitare a acestor obstacole obligă mandibula

să ocludă într-osă ocludă într-o intercuspidare de necesitate sau ocluzie de intercuspidare de necesitate sau ocluzie de

necesitate.necesitate.

Dacă obstacolul acţionează pe timp mai îndelungat se Dacă obstacolul acţionează pe timp mai îndelungat se

instaleazăinstalează intercuspidarea maximă de obişnuinţă sau intercuspidarea maximă de obişnuinţă sau

ocluzia de obişnuinţă,ocluzia de obişnuinţă, fapt ce reprezintă un factor fapt ce reprezintă un factor

perturbator al dinamicii mandibulare, solicitând un efort de perturbator al dinamicii mandibulare, solicitând un efort de

adaptare a structurilor A.D.M. adaptare a structurilor A.D.M. cu reacţii de răspuns din cu reacţii de răspuns din

partea tuturor componentelor A.D.M.partea tuturor componentelor A.D.M.

Astfel un obstacol în I.M. poate determina la nivelul:Astfel un obstacol în I.M. poate determina la nivelul:

1.1. Dinţilor – uzură funcţionalăDinţilor – uzură funcţională

2.2. Sistemului neuromuscular – modificări funcţionale ale Sistemului neuromuscular – modificări funcţionale ale

engramei masticatoriiengramei masticatorii

3.3. Parodonţiului – mişcări de amplitudine redusăParodonţiului – mişcări de amplitudine redusă

4.4. A.T.M. – remodelare adaptativă a suprafeţelor articulareA.T.M. – remodelare adaptativă a suprafeţelor articulare

Se instalează astfel simptomatologia Se instalează astfel simptomatologia tulburărilor cranio-tulburărilor cranio-

mandibulare.mandibulare.

Depistarea şi îndepărtarea tardivăDepistarea şi îndepărtarea tardivă a obstacolului a obstacolului nunu mai mai

determină determină revenirea mandibuleirevenirea mandibulei la traseul ei anterior spre la traseul ei anterior spre

I.M. datorită apariţiei fenomenelor de adaptare neuro-I.M. datorită apariţiei fenomenelor de adaptare neuro-

musculară ce determină modificarea engramei mişcărilor musculară ce determină modificarea engramei mişcărilor

mandibulare cu mandibulare cu apariţia ocluziei de obişnuinţăapariţia ocluziei de obişnuinţă care poate care poate

funcţiona asemenea celei iniţiale, dar poate duce, în timp, funcţiona asemenea celei iniţiale, dar poate duce, în timp,

T.C.M (tulburări cranio-mandibulare) deoarece:T.C.M (tulburări cranio-mandibulare) deoarece:

1.1. Echilibrul funcţional obţinut este mai precar decât ce iniţialEchilibrul funcţional obţinut este mai precar decât ce iniţial

2.2. Capacitatea generală precară a organismului în vârstă.Capacitatea generală precară a organismului în vârstă.

Ocluzia de necesitate e diferită de ocluzia iniţialăOcluzia de necesitate e diferită de ocluzia iniţială

Cauza: Cauza: obstacol recent (frecvent - iatrogenii)obstacol recent (frecvent - iatrogenii)

Atitudine practică:Atitudine practică: înlăturarea precoce a obstacolului înlăturarea precoce a obstacolului

pentru revenirea la IM iniţialăpentru revenirea la IM iniţială

Prevenire:Prevenire: prin echilibrarea ocluzală finală a restaurărilor prin echilibrarea ocluzală finală a restaurărilor

odontale sau protetice aplicateodontale sau protetice aplicate

Ocluzia de obişnuinţăOcluzia de obişnuinţă este diferită de cea iniţialăeste diferită de cea iniţială

Cauza:Cauza: obstacol persistent mult timpobstacol persistent mult timp

Atitudinea terapeuticăAtitudinea terapeutică (în funcţie de situaţia clinică): (în funcţie de situaţia clinică):

Adaptarea funcţională bună la noile raporturi ocluzale nu Adaptarea funcţională bună la noile raporturi ocluzale nu

determină revenirea la raporturile ocluzale iniţialedetermină revenirea la raporturile ocluzale iniţiale

Adaptarea funcţională în raporturi ocluzale evident Adaptarea funcţională în raporturi ocluzale evident

modificate poate trece cu uşurinţă în D.M.C.modificate poate trece cu uşurinţă în D.M.C.

Obiectivele tratamentuluiObiectivele tratamentului ocluziei de obişnuinţă: ocluziei de obişnuinţă:

1.1. Amendarea simptomatologiei T.C.M.Amendarea simptomatologiei T.C.M.

2.2. Funcţionalitatea A.D.M. satisfăcătoare pentru pacientFuncţionalitatea A.D.M. satisfăcătoare pentru pacient

3.3. Stabilitatea ocluzală.Stabilitatea ocluzală.

4.4. Nu se impune revenirea la raporturile ocluzale iniţialeNu se impune revenirea la raporturile ocluzale iniţiale

În schema lui Posselt apare şi un punct R În schema lui Posselt apare şi un punct R

carecare este poziţia diagnostică a este poziţia diagnostică a

mandibulei, fără contact dento-dentar, mandibulei, fără contact dento-dentar,

poziţia de repaus.poziţia de repaus.

Punctul RPunctul R se află pe traseul de la I.M. la se află pe traseul de la I.M. la

D.M., traseu pe care se face mişcarea de D.M., traseu pe care se face mişcarea de

închidere a gurii.închidere a gurii.

Dinţii celor două arcade stabilesc Dinţii celor două arcade stabilesc

contacte dento-dentare în cursul a două contacte dento-dentare în cursul a două

acte funcţionale:acte funcţionale:

1.1. Triturarea alimentelorTriturarea alimentelor

2.2. Deglutiţie Deglutiţie

În fonaţie contactul dento-dentar lipseşte. În fonaţie contactul dento-dentar lipseşte.

Cel mai mic spaţiu interarcadic din fonaţie (pentru Cel mai mic spaţiu interarcadic din fonaţie (pentru

sibilantele “S” şi “Z”)sibilantele “S” şi “Z”) este spaţiul minim de vorbire este spaţiul minim de vorbire

(SMV), a cărui determinare (SMV), a cărui determinare nunu se face clinic uzual, se face clinic uzual,

verificându-se doar existenţa lui la arcadele dentare verificându-se doar existenţa lui la arcadele dentare

artificiale, astfel:artificiale, astfel:

Dacă DVO la care s-a realizat protezarea e mai mare ca cea Dacă DVO la care s-a realizat protezarea e mai mare ca cea

reală, la pronunţarea sibilantelor în “cuvinte cheie” ca reală, la pronunţarea sibilantelor în “cuvinte cheie” ca

Mississipi, dentiţia intră în contact, apare necesitatea Mississipi, dentiţia intră în contact, apare necesitatea

diminuării DVO.diminuării DVO.

În majoritatea timpuluiÎn majoritatea timpului dintr-un ciclu de 24 de ore mandibula dintr-un ciclu de 24 de ore mandibula se se

află în află în poziţie de repaus sau de relaţie de postură.poziţie de repaus sau de relaţie de postură.

Între dinţii celor două arcade existăÎntre dinţii celor două arcade există un spaţiu liber un spaţiu liber care estecare este

spaţiul de inocluzie fiziologică (SIF).spaţiul de inocluzie fiziologică (SIF).

Acelaşi individ poate prezenta mai multe poziţii de postură ale Acelaşi individ poate prezenta mai multe poziţii de postură ale

mandibulei în funcţie de:mandibulei în funcţie de:

1.1. VârstăVârstă

2.2. Poziţia corpului (clinostatism sau ortostatism)Poziţia corpului (clinostatism sau ortostatism)

3.3. Stări fiziologice: veghe-somn, concentrare, efort fizicStări fiziologice: veghe-somn, concentrare, efort fizic

4.4. Stări patologice: algiiStări patologice: algii

5.5. Tratamente medicamentoase.Tratamente medicamentoase.

În cadrul mişcărilor mandibulei în plan sagital, În cadrul mişcărilor mandibulei în plan sagital,

avansarea punctului interincisiv mandibular avansarea punctului interincisiv mandibular

((mişcarea de propulsie cu contact dento-dentar mişcarea de propulsie cu contact dento-dentar

al mandibulei,al mandibulei, din poziţia de I.M.)din poziţia de I.M.) interesează interesează

din punct de vedere funcţional şi pentru din punct de vedere funcţional şi pentru

utilitatea clinică,utilitatea clinică, numai până la poziţia în care numai până la poziţia în care

marginile libere ale incisivilor mandibulari marginile libere ale incisivilor mandibulari

ajung în dreptul marginilor libere ale incisivilor ajung în dreptul marginilor libere ale incisivilor

maxilari, poziţie numită maxilari, poziţie numită cap la cap în propulsie cap la cap în propulsie

(C.C.P.),(C.C.P.), necesară pentru incizia alimentelor. necesară pentru incizia alimentelor.

PROPULSIA MANDIBULEI CU CONTACT DENTO-PROPULSIA MANDIBULEI CU CONTACT DENTO-DENTARDENTAR

Precizăm faptul că: Precizăm faptul că: mişcarea mişcarea

funcţională este cea din poziţia C.C.P. funcţională este cea din poziţia C.C.P.

în poziţia I.M., deci o mişcare de în poziţia I.M., deci o mişcare de

retropulsieretropulsie a mandibulei şi a a mandibulei şi a

punctului interincisiv mandibular, punctului interincisiv mandibular,

studierea traseului invers fiind mai studierea traseului invers fiind mai

uşor de obţinut în condiţii clinice.uşor de obţinut în condiţii clinice.

PROPULSIA MANDIBULEI CU CONTACT DENTO-PROPULSIA MANDIBULEI CU CONTACT DENTO-DENTARDENTAR

Pentru prehensiune, mandibula coboară din RP (relaţia de postură), pe Pentru prehensiune, mandibula coboară din RP (relaţia de postură), pe traseul de deschidere uzuală, în funcţie de dimensiunea fragmentului traseul de deschidere uzuală, în funcţie de dimensiunea fragmentului alimentar intercalat. alimentar intercalat.

Incizia se realizează progresiv prin ridicarea mandibulei după o Incizia se realizează progresiv prin ridicarea mandibulei după o traiectorie uşor anterioară celei pe care s-a făcut coborârea.traiectorie uşor anterioară celei pe care s-a făcut coborârea.

Fragmentarea efectivă se poate realiza înainte ca incisivii mandibulei să Fragmentarea efectivă se poate realiza înainte ca incisivii mandibulei să ajungă în poziţia CCP, în funcţie de natura şi consistenţa alimentului.ajungă în poziţia CCP, în funcţie de natura şi consistenţa alimentului.

Dacă desprinderea fragmentului nu s-a realizat nici în poziţie CCP, Dacă desprinderea fragmentului nu s-a realizat nici în poziţie CCP, mandibula urmează traseul de retropulsie cu contact dento-dentar (IM), mandibula urmează traseul de retropulsie cu contact dento-dentar (IM), deci CCP - IM, apoi mandibula coboară realizarea ciclului deci CCP - IM, apoi mandibula coboară realizarea ciclului masticator.masticator.

PREHENSIUNEA ŞI INCIZIA ALIMENTELORPREHENSIUNEA ŞI INCIZIA ALIMENTELOR

Astfel putem aprecia următoarele:Astfel putem aprecia următoarele:

1.1. FuncţionalFuncţional pentru incizia alimentelor mandibula pentru incizia alimentelor mandibula parcurge traseul CCP - parcurge traseul CCP - IMIM ocazional, ocazional, de cele mai multe ori incizia având loc înaintea atingerii de cele mai multe ori incizia având loc înaintea atingerii poziţiei de IM.poziţiei de IM.

2.2. Evaluarea clinicăEvaluarea clinică se face însă se face însă pe traseul propulsiv IM-CCP. pe traseul propulsiv IM-CCP.

Argumente: Argumente:

a.a. Traseul CCP - IM este identic cu cel IM – CCP. Traseul CCP - IM este identic cu cel IM – CCP. b.b. Propulsia mandibulei se urmăreşte mai uşor decât retropulsia.Propulsia mandibulei se urmăreşte mai uşor decât retropulsia.c.c. IM ca poziţie de pornire a analizei este o poziţie stabilă.IM ca poziţie de pornire a analizei este o poziţie stabilă.

PREHENSIUNEA ŞI INCIZIA ALIMENTELORPREHENSIUNEA ŞI INCIZIA ALIMENTELOR

Din poziţia cap la cap în propulsieDin poziţia cap la cap în propulsie

mandibulamandibula are posibilitatea să are posibilitatea să

efectueze o mişcare mai amplă efectueze o mişcare mai amplă

spre anterior,spre anterior, mişcare ce urmează mişcare ce urmează

o traiectorie spre anterior şi o traiectorie spre anterior şi

superior, până ajunge într-un superior, până ajunge într-un

punct (limita antero-superioară a punct (limita antero-superioară a

diagramei Posselt) numit diagramei Posselt) numit propulsia propulsia

maximă (P.M.)maximă (P.M.)

Această mişcare Această mişcare nunu are vreo are vreo

semnificaţie funcţională şi semnificaţie funcţională şi se se

execută numai comandat.execută numai comandat.

PROPULSIA MAXIMĂPROPULSIA MAXIMĂ

Toate aceste contacte sunt determinate de contactele Toate aceste contacte sunt determinate de contactele

dento-dentaredento-dentare

Deşi sunt funcţionale (cu excepţia P.M.) mandibula se Deşi sunt funcţionale (cu excepţia P.M.) mandibula se

plasează într-una dintre poziţiile limită superioare plasează într-una dintre poziţiile limită superioare

P.L.S.) numai câteva minute pe zi: în deglutiţie, P.L.S.) numai câteva minute pe zi: în deglutiţie,

masticaţie şi ocazional pentru incizia alimentelor.masticaţie şi ocazional pentru incizia alimentelor.

CONCLUZII LA POZIŢIILE LIMITĂ SUPERIOARECONCLUZII LA POZIŢIILE LIMITĂ SUPERIOARERC. IM. CCP. PM RC. IM. CCP. PM

P.L.S. sunt raporturile mandibulo-craniene cel mai frecvent P.L.S. sunt raporturile mandibulo-craniene cel mai frecvent

utilizate pentru evaluarea clinică şi raportarea, în laboratorul de utilizate pentru evaluarea clinică şi raportarea, în laboratorul de

tehnică dentară, a relaţiilor mandibulo-craniene de ocluzie, tehnică dentară, a relaţiilor mandibulo-craniene de ocluzie,

deoarece:deoarece:

sunt poziţii terminale şi în consecinţă mai uşor sunt poziţii terminale şi în consecinţă mai uşor

reproductibilereproductibile

sunt funcţionalesunt funcţionale

permit înregistrări foarte precise, deoarece se fac între permit înregistrări foarte precise, deoarece se fac între

suprafeţe lipsite de rezilienţă.suprafeţe lipsite de rezilienţă.

CONCLUZII LA POZIŢIILE LIMITĂ SUPERIOARECONCLUZII LA POZIŢIILE LIMITĂ SUPERIOARE

Unind RC cu DM, PM cu DM şi PLS Unind RC cu DM, PM cu DM şi PLS (poziţiile limită superioare) între ele se (poziţiile limită superioare) între ele se obţine o suprafaţă = obţine o suprafaţă = aria mişcărilor aria mişcărilor maxime ale mandibuleimaxime ale mandibulei (de fapt ale (de fapt ale punctului interincisiv inferior) punctului interincisiv inferior) în plan în plan sagital.sagital.

Traseul între:Traseul între:

ARIA MIŞCĂRILOR MAXIME, ARIA MIŞCĂRILOR ARIA MIŞCĂRILOR MAXIME, ARIA MIŞCĂRILOR FUNCŢIONALE ÎN PLAN SAGITALFUNCŢIONALE ÎN PLAN SAGITAL

Poziţia limită Poziţia limită superioară este ghidat superioară este ghidat de dinţide dinţi

RC spre DMRC spre DMPM spre DM PM spre DM Dirijat de ATMDirijat de ATM

Traseul IM spre DM ce cuprinde şi RP Traseul IM spre DM ce cuprinde şi RP (relaţia de postură) este cel după care se fac (relaţia de postură) este cel după care se fac deschiderea şi închiderea gurii (mandibulei) deschiderea şi închiderea gurii (mandibulei) printr-o mişcare complexă a condililor în printr-o mişcare complexă a condililor în cavitatea glenoidă rotaţie, avansare, cavitatea glenoidă rotaţie, avansare, coborâre în raport cu tuberculii articulari.coborâre în raport cu tuberculii articulari.

Dintre mişcările cuprinse în aria maximă Dintre mişcările cuprinse în aria maximă numai o parte sunt mişcări funcţionale. numai o parte sunt mişcări funcţionale.


Sunt considerate mişcări funcţionaleSunt considerate mişcări funcţionale deplasările în deplasările în plan plan sagital spre anterior de la RC spre CCP şi spre inferior sagital spre anterior de la RC spre CCP şi spre inferior până aproape de DM.până aproape de DM.

Trasarea suprafeţeiTrasarea suprafeţei pe care se derulează pe care se derulează mişcările mişcările funcţionale în plan sagitalfuncţionale în plan sagital conduce la obţinerea conduce la obţinerea ariei ariei funcţionale a mişcărilor mandibulare în plan sagitalfuncţionale a mişcărilor mandibulare în plan sagital sau sau anvelopa funcţionalăanvelopa funcţională, mişcările funcţionale fiind , mişcările funcţionale fiind mişcări maxime reduse de dinţi (RC spre CCP) şi de mişcări maxime reduse de dinţi (RC spre CCP) şi de muşchii mobilizatori ai mandibulei (coborâre până muşchii mobilizatori ai mandibulei (coborâre până aproape de DM)aproape de DM)


Aria mişcărilor maxime circumscrie aria mişcărilor Aria mişcărilor maxime circumscrie aria mişcărilor funcţionale.funcţionale.

Mişcările maxime sunt:Mişcările maxime sunt:voluntare - comandate;voluntare - comandate;Mişcările funcţionale sunt:Mişcările funcţionale sunt:automatizate – reflexe.automatizate – reflexe.


Se obţin prin contracţia muşchilor mobilizatori ai mandibulei

Mişcările limită în plan frontal ale Mişcările limită în plan frontal ale

mandibulei sunt prezentate sub forma unei mandibulei sunt prezentate sub forma unei

acolade orizontale, a cărei extremitate acolade orizontale, a cărei extremitate

superioară reflectă, ca şi în deplasările în superioară reflectă, ca şi în deplasările în

plan sagital, poziţiile mandibulo-craniene plan sagital, poziţiile mandibulo-craniene

realizându-se cu contacte dento-dentare.realizându-se cu contacte dento-dentare.

În mijlocul acoladei se află poziţia de I.M. la În mijlocul acoladei se află poziţia de I.M. la

care se realizează cea mai mică dimensiune care se realizează cea mai mică dimensiune

verticală verticală == D.V.O. D.V.O.

Când I.M. coincide cu R.C. pe extremitatea Când I.M. coincide cu R.C. pe extremitatea

superioară a diagramei I.M. coincide cu R.C.superioară a diagramei I.M. coincide cu R.C.

Când traseul R.C. nu coincide cu I.M. Când traseul R.C. nu coincide cu I.M.

realizându-se cu modificarea D.V.O., poziţia realizându-se cu modificarea D.V.O., poziţia

R.C. se plasează în interiorul ariei de mişcare R.C. se plasează în interiorul ariei de mişcare

a mandibulei în plan frontal. a mandibulei în plan frontal.

ARIA MIŞCĂRILOR MANDIBULEI ÎN PLAN FRONTALARIA MIŞCĂRILOR MANDIBULEI ÎN PLAN FRONTAL

Aria mişcărilor mandibulare în plan frontal când IM coincide cu RC

Aria mişcărilor mandibulare în plan frontal când IM nu coincide cu RC

R.C.C.C.P.P.R.

Cu excepţia I.M. ŞI D.M. celelalte poziţii Cu excepţia I.M. ŞI D.M. celelalte poziţii

mandibulo-craniene ce caracterizează mandibulo-craniene ce caracterizează

diagrama Posselt în plan sagital (C.C.P., P.M., diagrama Posselt în plan sagital (C.C.P., P.M.,

P.R.) se găsesc în interiorul diagramei frontale.P.R.) se găsesc în interiorul diagramei frontale.

Limita superioară a diagramei frontale Limita superioară a diagramei frontale

evidenţiază poziţiile mandibulo-craniene evidenţiază poziţiile mandibulo-craniene

inaparente în perspectivă sagitală:inaparente în perspectivă sagitală:

1.1. Traseul I.M. – C.C.L. reprezintă mişcarea de Traseul I.M. – C.C.L. reprezintă mişcarea de

lateralitate cu contacte dento-dentare în care lateralitate cu contacte dento-dentare în care

caninii ipsilaterali se găsesc în raport “cap la caninii ipsilaterali se găsesc în raport “cap la

cap”.cap”.

2.2. Traseul I.M. – C.C.L. este segmentul funcţional Traseul I.M. – C.C.L. este segmentul funcţional

al mişcărilor de lateralitate pentru masticaţie al mişcărilor de lateralitate pentru masticaţie

asemenea traseului I.M. – C.C.P. în perspectivă asemenea traseului I.M. – C.C.P. în perspectivă

sagitală pentru incizie.sagitală pentru incizie.

ARIA MIŞCĂRILOR MANDIBULEI ÎN PLAN FRONTALARIA MIŞCĂRILOR MANDIBULEI ÎN PLAN FRONTAL

Mişcările de propulsie reprezintă o deplasare prin Mişcările de propulsie reprezintă o deplasare prin

translaţie la nivelul arcadelor.translaţie la nivelul arcadelor.

Mişcările de lateralitate se realizează printr-o mişcare Mişcările de lateralitate se realizează printr-o mişcare

mai complexă ce se manifestă la nivelul arcadelor prin mai complexă ce se manifestă la nivelul arcadelor prin

rotaţie şi translaţie. Astfel axa de rotaţie este:rotaţie şi translaţie. Astfel axa de rotaţie este:

verticală aflată la intersecţia planurilor sagital şi verticală aflată la intersecţia planurilor sagital şi

frontal;frontal;

trece prin condilul pivotant (de partea căruia se trece prin condilul pivotant (de partea căruia se

face mişcarea de lateralitate), ceea ce face ca face mişcarea de lateralitate), ceea ce face ca

amplitudinea mişcărilor de lateralitate să fie direct amplitudinea mişcărilor de lateralitate să fie direct

proporţională cu depărtarea punctului de referinţă proporţională cu depărtarea punctului de referinţă

faţă de centrul de rotaţie.faţă de centrul de rotaţie.

LATERALITATEA MANDIBULEI LATERALITATEA MANDIBULEI CU CONTACTE DENTO-DENTARECU CONTACTE DENTO-DENTARE

Aspectul limitei superioare a diagramei frontale (LMdr - LMstg) Aspectul limitei superioare a diagramei frontale (LMdr - LMstg)

poate avea diverse forme în funcţie de:poate avea diverse forme în funcţie de:

1.1. Morfologia arcadelor;Morfologia arcadelor;

2.2. Stereotipul masticator al subiectuluiStereotipul masticator al subiectului

Importanţa evaluării deplasărilor mandibulare cu contacte dento-Importanţa evaluării deplasărilor mandibulare cu contacte dento-

dentare:dentare:

1.1. Rolul funcţional pe care îl au aceste mişcări (în masticaţie);Rolul funcţional pe care îl au aceste mişcări (în masticaţie);

2.2. Posibilitatea de utilizare clinică (pentru programarea unghiului şi Posibilitatea de utilizare clinică (pentru programarea unghiului şi

mişcării Bennett).mişcării Bennett).

LATERALITATEA MANDIBULEI CU CONTACTE DENTO-LATERALITATEA MANDIBULEI CU CONTACTE DENTO-DENTAREDENTARE

MASTICAMASTICAŢIAŢIA

Reprezintă o funcţie majoră a A.D.M., care presupune Reprezintă o funcţie majoră a A.D.M., care presupune

participare:participare:

din partea celor două arcade dentare;din partea celor două arcade dentare;

A.T.M.;A.T.M.;

Muşchilor mobilizatori ai mandibulei;Muşchilor mobilizatori ai mandibulei;

A limbii, buzelor şi obrajilor.A limbii, buzelor şi obrajilor.

ENGRAMA MASTICATORIEENGRAMA MASTICATORIE

Mişcările mandibulare implicate în masticaţie sunt complexe, Mişcările mandibulare implicate în masticaţie sunt complexe,

automatizate, aflate sub controlul S.N.C. sub forma unui tipar automatizate, aflate sub controlul S.N.C. sub forma unui tipar

individualizat, cunoscut sub denumirea deindividualizat, cunoscut sub denumirea de ENGRAMĂ ENGRAMĂ

MASTICATORIE.MASTICATORIE.

Controlul central asupra masticaţiei se realizează de la nivelul Controlul central asupra masticaţiei se realizează de la nivelul

cortexului cerebral:cortexului cerebral:

1.1. DIRECT – modelând contracţia musculară;DIRECT – modelând contracţia musculară;

2.2. INDIRECT – modelând recepţia periferică care creşte în INDIRECT – modelând recepţia periferică care creşte în

timpul masticaţiei.timpul masticaţiei.


Controlul perifericControlul periferic se realizează prin intermediul terminaţiilor se realizează prin intermediul terminaţiilor

nervoase libere (proprioceptori, fusuri neuro-musculare) din nervoase libere (proprioceptori, fusuri neuro-musculare) din

teritoriul A.D.M. şi modelează activitatea motoneuronilor teritoriul A.D.M. şi modelează activitatea motoneuronilor

responsabili de engrama masticatorie. El asigură atât responsabili de engrama masticatorie. El asigură atât

mecanisme de:mecanisme de:

1.1. Feedback pozitivFeedback pozitiv (pentru alimentele dure forţa de contracţie (pentru alimentele dure forţa de contracţie

creşte progresiv)creşte progresiv)

2.2. Feedback negativFeedback negativ (întreruperea ciclului masticator reflex la (întreruperea ciclului masticator reflex la

interpunerea unui fragment mai dur decât restul bolului – interpunerea unui fragment mai dur decât restul bolului –

reflex de apărare)reflex de apărare)


CARACTERISTICILE ENGRAMEI MASTICATORIICARACTERISTICILE ENGRAMEI MASTICATORII

Modelarea engramei masticatorii prin numeroase aferenţe Modelarea engramei masticatorii prin numeroase aferenţe

centrale şi periferice duce la un aspect al mişcărilor centrale şi periferice duce la un aspect al mişcărilor

masticatorii relativ caracteristic fiecărui individ, dar şi la un masticatorii relativ caracteristic fiecărui individ, dar şi la un

mare grad de variabilitate, la acelaşi subiect, a acestor mişcări, mare grad de variabilitate, la acelaşi subiect, a acestor mişcări,

dependentă de factoridependentă de factori precum: precum:

vărsta vărsta

prezenţa unor breşe edentate sau protezateprezenţa unor breşe edentate sau protezate

alte afecţiuni algogene în teritoriul A.D.M.alte afecţiuni algogene în teritoriul A.D.M.

consistenţa alimentelorconsistenţa alimentelor

factori psihici şi de mediu. factori psihici şi de mediu.

ETAPA DE MASTICAŢIEETAPA DE MASTICAŢIE

Cuprinde actele motorii ale mandibuleiCuprinde actele motorii ale mandibulei cuprinse în cuprinse în

prehensiunea alimentelorprehensiunea alimentelor (sau incizie) şi (sau incizie) şi deglutiţia bolului deglutiţia bolului

alimentar.alimentar.

Masticaţia se realizează practic prin parcurgerea repetată, de Masticaţia se realizează practic prin parcurgerea repetată, de

către mandibulă, a unui traseu închis, cu geometrie complexă către mandibulă, a unui traseu închis, cu geometrie complexă

numit numit CICLU MASTICATOR.CICLU MASTICATOR.

Numărul de cicluri masticatoriiNumărul de cicluri masticatorii ale unei etape de masticaţieale unei etape de masticaţie

este, cu excepţia disfuncţiilor masticatorii severe, o este, cu excepţia disfuncţiilor masticatorii severe, o

caracteristică individuală.caracteristică individuală.

Reprezintă Reprezintă măsura capacităţii unui subiectmăsura capacităţii unui subiect de a realiza,de a realiza,

prin masticaţie, prin masticaţie, fragmentarea alimentelorfragmentarea alimentelor..

Eficienţa masticatorieEficienţa masticatorie este legată de mai multe este legată de mai multe

elemente morfofuncţionale ale A.D.M., dintre care însăelemente morfofuncţionale ale A.D.M., dintre care însă

rolul esenţial îl are suprafaţa totală de contact dento-rolul esenţial îl are suprafaţa totală de contact dento-

dentar între cele două arcade.dentar între cele două arcade.

EFICIENŢA MASTICATORIEEFICIENŢA MASTICATORIE

Ciclul masticator tipicCiclul masticator tipic, la adult, , la adult, are,are,

în perspectivă frontală în perspectivă frontală şi la nivelul şi la nivelul

punctului interincisiv mandibular o punctului interincisiv mandibular o

formă caracteris-tică,formă caracteris-tică, de picătură.de picătură.

Într-un ciclu masticator obişnuit Într-un ciclu masticator obişnuit

amplitudinea mişcărilor vertica-le şi amplitudinea mişcărilor vertica-le şi

lateralelaterale reprezintă aproxi-mativ reprezintă aproxi-mativ o o

jumătate din valoarea lor maximăjumătate din valoarea lor maximă

(deschiderea maximă, lateralitatea (deschiderea maximă, lateralitatea

maximă).maximă).

CICLUL MASTICATOR (C.M.)CICLUL MASTICATOR (C.M.)

Forma Forma ciclului masticatorciclului masticator

depindedepinde atât atât de engrama de engrama

masticatorie masticatorie cât şi de o serie decât şi de o serie de

factori locali.factori locali.

Astfel, componenta laterală a Astfel, componenta laterală a

unui ciclu masticator are o unui ciclu masticator are o

amplitudine direct proporţio-amplitudine direct proporţio-

nală cu consistenţa alimen-nală cu consistenţa alimen-

telor. Restaurările stomato-telor. Restaurările stomato-

logice pot şi ele modifica forma logice pot şi ele modifica forma

C.M.C.M.



Durata C.M. Durata C.M. este în medie deeste în medie de 700ms, 700ms,

iar din acest timp,iar din acest timp, în 200ms în 200ms

mandibula se găseşte în poziţie de mandibula se găseşte în poziţie de

I.M., I.M., ceea ce face caceea ce face ca această poziţie să această poziţie să

fiefie raportul de referinţă pentru ciclul raportul de referinţă pentru ciclul

masticator.masticator.

Unghiul dintre Fa şi Fd al C.M. Unghiul dintre Fa şi Fd al C.M.

poartă numele depoartă numele de vertex al ciclului vertex al ciclului

masticator masticator şi este mai mic sau egal cu şi este mai mic sau egal cu

unghiul dintre versantele interne ale unghiul dintre versantele interne ale

cuspizilor (U.V.I.).cuspizilor (U.V.I.).

FaFd


Unghiul format de CO – componenta Unghiul format de CO – componenta

ocluzală, a CM cu planul sagital poartă ocluzală, a CM cu planul sagital poartă

numele de numele de unghi funcţional de ocluzieunghi funcţional de ocluzie

(UF)(UF) care este în relaţie directă cu tipul care este în relaţie directă cu tipul

engramei masticatorii (EM) engramei masticatorii (EM)

Valoarea redusă a UFValoarea redusă a UF - engrama - engrama

masticatorie determină masticatorie determină preponderent preponderent

mişcări verticalemişcări verticale

Valori mari UFValori mari UF - engrama - engrama

masticatorie masticatorie determină mişcări laterale determină mişcări laterale

mai ample.mai ample.

UNGHIUL FUNCŢIONAL DE OCLUZIE

APLICAŢII PRACTICEAPLICAŢII PRACTICE

Studiul mişcărilor mandibulare în plan frontal vizează Studiul mişcărilor mandibulare în plan frontal vizează

două categorii de aplicaţii practice:două categorii de aplicaţii practice:

1.1. Evaluarea în cadrul examenului ocluzalEvaluarea în cadrul examenului ocluzal a modalităţii în a modalităţii în

care se face ghidarea de către dinţi, a mişcării de care se face ghidarea de către dinţi, a mişcării de

lateralitate lateralitate

2.2. Reglarea unora din elementele articulatoarelor pe baza Reglarea unora din elementele articulatoarelor pe baza

înregistrărilor de lateralitate.înregistrărilor de lateralitate.

ambele aplicaţii au ca şiambele aplicaţii au ca şi numitor comun numitor comun

mişcarea de lateralitate a mandibulei cu mişcarea de lateralitate a mandibulei cu

contacte dento-dentare.contacte dento-dentare.

A.A. EXAMINAREA MIŞCĂRILOR DE PROPULSIEEXAMINAREA MIŞCĂRILOR DE PROPULSIE ŞI LATERALITATE ŞI LATERALITATE

Pentru evaluarea corectă a mişcării de lateralitate (1), Pentru evaluarea corectă a mişcării de lateralitate (1), operatorul limitează asocierea unei operatorul limitează asocierea unei

componente de propulsie printr-o uşoară presiune pe menton şi pe marginea bazilară a mandibulei componente de propulsie printr-o uşoară presiune pe menton şi pe marginea bazilară a mandibulei

(2). Similar, în cazul examenului clinic al mişcării de propulsie a mandibulei (3), mâna operatorului (2). Similar, în cazul examenului clinic al mişcării de propulsie a mandibulei (3), mâna operatorului

împiedică evetualele deplasări laterale (4); astfel se pun în evidenţă cu exactitate elementele dentare împiedică evetualele deplasări laterale (4); astfel se pun în evidenţă cu exactitate elementele dentare

de ghidaj ale acestor mişcări mandibulare cu contact dento-dentar.de ghidaj ale acestor mişcări mandibulare cu contact dento-dentar.

B. PROGRAMAREA PARAMETRILOR DEPLASĂRII B. PROGRAMAREA PARAMETRILOR DEPLASĂRII LATERALE PE ARTICULATORUL LATERALE PE ARTICULATORUL

SEMIADAPTABILSEMIADAPTABIL

Lateralitatea mandibulei cu Lateralitatea mandibulei cu

contacte dento-dentare contacte dento-dentare

este din punct de vedere este din punct de vedere

geometric ogeometric o mişcare de mişcare de

rotaţie, rotaţie, având drept centru având drept centru

– centrul condilului pivo-– centrul condilului pivo-

tant (C.P.) iar axa – vertica-tant (C.P.) iar axa – vertica-

lă, situată la intersecţia lă, situată la intersecţia

planurilor sagital şi frontal planurilor sagital şi frontal

(A.R.)(A.R.)

ARIA MIŞCĂRILOR MANDIBULARE ÎN PLAN ARIA MIŞCĂRILOR MANDIBULARE ÎN PLAN TRANSVERSAL (DIAGRAMA ORIZONTALĂ)TRANSVERSAL (DIAGRAMA ORIZONTALĂ)

Diagrama mişcărilor mandibulare în plan transversal,Diagrama mişcărilor mandibulare în plan transversal, reprezintă reprezintă

suprafaţa pe care o înregistrează, punctul interincisiv mandibular în cursul suprafaţa pe care o înregistrează, punctul interincisiv mandibular în cursul

mişcărilor mandibulei, având mişcărilor mandibulei, având formă formă aproximativ aproximativ romboidală.romboidală.


Poziţiile mandibulo-craniene care limitează conturul traseului sunt, Poziţiile mandibulo-craniene care limitează conturul traseului sunt,

atunci când înregistrarea se face la dimensiunea verticală de ocluzie (D.V.O.), atunci când înregistrarea se face la dimensiunea verticală de ocluzie (D.V.O.),

R.C. – la limita posterioară, P.M. .- anterior, iar lateral – poziţiile de R.C. – la limita posterioară, P.M. .- anterior, iar lateral – poziţiile de

lateralitate maximă (L.M.) stângă şi dreaptă.lateralitate maximă (L.M.) stângă şi dreaptă. Interesul clinic al acestui tip de Interesul clinic al acestui tip de

înregistrări se referă numai la limita posterioară a traseului (L.M.stg – R.C. – înregistrări se referă numai la limita posterioară a traseului (L.M.stg – R.C. –

L.M.dr.).L.M.dr.).


Segmentul posterior al diagramei orizontale este alcătuit din două Segmentul posterior al diagramei orizontale este alcătuit din două

arcuri concave spre posterior şi concurente în punctul R.C. acest segment este arcuri concave spre posterior şi concurente în punctul R.C. acest segment este

cunoscut sub denumirea de cunoscut sub denumirea de arc gotic.arc gotic.


Deschiderea segmentului arcului gotic este dependentă de

caracteristicile geometrice ale mişcărilor de lateralitate (unghiul

şi mişcarea Bennet).

Aplicarea directă a diagramei orizontale o constituie posibilitatea Aplicarea directă a diagramei orizontale o constituie posibilitatea

de identificare (determinare) printr-o metodă grafică (deci de identificare (determinare) printr-o metodă grafică (deci

obiectivă) a poziţiei RC.obiectivă) a poziţiei RC.


Instrumentar:Instrumentar:

Peniţă inscriptoare fixată la mandibulă – diagrama Peniţă inscriptoare fixată la mandibulă – diagrama

orizontală, şi la maxilar – diagrama orizontală răsturnată orizontală, şi la maxilar – diagrama orizontală răsturnată

anterior;anterior;

Suprafaţă inscriptibilă.Suprafaţă inscriptibilă.

Deplasări repetate ale mandibulei în toate sensurile duc la Deplasări repetate ale mandibulei în toate sensurile duc la

apariţia unui contur asemănător apariţia unui contur asemănător diagramei orizontale.diagramei orizontale.

Dispozitive de înregistrare pot fi: Dispozitive de înregistrare pot fi:

intraorale sunt mai stabile, dar disconfort pentru pacient; intraorale sunt mai stabile, dar disconfort pentru pacient;

extraorale.extraorale.


Prin corelarea rezultate-lor Prin corelarea rezultate-lor

obţinute prin înregistrări obţinute prin înregistrări

grafice ale deplasărilor grafice ale deplasărilor

mandibulei în cele trei mandibulei în cele trei

planuri de referinţă (sagital, planuri de referinţă (sagital,

fron-tal, transversal), se fron-tal, transversal), se

poate deduce forma poate deduce forma

tridimensională a corpului tridimensională a corpului

virtual în interiorul căruia se virtual în interiorul căruia se

deplasează punctul Ii. deplasează punctul Ii. D.M.

CURS OCLUZO 2.ppt

Documents

Transcript of CURS OCLUZO 2.ppt