CURS INTRODUCTIV

•Definirea profesiei de asistent medical

•Definirea conceptului de nursing

•Scurt istoric al teoriilor, conceptelor si modelelor de nursing

•Sisteme de ingrijiri de sanatate

•Definirea starii de sanatate si de boala

•Preventia primara, secundara si tertiara

•Rolul asistentei medicale in mentinerea starii de sanatate si prevenirea imbonavirilor

•Educatia pentru sanatate –Modalitati practice de realizare a planului de educatie pentru sanatate

Profesia de asistent medical /nursa a avut de-a lungul anilornumeroase dificultati in recunoasterea ei . Cunoscuta si chiar practicata dinperioada preistorica “arta de a ingriji” are un caracter universal , darrecunoasterea ca profesie s-a produs la jumatatea secolului al XX-lea.Profesia de asistent medical/ nursa in lexicul anglo-saxon reprezinta inegala masura stiinta si arta, nursingul cunoscand in lunga sa perioada deevolutie 3 etape distincte :

• I-a etapa - Un sistem de ingrijiri bazat pe vindecatorii traditionali siautoingrijir , cu interpretarea fenomenelor legate de boala prinprisma traditiilor religioase si culturale ale fiecarei comunitatiin part ; in epoca primitiva nu gasim nici medici , nici nurse.

• A 2-a etapa de dezvoltare a ingrijirilor de sanatate apare odatacu crestinismul ; crestinismul insufla in persoana care ingrijestedevotament , caritate si simtul datoriei . S-au creat primelecentre de primire destinate bolnavilor si saracilor ,institutionalizarea subliniind functia de ajutor social anursingului punandu-se accent pe dispensarizarea ingrijirilorcorporale si psihice .

• A 3-a etapa este legata de dezvoltarea sociala si economica ,etapa in care monopolul religios si / sau al actiunilor caritabiledin sec al XIX- lea a fost detronat .In mai toate tarile lumii auaparut scoli pentu pregatirea asistentelor medicale si a

personalului auxiliar

Secolul XX cauta sa defineasca cat mai exact termenul de nursing/nursa plecand de la definitia simpla in care « nursa este profesionistul carehraneste , incurajeaza si protejeaza o persoana, fiind pregatita pentru aingriji bolnavi , raniti si batrani ».

Etimologic cuvantul nursa este folosit ca substantiv si deriva din

latinescul "nutrix" care inseamna "mama adoptiva".

In anul 1899 a luat fiinta Consiliul International al Nurselor careare ca scop imbunatatirea ingrijirilor de sanatate si a conditiilor de lucru ,profesia de nursa fiind direct legata de societate .

In prezent practicarea profesiei de asistent medical / nursa se face cuexigente sporite. Nursingul este o activitate complexa , nursa trateazapacientul complex , bio-psiho-social in vederea asigurarii unei stariperfecte de bunastare fizica , psihica si sociala .OMS defineste sanatateaindividuala ca si « stare de bine completa din punct de vedere fizic ,mintal si social si nu numai absenta bolii sau infirmitatii » .Deci datoritacoplexitatii , nursingul s-a transformat de-a lungul anilor dintr-o meserie inprofesie , in care vocatia este inlocuita de profesionalism .

Deontologia ca stiinta a indatoririlor profesionale ( comportamentuluiprofesional ) s-a constituit in cadrul profesiunii medicale din cele maivechi timpuri .Ea a aparut ca o necesitate in medicina , deoarece pe langainsusirea unor norme tehnice de comportament , aceasta profesiune aobligat intotdeauna la insusirea unor norme etice fara de care succesulprofesional nu poate fi asigurat .

Sunt cunoscute cele zece cerinte ( Decalogul ) ale personalului sanitar

elaborate de Masci si anume :

1.« Onoreaza pe bolnavul tau de orice varsta ar fi : copil , tanar

sau batran. Cand a ajuns in mainile tale este o fiinta fara apararecare nu are alta arma de sustinere decat apeland la stiinta sicaritatea ta.

2. Da aceeasi stima si atentie saracului ca si bogatului . Indragostea de oameni , saracul sa se simta bogat . Respectanuditatea maladiei , spectacolul mizeriei si al suferintei.

3.Respecta nobila ta misiune incepand cu insasi persoana ta ; sa

nu o profanezi . Poarta-te demn . constiincios , cu omenie . Nuspecula pe bolnav, caci profesia ta nu e ca oricare alta .Sacrificiul tau , ajutorul tau pot fi pretuite ca o meserie

obisnuita .

4.Oboseala ta sa fie luminata de credinta si de dragoste .Atunci

cand stiinta nu mai poate face nimic , bunatatea ta , purtarea tasa sustina pe bolnav.Invinge greutatile inerente profesiunii tale ,stapaneste supararea si nerabdarea ta , gandeste-te ca celsuferind este dezarmat , fara putere si are nevoie de ajutorul siingrijirea ta.

5. Sa nu umilesti niciodata pe bolnav , care si asa e umilit de boala lui . Oricare ar fi boala sa nu pronunti cuvantul deznadejdii . Sa nu distrugi la nici-un bolnav iluzia vindecarii , chiar daca ar fi vorba de un muribund. Sunt oameni care au nevoie sa-i intovarasesti pana la ultima lor clipa pentru a nu-i lasa sa

ghiceasca sfarsitul

6.Sa nu uiti niciodata ca secretul ce ti se incredinteaza in ceea ce

priveste o maladie este ceva sfant , care nu poate fi tradat saudestanuit altei persoane . Profesiuena ta este un sacerdotiu . Nutrebuie sa faci deosebire de casta sociala , de credintareligioasa. Inaintea ta toti sa fie tratati deopotriva , caci totioamenii sunt tratati deopotriva de legile firii

7.Sa nu vezi in ingrijirea bolnavilor tai o povara , corvoada.

Acest sentiment ar ingreuna exercitiul meseriei tale . Invata sacunosti bolnavii tai si sa-i intelegi in felul lor de a cere cevacand au nevoie de ajutorul tau , cand au nevoie de somn , deodihna , de mancare . Defectele , pretentiile , toanele bolnavilorsunt datorate suferintei . La fel ai fi si tu cand ai fi bolnav

8.Niciodata fata de bolnav sa nu te arati neincrezaor in reusita

tratamentului Mentine-i speranta , credinta . Fa ca bolnavul sanu sa simta singur , izolat . Daca a suferi e geu , a suferi singure incomparabil mai greu . Poarta-te astfel ca bolnavul sa fiesigur ca are in tine un sprijin . Da-i curaj cand il vezi trist ,amarat , disperat.

9.Nu ajunge numai bunavointa , ci se cere si stiinta in ingrijirea

bolnavilor. Zilnic se descopera noi mijloace pentru alinareasuferintelor . Nu te multumi si nu te margini numai la stiintelesi cunostintele ce le-ai dobandit in scoala . Improspateaza-lemereu . Invata mereu .Citeste mereu carti si reviste medicale.

10.Nu discuta si nu contrazice niciodata prescriptiile medicale in

fata bolnavului .Ii risipesti increderea in medicina , ii distrugi

speranta in vindecare”.

Responsabilitatile esentiale ale asistentului medical sunt mentionateulterior si de o serie de organizatii. Codul deontologic al asistentilormedicali / nurselor se suprapune conceptului de nursing , care consta in :

•Promovarea / pastrarea sanatatii•Restabilirea sanatatii•Inlaturarea suferintei

Ingrijirile pentru sanatate sunt acordate individului , familiei sicolectivitatilor , activitatea asistentului medical fiind in interrelatie cu acelorlalti profesionisti din sanatate .

Domeniile Nursingului

Istoricul medicinei , nursingului se contopeste cu istoria dezvolariisocietatii umane cu perioadele sale de progres , stagnare sau declin , care s-au influentat reciproc , cunoasterea lor fiind necesara nu numai pentru acinsti memoria inaintasilor ci si pentru ca « acei care nu tin minte trecutul sunt condamnati sa-l repete », Santayana . Medicina a fost initial dominata de magie , actele terapeutice bazandu-se pe ritualuri religioase si pe instincte , preocuparea dominanta fiind disparitia durerii .Papirusurileegiptene din 1600 inainte de Hristos prezinta ingrijirea plagilor, inciziaabceslor si imbalsamarea cadavrelor . In Grecia antica , medicina esteinfluentata de cea egipteana prin intermediul fenicienilor.Apar o serie descoli medicale in Rodos , Kos ,Knidos , care se ocupau de prevenirea (zeitaHygeia ) si tratarea bolilor ( Zeita Panakeea). Hippocrat( 460-375 in.Hr.)considerat parintele medicinei a intemeiat scola din Kos si pe langajuramant care cuprinde aspecte deontologice valabile si in ziua de azi ascris in peste 60 volume , pe specialitati : anatomie , fiziologie , medicala ,ortopedie , chirurgie , etc . informatii de specialitate care au fost baza unordescoperiri stiintifice ulterioare .

-Hippocrat( 460-375 in. Hr.) , “parintele Medicinei”

Medicina evului mediu a avut mai putine progrese , fiind dominata de biserica. Odata cu declansarea conflictelor militare apar scoli medicale pe langa biserici pentru ingrijirea ranitilor si apar o serie de scrieri cu baza stiintifica . In Franta , in sec XIII se infiinteaza Colegiul « Sf .Cosma “ , cu catedra de anatomie , fiziologie ,obstetrica. Dupa anii 1500 apar scoli medicale in care medicina era predata in facultati alaturi de latina , greaca , teologie.

Epoca moderna si conteporana ,incepand cu sec XVIII remaniaza toatecunostintele stiintifice acumulate si apar noi asezaminte academice inFranta , Austria , Italia , Anglia , Germania . Sunt puse bazele asepsiei siantisepsiei ( Louis Pasteur , respective Joseph Lister) .

In perioada comunei primitive si-n cea sclavagista , mdicina traco-getica este sub influente religioase , fiind dominata de elementul mistic.

Odata cu razboaiele daco-romane si constituirea Daciei , ca provincie aImperiului Roman ,timp de 165 de ani , cat a durat stapanirea romana seinregistreaza o bogata activitate medicala , atat sacerdotala cat si laica . Pecolumna lui Traian se pot identifica posuri de prim ajutor pentru raniti sidiverse instrumente utilizate in practica . In evul mediu , medicina afostpracticata de vraci si au aparut primele forme organizatorice de asistentamedicala prin infiintarea « bolnitelor manastiresti « unde aveau acces inprincipal calugarii batrani si bolnavi , iar mai tarziu laicii batrani , bolnavisi saraci . Prima bolnita a aparut in Transilvania , la Manastur , langa Clujin 1061 , ulterior au aparut la Bistrita , Oradea , Brasov,Prislop , iar inMoldova la Cotnari ; in Tara Romaneasca la Curtea de Arges si RamnicuValcea . Mai tarziu au aparut azile-spital pentru laici , in Transilvania laOradea , Sibiu , Brasov ,in Tara Romaneasca la Simidreni , iar in Moldovala Suceava . Primul spital apare abia in 1704 , pe 14 decembrie la Coltea ,construit de stolicul Mihail Cantacuzino , sub auspiciile FundatieiColtea.La Iasi , Spitalul SF Spiridon ( 1757-1763)a fost infiintat deConstantin Racovita .

Spitalul clinic Coltea

Istoria acestui asezamant medical a inceput in 1704, cand spatarul Mihai Cantacuzino a infiintat spitalul.Atunci, unitatea nu avea decat 24 de paturi, 12 pentru femei si 12 pentru barbati. Singurul cadru medical era unfarmacist. Asistentii medicali de astazi nu erau decat niste barbieri care scoteau masele. Printre primii mediciromani care au lucrat la Coltea s-a numarat Nicolae Cretulescu, care a infiintat scoala de microchirurgie."Spitalul Coltea a fost prima baza de invatamant. In 1859 s-au infiintat primele specialitati medicale, adicachirurgia, medicina interna si oftalmologia. De aici au provenit trei ministri: Constantin Angelescu, NicolaeCretulescu si Gheorghe Asachi. Tot din acest spital au provenit si multi ministri ai Sanatatii", povestea prof. dr.Nicolae Angelescu, chirurg si presedintele Fundatiei "Coltea". Medicii au amintit si cum erau finantate prin1800 spitalele, cand nu exista Casa de Asigurari. Astfel, in 1842 s-a pus baza Eforiei spitalelor, banii pentruaceste unitati fiind dati de marea boierime.

Epoca moderna si conteporana a generat reforme si-n sănătate, cu bazestiintifice de invatamant medical . Florence Nightingale ( 1820-1910) arevolutionat modul de ingrijire al bolnavilor ; ingrijirile nu trebuie sa reflectedoar mila , ci sa se bazeze pe intelepciune si stiinta. F.Nightingale a infiintat laLondra Scoala de Nursing Nightingale ,aceasta fiind prima forma deinvatatmant organizat de ingrijire a bolnavilor .

In mod paradoxal, sunt multi oameni care nu au auzitde ea, desi este considerata a fi o adevarata legenda ;a fost precursoareaserviciului sanitar modern.Datorita ambitiei si devotamentului de care a dat dovada, spitalele secolului alXIX-lea s-au transformat in institutii de tratament adecvate, dotate din punct devedere sanitar si cu personal de specialitate pregatit sa intervina in oricemoment. Capacitatea ei intelectuala deosebita, altruismul si energia ei auconsacrat-o in domeniu si i-au asigurat un loc in istorie. De altminteri, inLondra exista un muzeu care ii poarta numele si unde se regasesc acte care i-auapartinut.

Florence Nightingale s-a nascut pe 12 mai 1820 in Italia, din parinti britanici,iar numele ei a fost inspirat de orasul in care a vazut lumina zilei. Proveninddintr-o familie foarte instarita, ea a avut sansa pe care extrem de putine femei oaveau la vremea respectiva - anume, aceea de a beneficia de o educatie ingrijita,intr-una dintre cele mai prestigioase universitati din lume, respectiv Cambridge.Micuta Florence a dovedit de la bun inceput reale abilitati academice siinclinatie spre studiu, iar dupa ce a terminat cursurile elementare, toata lumea seastepta ca ea sa se casatoreasca. De altminteri, de pretendenti nu ducea lipsa,dat fiind faptul ca era o fata foarte bogata, educata si, nu in ultimul rand,frumoasa. Dar planurile ei erau cu totul altele; la varsta de 17 ani a declarat casimte ca si-a gasit "menirea", ca urmare a faptului ca, spunea ea, ar fi primit unmesaj din partea Divinitatii. "Dumnezeu mi-a vorbit si m-a chemat in slujbaLui". Dat fiind faptul ca Florence nu era preocupata in mod deosebit de religie,nu s-a pus nici o secunda problema ca ar fi fost vreo mistica sau ca ar fi avuthalucinatii.

Aceasta inclinatie avea sa se manifeste incepand cu vizite tot mai frecvente incaminele de batrani si spitale, unde incerca sa stea cat mai mult timp in preajmasurorilor medicale. Parintii ei au fost la inceput total impotriva dorintei fiicei lorde a deveni asistenta, pentru ca in secolul al XIX-lea aceasta profesiune nu eraconsiderata ca fiind una "onorabila" (aceasta, pe langa faptul ca, daca Florencear fi muncit, s-ar fi considerat ca familia ei este in pragul ruinei). Tanara a parutca se supune parintilor sai si, abandonandu-si pe moment intentiile, a plecatintr-o excursie in strainatate impreuna cu doi prieteni. Cei trei au calatorit inItalia, Grecia si Egipt, insa la intoarcere Florence era mai hotarata ca oricand sa-si urmeze vocatia. In acest scop, ea s-a inscris la un curs de trei luni in domeniulasistentei medicale, ceea ce i-a permis sa ocupe un post de infirmiera, pe carenu l-a mai parasit pana in 1854.

In anul 1854, in timpul razboiului din Crimeea, Florence Nightingale a datdovada de extraordinara sa capacitate de organizare. Conditiile din spitalelepentru soldatii englezi raniti in Crimeea erau cu adevarat jalnice, mai ales inacea situatie; lipsea ingrijirea medicala de specialitate, iar igiena era inexistenta.Tinerii soldati mureau in spital, chiar daca ranile lor nu erau letale,ci din cauzainstalarii septicemiei. Pentru a imbunatati situatia, guvernul britanic a hotarat satrimita pe cineva capabil care sa se ocupe de acest serviciu si anume peFlorence Nightingale. Aceasta, insotita de 38 dintre cele mai bune infirmiereformate de ea, a ajuns la spitalul de campanie pe data de 21 octombrie 1854.Florence si echipa sa s-au ocupat cu maxima rigurozitate de curatenia din spital,sterilizarea instrumentarului, procurarea de fese si pansamente din tifon, precumsi de alimentatia, pana atunci cu totul improprie, a soldatilor. In urma acestormasuri puse in practica extrem de riguros, mortalitatea in randul ranitilor s-aredus simtitor.

Florence s-a dovedit a fi in acelasi timp si un bun psiholog, ea incurajand siredand speranta tuturor, scriind scrisori care ii erau dictate de pacientiiincapabili sa se miste, veghindu-i intreaga noapte fara a accepta sa fie inlocuita,si reusind astfel sa aduca pe linia de plutire pacientii care fusesera consideratiinitial "fara speranta". Toate acestea i-au atras un respect enorm, admiratie si aufacut-o sa fie indragita de intreaga armata britanica. Exemplul ei a dus laadmiterea personalului medical de sex feminin in spitalele armatei, fapt carefusese pana atunci fara precedent. De asemenea, Florence Nightingale a fost ceacare a ridicat asistenta medicala la rang de profesie de sine statatoare.Dupa terminarea razboiului, Florence Nightingale a primit o importantarecompensa financiara pentru serviciile aduse, fapt care i-a permis sa-sicontinue reforma, de data aceasta in cadrul spitalelor civile. Devenise opersoana cunoscuta si atentia opiniei publice era indreptata asupra ei.Capacitatea de organizare si contributiile sale din timpul razboiului aurecomandat-o pentru a face parte din Societatea Nationala de Statistica.Dincolo de aceste aspecte insa, cea mai mare realizare a vietii ei (si in acelasitimp, motivul pentru care numele ei a ramas in istorie) il constituie faptul ca afacut pasul decisiv in ceea ce priveste recunoasterea profesiunii de soramedicala si, de asemenea, a fondat prima scoala de profil, ale carei cursuri siexamene practice se desfasurau in spitalul St. Thomas din Marea Britanie. Easi-a dedicat tot restul vietii activitatii acestei scoli, imbunatatind in permanentaconditiile de studiu si baza materiala didactica. Cursurile concepute si predatede ea au fost traduse in unsprezece limbi straine si reprezinta si in prezent unmaterial de studiu nepretuit.

Florence Nigthingale a elaborat pe baza doctrinei deontologice hipocraticeconceptia profesionala si responsabilitatile profesiei de asistent medical/nursasub formajuramantuluiprof esional al celor care acorda ingrijirimedicale:”Ma angajez solemn in fata lui Dumnezeu si-n prezenta acesteiadunari sa duc o viata integra si sa-mi indeplinesc cu credinta indatoririle

profesiei mele . Nu voi lua si nu voi administra nici un remediu periculos.Voiface totul pentru cresterea profesiunii mele si voi pastra cu o totala discretielucrurilor private care-mi vor fi incredintate si toate secretele de familie ,pe carepractica serviciului meu mi le va face cunoscute .Voi ajuta din toate puterilemele si in mod cinstit medicul in munca sa si ma voi dedica bunastarii celorcare sunt lasati in grija mea”.

Deci astfel a debutat procesul de formare profesionala a asistentelormedicale , dar cu o raspundere limitata .Progresele medicinii au dus insa sila modificarea continutului profesiei , medicii delegand o parte din sarciniisurorilor medicale ; activitatea nu se mai centreaza pe pacient , ci pesarcinile care trebuiau indeplinite ,Ulterior dezvoltarea rapida a stiintelor medicale , a tehnicii a generat deplasarea activitatii catre partea tehnica , cu

devalizarea ingrijirilor si trecerea lor in sarcina ajutoarelor necalificate.

Dezvoltarea unitatilor spitalicesti , ca unitati de ingrijire a bolilor

grave ,accesibile tuturor categoriilor sociale a condus a aparitia

Nursingului Clinic, care este practicat si in ziua de azi.

Practica nursingului include si alte domenii, cu orientare particulara spre anumite categorii deafectiuni sau anumite comunitati cu nevoi specifice de ingrijire , ca deexemplu :

•Ingrijirea la domiciliu a pacientilor pe termen scurt•Nursingul industrial•Nursingul militar•Ingrijirea gravidelor si lehuzelor•Ingrijirea nou-nascutilor

• Ingrijirea varstnicilor

•Ingrijirea pacientilor cu boli incurabile , in stadii terminale , tip hospice

•Ingrijirea pacientilor cu dizabilitati fizice sau psihice

Domeniile de interes si perspectivele in dezvoltarea nursingului includ:

•Ingrijirile acordate in TI si-n situatii de urgenta

•Nursingul geriatric, datorita cresterii sperantei de viata a

populatiei

•Ingrijirile de tip hospice datorita cresterii numarului de

persoane suferinde de afectiuni incurabile

Definitia Nursingului Comunitar,ANA ( North American Association)

•Are scopul de a mentine si stimula sanatatea populatiei fiind o

sinteza a practicii de nursing

•Ingrijirile au caracter continuu

•Ingrijirile sunt orientate aspra individului , familiei , grupului si

contribuie la sanatatea populatiei prin interventiile nursei asupra

mediului fizic , social si afectiv al acestora

Putem spune ca nursingul este vechi de cand familia dar adevarata saprezenta la nivel international apare catre sfarsitul sec XIX, cand femeivizionare din dorinta de a obtine un statut social au reusit sa uneasca si saconstitie prima organizatie internationala pentru femei , in 1893 laCongresul Mondial al Reprezentantelor Femeilor , de la Chicago.Unireanurselor a avut loc putin mai tarziu si anume in 1899 la Londra cand a fostcreat Consiliu International al Nurselor .Strategiile de functionare alenurselor s-au inbogatit cu directii noi privind o stare de sănătate mai bunapentru indivizi si comunitate , promovarea igienei sociale si a sanatatiipublice , precum si eleborarea unui limbaj comun in nursing.

Virginia Henderson (n.1897)va publica chiar un volum cu titlul

„Principiile de baza ale nursingului”, volum in care apare si oprim a

definitie a nursei :”functia unica a nursei consta in a ajuta persoana

bolnava sau sanatasa pentru indeplinirea acelor activitati care contribuie lasănătate sau recastigarea ei( sau la o moarte impacata , linistita ) pe care le-ar fi indeplinit fara ajutor daca ar fi avut puterea , vointa si cunostinta necesara”.Ulterior M.Kihg (n.1923) introduce 3 sisteme dinamice ce interactioneaza si anume :

1. individul2. grupurile3. societatea

De cand a fost fondat Consiliul International al Nurselor areusit sa se impuna ca o organizatie dinamica cu profesionisti din sănătate ,un organism implicat activ in deservirea profesiei de nursing si a uneisocietati mai bune pentru toti.Astazi ICN este o federatie de 118 asociatiinationale si este condus de nurse , pentru nurse , cu implicatii majore in

politica globala de sănătate .

In 1986 OMS declara ca „personalul din nursing are o contributiepotential ridicata in asigurarea unei stari mai bune de sănătate a celor pecare ii ingrijesc”, asistentele medicale reprezentand cea mai numeroasacategorie profesionala implicata in acordarea serviciilor de sănătate .OMSdescrie rolul nursei in societate :”sa asiste indivizi , familii si grupuri, saoptimizeze si sa integreze functiile fizice , mentale si sociale afectatesemnificativ prin schimbari ale starii de sănătate.”Asistenta medicalautilizeaza in practica profesionala cunostinte medicale , de economie , informatica,psihologie , pedagogie, cu centrarea activitatii nu pe sarcini , ci pe persoana ingrijita.

In prezent functiile asistentei medicale / nursei sunt de tip:

•independent•dependent•interdependent

a) Functiile de natura independenta (asista pacientul din proprie initiativa , temporar sau definitiv) sunt de tip :

•ingrijiri de confort , atunci cand pacientul nu-si poate indepli

independent anumite functii

•stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si

apartinatorii acesteia

• asculta pacientul , il sustine , ii transmite informatii si

invataminte, lui si apartinatorilor

•este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii

unor conditii mai bune de viata si sănătate

•observa la pacient modificarile produse de boala sau tratament

si le transmite medicului

b) Functiile de natura dependenta : la indicatiile medicului aplica metode de observatie , de tratament sau de readaptare.

c) Functiile de natura interdependenta : colaborarea cu alti

profesionisti din domeniul sanitar, social , educativ, administrativ, etc.siparticipa la activitati interdisciplinare. Deci, sarcinile nursei sunt

profesionala, educative, economice si de cercetare in domeniul medical.

SISTEME DE INGRIJIRI DE SĂNĂTATE (SIS)

In „Raportul asupra sanatatii in lume -2000” OMS defineste sistemul de sanatate „ totalitatea organizatiilor , institutiilor si resurselor consacrate ameliorarii sanataii”

Finantarea unui sistem de sănătate se refera la modul cum suntcolectate fondurile necesare desfasurarii activitatii in sectorul sanitar ,precum si modaliatea de alocare si uitlizare .

Din punct de vedere al adminstrarii fondurilor exista doua mari tipuri

de asigurari sociale de sanatate si anume :

• asigurari sociale de sanatate adminsistrate de guvern , prin

agentii guvernamentale

•asigurari sociale de sănătate administrate de casele de

asigurari , publice sau private.

Exista cinci modalitati principale de finantare a sistemelor de ingrijiri

de sanatate, cu avantaje si dezavantaje,si anume :1. finantarea de la bugetul de stat2. finantarea prin asigurari sociale de sănătate3. finantarea prin asigurari private de sănătate4. finantarea prin plati directe

5. finantarea comunitara

1. Finantarea de la bugetul de stat–fondurile sunt alocate de la

bugetul de stat sectorului sanitar .

Acoperirea populatiei este generala ,persoanele contribuie in functie de venit si nu in functie de risculindividual. Exista mai multe surse de provenienta a fondurilor si anume :impozite generale , taxe cu destinatie speciala pentru sănătate si altevenituri bugetare .Donatiile si imprumuturile externe pot proveni de laorganizatii internationale cum sunt OMS, UNICEF, BANCAMONDIALA, care asigura sprijin financiar si logistic destinat sectorului

sanitar din tarile sarace ; rambursarea creditelor se face de la bugetul destat

2.Finantarea prin asigurari sociale de sănătate

Asigurari de sănătate administrate prin agentii guvernamentale

guvernul stabileste nivelul contributiei , precum si pachetul de serviciioferit. Unitatile sanitare incluse in planul de asigurari pot fi exclusiv inproprietatea guvernului sau pot fi mixte , guvernamentale sau private, inacest caz, asiguratul avand libertatea de a alege, dar dezavantajul este legatde presiunile politicului .Asigurarea sociala este obligatori , fiecarepersoana din grupul eligibil trebuie sa se inscrie si sa plateasca primacorespunzatoare . Primele prevazute prin asigurarea sociala sunt stabiliteprin legislatia in vigoare ,motiv pentru care acestea pot fi modificate cumai multa usurinta decat cele incluse in asigurarea privata , care facobiectul unui contract cu valoare juridica semnat de comun acord intreambele parti.

Asigurarile de sănătate administrate prin intermediul caselor de

asigurari de sănătate publice sau private., modelul Bismark

Sistemul de asigurari sociale de sănătate tip Bismark intodus in Germaniala sfarsitul sec.XIX. si este bazat pe prima de asigurare obligatorie cedepinde de venitul realizat si nu de starea de sanatet a persoanei asigurate.Asigurarile de sănătate sunt administrate prin intermediul Caselor deAsigurari de Sanatate , publice sau private , rolul guvernului fiind acela dea declara asigurare obligatorie pentru toate persoanele eligibile , iarcetatenii au libertatea de a alege intre mai multe fonduri de asigurari ,publice sau private .Avantajul acestui tip de sistem , comparatv cu cel alasigurarilor sociale de sanate adminstrat de guvern este dat de :neamestecul politicului, reducerea birocratiei si o competitie intre fondurile de asigurari ducand la cresterea actului medical. Acest tip de SIS este

intalnit in Germania, Franta, Japonia , Austria si de curand si-n Romania.

3.Asigurarea de sanate privata , voluntara

Acest tip de asigurare este oferit de companii de asigurare non-profit saucu profit , pe baze individuale sau degrup.Asigurarea privata individualaeste actuariala , calculata in functie de riscul propriu de boalaImplementarea asigurarilor private necesita reglementari precise , precumsi probleme de echitate , supraveghere atenta si constanta , cerinte pe caremulte state nu le pot respecta. Singurul stat la ora actuala care are unasiistem de sănătate bazat majoritar pe asigurari private este SUA ;guvernul asigura asistenta medicala grupurilor defavorizate prin 2programe , unul destinat celor foarte saraci , iar celalalt varstnicilor sipersoanelor cu dizabilitati ; 15% din americani nu au nici o forma de

asigurare edicala .

4, Finantarea prin plati directe

•plata in totalitate a serviciilor•co-plata( o suma fixa pentru fiecare vizita medicala)•co-asigurarea ( un anumit procent din costul vizitei)

5.Finatarea comunitara

Acest tip de finatare se poate aplica in general comunitatilorrurale si presupune ca membrii unei comunitati sa plateasca in avans ocontributie cu scopul de a obtine un pachet de servicii medicale candacestea vor fi necesare . Contributia acopera de regula o parte a costurilor ,restul fiind subventionat de guvern. Ea are ca scop acoperira ingrijirilorprimare de sănătate , costurile medicamentelotr precum si o parte dincheltuielile de spitalizare .

Componentele unui SIS

1. suportul finaciar

2.organizarea de programe

3. managementul( planificare, reglementare , administrare , evaluare)

4. producerea si dezvoltarea de resurse( umane, facilitati sanitare , bunuri sanitare )

5. furnizrii de servicii de sănătate : preventive , curative , de ingrijire si recuperare

Un SIS bine organizat are urmatoarele caracteristici :

1. acoperire generala

2. accesibilitatea poulatiei la ingrijiri de sănătate sub aspect

economic,geografic si temporal

3.performanta medicala( calitatea actului medical), satisfactia

utilizatorilor si a furnizorilor

4. continuitatea ingrijirilor de sănătate pertinenta fata de nevoi

( servicii concordante cu morbiditatea si mortalitatea regionala)

5. acces egal al tuturor indivizilor la ingrijiri

6.posibilitatea pacientului de a alege furnizorul de ingrijiri de

sănătate acceptabilitate sociala larga a ingrijirilor furnizate

7. rentabilitatea sistemului

8. responsbilitatea statului fata de sanatatea publica

DEFINITIA SANATATII

Nu exista o definitie unica , ci o pluralitate de definitii , pluralitatecare tine de cunostintele acumulate , de dinamica si specificul valorilorculturale si pentru ca sanatatea are un caracter procesual , evolutiv. In listalarga adefinitiilor se folosesc mai multe criterii , cel mai frecvent utilizatefiind :

•bunastarea functionala

•capacitatea organismului de a se adapta la conditiile variate de viata si munca

•conditia umana care il face pe individ creativ

Definitia sanatatii individuale elaborata de OMS :”stare de binecompleta din punct de vedere fizic, mintal si social si nu numai absentabolii sau infirmitatii” iar Sanataea grupurilor umane poate fi definita ca osinteza a sanatatilor individuale apreciata intr-o viziune sintetica , globala (ecosistemica).

Factorii care influenteaza starea de sanatae a poulatiei sunt :

1.Factorii biologici(ereditate , caracteristici demografice ale populatiei )

2.Factorii ambientali ( factorii mediului fizic si social,factori fizici , chimici.socio-culturali , educationali)

3. Factorii comportamentali , atitudinile , obiceiurile

4.Serviciile de sănătate ( preventive , curative , recuperatorii)

Boala : ruperea echilibrului , armoniei intre acesti factori , exprimataprin suferinta fizica , psihica , cu imposibilitatea adaptarii la o situatie noua, provizorie sau definitiva ; un eveniment care poate merge pana larespingerea sociala a omului

Asistenta medicala / nursa al rol in prevenirea imbolnavirilor,mentinerea starii de sănătate . Exista patru niveluri de prevenire , fiecarecorepunde unei faze din evolutia bolii si anume :

1. Preventia primordiala

2.Prevntia primara

3.Preventia secundara

4.Preventia tertiara

1. Preventia primordiala –scopul acesteia este de a impiedica aparitia si

stabilirea unor modele sociale , economice si culturale de viata care arcontribui la cresterea riscului de boala .Acest tip de preventie s-a dezvoltatca rezultat al acumularii cunostintelor despre epidemiologia bolilor cardio-vasculare ( prezenta factorilor de risc: alimentatie bogata in grasimianimale , fumatul ,etc).Preventia primordiala este de asemenea necesara inlegatura cu efectele globale ale poluarii atmosferice ( efectul de sera ,startul de ozon , ploile acide ) si cu efectele pe care le are smog-ul urbanasupra sanatatii ( boli pulmonare si cardiace). Importanta preveniriiprimordiale a fost inteleasa prea tarziu si de aceea necesita reglementariurgente si stricte din partea guvernului ,cu politici nationale si programe desănătate

2. Preventia primara are drept scop limitarea incidentei bolilor prin

controlul cauzelor si factorilor de risc.Interventiile asistentei / nurseiconstau in educatie pentru sănătate ( regim de viata , regim alimentar,metode contraceptive,etc), preventie specifica ( imunizari),prin vaccinariprevenirea sau chiar eradicarea unor boli ( expl. Variola), elaborarea de

programe educative ,protejarea grupurilor poulationale cu risc,protejarea

mediului ambiant.

3. Preventia secundara are ca scop vindecarea pacientilor si reducerea

consecintelor grave ale unor boli prin diagnostic si tratament precoce .Preventia secundara include masuri disponibile pentru individ si pentrupopulatie , care permit o interventie prompta si eficientaAceasta prevenireeste aplicata intre perioada dintre instalarea bolii si momentul normal aldiagnosticului si are drept tinta reducerea prevalentei bolii( (prevalenta:numar de persoane bolnave la momentul T/ populatia totalaconsiderata). Preventia secundara se poate aplica doar cazurilor de boala acaror istoric include o perioada de latenta care este usor de identificat sitratat , astfel incat evolutia spre un stadiu grav al bolii sa poata fioprita.Expl : fenilcetonuria la nou-nascuti , daca este identificata la nastersi administrarea unei diete alimentare speciale permite dezvoltarea normalaa copilului.Asistenta medicala/ nursa este implicata in descoperirea semnelor de boalala timp , prin vizite la domiciliu , efectueaza ancheta epidemiologica aevenimentului produs , completeaza si raporteaza aparitia bolii in registrede evidenta ; asigura interventii de nursing in tratamentul bolii ,

adminsitreza tratamentul prescris , supravegheaza regimul igieno-dieteticnecesar si urmareste evolutia bolii si semnaleaza medicului efecteletratamentului.

4. Preventia tertiara are ca scop reducerea evolutiei si complicatiilor unei

boli declarate , fiind un capitol important al medicinii terapeutice si de reabilitare . Preventia tertiara consta in aplicarea de masuri care au ca scopreducerea secchelelor , reducerea suferintei si promovarea adaptariipacientilor la conditiile unei boli incurabile ( ingrijiri de tip hospice, deultim nivel); ingrijirile tip hospice constau in servicii paliative la nivelinstitutional si / sau la domiciliu si sunt servicii specializate acordate defurnizori de servicii de sănătate supraspecializati , cu competenta sauatestat in vederea alinarii suferintei fizice , acordarea suportului social ,emotional sau spiritual.La Pascani in 2007 a fost infiintata o sectie deingrijiri paliative cu 50 paturi..In Romania aceste ingrijiri sunt stipulateprin Ord,MSF nr.318/2003.

EDUCATIA PENTRU SĂNĂTATE

Educatia pentru santate are rol major in nursing si constituie principalaresponsabilitate a asistentei medicale si prin acest mod este realizatapreventia primordiala , primara , secundara si tertiara .Pe plan mondial OMS are ca obiectiv „Sanatae pentru toti in secolul 21”,care pentru regiunea europeana se concretizeaza in :

1. Solidaritate pentru sanatete

2. Echitate in sănătate

3. un start sanatos in viata

4. sanatatea tinerilor

5.sanatatea varstnicilor

6. imbunatatirea sanatatii mintale7. reducerea bolilor transmisibile8. reducerea bolilor netransmisibile

9. reducerea injuriilor datorate violentei si accidentelor10.un mediu sigur si sanatos11.un trai mai bun12.reducerea pericolelor datorita alcoolului , drogurilor si tutunului

13.facilitati pentru sănătate

14.responsabilitate multisectoriala pentru sănătate

15.ingrijirile primare –sector de sănătate integrat

•ingrijiri primare orientate spre familie ( nursa sa cunosca

mediul in care traieste bolnavul acasa , la locul de munca ,

mediul social

•autoingrijirea•ingrijirile la domiciliu•scoala si mediul de munca•circuitul pacientului in sistem

16.rezultate de calitate in sistem ( politici nationale si profesionale ,ingrijiri bazate pe dovezi, sistem informational, satisfactiapacientilor

17.finantarea serviciilor de sănătate si alocarea resurselor

18.dezvoltarea resurselor umane pentru sănătate19.cercetare si cunoastere in domeniul sanatatii20.parteneriate pentru sanate21.politici si strategii privind sanatatea pentru toti, pana-anul 2010

Conform Legii nr 307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical si aprofesiei de moasa , precum si organizarea si functionarea OrdinuluiAsistentilor Medicali si Moaselor din Romania ,

Art .1 Profesia de asistent medical si profesia de moasa se exercita pe teritoriul Romaniei , de catre persoane fizice , care au titlul oficial de asistent medical si respectiv , titlul oficial de moasa .Aceste persoane pot fi :

•Cetateni ai statului roman

•Cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene , ai unui stat apartinad

Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene

• Rude de gradul I aflate in intretinerea unui cetatean membru al UE , care

desfasoara legal activitati pe teritoriul Romaniei , indiferent de cetatenie

•Rezidenti pe termen lung in statele UE , Spatiului Economic European

sau al Confederatiei Elvetiene

Conf. Art.2 , asistentul medical este asistent medical generalist sau asistentmedical de specialitate intr-un anumit domeniu de activitate , cu titlul oficial de

calificare certificat prin diplome .

Titlurile profesionale de asistent medical :

•Asistent medical generalist•Asistent medical de ingrijiri generale de sanatate•Asistent medical de obstetrica-ginecologie•Asistent medical de pediatrie•Asistent medical de balneofizioterapie•Asistent medical de igiena•Asistent medical de igiena si sanatate publica

•Asistent medical laborator clinic•Aistnt medical radiologie si imagistica•Asistent medical farmacie•Asistent medico-social•Asistent medical de nutritie si dietetica•Asistent medical de ocrotireAsistent de balneofiziokinetoterapie si recuperare•Asistent medical de urgente medico-chirurgicale•Asistent de profilaxie stomatologica•Asistent igenist pentru cabinet stomatologic•Asistent pentru stomatologie /asistenta dentara

Persoanele care au dreptul de a profesa ca si asistent medical /moasa inRomania ( art.1) trebuie sa detina titlul oficial de calificare(art.9,litera a) ,sa fieapte din punct de vedere medical ( certificat de sanatate fizica si psihica)( literab), sa fie autorizate de Ministerul Sanatatii Publice ( litera c) si care nu au fostcondamnate definitiv pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni contraumanitatii sau vietii ( cazier judiciar)( litera d).

Asitentul medical/moasa exercita profesia pe baza Autorizatiei de Libera

Practica ( art .10 ,aliniatul 2) emisa de MSP.pe baza urmatoarelor acte :

•Titlurile oficiale de calificare•Certificatul de sanatate fizica si psihica•Certificatul de cazier judiciar•Avizul OAMMR

OAMMR ( Organizatia Asitentilor Medicali si Moaselor din Romania )

Asistentul medical / moasa isi desfasoara activitatea conform pregatiriiprofesionale ,in sistem public sau privat, in cadrul echipei medicale sauindependent in sistemul ingrijirilor de sanatate.( art .11)Asistentul medical /moasa nu sunt functionari publici( art .12) .Intreruperea activitatii profesionalepe o perioada mai mare de 5 ani impune reatestarea competentei profesionale

prin OAMMR.( art.14)

Pregatirea asistentilor medicali generalisti , a moaselor si a asistentilor medicalidin alte specialitati se realizeaza prin urmatoarele forme de invatatamant:(art.19) :

• Invatamant superior medical de scurta si lunga duata

• Invatamant sanitar postliceal , cu durata de 3 ani

Absolventul scolii sanitare postliceale este asistent medical cu studii postlicealesau asistent medical generalist si detine certificat de absolvire. Absolventulcolegiului medical este asistent medical cu studii superioare de scurta durata sauasistent medical generalist cu studii superioare de scurta durata si detinediploma de absolvire, eliberata de Ministerul Educatiei Nationale , MinisterulEducatiei si Cercetarii /Miniserul Educatiei , Cercetarii si Tineretului , pe candabsolventul de invatamant superior medical de lunga durata este asistentmedical generalist cu studii superioare de lunga durata , respectiv moasa si secertifica cu diploma de licenta eliberata de Ministerul Educatiei si Cercetarii/Ministerul Educatiei , Cercetarii si Tineretului si poate urma studii postuniversitare .

Certificatul de asistent medical , diploma de asitent medical , respectiv diplomade licenta mentioneaza competenta profesionala dobandita ( art.19,aliniatul 3).Formarea continuua a asistentilor medicali / moaselor (art.25) se face ininstitutii abilitate de Ministerul Sanatatii Publice.

OAMMR ( art.40) se organizeaza si functioneaza ca organizatie profesionala aasistentilor medicali si moaselor , neguvernamentala , de interes public,apolitica , nonprofit avand ca obiect de activitate controlul si supraveghereaexercitarii profesiei de asistent medical / moasa cu drept de libera practica .OAMMR colaboreaza cu MSP ( art 42) la elaborarea normelor specifice si areglementarilor privind profesiile de asistent medical/ moasa si asiguraaplicarea lor.( punctul 1,litera a), etc.