cURS NR.2 Psih

7/24/2019 cURS NR.2 Psih

1/7

CURSUL NR 2

2. SISTEMUL PSIHIC UMAN (SPU)

2.1 CARACTERISTICILE SPU:

- SPU este alcatuit din !"cese c"#niti$e sen%"!iale si l"#ice (sen%atii&e!cetii& !e!e%enta!i& #andi!ea& 'e'"!ia& i'a#inatia si c!eati$itatea& li'aul)a*ecti$e (a*ecti$itatea)& $"liti$e ($"inta '"ti$atia)& insusi!ile te'e!a'entaleca!acte!iale si atitudinale ale e!s"anei si c"nditiile $ietii si+ice

- SPU este un siste' c"'le, alcatuit din: #andi!e l"#ica a%ata east!acti%a!e si #ene!ali%a!e& i'a#inatie c!eat"a!e& 'e'"!ie& li'a a!ticulat& $"intadelie!ata& '"ti$atia& $al"!i%a!ea& e'"tiile si senti'entele sue!i"a!e de "!dinestetic si s"ci"-'"!al& t!asatu!i ca!acte!iale& te'e!a'entale si atitudinale (t"ate

aceste c"'"nente se a*la in inte!actiune& de aceea este un siste')- SPU este de natu!a in*"!'ati"nala& !ecetea%a& !eluc!ea%a si e'ite

in*"!'atii (este " *unctie de !elatie a c!eie!ului sau a siste'ului ne!$"s !in ca!eacesta !eia si !eluc!ea%a in*"!'atiile)

Siste'ul ne!$"s si SPU se ca!acte!i%ea%a !in *unctia de se'nali%a!e desi#na!e cu $al"a!e de !e#la!e in dina'ica "!#anis'ului cu 'ediul& (SPU estein*luentat de c"nditiile 'ediului si se de%$"lta in *unctie de #!adul de de%$"lta!e a'ediului)

- SPU este un siste' e$"luti$& dina'ic& se a*la in c"ntinua sc+i'a!e (!in

in$ata!e "'ul asi'ilea%a si !eluc!ea%a in*"!'atiile)- SPU este selecti$ *ata de ele'entele 'ediului e,te!n si inte!n (se "unein*"!'atiil"! de !is"s si !etine d"a! in*"!'atiile de ca!e a!e ne$"ie)

- SPU se "ate aut"dete!'ina & "ate *ace *ata situatiil"! n"i& ne!e$a%ute dincau%a *le,iilitatii #andi!ii& dat"!ita in$ata!ii si 'e'"!iei ca!e e!'it *"l"si!eae,e!ientei d"andite ante!i"!& in *unctie de ce!intele 'ediului

- SPU este un siste' c"'le, "!#ani%at e t!ei ni$elu!i: ni$elul c"nstient&ni$elul suc"nstient si ni$elul inc"nstient

2.2 PSIHICUL CA /RMA A 0IETII E RELATIE

Psi+icul u'an se a*la in !elatie cu lu'ea *i%ica a "iectel"! si cu lu'ea"a'enil"!. Psi+icul nu e,ista si nu *uncti"nea%a n"!'al decat in !elatie cu e,te!i"!ul&cu !ealitatea *iind in*luentat de acesta

In*luenta 'ediului asu!a si+icului u'an a *"st de'"nst!ata e,e!i'ental inanul 134 de cat!e si+"l"#ul en#le% 5e,t"n He!"n si Sc"tt (E,e!i'entul 5e,t"nHe!"n si Sc"tt a *"st *acut e " se!ie de indi$i%i ca!e au *"st inc+isi ti' de 26 de"!e int!-" incae!e cu e!etii ali& in ca!e nu se a*la ni'ic& in a*a!a de niste atu!i&

1


2/7

e ca!e au *"st ne$"iti sa stea culcati si sa !i$easca d"a! in sus. ua i'lini!eate!'enului 'enti"nat & suiectii au *"st elie!ati si s-a c"nstatat ca t"ti cei inc+isia$eau un c"'"!ta'ent an"!'al& acu%au tulu!a!i de $ede!e& tulu!a!i e'"ti"nale&+alucinatii si c+ia! i'"siilitatea de a #andi. P!in acest e,e!i'ent s-a de'"nst!atca lisa !elatiei cu "a'enii& cu e,te!i"!ul& se !ee!cutea%a ne#ati$ asu!a si+iculuiu'an)

/!#anis'ele $ii e,ista in $i!tutea le#ii adata!ii si nu'ai in !elatie cu ce$a&"'ul aude& $ede& ela"!ea%a #andu!i& *ace 'isca!i& isi c"nst!uieste !"!iainte!i"!itate si+ica.

E,ista " se!ie de studii !eali%ate de ce!cetat"!i e di*e!iti indi$i%i din di*e!ite'edii& in di$e!se c"nditii& ca!e de'"nst!ea%a *atul ca si+icul u'an nu "ate e,istain a*a!a !elatiei cu e,te!i"!ul& da! si *atul ca este ine$itail in*luentat de c"nditiile de$iata ale indi$idului& de !elatiile acestuia cu ceilalti indi$i%i.

E,e'lu: Studiul - 7Sin#u!atatea +!aneste c!edinta in su!anatu!al8 !eali%at dece!cetat"!ii de la Uni$e!sitatea din C+ica#"

Ce!cetat"!ii a'e!icani au de'"nst!ate !int!-un studiu n"u ca e!s"anele ca!esunt sau se si't sin#u!e sunt t"t 'ai disuse sa c!eada in su!anatu!al& in in#e!i& inde'"ni& 'i!ac"le& in u'ne%eu.

Nic"las Ela9& unul dint!e acesti ce!cetat"!i& de'"nst!ea%a ca senti'entul deaa!tenenta si c"ne,iune s"ciala sunt i'"!tante ent!u indi$idul u'an si dease'enea ca i%"la!ea si senti'entul de sin#u!atate a*ectea%a sanatatea *i%ica sisi+ica a "'ului. El a!ata ca "a'enii ca!e se si't sin#u!i incea!ca sa !einn"ade$ec+i !ietenii& cauta alti !ieteni& incea!ca n"i c"ne,iuni !in 7ani'a!ea8c"'ute!el"!& a 'asinil"! sau a ani'alel"! !e*e!ate sau !in intensi*ica!ea c!edinteiin su!anatu!al sau in u'ne%eu. Studiul s-a !eali%at e " se!ie de studenti de la

Uni$e!sitatea din C+ica#". I'a!titi in t!ei #!ue& li s-a ce!ut sa $i%i"ne%e t!eelicule de *il' di*e!ite si sa e'ati%e%e cu e!s"naele !inciale. !uul intai a$i%i"nat *il'ul 7Re*u#iatul8 cu T"' Han;s si li s-a Indus senti'entul de i%"la!e&sin#u!atate& #!uul al d"ilea a $i%i"nat *il'ul 7Tace!ea 'ieil"!< si li s-a indussenti'ental de *!ica& de #!"a%a& ia! #!uul al t!eilea a $i%i"nat un *il' de c"'edie7Li#a 'a!e8. Cel"! t!ei #!uu!i li s-a ce!ut sa isi cali*ice c!edinta in *ant"'e& in#e!i&dia$"l& 'i!ac"le si in u'ne%eu& utili%and " sca!a data de la 1 la 16. Cei 'aiinc!e%at"!i in u'ne%eu au *"st cei din #!ulul intai& u!'ati de cei din al d"ilea #!u.Re%ultatele a!ata ca& induce!ea senti'entului de sin#u!atate ii *ace e "a'eni sade$ina 'ai !eli#i"si.

2.= PSIHICUL CA /RMA E RELECTARE IEAL SU5IECTI0A SC/NSTRUCTI0A A REALITATII

Psi+icul u'an este " entitate de "!din !ati"nal& c"'unicati"nal si in*"!'ati"nal& el a!e caacitatea de a "#lindi& a !e!"duce !ealitatea si c+ia! de " a c!ea in'anie!a !"!ie (in*"!'atiile "*e!ite de e,te!i"! sunt inte!!etate)

2


3/7

Re*lecta!ea si+ica este suiecti$a si a!e un ca!acte! ideal ("a'eniinte!!etea%a !ealitatea in '"d suiecti$& ia! '"dul in ca!e inte!!etea%a ne "*e!ain*"!'atii des!e siste'ul l"! si+ic). Un e,e'lu in acest sens este 7Testul etel"!de ce!neala8 !eali%at de cel 'ai de sea'a !e!e%entant al sc"lii si+iat!ice el$etieneHe!'an R"!sc+ac+ in anul 122. e !"*esie 'edic si asi"nat de ictu!a& a!eali%at niste lanse cu ete de cul"a!e ( > lanse& din ca!e: = cu ete c"l"!ate si 4

cu ete al-ne#!u) si le-a dat s!e inte!!eta!e atat acientil"! sai cat si un"! "a'enisanat"si. In u!'a ce!ceta!il"! a c"nstatat ca e!cetia $i%uala este ute!nicin*luentata de e!s"nalitatea "a'enil"! si de sta!ea l"! de sanatate. /a'enii auinte!!etat di*e!it etele de cul"a!e& unii au "*e!it 'ulte detalii& au c!eat "$estile#ate de aceste ete& ia! altii au dat e,licatii su'a!e& si'liste& *a!a detalii./a'enii ca!e au "*e!it " inte!!eta!e detaliata e!au e!s"nae e,t!"$e!tec"'unicati$e& s"ciaile& ia! cei ca!e au "*e!it " inte!!eta!e su'a!a& si'lista e!aue!s"ane int!"$e!tite& in+iate de c"'le,e& e'"ti$e.

2.4 PSIHICUL CA EN/MEN C/NITI/NAT SI ETERMINATS/CIAL IST/RIC SI CULTURAL

/'ul este " *iinta s"ciala& 7un ani'al s"cial8 cu' il nu'este *il"s"*ul antic#!ec& A!ist"tel& t!aieste alatu!i de alti "a'eni& int!a in !elatii cu ei& c"'unica& ia! acestluc!u insea'na ca i'!eu!a!ile si c"nte,tele situati"nale in ca!e este i'licat!elatia cu ceilalti& ii '"delea%a si'ti!ea& #andi!ea& $"inta si c"'"!ta'entul.

C"'"!ta'entul indi$idului este i'!e#nat de "iceiu!ile& t!aditiile&'entalitatile& !eudecatile s"cietatii din ca!e *ace a!te. Ast*el& ute' sune casi+icul u'an este dete!'inat de *act"!i s"ci"-cultu!ali si ist"!ic"-cultu!ali. Indi$idul

cun"aste lu'ea in ca!e t!aieste& s"cietatea& c"'unica si inte!acti"nea%a cu 'edius"ci"-cultu!al in ca!e se a*la si in$ata sa se c"'"!te dua '"delele "*e!ite desc"ala& institutii !"*esi"nale& 'ass-'edia& "inia ulica.

e%$"lta!ea si+ica a indi$idului este st!ans le#ata de c"ntactul sinte!actiunea acestuia cu 'ediul s"ci"-cultu!al ( aca ince!ca' sa i%"la' indi$idulde 'ediul sau s"ci"-cultu!al de la " $a!sta *!a#eda& nu *ace' altce$a decat sa-lc"nda'na' la sude%$"lta!e si+"c"'"!ta'entala. Sa ne i'a#ina'& de e,e'luce c"'"!ta'ent a! a$ea& int!-" lu'e de ci$ili%atia intai& " e!s"ana ca!e a *"sti%"lata ti' de 26 de ani int!-" lu'e de ci$ili%atia a at!a)

Psi+"l"#i en#le%i au ince!cat sa de'"nst!e%e ca '"dul in ca!e se c"'"!taindi$i%ii& se dat"!ea%a e,clusi$ 'ediului din ca!e !"$in& e,e!ientel"! e ca!e le-aut!ait. In*luentati de *il"s"*ia sen%ualist-"%iti$ista a *il"s"*ului en#le% ?"+n L"c;e&"t!i$it ca!eia& int!ea#a cun"aste!e se !eali%ea%a d"a! !in e,e!ienta& e a%asi'tu!il"!& 'intea n"ast!a *iind la naste!e d"a!& 7" c"ala ala de +a!tie e ca!e nu stasc!is ni'ic8& si+"l"#ii en#le%i au sustinut idea ca la naste!e indi$idual u'an este "tabula rasa& t"tal lisit de "!ice %est!e c"'"!ta'entala innascuta si ca t"t ceea cede$ine el 'ai ta!%iu se dat"!ea%a e,clusi$ in*luentel"! 'ediului e,te!n.

3


4/7

/!ice "'& "!ice 7eu8 a!e " di'ensiune ist"!ica& *iind e,!esia e,e!ientel"!t!aite si acu'ulate ana la '"'entul !e%ent.

NI0ELURI STRUCTURAL- UNCTI/NALE ALE PSIHICULUI

2.@ C/NSTIENTUL (C/NSTIINTA)

A. e*initie: C"nstiinta este *"!'a cea 'ai inalta de !e*lecta!e si+ica a!ealitatii& !"!ie "'ului (c"nditia de sine)& !"dus al acti$itatii c!eie!ului u'an suactiunea c"nditiil"! s"ciale.

5. Ca!acte!istici:- c"nstientul este ni$elul *uncti"nal sue!i"! al SPU- *unctia !inciala este de a !asunde ce!intel"! !ealitatii& de a e$ita e!ic"lul

si de a 'entine c"'"!ta'entul accetail din unct de $ede!e s"cial- cea 'ai i'"!tanta *unctie este cea de c"'anda-c"nt!"l (aut"!e#la!e)

asu!a int!e#ii dina'ici a !elatiei "'ului cu sine insusi si cu lu'ea e,te!na- c"nstientul este ni$elul a!"iat de s"cial si d"'inat de !"cesele c"#niti$e

sue!i"a!e (l"#ice)- sta!ea de c"nstiinta este 'entinuta de !"cesele si+ice: sen%atia

e!cetia& !e!e%enta!ea& #andi!ea& 'e'"!ia& atentia& $"inta& li'aul& ca!e nee!'it sa int!etine' !elatii cu 'ediul e,te!n si sa des*asu!a' " acti$itate.

C. "!'e ale c"nstiintei1.C"nstiinta i'licita sau c"nstiinta de lu'e. Este c"nstiinta !i'iti$a

nedi*e!entiata ca!e e,ista si la ani'alele sue!i"a!e (de e,e'lu: cainele cand!inde " isica se a%este de #+ea!ele ei& din e,e!ienta a!e c"nstiinta%#a!ietu!il"!). Este c"nstiinta de ce$a& ne lasea%a int!-" lu'e distincta de n"i& int!-"!ealitate (nu'ai in sta!ile at"l"#ice de c"n*u%ie 'entala "lna$ii asista la t"t ceeace $ad *a!a a a$ea senti'ental !e%entei l"! si *a!a a a$ea senti'entul necesitatii dea a!ticia& !ealitatea c"nstituind ent!u ei un sectac"l st!ain de ei si de neinteles).C"nstiinta de lu'e nu e,ista de la naste!e& ea se *"!'ea%a in !i'ele luni de $iata&atunci cand c"ilul !ecun"aste si indica "iectele din u!.

E,e!citiu: dati e,e'le de situatii in ca!e ati *"st c"nstienti de ce$a.(e,e'lu: a' $!ut sa t!ec st!ada& e!a cul"a!ea $e!de la se'a*"!& da! a' $a%ut "'asina ca!e $enea cu $ite%a& a' a$ut c"nstiinta ca ce$a di*e!it de 'ine 'a uneain e!ic"l)

2.C"nstiinta !e*le,i$a sau c"nstiinta de sine. Este c"nstiinta seci*ic u'ana sic"nsta in c"nstiinta cla!a a unui 7eu8& ca!e acti"nea%a in '"d !es"nsail.C"nstiinta de sine nu este de la naste!e& se *"!'ea%a in ti' si incee cucun"aste!ea !"!iului c"! a$and la a%a sen%atiile inte!ne de *"a'e& sete& du!e!e&

4


5/7

la ca!e se adau#a sen%atiile le#ate de "%itia c"!ului& de 'isca!e. C"nstiinta desine se 'ani*esta in u!ul $a!stei de = ani cand c"ilul *"l"seste !"nu'ele e!s"nal7eu8& se de%$"lta ana la ad"lescenta 14 1 ani si se e!*ectea%a ana la 13 26ani& atunci cand ute' $"!i des!e #andi!ea l"#ica& ast!acta& *"!'ali%ata des!eint!e!inde!ea un"! actiuni ce sunt '"ti$ate& au un sc"& da! si des!e actiuni deaut"cun"aste!e si aut"e$alua!e.

2. SU5C/NSTIENTUL

A. e*initie: Suc"nstientul este al d"ilea ni$el *uncti"nal al SPU& un de"%itde in*"!'atii& date ale 'e'"!iei& de!inde!i& "e!atii ce ali'entea%a e!'anentc"nstientul cu in*"!'atii& in *unctie de ce!intele 'ediului.

5. Ca!acte!istici:- suc"nstientul sau !ec"nstientul& asa cu' a *"st nu'it de si+analistul

#e!'an Si#'und !eud& este " %"na int!e c"nstient si inc"nstient si este sediula'inti!il"! si aut"'atis'el"! (de e,e'lu: daca a' in ca'e!a un ceas ca!e ticaieta!e si citesc ce$a & *iind c"ncent!at la lectu!a& nu 'ai aud %#"'"tul ceasului& da!daca ceasul se "!este i'i dau sea'a ca nu se 'ai aude& ent!u ca 'a "isnuise'cu %#"'"tul& deci %#"'"tul e!a suc"nstient)

- suc"nstientul cu!inde in*"!'atii& a'inti!i& aut"'atis'e& de!inde!i&"isnuinte& ticu!i& '"ti$e *"!'ate in ti' !in e,e!ienta.

- ca s*e!a este 'ai "#at decat c"nstientul si inc"nstientul& da! cea 'ai 'a!ea!te a c"'"nentel"! sale se a*la in sta!e latenta& alcatuind un *el de !e%e!$"! dinca!e se ali'entea%a c"nstiinta& in *unctie de ce!intele 'ediului

- t"ate c"'"nentele suc"nstientului sunt *u!ni%ate de c"nstient& da! detine

si ele'ente ale inc"nstientului& aut"'atis'ele se declansea%a si se sustin !inactiunea inc"nstientului (de e,e'lu: $isele desi au unctul de "!ni!e in inc"nstientele se *inali%ea%a si se de"%itea%a in s*e!a suc"nstientului& ceea ce *ace "siilac"nstienti%a!ea si !elata!ea c"ntinutului l"! dua t!e%i!e)

- asi#u!a c"ntinuitatea in ti' a 7Eului8& asi#u!a du!ailitatea c"nstiintei in ti'(e!'ite c"nstiintei sa !eali%e%e inte#!a!ea su se'nul identitatii de sine at!ecutului& !e%entului si $iit"!ului)

- in a*a!a a"!tului suc"nstientului& c"nstiinta s-a! !educe d"a! la "succesiune a cliel"!& la c"ntinutul sen%atiil"! si e!cetiil"! i'ediate.

- suc"nstientul ali'entea%a e!'anent c"nstientul cu in*"!'atii adunate din'ediu& ia! in*"!'atiile ca!e nu "t *i aduse in c"nstient& au alunecat in inc"nstient

2.> INC/NSTIENTUL

A. e*initie: Inc"nstientul& al t!eilea ni$el *uncti"nal al SPU& alcatuit dint"talitatea !"cesel"! si+ice ca!e scaa c"nstientului& ca!e nu se c"nstienti%ea%a&este sediul d"!intel"!& actel"! !e!i'ate& a#!esi$itatii& al instinctel"! !i'a!e si cel"!se,uale.

5


6/7

5. Ca!acte!istici:- este cel 'ai !"*und& cel 'ai adanc ni$el al SPU& nu'it si ni$elul 7aisu!il"!

*iintei n"ast!e8 (S.!eud)- inc"nstientul c"ntine date e!edita!e& adica atitudini& talente e ca!e nu ni le

ute' e,lica in '"d c"nstient& tendinte& i'"ldu!i& instincte& d"!inte ascunse&necun"scute& in*"!'atii c"nside!ate uitate

- si+analistul #e!'an S. !eud& desc"e!it"!ul inc"nstientului a tinut sade'"nst!e%e ca "'ul acti"nea%a si su i'ulsul un"! *"!te ascunse ce nu "t *cun"scute si c"nt!"late

- "t!i$it c"ncetiei lui S. !eud& inc"nstientul este sediul a t"t ceea ce este!e!i'at (!e*ulat) de c"nstient si se !e*e!a in '"d secial la t"ate tendintele&asi!atiile ca!e nu se "t !eali%a& dat"!ita un"! inte!dictii (d"!intele n"ast!e se a*la inc"n*lict e!'anent cu "li#atiile '"!ale)

- inc"nstientul "ate *i cun"scut !in 'et"da si+analitica ca!e utili%ea%a cate+nici de s"nda!e a inc"nstientului: +in"%a& su#estia& anali%a $isel"!

- Si#'und !eud c"nside!a ca $isele sunt 7*!a#'ente de inc"nstient8 ent!uca ele c"ntin t"ate !"cesele si+ice ale SPU de e,e'lu: in $is $ede'& au%i'&$"!i'& ne a'inti'& #andi'& a$e' e'"tii& sunte' atenti ca si cu' a' duce " alta$iata& a*lata la "lul "us c"nstiintei

- inc"nstientul este d"'inat de !"cesele e'"ti"nal- a*ecti$e- !incialul sediu al inc"nstientului este 7Sinele8 ca!e este un *el de !e%e!$"!

unde cl"c"tesc d"!intele si instinctele n"ast!e (instinctul $ietii cu tendintele delace!e si cele se,uale si instinctul '"!tii cu tendinta de dist!u#e!e)

- instinctele si d"!intele n"ast!e sunt tinute in *!au de 7Su!aeu8 (adica desuc"nstient)& acesta este alcatuit din n"!'ele si i'e!ati$ele '"!ale ale 7Eului8

(adica ale c"nstientului)- 7Su!aeul8 se *"!'ea%a !in inte!dictia a!intil"! ca!e in*!anea%a tendintele si

d"!intele c"ilului& nec"n*"!'e cu '"!alitatea- 7Eul8 (c"nstientul) tine sea'a de inte!dictiile 7Su!aeului8 (suc"nstientului)&

da! si de d"!intele 7Sinelui8 (inc"nstientul) si cauta un c"'!"'is int!e ele& acestc"'!"'is "li#a 7Eul8 sa alun#e in inc"nstient t"ate tendintele& asi!atiile ca!e nuse "t !eali%a (*en"'enul a *"st nu'it 7!e*ula!e8)

- Si#'und !eud $edea in inc"nstient d"a! i'ulsu!i ne#ati$e "t!i$nice'"!alitatii& c"nside!a ca a!e un !"l ne#ati$

- *il"s"*ul *!ance% c"nte'"!an Paul Ric"eu!& sulinia%a !"lul "%iti$ ainc"nstientului& in secial in actul de c!eatie (in !"cesul c!eat"! *a%a de insi!atie&de ilu'ina!e& !"lul intuitiei sunt de "!i#ine inc"nstienta) e ase'enea el sustine canu t!euie sa !educe' inc"nstientul d"a! la ceea ce este !i'iti$ in n"i

- inc"nstientul "aca un !"l dulu in $iata si+ica: un !"l ne#ati$ (atunci candsunte' d"'inati de a*ecte si acti"na' i'ulsi$& sa$a!sind *ate !e#!etaile) si un!"l "%iti$ (atunci cand sunte' insi!ati in #asi!ea un"! s"lutii in#eni"ase la!"le'ele ca!e ne !e"cua sau in actul c!eat"!)

6


7/7

2.3 RELATII INTRE C/NSTIENT SI SU5C/NSTIENT

R"lul si !elatia dint!e cele t!ei ni$el ale SPU "t *i illust!ate !int!-" c"'a!atiecu un castel. Castelul& in ansa'lul sau cu nu'e!"ase ca'e!e& +"lu!i& *e!est!e&satii de de"%ita!e& !e!e%inta SPU in c"'le,itatea sa. Ast*el& ca'e!ele lu'inate&+"lu!ile& *e!est!ele ca!e *ac le#atu!a cu e,te!i"!ul& !e!e%inta C/NSTIENTUL

Ca'a!ile& dulau!ile& cu*e!ele ca!e ast!ea%a di*e!ite luc!u!i de"%itate '"'entan&!e!e%inta SU5C/NSTIENTUL&ia! sute!anele castelului necun"scute de ni'enne('ai)stiute& ca!e c"ntin $ietuit"a!e e!icul"ase& da! si c"'"!i ce "t iesi la lu'ina&!e!e%inta INC/NSTIENTUL

C"nstientul si inc"nstientul *"!'ea%a " unitate "a!ecu' c"nt!adict"!ie& da!t"tusi " unitate& ele sunt *"!'e c"'le'enta!e ale $ietii si+ice. C"nstientulinte!$ine atunci cand aut"'atis'ele inc"nstiente nu 'ai *ac *ata& cand aa!di*icultati sau inte!$in '"di*ica!i. C"nstiinta de%$aluie "%itia e,acta a "'ului innatu!a si c"'anda !eactia adec$ata in situatii ne"isnuite.

Int!e c"nstient si inc"nstient e,ista " !elatie ci!cula!a . C"ntinutu!ilec"nstientului t!ec in inc"nstient si !e$in ina"i. Ast*el& " acti$itate 'intala inceuta lani$el c"nstient si ne*inali%ata "ate *i t!ans*e!ata si c"ntinuata int!-" *"!'a seci*icala ni$el inc"nstient& unde este "siila #asi!ea s"lutiei& !e$enind ca te!'inata inc"nstiinta (de e,e'luB atunci cand ince!ca' sa !e%"l$a' " !"le'a de'ate'atica si nu !eusi'& " aand"na'& t!ece' la altce$a si !e$eni' la ea dua unti'& "se!$a' ca " !e%"l$a' i'ediat *a!a sa ne "ticni')

Int!e c"nstient si inc"nstient e,ista " !elatie de su"!d"na!e .Inc"nstientul este su"!d"nat c"nstientului& este c"nt!"lat de c"nstient ("'ul este "*iinta c"nstienta cu c"'"!ta'ent c"nstient)

/ su"!d"na!e in$e!sa& adica a c"nstientului de cat!e inc"nstient aa!e d"a!in situatii seciale& eis"dice (de e,e'lu: c"nstientul este a"lit te'"!a! in sta!eade s"'n& in $ise& c"'"!ta'entul s"'na'ulic& in sta!ea de e!ietate a$ansata& dede'enta& *u!ie)

7

cURS NR.2 Psih

Documents

Transcript of cURS NR.2 Psih