Curs Natatie

8/16/2019 Curs Natatie

1/80

Capitolul 6

6 PROGRAME ACVATICE ADAPTATE(PAA)

Programele acvatice adaptate - PAA se adresează persoanelor cu

anumite dizabilităţi sau disfuncţii, mai mult sau mai puţin severe, care, indiferentde natura lor (fizică, psihică, psiho-motrică), nu permit parcurgerea unor programeobişnuite – PA-P!, programe acvatice pentru dezvoltare perceptiv-motrică"

Persoanele cu #cerinţe educative speciale$ – %&', sunt indivizii cudeficienţe1, incapacităţi2 sau handicap-uri3"

%hiar dacă prezintă unele componente asemănătoare celor din PA-P! -motricitate globală, acvacitate, socializare – programele acvatice adaptate prezintănumeroase alte aspecte particulare. Astfel, n pregătirea persoanelor cu nevoispeciale, cu suferinţe care le mpiedică să parcurgă programe clasice, trebuiecunoscute următoarele

- afecţiunea dominantă, dar şi cele asociate*- nivelul maturizării SNC , ce include mielinizarea, lateralizarea, dezvoltarea

sistemelor senzoriale etc"*- experienţa motrică (+arre, ./)*- nivelul coordonării musculare (0" 1eine2, 3). %alitatea suitei de gesturi

derulate – eficienţa mişcării - depinde şi de precizia sincronizărilor intra- şiintermusculare" 4eferitor la calitatea suitei de gesturi derulate – eficienţamişcării, considerăm că muşchiul trebuie 5nvăţat$ să lucreze economic, să-şi pună n funcţiune simultan c6t mai multe fibre, prin crearea unor inhibiţii

centrale asupra 5circuitului 4ensha7$ (circuit cu acţiune desincronizantăasupra motoneuronilor, %ometti, )" 'pecialiştii afirmă că e8erciţiile

deficienţa – perturbare cu caracter temporar sau definitiv a unei structuri anatomo-fiziologice sau psihice, care afectează capacitatea de muncă şi dereglează procesul deadaptare si integrare a persoanei n societate (A" 9herguţ, Sinteze de psihopedagogie specială, 3::;)"3 incapacitatea – diminuarea sau pierderea posibilităţilor fizice sau psihice consecutiveunei deficienţe, fapt care afectează buna desfăşurare a activităţii normale a unei persoane(A" 9herguţ, 3:::)" <

handicap – dezavanta= rezultat al unei deficienţe sau incapacităţi, care mpiedicăindividul n a-şi e8prima rolul social pentru care s-a pregătit (A" 9herguţ , 3:::)""

113


2/80

sunt bazate pe structuri motrice asemănătoare gesturilor – acţiunilor practice simple, necesare*

- capacitatea de adaptare motrică şi capacitatea de tranfer *- nivelul funcţional al formaţiunii reticulate (mai e8act al corte8ului

cerebral) care reflectă nt6rzierea, suportarea, declanşarea oboselii şi aefectelor ei (+otz şi 1eine2, >


3/80

de sensibilitate a acestor zone, complicaţiile inerente – incontinenţa urinară(aceasta obligă la golirea vezicii nainte de intrarea n bazin), etc"*

- diagnoza 2inetoterapeutică prin colaborare cu medicul curant, psiholog, pedagog, logoped, asistent social, pentru nţelegerea comportamentului n condiţii bazale, n adaptare ludică, n relaţie cu persoanele apropiate, etc"*

- stabilirea unor contacte directe cu persoana deficientă, de genul discutăriitemelor din program, a mbrăţişărilor de felicitare după e8ecuţiile reuşite, etc"*

- crearea unei imagini reale asupra posibilităţilor psiho-motrice ale fiecăruisubiect*

- eliminarea tuturor situaţiilor de risc, ce pot fi generate n practica sportivă*- nregistrarea n fişe speciale a activităţilor acvatice zilnice*

- confidenţialitatea fişelor*- asistenţa permanentă a hidroterapeutului asupra fiecărui subiect*- nsoţirea permanentă a pacientului, chiar p6nă n momentul părăsirii bazei

de recuperare*- liniştirea, calmarea subiectului n momentul separării lui de părinţi*- respectarea normelor privind pregătirea organismului pentru efort"

?ncălzirea pe uscat, cu o durată de ma8im


4/80

obiectivul maor al domeniului 7inetoterapeutic, /i anume, ameliorareacapacităţilor fizice /i psi5ice.

%a durată, după ncălzirea prealabilă a organismului pe uscat (ma8im


5/80

?n cadrul componentei fizice sunt incluse e8erciţii n regim aerob, pentrudezvoltarea rezistenţei generale a organismului, cu efecte favorabile, n principalcardiovasculare" e asemenea, sunt nsuşite diverse tehnici stretching pentruasuplizare"

A treia faa vizează dezvoltarea echilibrului şi a coordonăriineuromusculare" !işcările devin comple8e, specializate, pregătind pacientul pentrumişcări aplicativ-utilitare terestre"

?n această terţă fază, antrenamentul cardiovascular este intensificat pentrua face posibilă reintegrarea n activităţile zilnice social-profesionale sau chiar sportive" %omponenta educaţională include orientări metodologice pentruameliorarea prin efort voluntar a condiţiei fizice" &ste indicat cadrul general deactivitate individuală post-lecţie acvatică" 'e fac referiri la frecvenţa, durata şiintensitatea ideală pentru structuri similare sau complementare practicate F sec,structuri ce concură la dezvoltarea rezistenţei generale a organismului şi la

pregătirea unor activităţi motrice tot mai comple8e""aele patru #i cinci includ e8ecuţii comple8e, prin care se reglează

caracterul adaptat şi incluziv al terapiei generale" !işcările frecvent folosite, cu particularităţile lor specifice de amplitudine, tensiuni musculare, formă, direcţie,ritm, etc", sunt practic reconstruite n mediul fluid" Apro8imativ .:-;G din programul acvatic terapeutic trebuie să reprezinte oglida gesturilor realizate peuscat"

Antrenamentul rezistenţei cardiovasculare se intensifică prin introducereaintervalelor anaerobe"

Hedinţele n bazin pot fi folosite şi n scop compensator pentru cei care seaflă doar ntr-o perioadă de reabilitare fizică"Prin componenta educaţională se insistă pe prevenirea unor eventuale

accidentări, n cadrul procesului de revenire la activitatea anterioară - profesionalăsau sportivă" &a include informaţii care susţin tranziţia către mediul aclinic"

"aa finală! a #asea! propune un program terapeutic acvatic dementenanţă a condiţiei fizice mult ameliorate, cu reflectare psihică favorabilă"Programele de menţinere a condiţiei fizice pot continua pe termen ndelungat,durata fiind stabilită prin liber arbitru de către fiecare subiect" &le sunt practicate nspecial de cei care nu tolerează at6t de bine e8erciţiile pe uscat"

6.8.1 #O)#!CO%!S%

#orticolisul reprezintă 3nclinarea capului /i a g2tului de partea bolnavă /i răsucirea g2tului spre partea sănătoasă.

SCO+% "


6/80

♦ stingerea refle8ului de atitudine incorectă a capului, g6tului şi centuriiscapulare*

♦ stabilizarea unui nou refle8 de atitudine corectă, at6t n poziţii sau

acţiuni statice, c6t şi n cele dinamice*♦ fortifierea grupelor musculare ale g6tului din partea n care este nclinatcapul n condiţii de lungire (e8centric) şi tonifierea grupelor de cealaltă parte, ncondiţii de scurtare (concentric)*

♦ corectarea oricărei deficienţe secundare care nsoţeşte torticolisul "

"


7/80

fig. 20

b) $%erciţii &n bain cu apă mică• din st6nd depărtat cu m6inile pe şold - fandări laterale spre partea

bolnavă şi nclinări ale capului şi trunchiului spre cealaltă parte*• av6nd aceeaşi poziţie iniţială, fandări spre partea sănătoasă simultan cu

ntoarceri ale capului n direcţia părţii bolnave*• din st6nd depărtat cu o m6nă pe creştet (cea dinspre partea bolnavă),

cealaltă pe şold, fandări laterale cu nclinări ale capului şi trunchiuluispre partea sănătoasă (fig" 3)*

fig. 21

• st6nd cu spatele la peretele bazinului, m6inile apucă scara -e8tensii aletrunchiului şi capului, concomitent cu ntoarcerea acestuia spre parteadeficientă*

119


8/80

• st6nd lateral faţă de scară, care este apucată cu m6na dinspre parteasănătoasă la nivelul şoldului, celălalt braţ fiind ndoit la spate - nclinărilaterale ale trunchiului prin depărtarea bazinului de scară (fig" 33)*

fig" 33

• e8erciţii de mers, cu m6inile pe şold, pe toată talpa sau pe v6rfuri, capulnclinat spre partea sănătoasă şi ntors spre cea bolnavă*

• din mers, nclinări şi arcuiri ale capului, g6tului şi trunchiului spre partea sănătoasă*

• din mers, ntoarceri şi arcuiri ale capului, g6tului şi trunchiului spre partea afectată fizic, fiind necesară alungirea fibrelor musculare*

• mers cu capul n poziţia corectivă, nclinat spre partea sănătoasă saue8tensie, cu o minge medicinală spri=inită fie pe partea bolnavă, fie pefrunte (fig" 3


9/80

fig. 23

• acelaşi e8erciţiu, cu ridicarea genunchilor la orizontală*• din mers, cu un baston sau un plutitor la spate, apucat oblic de capete,

nclinari ale capului şi trunchiului spre partea sănătoasă, alternativ cuntoarceri spre cealaltă parte*

• acelaşi mi=loc cu ridicarea genunchilor spre suprafaţa apei*• mers cu trunchiul uşor aplecat şi cu m6inile la ceafă, ntoarceri ale

capului spre partea deficientă, sau nclinări n cealaltă parte"c' $%erciţii &n bain cu apă mare(

• din plutire pe piept, n lateral faţă de peretele bazinului, cu m6naspri=inită pe şanţul sparge val - picioare craul cu ntoarcerea capului

pentru inspiraţie spre partea bolnavă la fiecare / bătăi*• din plutire pe piept, cu faţa spre perete, ambele m6ini sunt spri=inite pesparge val - picioare bras cu inspiraţie după fiecare mişcare sau picioarecraul cu e8tensia pronunţată a capului pentru inspiraţie, după / bătăi*

• din plută pe spate cu spri=in la perete şi corpul bine ntins pe apă - picioare n procedeul spate şi nclinări ale capului spre partea sănătoasădupă / mişcări*

• picioare craul, cu sau fără plutitor - ntoarcerea capului pentru inspiraţiespre partea bolnavă sau e8tensie-arcuire la fiecare / lovituri (fig" 3@) *

fig. 24

• picioare bras sau fluture, cu sau fără plutitor, ridic6nd energic capul pentru a inspira*

• picioare spate, braţele pe l6ngă corp, cu nclinarea capului spre parteasănătoasă după fiecare / mişcări de picioare*

121


10/80

• picioare craul cu respiraţie, un braţ sus (cel din partea sănătoasă) şi unul =os (cel din partea afectată), e8ecut6nd n momentul inspiraţiei e8tensiaenergică a capului*

• acelaşi e8erciţiu cu ntoarcerea capului spre partea bolnavă*•

picioare craul cu m6inile prinse la spate – inspiraţia este realizată prine8tensia capului*• picioare bras cu m6inile prinse la spate – inspiraţia este realizată prin

e8tensia capului*• picioare spate, un braţ sus şi unul =os (cel din partea afectată)*• picioare spate cu o plută (flotor) susţinută n regiunea lombară*• procedeu craul cu inspiraţie prin ntoarcerea capului spre partea

bolnavă*• procedeu spate - capul este nclinat spre partea sănătoasă*

• procedeu spate - capul este uşor ntors spre partea bolnavă*• procedeu bras sau fluture, cu e8tensia energică a g6tului n momentul

inspiraţiei"

!N*!C&(!! -"#O*!C"

)orticolisul, scurtarea unilaterală a mu#chiului sternocleido-mastoidian, av6nd ca rezultat nclinarea de partea muşchiului lezat şi răsucireag6tului spre partea sănătoasă, necesită alcătuirea unor programe speciale pentrumusculatura g6tului"

'e impune respectarea următoarelor indicaţii metodice e8erciţiile dinamice sunt iniţiate din poziţii corecte, corective sau

hipercorective ale capului şi g6tului* e8erciţiile dinamice constau din mişcări corective, sub forma

redresărilor capului, g6tului şi a centurii scapulare n atitudine corectă,corectivă sau hipercorectă, după cum urmează• e8erciţii pentru cap şi g6t se realizează sub forma mişcărilor de

răsucire a g6tului spre partea bolnavă, de ndoire spre partea

sănătoasă şi sub forma e8tensiilor*• e8erciţii pentru braţe şi centura scapulo-humerală sunt realizate

asimetric - braţul de partea afectată realizează mişcările sub nivelulumerilor, iar celălalt peste acest nivel*

• e8erciţiile pentru trunchi mbracă forma e8tensiilor, a nclinărilor laterale spre partea sănătoasă şi a răsucirilor spre cea afectată*

e8erciţiile corective de not vor fi concepute pentru a respecta structurarespiraţiei specifice notului ntr-un anumit procedeu tehnic"

122


11/80

6.8.8 C!9O:& #O#&%'

Cifoza totală atipică reprezintă o deviere a axului coloanei vertebrale 3n

plan sagital, cu convexitatea orientată posterior, ce cuprinde zona lombară /i dorsală.eformarea care determină apariţia cocoaşei este de aceeaşi etiologie ca şi

scolioza" Poziţiile greşite sau miopia pot favoriza aşa-numitele atitudini cifotice(copilul are tendinţa de a sta cocoşat), dar nu pot declanşa o cifoză gravă,funcţională" %oloana nu se va curba dacă nu e8istă o predispoziţie genetică"

Primii ani de şcoală nseamnă pentru un copil şi un posibil debut al uneicifozei, afecţiune care, tratată necorespunzător, poate avea complicaţii grave" %adeformare n a8 a coloanei vertebrale, apare frecvent ntre nouă şi unsprezece ani"Pe l6ngă e8aminarea fizică şi efectuarea unor teste specifice, se va apela pentrudepistarea bolii şi la rezonanţa magnetică computerizată"

&ste un procedeu modern, care nu utilizează raze I, foarte sigur pentrucopii"

!aladia =uvenilă 'cheuermann apare la v6rsta pubertăţii, cu localizare maimult la vertebrele dorsale" %ifoza senilă sau a bătr6nilor are localizarea cervico-dorsală la bărbaţi şi dorsală medie sau dorso-lombară la femei"

&8istă şi cazuri rare, atipice, c6nd coloana se curbează invers cifozacervicală şi lordoza dorsală" eformaţia se compensează printr-o hiperlordozacervicală şi lombară pentru echilibrarea coloanei" Atitudinile cifotice pot corecta şi

hipercorecta voluntar prin contracţia musculaturii" %ele fi8e (rigide) nu se mai potcorecta prin redresarea voluntară sau mobilizare pasivă" ebilitatea generala sau poziţiile greşite (de e8emplu la masa de muncă) şi miopia pot favoriza atitudinilecifotice"

%ifozele funcţionale au la bază un traumatism cu turtirea unei vertebre" Ealtă cauză a cifozei se aplică prin legea lui elpeon 5c6nd corpul este menţinutmult timp aplecat nainte, se produce o turtire a corpurilor vertebrale n parteaanterioară, din cauza greutăţii corporale care afectează această parte a vertebrei$"

r" Adrian &lisei consideră că 5pentru ntărirea musculaturii coloanei

vertebrale şi evitarea astfel a multor probleme de sănătate ulterioare este bine caorice copil să practice un sport ncă din perioada preşcolară" Printre cele maiindicate sporturi se numără notul şi atletismul$"

SCO+% "


12/80

♦ tonificarea n condiţii de scurtare a grupelor musculare ale spatelui şi ncondiţii de lungire a grupelor musculare anterioare ale toracelui şiabdomeniului*

♦ corectarea deficienţelor secundare care nsoţesc cifoza totală*♦

creşterea mobilităţii coloanei vertebrale"

"


13/80

• st6nd cu spatele la scara bazinului, apucat napoi =os - proiectareaaccentuată a bazinului nainte, e8tensia şi arcuirea trunchiului şi ridicare pe v6rfuri*

• tot din st6nd cu o plută sau cu o minge ţinută n m6ini - ridicarea

braţelor simultan cu e8tensia trunchiului-inspiraţie şi revenire -e8piraţie(fig" 3/)*

fig. 26

• st6nd depărtat, m6inile pe şold, sau depărtat pe scară, ridicareaalternativă a picioarelor spre napoi cu arcuire, concomitent cu e8tensiaşi arcuirea trunchiului (fig" 3.)*

• st6nd cu spatele la scara bazinului, apucat napoi, cu braţele e8tinse sus - proiectarea accentuată a bazinului nainte, e8tensia şi arcuirea

trunchiului şi ridicare pe v6rfuri (fig" 3>)*

125


14/80


15/80

• st6nd cu spatele la perete sau la scară, av6nd un flotor (minge sau colac)aşezat la nivelul curburii ma8ime (regiunea lombară), e8tensii aletrunchiului şi capului - inspir, revenire - e8pir (fig"


16/80

fig. 31

• mers fandat cu braţele lateral, e8tensii şi arcuiri ale trunchiului la fiecare păşire*

• mers napoi cu m6inile prinse la spate sau pe şold şi cu trunchiul ne8tensie amplă, tălpile alunec6nd pe fundul bazinului"

c) $%erciţii &n bain cu apă mare• cu spri=in la şanţul Jsparge valJ, cu faţa spre perete, e8tensii ale capului

şi trunchiul simultan cu ridicarea spre napoi a unuia sau a ambelor picioare (fig"


17/80

fig. 33

• din plutire pe piept cu faţa n apă, braţele e8tinse şi m6inile spri=inite peJsparge valJ, iar picioarele susţinute de un obiect flotor, ridicareaalternativă a braţelor din apă concomitent cu e8tensia capului

(inspiraţie) şi a trunchiului, revenire (e8piraţie subacvatică)*• din aceeaşi poziţie iniţială, ridicarea trunchiului şi a feţei din apă prin

apăsarea energică n marginea şanţului de prea plin*• acelaşi e8erciţiu efectuat la scară, ridicarea progresivă a corpului din

apă prin mutarea alternativă a m6inilor pe o treaptă superioară (fig"


18/80

• acelaşi e8erciţiu, v6slind alternativ cu braţele*• picioare craul sau bras cu pluta, menţin6nd permanent faţa la suprafaţa

apei*• picioare craul sau bras cu m6inile prinse la spate, ridic6nd energic capul

din apă pentru inspiraţie (se realizează după / bătăi de picioare craul, iar la bras după fiecare mişcare simultana de picioare)*• picioare craul, cu braţele e8tinse nainte şi m6inile spri=inite pe o minge,

ridicarea capului din apă pentru inspiraţie, apăs6nd energic pe minge"• picioare spate cu m6inile la ceafă sau la spate, ori cu spri=in pe un obiect

flotor, susţinut n regiunea toracală*• not alunecare craul cu plută, v6slire alternativă şi respiraţie pe fiecare

parte, răsucind mult corpul n a8ul longitudinal n momentul inspiraţiei(se realizează pe partea braţului care e8ecută drumul aerian)*

• acelaşi e8erciţiu, v6slind cu un singur braţ*• not alunecare craul, fără spri=in, un braţ sus, celălalt =os l6ngă coapsă,

schimb6nd simultan poziţia braţelor după / bătăi de picioare şi răsucind pronunţat umerii n timpul inspiraţiei* se ia aer la fiecare braţ sau ladouă braţe*

• not braţe craul, cu picioarele susţinute de flotor, e8ecut6nd n momentulinspiraţiei aceeaşi răsucire e8agerată n a8a umerilor (se poate inspira la3, sau < braţe)*

• not alunecare spate, cu braţele e8tinse sus, v6slire cu un singur braţ, la

fiecare / bătăi de picioare*• acelaşi e8erciţiu cu v6sliri alternative*• not alunecare spate cu v6sliri simultane, un braţ-sus, unul-=os*• alunecare spate dublu, cu v6sliri simultan-simetrice, din două poziţii

iniţiale ale braţelor, ambele sus sau l6ngă coapsă*• acelaşi e8erciţiu, folosind mişcări de picioare bras n loc de spate*• not braţe spate sau spate dublu, cu sau fără spri=in pe flotor*• procedeu spate integral - n coordonare brate-picioare-respiratie"

!N*!C&(!! -"#O*!C"

Bratamentul ncepe cu e8erciţii de mobilizare pasivă a coloanei, p6nă lacorectare şi hipercorectarea cifozei" Bot n scopul obţinerii mobilităţii coloanei seindică suspensiile la scara fi8ă sau elongaţiile"

Dn alt obiectiv al tratamentului este tonifierea muşchilor spatelui, n speciala celor paravertebrali, care fi8ează omoplaţii" Bonifierea se obţine prin contracţiiizometrice, cu spatele n poziţie corectă sau hipercorectă" 'e folosesc e8erciţii derespiraţie care contribuie la corectarea cutiei toracice"

13


19/80

Bratamentul de recuperare prin 2inetoterapie durează mai multe luni sauchiar ani, n funcţie de v6rstă şi de severitatea deformaţiei, iar la copii cel puţin p6nă la sf6rşitul perioadei de creştere" 'e vizează automatizarea poziţiilor corecte"

%opiii vor fi educaţi să-şi controleze ţinuta n tot timpul zilei pentru a seforma deprinderea de atitudine corectă, odată cu tonifierea musculaturii"

Pentru corectarea acestei deficienţe a coloanei vertebrale suntrecomandate următoarele mi*loace(

e8erciţii pentru trunchi sub forma mişcărilor de e8tensie totală, denclinare laterală, de răsucire, rotare sau e8tindere a coloanei*

e8erciţii pentru cap şi g6t - e8tensii, răsuciri şi rotări numai spre napoi* e8erciţii pentru braţe - e8tensii spre napoi, n special peste nivelul

umerilor, astfel nc6t să mărească amplitudinea mişcărilor trunchiului şicoloanei"

6.8.= C!9O:& *O)S&%'

Cifoza dorsală reprezintă o deviaţie a coloanei vertebrale 3n plan sagital cu convexitatea orientată posterior, constituind o accentuare a curburii fiziologice toracale, ca urmare a unor modificări morfostructurale vertebrale.

SCO+% "


20/80

fig. 35

• tot din aşezat, cu m6inile la ceafă, ridicarea pronunţată a coatelor sprenapoi, liber sau cu rezistenţă manuală asigurată de 2inetoterapeut (fig"


21/80

fig. 37

• acelaşi e8erciţiu cu trunchiul aplecat către suprafaţa apei, nc6t fazelerespiratorii să fie e8ecutate c6t mai aproape de acest nivel*

• st6nd orientat către scara bazinului, m6inile spri=inite pe o treaptă lanivelul umerilor sau puţin mai sus - ridicarea alternativă a genunchilor

la orizontala apei, cu inspiraţie şi e8tensia trunchiului, revenire cue8piraţie (fig" )*

fig. 38

• st6nd cu un picior pe scară - e8tensia trunchiului concomitent curidicarea braţelor spre napoi sus - inspiraţie, revenire - e8piraţie (fig"


22/80

fig. 39

• st6nd cu un picior pe o treaptă a scării şi m6inile la ceafă - semirotări detrunchi n plan posterior*

• st6nd orientat către scară, m6inile spri=inite la nivelul umerilor -semigenufle8iuni (sau genufle8iuni dacă nivelul apei este mai scăzut) cuinspiraţie şi revenire - e8piraţie (fig" @:)*

fig. 40

•

acelaşi e8erciţiu cu m6inile la spate, pe şold sau cu o minge medicinală pe cap (fig" @)*

134


23/80

fig. 41

• st6nd cu spatele la peretele bazinului, braţele n lateral spri=inite pe5sparge val$ - depărtarea progresivă de perete prin paşi mici, succesivi,m6inile păstr6nd spri=inul pe şanţ*

• e8tensia trunchiului cu păşire amplă nainte şi revenire cu pas napoi,menţin6nd poziţia redresată a trunchiului*

• aceeaşi poziţie iniţială, cu genunchii ridicaţi la piept - răsuciri laterale,antren6nd at6t trunchiul, c6t şi segmentele inferioare n balans*

• st6nd lateral faţă de perete, cu un braţ e8tins napoi şi spri=init pemarginea bazinului - e8tensia trunchiului şi deplasarea braţului liber, c6tmai mult, către cel aflat n spri=in*

•

mers, cu m6inile la spate, ridicarea alternativă a genunchilor spresuprafaţa apei, menţin6nd trunchiul n poziţie corectă sau hipercorectă*• acelaşi e8erciţiu cu un plutitor apucat la spate, la nivelul umerilor, sau

cu m6inile la ceafă*• mers cu trunchiul drept sau nclinat uşor nainte, m6inile susţin la spate

o minge, un colac sau o plută (fig" @3)*

fig. 42

• mers cu trunchiul drept şi m6inile la ceafă, e8tensia şi arcuirea coatelor spre napoi-sus la fiecare pas*

• mers pe v6rfuri cu rotarea braţelor spre napoi şi e8tensia trunchiului lafiecare mişcare a braţelor*

• mers pe v6rfuri cu m6inile pe umăr, e8tensii ale trunchiului pe fiecare pas*

• mers lateral, cu un plutitor sau un baston la spate la nivelul umerilor,nclinări ale trunchiului alternativ st6nga-dreapta (fig" @


24/80

fig. 43

c) $%erciţii &n bain cu apă mare• din imersie la marginea bazinului, corpul n plan vertical şi faţa sub

nivelul apei - balansări laterale ale ntregului corp - e8pir prelung şiapnee, apoi revenire la suprafaţă - inspiraţie specifică scurtă*

• din at6rnat, cu spatele la perete şi braţele spri=inite pe şanţ, ridicarea picioarelor e8tinse sau a genunchilor la suprafaţa apei, fără a depărtatrunchiul sau bazinul de perete (fig" @@)*

fig. 44

•

din plutire, cu picioarele susţinute pe plută, 5sparge val$ sau pe culoar -v6sliri n procedeul craul sau spate (fig" @;)*

136


25/80

fig. 45

• picioare craul sau bras, cu braţele e8tinse nainte şi m6inile spri=inite peun obiect flotor (plutitor, colac, minge), menţin6nd capul ridicat lasuprafaţă*

• acelaşi e8erciţiu, cu m6inile prinse la spate, capul ridic6ndu-se energicdeasupra apei doar n momentul inspirator*

• picioare spate, cu braţele sus - l6ngă cap, cu m6inile la ceafă sau laspate*

• picioare spate cu spri=inul capului pe o plută*• braţe n procedeul spate (v6sliri alternative)*• braţe spate dublu (v6sliri simultan simetrice) cu sau fără susţinerea

picioarelor pe un obiect flotor*• alunecare spate dublu – braţele v6slesc simultan, iar picioarele lovesc

apa alternativ*• procedeu spate integral (braţe-picioare, coordonat cu respiraţia specifică

procedeului)"

!N*!C&(!! -"#O*!C"

atorită frecvenţei cu care este nt6nită această deviaţie sagitală a coloanei, precum şi a gravităţii ei determinată de gradul ncurbării, de faptul că este sau nudureroasă, de redoarea care o nsoţeşte şi mai ales de tulburările cardio-respiratorii pe care le poate provoca, n tratarea cifoei dorsale trebuie respectate următoareleindicaţii

e8erciţiile dinamice, sub forma mişcărilor corective, efectuate n sensulredresării coloanei dorsale şi a altor segmente deficiente care nsoţesccifoza, trebuie iniţiate din poziţii corecte corective şi hipercorective*

cele mai importante dintre aceste e8erciţii dinamice sunt e8erciţii pentru trunchi sub forma mişcărilor de e8tensie (segmentul

dorsal), de ndoire laterală sau de răsucire şi sub forma ntinderilor na8ul vertical al coloanei şi a semirotărilor efectuate posterior*

e8erciţiile de not trebuie să fie realizate utiliz6nd respiraţii specific -inspiraţia cu gura larg deschisă, iar e8piraţia sub apă cu gura puţin

ntredeschisă, sufl6nd aerul forţat din g6t şi nas, pentru nvingerea presiunii*

137


26/80

cele mai valoroase dintre e8erciţiile de not sunt• e8erciţiile e8ecutate cu braţele prinse la spate*• e8erciţiile n procedeul spate - picioare, braţe sau chiar procedeu

integral"

6.8.> %O)*O:& %O-&)'

+ordoele sunt deviaţii ale coloanei vertebrale cu conve%itateanterioară! prin e%agerarea curburilor normale ale coloanei vertebrale.atorită slăbirii tonusului abdominalilor, bazinul cade mai mult nainte dec6tnormal, e8ager6nd curbura lombară"

%onform literaturii medicale, curbura lordotică poate să se limiteze la unnumăr restr6ns de vertebre sau să cuprindă ntreaga coloană vertebrală" &voluţialordozelor este n general benignă* ele nu a=ung niciodată la un grad prea mare dedeformare, se compensează şi se echilibrează repede, mai ales prin mişcare n apă"

E cauză favorizantă la femei este purtarea tocurilor nalte, care duc lanclinarea bazinului nainte şi a trunchiului napoi, determin6nd lordozarea"

?n cazul lordozei sunt hipertrofiaţi muşchii dorsali, n special spinali* psoasul iliac* diafragmul" Antagoniştii acestora sunt hipotoni abdominalii, nspecial drepţii abdominali, cvadricepsul"

upă !ezieres, la originea tuturor deformaţiilor este lordoza" e aceea, ntratamentul cifozei se recomandă reducerea lordozei (cervicale, lombare)"

+ordoa lombară constă &ntr-o deviaţie a coloanei vertebrale &n plansagital! cu conve%itatea orientată anterior" &ste localizată n regiunea lombară"

SCO+% "


27/80

fig. 46

• din aceeaşi poziţie, fle8ia trunchiului şi a genunchilor, alternativ sausimultan, cu e8piraţie şi revenire cu inspiraţie (fig" @.)*

fig. 47

• tot din aşezat, cu m6inile la ceafă sau la spate, semirotări de trunchi

numai n plan anterior*• din aşezat depărtat cu spri=in napoi, nclinarea trunchiului şi ridicarea

picioarelor la orizontală cu menţinere c6teva secunde (fig" @>)*

fig. 48

• din aşezat, cu trunchiul uşor nclinat, m6inile pe şolduri, răsucirialternative st6nga-dreapta cu arcuire*

• aşezat depărtat, cu un baston sau o plută la spate, ţin6nd bastonul cu

braţele flectate la nivelul coatelor, răsuciri sau nclinari ale trunchiuluispre st6nga şi spre dreapta (fig" @)"

139


28/80

fig. 49

b) $%erciţii &n bain cu apă mică• st6nd uşor aplecat, mişcări imitative ale v6slirilor n procedeul craul sau

fluture*• din st6nd depărtat, nclinarea moderată a trunchiului nainte şi ridicarea

alternativă a genunchilor spre suprafaţa apei*• adopt6nd aceeaşi poziţie iniţială, nclinarea trunchiului şi ridicarea

braţelor c6t mai mult spre nainte (fig" ;:)*

fig. 50

• din această poziţie pot fi e8ecutate şi mişcări imitative ale v6slirilor n procedeul bras*

• din st6nd cu un baston ţinut nainte, trecere peste acesta prin săritură,ndoind mult trunchiul*

• st6nd cu un picior spr=init pe scară, m6inile la ceafă, ndoiri sau nclinăriale trunchiului - e8piraţie, revenire - inspiraţie (fig" ;)*

14


29/80


30/80

fig. 53

• din st6nd cu spatele la perete, cu braţele spri=inite pe 5sparge val$,ridicarea picioarelor şi forfecarea lor verticală - mişcări similare celor

din procedeul spate*• sub formă de =oc, rostogoliri nainte sau ntoarceri prin semirostogolire

n procedeul craul*• picioare procedeu craul fără respiraţie, cu faţa n apă şi braţele =os, l6ngă

corp*• acelaşi e8erciţiu, picioare bras, cu sau fără un colac sub abdomen*• picioare n procedeul spate cu un obiect plutitor ţinut pe abdomen (fig"

;@)*

fig. 54

• acelaşi e8erciţiu e8ecutat cu genunchii n fle8ie pronunţată*• picioare n procedeul spate, cu şezuta foarte cobor6tă*• not braţe spate, cu picioarele susţinute de flotor, cu capul ridicat de pe

apă şi bărbia n piept*• acelaşi e8erciţiu, not6nd spate dublu*• not braţe fluture, fără susţinerea picioarelor*• din not n procedeul craul, după c6teva cicluri de braţe (un ciclu

reprezintă o v6slire cu un braţ şi cu celălalt), rostogolire nainte grupat, p6nă se revine la suprafaţă şi se continuă deplasarea pe aceeaşi direcţie*

• not fluture, inspir6nd c6t mai rar (după c6t mai multe braţe)"

142


31/80

!N*!C&(!! -"#O*!C"

%ordoza este frecvent nt6lnită la fete şi la persoanele nalte"Pentru corectarea ei putem folosi următoarele mi=loace e8erciţii dinamice iniţiate din poziţii corective sau hipercorective* aceste

poziţii, atunci c6nd sunt intermediare, pot fi menţinute un timp limitat* e8erciţiile dinamice, ce constau din mişcări ale trunchiului şi

segmentelor n sensul redresării sunt• e8erciţii pentru abdomen – contracţii izometrice, realizate prin

mişcările picioarelor şi contracţii izotonice, realizate prin mişcăriletrunchiului*

• e8erciţii pentru segmentele superioare, prin care se urmăreşte

nlăturarea tendinţei de formare a unei curburi cifotice a coloanei nsegmentul dorsal*• e8erciţii pentru membrele inferioare sub forma ridicărilor pentru

limitarea progresivă a curburii lordotice"

?n constituirea e8erciţiilor de not vor fi respectate aceste indicaţii,lucr6ndu-se pe c6t posibil cu trunchiul nclinat - aplecat sau ndoit, pentrue8tinderea şi rela8area musculaturii lombare" %6nd afecţiunea mbracă o formăfuncţională, reductibilă, caracterizată prin hiperla8itate articulară şi hipotonicitatemusculară, e8erciţiile acvatice au mai mult un caracter general"

6.8.? C!9O%O)*O:&

Cifolordoza este o deviaţie cu deformaţie. 'e caracterizează prinaccentuarea curburilor fiziologice din plan sagital şi prin reducerea mobilităţiiregiunilor dorsală şi lombară n acest plan"

Amplitudinea mişcărilor este redusă unilateral - e8tensia ori fle8ia ntr-un

singur sens sau bilateral, c6nd este vorba de reducerea mobilităţii n fle8ie, c6t şi ne8tensie"?nclinările laterale şi răsucirile sunt reduse n regiunea dorsală şi lombară"

SCO+% "


32/80

♦ tonifierea n condiţii de scurtare a grupelor musculare din regiuneadorsală şi tonifierea n condiţii de lungire a grupelor musculare dinregiunea sacro-lombară*

♦ tonifierea n condiţii de lungire a musculaturii anterioare a toracelui şi

tonifierea n condiţii de scurtare a musculaturii abdominale"

"


33/80

fig. 56

b) $%erciţii &n bain cu apă mică

• st6nd depărtat cu o plută la spate, nclinarea nainte a trunchiului p6năc6nd faţa se scufundă n apă - e8piraţie specifică notului, revenire -inspiraţie specifică*

• st6nd pe scara bazinului, m6inile apucă nainte =os, scufundarea progresivă a corpului n apă prin cobor6rea acestuia (fig" ;.)*

fig. 57

• st6nd cu trunchiul aplecat la orizontală şi cu faţa scufundată, av6nd o plută sau o minge la spate, răsucirea trunchiului şi a capului st6nga -dreapta şi inspiraţie, revenire-e8piraţie*

• st6nd cu spatele la perete, cu o minge aşezată n regiunea dorsală,e8tensia capului şi a trunchiului simultan cu ridicarea alternativă agenunchilor la suprafaţă apei (fig" ;>)*

•

din st6nd depărtat, cu spatele la perete, fle8ia picioarelor at6t c6t capulsă răm6nă deasupra nivelului apei, simultan cu ridicarea braţelor nainte

145


34/80

sau oblic-sus, păstr6nd permanent contactul spatelui cu peretele (fig";)*

• din aceeaşi poziţie, dar n dreptul scării bazinului ce este apucată lanălţimea şoldurilor, păşire nainte fle86nd mult genunchiul, e8tensiatrunchiului şi a capului (fig" /:)*

fig. 58

fig. 59

fig. 60

146


35/80

• st6nd cu un picior pe o treaptă a scării şi braţele ridicate napoi,aplecarea trunchiului p6nă c6nd faţa pătrunde n apă - e8piraţie,revenire, inspiraţie (fig" /)*

fig. 61

• mers pe fundul bazinului cu m6inile la ceafă, ridicarea alternativă agenunchilor la suprafaţă*

• acelaşi e8erciţiu cu o plută ţinută la spate*• mers cu un flotor la spate, aplecarea trunchiului pe fiecare păşire şi

revenire"

c) $%erciţii &n bain cu apă mare

!i=loacele pot fi selecţionate din suita celor prezentate n capitoleledestinate corectării cifozei dorsale şi a lordozei lombare.

!ai pot fi amintite spre e8emplificare următoarele• not picioare spate cu un plutitor la spate (fig" /3)*

fig. 62

• at6rnat, cu o minge la spate, ridicarea genunchilor la piept (fig" /


36/80

fig. 63

• plutire pe spate cu o minge susţinută la spate, ridicarea alternativă a

genunchilor peste suprafaţa apei (fig" /@)"

fig. 64

!N*!C&(!! -"#O*!C"

?n această deficienţă fizică, unde spaţiile intervertebrale sunt ngustate spreconcavitate şi corpii vertebrali sunt turtiţi n acest sens, procedeele metodice vor viza prioritar fi8area unei curburi n poziţie corectă sau hipercorectă şi mobilizareadinamică a celeilalte, n sensul redresării.

6.8.6 SCO%!O:& @N ACA *O)S&%' S+)" S#BN;&

148


37/80

Scolioza 3n ACA este o deficienţă a coloanei vertebral, fie sub forma unei deviaţii 3n plan frontal, cu convexitatea 3ndreptată lateral, fie sub forma unei tensiuni, c2nd este 3nsoţită de gibozitate costală. %hiar termenul scolios tradus &ntortochiat indică o deviaţie laterală a coloanei"

?ncurbările scoliotice prezintă două forme total deosebite funcţional- deviaţii laterale nestructurale, reductibile, numite atitudini scoliotice*- deviaţii laterale morfofuncţionale, care nu se corectează"Apariţia unor curburi scoliotice este rezultatul modificării orizontalităţii

suprafeţei corpilor vertebrali n plan frontal" acă această modificare are caracter permanent se produce Jfi8areaJ curburii scoliotice primare şi Jstabilizareacompensărilor consecutiveJ"

?n cazul scoliozei, curbarea coloanei vertebrale poate să apară n zonatoracică, lombară sau toraco-lombară" Această nouă poziţie a coloanei produce

asimetrii ale umerilor şi omoplaţilor" ?n fazele incipiente curburile se pot redresauşor, nsă n fazele mai avansate se produc modificări osoase"

'colioza cu o singură curbură este cea n forma literei %, iar la cea cu două-trei curburi (sub forma literei '), curburile alternează de o parte şi de alta acoloanei"

SCO+% "


38/80

• pe genunchi depărtat, cu m6na dreaptă pe creştet şi st6nga pe şold,e8tensia trunchiului cu arcuire şi inspiraţie, revenire-e8piraţie*

• din st6nd pe genunchi, cu latura st6ngă a corpului spre apă, nclinări şiarcuiri ale trunchiului spre st6nga, cu ducerea braţului drept prin lateral

sus spre apă*• din aşezat, cu spri=in napoi, ridicarea piciorului st6ng la : K simultan cu proiectarea amplă a bazinului nainte, cu e8tensia trunchiului şi acapului (fig" /;)*

fig. 65

• din aceeaşi poziţie, cu şezuta c6t mai aproape de marginea bazinului, cu picioarele e8tinse n apă, ridicarea pronunţată a piciorului st6ng din apă

şi cobor6rea ma8imp a piciorului drept* e8tensia capului şi a trunchiului- inspiraţie, revenire-e8piraţie*

• acelaşi e8erciţiu sub forma mişcărilor de picioare n procedeul spate,accentu6nd revenirea piciorului st6ng spre suprafaţa apei (cu aruncareaapei n sus) şi cobor6rea piciorului drept"

b) $%erciţii &n bain cu apă mică• din st6nd depărtat, cu m6na st6ngă pe şold şi dreapta pe creştet, ridicarea

piciorului st6ng spre suprafaţa apei şi inspiraţie, revenire-e8piraţie*• aceeaşi poziţie iniţială, semifandare pe st6ngul şi e8tensia trunchiului şi

a capului*• din st6nd depărtat cu un baston sau o plută aşezată diagonal la spate, cu

m6na dreaptă sus şi st6nga =os, e8tensia amplă a trunchiului şi a capuluicu ridicare pe v6rful piciorului st6ng (fig" //)*

15


39/80

fig. 66

• din st6nd cu piciorul st6ng nainte şi spri=init pe o treaptă a scării bazinului, cu m6na de aceeaşi parte sub a8ilă, iar cealaltă pe creştet,nclinări şi arcuiri ale trunchiului spre st6nga (fig" /.)*

fig. 67

• st6nd cu latura st6ngă, cu m6na dreaptă apucat de sus, ndoirea

trunchiului spre st6nga şi ducerea piciorului drept spre napoi (fig" />)*• din aceeaşi poziţie, e8tensia trunchiului şi a capului*

fig. 68

• din st6nd cu faţa la perete, cu piciorul st6ng semiflectat pe scară,e8tensia accentuată a trunchiului şi inspiraţie, revenire, e8piraţie (fig"/)*

151


40/80

• mers cu piciorul st6ng pe v6rf, cu m6na dreaptă la ceafă şi braţul st6ngntins =os n apă, e8tensii şi arcuiri ale trunchiului pe fiecare pas*

fig. 69

• din mers n aceeaşi poziţie, nclinări şi arcuiri ale trunchiului sprest6nga*

• adopt6nd aceeaşi poziţie, mers fandat pe piciorul st6ng*• st6nd cu braţul drept sus şi cu m6na st6ngă pe şold, pas napoi cu

dreptul- fandare pe st6ngul şi alăturarea piciorului st6ng l6ngă cel drept*apoi ciclul de mişcări se repetă"

c) $%erciţii &n bain cu apă mare• din st6nd cu picioarele n spri=in pe scară, cu spatele la aceasta, apucat

inegal cu m6na dreaptă mai sus, e8tensia trunchiului şi proiectarea bazinului nainte*

• din at6rnat inegal, e8tensia trunchiului simultan cu ridicarea picioruluist6ng la suprafaţa apei*

• din at6rnat inegal, cu faţa la scară, e8tensia amplă a trunchiului şi a piciorului drept*

• st6nd pe scară cu latura st6ngă, apucat cu dreapta sus şi st6nga =os cu ominge ntre scară şi şold, cobor6rea picioarelor de pe treaptă şi trecerean at6rnat (fig" .:)*

• st6nd lateral dreapta cu faţa la perete, cu m6na dreaptă pe Jsparge valJ,nclinarea spre st6nga a trunchiului şi ridicarea laterală a picioruluist6ng*

152


41/80

fig. 70

• st6nd cu spatele la perete cu braţele spri=inite pe şanţ şi trunchiul drept,av6nd picioarele ridicate ntins la @;K, ridicarea piciorului st6ng spresuprafaţă şi cobor6rea dreptului spre perete, apoi revenire şi forfecări

din poziţie iniţială*• din plutire pe piept cu faţa n apă, cu braţul drept ntins şi m6na

spri=inită pe Jsparge valJ, e8tensia trunchiului şi a capului – inspiraţieodată cu ridicarea piciorului drept, c6t mai mult peste nivelul apei,revenire - e8piraţie specifică*

• din mpingere de la perete, plutire pe piept sau pe spate, cu braţul dreptsus şi st6ngul =os, l6ngă coapsă, menţin6nd trunchiul ntr-o poziţieredresată*

• picioare craul, cu braţul drept spri=init pe plută şi braţul st6ng flectat la

spate sau e8tins l6ngă picior*• cu braţele n aceeaşi poziţie, not picioare bras sau spate*• alunecare n procedeul craul cu un braţ sus, unul =os, cu inspiraţie numai

pe partea dreaptă*• acelaşi e8erciţiu, cu inspiraţie pe fiecare parte, răm6n6nd mai mult timp

n alunecare, c6nd braţul drept este sus şi celălalt =os*• alunecare n procedeul spate, cu v6sliri alternative, cu bărbia c6t mai

ridicată (LLLn procedeul competiţional bărbia este cobor6tă n piept),alunec6nd mai mult c6nd braţul drept este sus - schimbarea braţelor seva face după sau 3 bătăi de picioare, nu doar după /*

• procedeul bras, lucr6nd doar cu braţul şi piciorul drept, n timp de m6na braţul st6ng prinde glezna piciorului homolateral (fig" /)*

fig. 69

153


42/80

• not n procedeul craul, inspir6nd numai pe partea dreaptă (la 3, @ sau /v6sliri)*

• not n procedeul spate, cu bărbia ridicată şi trunchiul ntr-o poziţieinaltă pe apă*

•

not n tandem, unul l6ngă altul se noată n procedeul craul, m6iniledin interiorul cuplului fiind prinse una de alta (se va lucra bilateralasigur6nd simetrizarea) (fig" .:)*

fig. 70

• not n tandem n procedeul spate"

!N*!C&(!! -"#O*!C"

Atitudinile scoliotice sunt provocate de poziţii defectuoase menţinute timpndelungat" Acestea apar ca urmare a oboselii" 'coliozele prin deprindere suntatitudini scoliotice durabile caracterizate prin mobilitate redusă a coloanei,corectarea făc6ndu-se doar parţial" Pentru că din perioada şcolară ncepe tonifiereamusculaturii spatelui, copiii trebuie să facă foarte multe e8erciţii şi nu este indicat

ca părinţii să-i scutească la orele de educaţie fizică" Berapia prin mişcare este foarte utilă tuturor celor care stau mult timp n

picioare sau la birou, cu capul aplecat spre tastatură sau spre caietul de scris"&fectele negative ale statului timp ndelungat pe scaun apar n general spre v6rstade ;: de ani, dar uneori şi mai devreme"

Dnul din sfaturile doctorului Adrian &lisei este adresat copiilor dar şiadulţilor, care trebuie să evite săriturile bruşte de la nălţime şi aterizarea pe plandur, pentru a nu cauza modificări ale coloanei vertebrale"

'edentarismul trebuie de asemenea combătut"

Pentru corectarea scoliozei 3n ACA pot fi folosite următoarele mi=loace

154


43/80

e8erciţii dinamice sub forma de mişcări ale trunchiului şi menbrelor e8ecutate n scopul redresării coloanei vertebrale n atitudine corectă• pentru trunchi - ndoiri laterale n partea conve8ităţii, e8tensii,

răsuciri cu e8tensie n partea concavităţii, precum şi ntinderi n a8ullongitudinal*

• pentru braţe - duceri asimetrice şi fi8ări braţul de parteaconve8ităţii efectuează mişcări sub nivelul umerilor, celălaltdeasupra acestui nivel şi numai napoi*

• menbrele inferioare vor lucra tot structuri asimetrice piciorul din partea conve8ităţii realizează duceri n fle8ie şi fi8ări, celălaltefectuează mişcări de e8tensie*

e8erciţii aplicative cu conţinut corectic* mers, suspensii* e8erciţii de redresare activă şi pasivă"

6.8. SCO%!O:& @N ASA *O)S&%' *)"&+#' ! %O-&)' S#BN;'

Scolioza 3n ASA este o deficienţă a coloanei vertebrale ce presupune douăsau mai multe deviaţii 3n plan frontal, cu convexităţile 3ndreptate 3n lateral. %eamai frecvent nt6lnită formă este cea cu două curburi, una localizată la nivelulsegmentului dorsal şi alta la nivel lombar" %a n cazul oricărei deficienţe fizice şi

aici se poate vorbi de o deficienţă structurală sau nestructurală, evolutivă sauneevolutivă"Pe l6ngă cauzele amintite n cadrul subcapitolului anterior, amintim n acest

conte8t că e8istă şi scolioze idiopatice, cu cauză necunoscută, apărute nainte dev6rsta pubertăţii" E altă grupă a scoliozelor o formează cele statice, prin deformăriale bazinului sau inegalităţi ale membrelor inferioare" 'coliozele patologice pot fideterminate şi de afecţiuni ca rahitism, traumatisme ale corpurilor vertebrale, poliomielita şi reumatism"

SCO+% "


44/80

"


45/80

fig. 73

• din aceeaşi poziţie, ridicarea braţului st6ng sus odată cu ducereagenunchiului st6ng la piept cu arcuire*

• acelaşi e8erciţiu cu ridicarea piciorului st6ng e8tins lateral"

b) $%erciţii &n bain cu apă mică• din st6nd cu piciorul st6ng pe o treaptă a scării bazinului, cu o plută la

spate, apucată diagonal cu m6na dreaptă =os şi st6nga sus, e8tensiaamplă a trunchiului cu inspiraţie, revenire cu e8piraţie (fig" .@)*

fig. 74

• din aceeaşi poziţie, ndoiri şi arcuiri ale trunchiului spre st6nga*

157


46/80

• aceeaşi poziţie iniţială, răsucirea trunchiului spre dreapta şi e8tensie cuarcuire (fig" .;)*

• aceleaşi e8erciţii ca cele trei amintite anterior, dar cu spri=inul picioruluist6ng pe o treaptă mai sus*

•

e8erciţiile de ndoiri şi arcuiri ale trunchiului trebuie e8ecutate cu amplearcuiri*

fig. 75

• din st6nd cu faţa la scară, cu braţele e8tinse, st6nga sus şi dreapta =os, cum6inile apucat, ridicarea genunchiului st6ng spre suprafaţa apei (fig"

./)*

fig. 76

158


47/80

• din aceeaşi poziţie iniţială, e8tensia şi arcuirea trunchiului şi a capului(fig" ..)*

fig. 77

• mers pe v6rful piciorului st6ng, dreptul păşeşte normal pe talpă, cum6na st6ngă susţin6nd un plutitor pe cap şi cu cea dreaptă pe şold*

• mers cu ridicarea piciorului st6ng spre suprafaţă apei şi cu m6inile ca ne8erciţiul anterior menţionat*

• acelaşi mi=loc cu ridicarea genunchiului st6ng*• mers cu pas adăugat spre st6nga, fand6nd doar piciorul st6ng, cu o plută

la spate, apucată asimetric cu m6na de partea conve8ităţii =os, iar cea de partea concavităţii sus"

c' $%erciţii &n bain cu apă mare• din at6rnat inegal la scara bazinului, cu m6na st6ngă, sus şi dreapta =os,

balansări laterale ale ntregului corp* se poate e8ecuta cu faţa sau cuspatele la scară*

• acelaşi e8erciţiu din at6rnat doar cu braţul st6ng sus, dreptul fiind n apăl6ngă picior*

• tot din at6rnat inegal, cu spatele la scară, ridicarea piciorului sau doar agenunchiului st6ng spre suprafaţa apei (fig" .>)*

159


48/80

fig. 78

• din at6rnat cu faţa la scară, cu braţul st6ng sus şi dreptul =os, e8tensia şiarcuirea trunchiului - inspiraţie, revenire - e8piraţie (fig" .)*

fig. 79

• din aceeaşi poziţie iniţială, e8tensia şi arcuirea piciorului drept (fig" >:)*

16


49/80

fig. 80

• din mpingere de la perete, plutire pe piept cu capul n e8tensie lasuprafaţa apei, cu braţul st6ng sus şi dreptul =os l6ngă coapsă*

• din mpingere, plutire pe spate cu un braţ sus – st6ngul - şi celălalt =os,cu genunchiul piciorului st6ng ndoit peste nivelul apei*

• plutire pe spate, cu o plută ţinută n regiunea dorsală, ridicări repetateale trunchiului şi bazinului (fig" >)*

fig. 81

• picioare procedeu craul, e8tensia trunchiului şi a piciorului drept dupăfiecare / bătăi de picioare*

• picioare craul, cu faţa n apă şi cu braţul st6ng sus, dreptul =os, inspir6ndnainte prin ridicarea feţei din apă*

• picioare spate cu pluta la spate n regiunea dorsală ndoireagenunchiului st6ng la fiecare / bătăi de picioare*

• picioare spate cu un braţ sus- st6ngul- şi celălalt =os*• alunecare craul sau spate cu pluta ţinută sus, v6slind numai cu braţul

drept*• alunecare craul sau spate, fără plută, văslind doar cu braţul drept, braţul

st6ng ntins sus* la craul se va inspira lateral dreapta (pe prima parte adrumului aerian al braţului)*

• alunecare craul, v6slind doar cu braţul st6ng, braţul drept ntins =os* seva inspira prin ridicarea capului, lucru realizabil prin intensificarea bătăilor de picioare*

• alunecare n procedeul spate, v6slind doar cu braţul st6ng, braţul dreptfiind =os l6ngă picior, sau ndoit la spate*

161


50/80

• not n tandem (c6te doi unul l6ngă celălalt, cu m6inile din interiorulcuplului prinse) n procedeele spate şi craul* se lucrează bilateral"

!N*!C&(!! -"#O*!C"

Atitudinile scoliotice sunt provocate de poziţii defectuoase menţinute timpndelungat" Acestea apar ca urmare a oboselii" 'coliozele prin deprindere suntatitudini scoliotice durabile caracterizate prin mobilitate redusă a coloanei,corectarea făc6ndu-se doar parţial"

%orectarea scoliozei 3n ASA impune fi8area unei curburi n poziţie corectăsau hipercorectă şi mobilizarea dinamică a celeilalte" intre mi=loacelerecomandate amintim

e8erciţii dinamice efectuate n sens corectiv şi hipercorectiv• pentru trunchi - ndoiri laterale pe segmentul dorsal sau lombar n

partea conve8ităţii* răsuciri laterale şi e8tensii pe segmentul dorsalsau lombar n partea concavităţii* e8tensii globale ale coloaneivertebrale* ntinderi n a8ul longitudinal*

• pentru membrele superioare - structuri asimetrice-braţul din parteaconve8ităţii se coboară, iar cel din partea concavităţii se ridică pestenivelul umerilor*

• pentru membrele inferioare - structuri asimetrice, care amplificămişcările trunchiului, piciorul din partea conve8ităţii se ridicănainte sau lateral, iar cel din partea concavităţii se ridică napoi saun e8terior"

'coliozele se constată prin e8aminarea clinică a subiectului, din st6nd,complet gol" 'e marchează apofizele spinoase ale vertebrelor, ceea ce edificăasupra tipului scoliozei" 'e urmăreşte echilibrul bazinului şi aspectul picioarelor"&8aminarea cu firul cu plumb, indică direcţia n care s-a produs curbura, st6nga,dreapta sau alternativă" 4adiografia completează şi precizează rezultatul"

6.8.D S+"%" )O#N*

Spatele rotund este o deficienţă fizică caracterizată printro cifoză dorsalăsuperioară, arcuirea coastelor, depărtarea omoplaţilor, ducerea umerilor 3naintedatorită tonicităţii crescute a musculaturii pectorale /i prin tendinţa decompensare cu o lordoză lombară.

SCO+% "


51/80

M tonifierea n condiţii de scurtare a musculaturii spatelui din regiuneadorsal-superioară şi alungirea musculaturii anterioare a toracelui*

M dezvoltarea elasticităţii cutiei toracice şi corectarea poziţiei umerilor*M apropierea omoplaţilor care sunt depărtaţi*M prevenirea sau corectarea curburii lordotice a coloanei vertebrale ce s-a

creat compensator"

"3)*

fig.82

• din aşezat cu picioarele ncrucişate la nivelul gambelor, cu o plută sauun baston n faţa, apucat de capete, e8tensia spatelui, ridicarea braţelor oblic-sus cu arcuire şi inspiraţie revenire-e8piraţie (fig" >


52/80

fig. 83

• din aceeaşi poziţie iniţială, ntinderea trunchiului n a8ul longitudinal alcoloanei vertebrale, inspiraţie, revenire, e8piraţie*

• din aşezat depărtat, cu o plută sau un baston aşezat pe umeri, e8tensiiample ale capului şi trunchiului n regiunea dorsală, inspiraţie, revenire-e8piraţie (fig" >@)*

fig. 84• acelaşi e8erciţiu cu rezistenţă manuală acordată de 2inetoterapeut (fig"

>;)*

164


53/80

fig. 85

• din aşezat cu m6inile la ceafă, ducerea coatelor napoi cu sau fărărezistenţă manuală (fig" >/)*

fig. 86

• acelaşi e8erciţiu poate fi efectuat cu trunchiul uşor ndoit n segmentullombar"

b) $%erciţii &n bain cu apă mică• din st6nd depărtat cu m6inile la ceafă, ridicarea alternativă a

genunchilor spre supafaţa apei, e8tensia trunchiului şi ducerea coatelor spre napoi-inspiraţie, revenire-e8piraţie*

• st6nd depărtat cu m6inile la ceafă, cu trunchiul puţin aplecat, e8tensia

trunchiului şi a capului simultan cu ridicarea braţelor oblic-sus*• st6nd cu faţa la peretele bazinului, cu m6inile spri=inite pe Jsparge valJ,

sau pe scară, e8tensia şi arcuirea trunchiului şi a capului simultan cuducerea alternativă a picioarelor spre napoi, coordonat cu respiraţia*

• din mers e8tensia trunchiului şi a braţelor lateral, sau oblic sus la fiecare pas*

• mers cu rotarea alternativă a picioarelor e8tinse sau doar a genunchilor spre suprafaţa apei, cu trunchiul n poziţie corectă*

• mers fandat cu braţele n lateral, răsucirea trunchiului şi arcuire spre piciorul fandat*

• acelaşi e8erciţiu ţin6nd o plută spri=inită pe umeri"

c) $%erciţii &n bain cu apă mare• din at6rnat, cu braţele spri=inite pe şanţul bazinului şi cu o minge n

regiunea dorsală, ridicarea alternativă sau simultană a genunchilor sau a picioarelor e8tinse* musculatura trunchiului şi a umerilor este rela8ată*

• din mpingere de la perete, cu braţele e8tinse şi m6inile pe plută,alunecare pe piept cu capul şi trunchiul n e8tensie*

165


54/80

• din aceeaşi poziţie, forfecarea picioarelor pe orizontală sau pe verticală-imitarea mişcărilor pe picioare spate*

• picioare procedeu craul cu pluta, menţin6nd permanent capul ridicat şitrunchiul n e8tensie*

•L

faţă n faţă cu un partener, picioare craul cu capul la suprafaţa apei,mping6nd de o parte şi de cealaltă a unei plute*•

Lsub forma de =oc, JtunelulJ trecere n imersie printre picioareledepărtate ale partenerilor, revenind după fiecare coleg depăşit lasuprafaţa apei*

• picioare procedeu craul cu o plută sau cu o minge la spate*• picioare procedeu bras cu pluta, respect6nd aceeaşi indicaţie metodică*• picioare procedeu spate cu m6inile la ceafă, cu umerii spri=iniţi pe plută*• acelaşi e8erciţiu fără plută cu m6inile la spate*

• picioare spate cu braţele e8tinse =os şi cu trecerea alternativă a umerilor peste apă prin mişcări de rotaţie*

• not braţe procedeu craul cu picioarele susţinute de flotor, se inspiră la < braţe pentru a răsuci trunchiul spre ambele părţi*

• not braţe procedeu bras, cu flotor şi cu menţinerea feţei deasupranivelului apei*

• not braţe procedeu spate sau spate dublu cu trunchiul mult n e8tensieşi bărbia ridicată* picioarele nu sunt susţinute de flotor*

• acelaşi e8erciţiu cu palmare (LLL plăci dreptunghiulare din material plastic, ce sunt puţin mai mari dec6t suprafaţa palmei şi se ataşează dem6ini cu benzi elastice)*

• alunecare spate cu un braţ sus unul =os*• alunecare spate un braţ sus şi unul =os, v6slire cu un singur braţ,

coordonat cu trecerea umărului din partea opusă peste apă printr-omişcare de rotaţie*

• alunecare spate dublu, doar cu braţele sus n poziţia iniţială*• alunecare craul cu pluta, inspir6nd fie nainte, fie n lateral prin

răsucirea capului dar şi a umerilor*• alunecare procedeu bras cu capul la suprafaţă*• not procedeu craul, inspirand pe fiecare parte (la < braţe) şi răsucind

mult a8a umerilor n timpul v6slirilor*• not procedeu bras cu capul permanent ridicat, g6tul n e8tensie*• not procedeu spate cu sau fără palmare*• din not n procedeul spate, după / cicluri de braţe, rostogolire napoi cu

corpul n e8tensie, p6nă c6nd se revine la suprafaţă* se continuădeplasarea pe aceeaşi direcţie*

• e8erciţii de start specifice procedeului spate*

166


55/80

• e8erciţii din metodica ntoarcerilor prin semirostogolire e8ecutate n procedeul spate"

!N*!C&(!! -"#O*!C"

%orespunzător cerinţelor corective mi=loacele vor fi e8erciţii dinamice e8ecutate n sens corectiv şi hipercorectiv

• e8erciţii pentru trunchi sub forma mişcărilor de e8tensie, arăsucirilor spre st6nga şi spre dreapta şi a mişcărilor de ntinderea coloanei vertebrale*

• e8erciţii pentru braţe - ridicări n lateral sau oblic- sus şi sus

deasupra nivelului umerilor* rotări dinainte spre napoi* ntinderişi ndoiri deasupra capului*• e8erciţii pentru umeri - rotări spre napoi, e8tensii şi ridicări*• e8erciţii pentru omoplaţi sub forma mişcărilor de apropiere de

coloana vertebrală, prin intermediul mişcărilor de braţe efectuatedeasupra nivelului umerilor*

e8erciţii la aparate fi8e* e8erciţii aplicative mers, suspensii* e8erciţii de redresare pasive şi active"

6.8.E S+"%" C!9O#!C

Spatele cifotic este o deficienţă caracterizată printro cifoză lungă acoloanei vertebrale, 3nfundarea toracelui la bază, prin proiectarea 3nainte aumerilor /i tendinţa de ridicare a omoplaţilor. e asemenea, accentuareaunghiului posterior al coastelor, care devine ascuţit d6nd aspect de nfundare acoloanei vertebrale ntre două reliefuri, este caracteristică spatelui cifotic.

SCO+% "


56/80

aF +e marginea bazinului4• pe genunchi depărtat - e8tensii şi arcuiri de trunchi cu proiecţia spre

nainte a bazinului şi ridicarea braţelor oblic-sus, inspiraţie, revenire-e8piraţie (fig" >.)*

fig. 87

• din aceeaşi poziţie, e8tensia trunchiului şi a braţelor n lateral, curidicarea alternativă a picioarelor spre napoi - inspir, revenire - e8pir (fig" >>)*

fig. 88

•

pe genunchi depărtat, cu trunchiul n poziţie redresată, rotări de braţenapoi*• pe genunchi depărtat cu spri=in pe palme, ridicarea prin nainte sus a

unui braţ şi a piciorului opus (fig" >)*

168


57/80

fig. 89

b) $%erciţii &n bain cu apă mică• mers cu e8tensia amplă a trunchiului, braţelor şi capului cu arcuire şi

inspiraţie (fig" :)*

fig. 90

• din aceeaşi poziţie, cu trunchiul n uşoară e8tensie şi m6inile pe şold,nclinări laterale de trunchi (fig" )*

fig. 91

• aceeaşi poziţie iniţială, semirotări de trunchi numai napoi*• st6nd cu un picior n spri=in napoi pe scara bazinului, cu m6inile la

ceafă, e8tensii şi arcuiri de trunchi coordonat cu respiraţia (fig" 3)*

169


58/80

fig. 92

• din aceeaşi poziţie iniţială, cu o plută la spate ţinută n regiunea dorsală,nclinari sau răsuciri de trunchi dreapta-st6nga*

• st6nd cu spatele la scară, apucat sus, pas nainte şi e8tensia amplă atrunchiului şi a capului cu arcuire (fig"


59/80

fig. 94

• din plutire cu faţa n apă, scufundarea progresivă a corpului prinapucarea alternativă a unor trepte tot mai =oase ale scării, e8piraţie şirevenire, inspiraţie (picioarele răm6n la suprafaţă fiind susţinute deflotor - trunchiul este n e8tensie)*

• din plutire pe piept cu capul n e8tensie, ridicarea alternativă a picioarelor peste nivelul apei*

• din aceeaşi poziţie iniţială, picioare procedeu craul cu trunchiul redresat(fig" ;)*

fig. 95

• din at6rnat la scara bazinului, e8tensia amplă a ntregului corp - inspir,revenire - e8pir (fig" /)*

fig. 96

171


60/80

• din at6rnat cu faţa la scară, corpul n e8tensie, mişcări de forfecare a picioarelor pe verticală*

• din at6rnat cu spatele la scară şi picioarele spri=inite pe o treaptă,e8tensia ntregului corp prin presarea scării cu tălpile*

•

acelaşi e8erciţiu av6nd la spate o minge (fig" .)*

fig. 97

• picioare craul, cu sau fără plutitor, cu braţele nainte, cu capul şitrunchiul n e8tensie*

• picioare craul cu m6inile la spate - inspir la fiecare / bătăi de picioare*• picioare bras cu m6inile pe plutitor sau la spate, inspir6nd prin ridicarea

energică a feţei din apă, după fiecare mişcare de picioare*• picioare bras pe spate, cu m6inile susţin6nd o plută n regiunea lombară*• acelaşi e8erciţiu fără plută, cu m6inile la spate şi trunchiul n e8tensie*• not braţe spate sau spate dublu, fără spri=inul picioarelor pe flotor*• alunecări n procedeul spate

- alunecare alternativ simetrică - v6slire cu un singur braţ, din

poziţie iniţială cu ambele braţe sus sau =os, l6ngă picior*- alunecare - un braţ sus unul =os*- alunecare simultan simetrică (spate dublu), din două poziţii

iniţiale ale braţelor*• not cu partener, n tandem, unul după altul partenerul avansat lucrează

doar cu braţele, cel care-l urmează, doar cu picioarele*• din not procedeu spate, rostogoliri napoi n apă*• ntoarceri prin semirostogolire n procedeul spate (la perete)*• toate e8erciţiile de start e8ecutate n procedeul spate*

• procedeu spate integral"

172


61/80

!N*!C&(!! -"#O*!C"

Pentru corectarea spatelui cifotic pot fi folosite e8erciţii statice - poziţii iniţiale sau poziţii menţinute, derivate din st6nd,

pe genunchi, culcat şi at6rnat* e8erciţii dinamice*• pentru trunchi

- e8tensii*- nclinări laterale*- răsuciri dreapta-st6nga*- semirotări spre napoi*- ntinderi ale coloanei n a8ul lung*

• pentru braţe

- mişcări efectuate n dreptul şi peste nivelul umerilor, numai sprenapoi, sub forma ridicărilor n lateral, oblic-sus sau sus şi arotărilor dinainte-napoi*

- fi8ări ale m6inilor la ceafă sau pe creştet şi ale braţelor la spaten regiunea lombară*

• pentru segmentele inferioare - mişcări e8ecutate spre napoi- e8tensii*

e8erciţii cu obiecte portative (plută, minge, flotor, etc") sau la aparatefi8e (scară, peretele bazinului, şanţul Jsparge valJ)*

e8erciţii aplicative - mers, suspensii* e8erciţii de redresare pasive şi active"

6.8.1G S+"%" +%&N

Spatele plan este o deficienţă a coloanei vertebrale ce constă din/tergerea sau inversarea curburilor fiziologice. acă n regiunea dorsală curburafiziologică a coloanei dispare, coastele vor suferi modificări poziţionale,determin6nd o aplatizare a cutiei toracice" Aceste modificări costale pot determinamodificări ale vertebrelor datorită tracţiunilor e8ercitate asupra lor prin intermediularticulaţiilor costo-vertebrale" Edată e8tins la cele trei regiuni (cervicală, dorsală şilombară), procedeul de diminuare sau dispariţie a curburilor fiziologice conferătoracelui aspectul plat"

eficienţa este nsoţită de o rigiditate articulară, de scăderea capacităţiivitale şi a rezistenţei elastice a coloanei la solicitări mecanice" %onduce deasemenea la posibilităţi reduse de efectuare a anumitor eforturi fizice"

%urburile normale dau coloanei o mare elasticitate, permitandu-i sa secomporte in cadere ca un resort, amortizandu-le, spre deosebire de spatele plat" Bot

curburile, pastreaza proectia centrului de greutate in interiorul poligonului desustinere"

173


62/80

SCO+% ")*

fig. 98• pe genunchi depărtat cu m6inile pe şolduri rotarea braţelor napoi

simultan cu deplasarea unui picior n spri=in napoi"

b) $%erciţii &n bain cu apă mică• din aşezat, spri=in napoi, ridicarea picioarelor spre suprafaţa apei şi

forfecarea lor n plan vertical sau orizontal*• din st6nd depărtat cu m6inile pe şolduri, coatele orientate spre napoi,

deplasarea alternativă a picioarelor napoi cu arcuire, simultan cu

e8tensia trunchiului n regiunea lombară (fig )*

174


63/80

fig. 99

• din aceeaşi poziţie, proiectarea bazinului nainte cu arcuire*• adopt6nd aceeaşi poziţie iniţială, răsucirea trunchiului n lateral cu

ridicarea braţelor oblic-sus*• st6nd cu m6inile la spate, menţinerea alternativă a picioarelor n spri=in

napoi pe o treaptă a scării bazinului (fig" ::)*

fig. 100

• st6nd depărtat cu o minge ţinută pe suprafaţa apei, nclinarea uşoară a

trunchiului şi a capului, concomitent cu ridicarea mingii n aer (fig":)*

175


64/80

fig. 101

• st6nd cu spatele la scară, apucat la nivelul şoldurilor, proiectarea naintea bazinului şi nclinarea capului cu arcuire (fig" :3)*

fig. 102

• din st6nd, Jsăritura delfinuluiJ, arcuind trunchiul la intrarea n apă şiredres6ndu-l n e8tensie la ieşire*

• din st6nd, Jsăritura delfinuluiJ cu trecerea printr-un colac aşezat pe apă*• st6nd lateral faţă de scară, cu o m6nă apucat la nivelul şoldului, nclinări

ale trunchiului spre scară simultan cu proiectarea laterală a bazinului nsens opus*

• cu partener transmiterea mingii de la unul la celălalt prin pase specifice

=ocului de volei*• din plutire pe piept, c6te doi faţă n faţă, apuc6nd mpreună de capetele

unui baston, lucru de picioare n procedeu craul*• mers pe v6rfuri cu braţele nainte sau nainte-sus*• mers pe v6rfuri cu rotări de braţe napoi*• mers pe v6rfuri, cu braţele nainte purt6nd o plută n m6ini*• din mers pe v6rfuri, răsuciri sau nclinări laterale de trunchi pe fiecare

pas*• mers napoi cu paşi mari, cu braţele nainte şi o plută sau o minge ţinută

n m6ini"

176


65/80

c) $%erciţii &n bain cu apă mare• din at6rnat la scară cu faţa la perete, pendulări spre napoi ale

picioarelor*• din aceeaşi poziţie depărtarea şi apropierea simultană a picioarelor

(abducţii şi adducţii)*• adopt6nd aceeaşi poziţie iniţială, cu o plută ntre glezne, e8tensielombară şi scufundarea capului n apă (nu doar a feţei) (fig" :


66/80

fig. 104

• picioare spate cu o plută n zona lombară sau cu m6inile la spate,menţin6nd bărbia n piept*

• picioare craul cu pluta, scufund6nd c6t mai mult capul n timpule8piraţiei subacvatice*

• picioare bras cu scufundarea pronunţată a capului n timpul e8piraţiei*• picioare fluture, cu sau fără plută*• not braţe n procedeul craul, bras sau delfin, cu un flotor ţinut ntre

glezne*• alunecare craul cu plutapoziţie iniţială - braţele e8tinse şi m6inile pe

plută, v6sliri alternative* inspiraţia specifică (n lateral)*• acelaşi e8erciţiu, e8ecut6nd nsă picioare fluture*• fără plută, alunecare craul, un braţ sus unul =os*• alunecare procedeu combinat - v6sliri alternative craul (n poziţie

iniţială braţele sunt sus) şi picioare fluture*• alunecare procedeu combinat - braţe bras şi picioare craul sau delfin *• treceri din not craul n procedeu spate şi invers*• not bras*• procedeu craul*• not procedeu fluture*• din st6nd pe marginea bazinului, săritura n apă cu intrare n cap şi

trecere printr-un colac aşezat pe suprafaţa apei*• e8erciţii de start n procedeele n care startul se ia de sus, la craul, bras,

fluture"

!N*!C&(!! -"#O*!C"

%ele mai nsemnate structuri pentru corectarea spatelui plan sunt e8erciţii dinamice pentru• trunchi

- fle8i dorsale*- e8tensii lombare*- rotări*- nclinări laterale*

• segmente superioare- ridicări nainte şi lateral*

- rotări spre nainte*• segmente inferioare

178


67/80

- e8tensii, iar n lor se pot e8ecuta abducţii, pendulări şi rotări* e8erciţii aplicative mers, suspensii* e8erciţii cu obiecte şi e8erciţii la aparate"

6.8.11 ;"NNCH!! @N $&)-

;enunc5ii 3n varum reprezintă o deficienţă fizică ce constă 3n depărtarea genunc5ilor, astfel 3nc2t coapsele /i gambele formează ung5iuri cu v2rfurileorientate 3n afară" 9enunchii n varum apar la copii cu rahitism sau la tinerii şiadulţii care adoptă poziţii profesionale defectuoase"

SCO+% "


68/80

"

fig.105

• st6nd depărtat, cu o plută ţinută pe creştet, răsuciri de trunchi cuinspiraţie şi revenire cu e8piraţie*

• st6nd depărtat cu braţele n lateral, fandări laterale, menţin6nd spateledrept şi orient6nd v6rful piciorului fandat n e8terior (fig" :/)*

fig. 106

• din st6nd depărtat cu braţele lateral-=os, ridicarea alternativă a picioarelor n lateral spre braţ*

• st6nd n faţa scării bazinului, apucat nainte-=os, genufle8iuni cu trunchiul

menţinut vertical (fig" :.)*

18

,


69/80

fig. 107

• st6nd lateral faţă de scară sau de perete, cu m6na pe o treaptă sau peşanţul 5sparge val$, fle8ia piciorului e8terior şi ducerea lui spre scară sau perete*• mers pe marginea internă a tălpilor*• mers cu v6rfurile orientate n interior, iar călc6iele n afară*• mers cu genunchii uşor flectaţi şi cu o plută pe cap*• mers fandat cu o plută la spate n regiunea dorsală, răsuciri de trunchi

spre partea opusă piciorului avansat, cu arcuire*

• mers cu un flotor ţinut ntre genunchi*• mers cu ridicarea alternativă a genunchilor, simultan cu orientarea

gambei n afară şi a genunchiului n interior"c) $%erciţii &n bain cu apă mare• din at6rnat lateral faţă de perete, spri=in unilateral pe şanţ, ridicarea

genunchiului din partea opusă peretelui şi răsucirea sa spre acesta* see8ecută spre ambele părţi*

• din plutire pe spate cu spri=in la 5sparge val$, cu bazinul susţinut - fle8iagenunchilor la piept şi răsuciri laterale, mobiliz6nd segmentele inferioare

şi bazinul (fig" :>)*• aceeaşi poziţie, ridicarea unui singur genunchi şi răsucirea sa spre

interior*• plutire pe spate cu spri=in pe şanţ sau pe scară, mişcări de picioare n procedeul spate, menţin6nd genunchii apropiaţi*• din plutire pe piept, cu spri=in pe plută, fle8ia alternativă sau simultană a picioarelor n ritmul respirator*• din plutire pe spate, rostogoliri napoi cu trunchiul n e8tensie şi cu

apucarea gleznelor (fig" :)*

181


70/80

fig. 108

fig. 109

• picioare n procedeu craul sau spate, cu sau fără plută, not6nd cugenunchii apropiaţi*

• picioare craul sau spate cu spri=in pe un obiect flotor (plută, minge),av6nd picioarele legate la nivelul genunchilor (se lucrează numai dingambe)*

• braţe procedeu spate, cu v6sliri alternative sau simultane, cu o plutăţinută ntre genunchi*

• braţe procedeu craul cu o plută ţinută ntre genunchi, sau cu o minge ntreglezne şi genunchii apropiaţi*• braţe n procedeele delfin sau bras, cu un flotor ntre glezne*• not braţe bras cu picioare craul, picioarele lovesc apa c6t mai aproape

unul de celălalt*• toate e8erciţiile de alunecare n procedeele craul, spate sau delfin,

menţion6nd că picioarele efectuează mişcările specifice cu genunchiiapropiaţi*

• not procedeu integral craul, lovind apa cu picioarele c6t mai apropiate

unul de celălalt*• not spate sau fluture, respect6nd aceeaşi indicaţie tehnică"

182


71/80

!N*!C&(!! -"#O*!C"

Pentru corectarea acestei deficienţe fizice – genunchii &n varum, se vor folosi următoarele e8erciţii dinamice

- cu picioarele se efectuează mişcări de abducţie din lateralitatea e8ternă, preponderent cu gambele, din articulaţiile genunchilor, sau abducţii alentregului segment inferior din articulaţia co8o-femurală"Aceste mişcări pot fi simetrice sau asimetrice, e8ecutate liber, la aparate

fi8e sau cu rezistenţă manuală",e asemenea sunt indicate e%erciţiile de mers! echilibru! de redresare

activă sau pasivă a gambelor #i a coapselor din articulaţiile genunchilor.

6.8.18 ;"NNCH!! @N $&%;-

;enunc5ii 3n valgum se caracterizează prin apropierea genunc5ilor, acoapselor /i gambelor, care vor forma ung5iuri orientate cu v2rfurile 3n interior.&ste o deficienţă fizică frecventă la femei şi la persoanele nalte lipsite de tonicitateşi forţă musculară"

SCO+% "


72/80

• aşezat - spri=in pe palme, cu o plută ţinută ntre glezne, fle8ia şi e8tensiasegmentelor inferioare (fig":)*

fig" :• din aceeaşi poziţie iniţială, cu picioarele e8tinse la @;, fle8ia şi depărtarea

genunchilor, picioarele talpă n talpă (fig" )*

fig. 111

• din aceeaşi poziţie iniţială, forfecări n plan orizontal cu amplitudinemare"

b) $%erciţii &n bain cu apă mică• st6nd cu picioarele lipite, nălţări pe v6rfuri*• aceeaşi poziţie iniţială, ridicări pe marginea e8ternă a tălpilor*• din st6nd depărtat cu călc6iele apropiate şi v6rfurile depărtate, ridicarea

alternativă a genunchilor spre suprafaţa apei*• din st6nd e8tensia trunchiului simultan cu ridicarea braţelor şi deplasarea

alternativă a picioarelor e8tinse nainte-=os*• st6nd cu spatele la scară, apucat napoi-=os, ndoirea alternativă a

genunchilor la orizontala apei şi ducerea laterală a genunchiului ridicat,

piciorul de spri=in se ridică pe v6rf (fig" 3)*

184


73/80

fig. 112

• st6nd cu picioarele ncrucişate, fle8ia alternativă a genunchilor şi ducerealor n afară, pres6nd cu m6inile pe direcţia mişcării*

• st6nd lateral faţă de scară cu piciorul din e8terior ncrucişat şi n spri=in pe treaptă, fle8ia amplă a trunchiului şi proiectarea bazinului n e8terior (fig"


74/80

• mers nainte sau lateral cu ncrucişarea picioarelor*• mers corectiv, control6nd poziţia genunchilor n timpul deplasării*• mers corectiv, control6nd poziţia genunchilor, dar şi a trunchiului"

c) $%erciţii &n bain cu apă mare• din at6rnat cu faţă la peretele bazinului, cu spri=in pe şanţ, balansarea

laterală a picioarelor ntinse şi apropiate (fig" @)*

fig. 114

• din aceeaşi poziţie iniţială, ridicarea genunchilor odată cu depărtarea lor n afară, menţin6nd n poziţia finală bazinul lipit de perete, revenire*

• adopt6nd aceeaşi poziţie, mişcări imitative de picioare n procedeul bras,depărt6nd genunchii n lateral n timpul fle8iei picioarelor*

• at6rnat cu spatele la perete, balansarea simultană a picioarelor din afarăspre interior şi ncrucişarea lor alternativă unul peste celălalt*

• din aceeaşi poziţie, dar cu picioarele la orizontală, ducerea simetrică a picioarelor n semicerc spre dreapta şi spre st6nga*• din at6rnat cu genunchii ndoiţi la piept, depărtarea lor simultană cu

ntinderea picioarelor la orizontala apei*

186


75/80

• din plutire pe spate cu spri=in la sparge val, forfecări n plan orizontal ale picioarelor ntinse*• picioare bras cu depărtarea intenţionată a genunchilor n timpul fle8iei picioarelor (n brasul sportiv această deplasare laterală a genunchilor

constituie o greşeală tehnică)*• acelaşi e8erciţiu e8ecutat cu pluta*• picioare bras pe spate, cu spri=in pe plută şi depărtarea genunchilor n

faza pregătitoare a mişcării propulsive*• acelaşi e8erciţiu cu braţele ntinse l6ngă corp*• picioare bras pe verticală, braţele e8ecută mişcări de menţinere la

suprafaţă*• pe verticală, călcarea apei, prin mişcări alternative ale picioarelor,

specifice =ocului de polo pe apă*

• picioare spate, cu ridicarea genunchilor uşor peste nivelul apei şiorientarea lor n e8terior*

• picioare craul sau spate cu labele picioarelor mult orientate n interior*• not braţe craul, spate (sau spate dublu), delfin ori bras cu un flotor ntre

glezne*• not braţe craul sau spate cu spri=in nainte pe plută (braţele lucrează

alternativ), av6nd ntre glezne un flotor*• not braţe craul, spate (sau spate dublu), fluture ori bras cu picioarele

ncrucişate, se efectuează cu sau fără palmare*• not alunecare bras, două sau trei mişcări de picioare la o v6slire*• not procedeu bras"

!N*!C&(!! -"#O*!C"

!işcarea de bază pentru corectarea genunchilor &n valgum este cea deadducţie, realizată din articulaţia co8o-femurală" Acesteia i se mai adaugă mişcărilede lateralitate internă a picioarelor, e8ecutate din articulaţia gleznelor şi cea agambelor, realizate din articulaţiile genunchilor"

Pot fi utilizate e8erciţii de mers corectiv şi de redresare activă şi pasivă agambelor şi coapselor" Atunci c6nd este posibil se recomandă folosirea obiectelor portative şi a rezistenţei manuale"

6.8.1= +!C!O)% +%

Piciorul plat platfuss' este cea mai frecventă deformare a piciorului!caracteriată prin prăbu#irea bolţii plantare interne! la care se poate adăuga #i

cea transversală.Poate fi nsoţită de dureri, contracturi sau tulburări circulatorii"

187


76/80

'e observă mai ales n copilărie şi adolescenţă" a adulţi survine de obiceidatorită profesiei, apăr6nd la toţi cei care stau mult timp n picioare"

SCO+% "


77/80


78/80

• din aceeaşi poziţie, ridicare bruscă pe v6rfuri cu menţinere, revenire pecălc6i*

• genufle8iuni cu ridicare pe v6rfuri, m6inile spri=inite pe o treaptă a scăriidin dreptul bazinului*

•

din st6nd cu spri=in pe scara bazinului, genufle8iuni cu ridicarea unui picior e8tins lateral, v6rful piciorului liber este bine ntins, iar celălalt picior este spri=init doar pe v6rf*• st6nd cu faţa la scară, apucat nainte, ducerea călc6ielor n afară cu

ridicare pe v6rfuri*• st6nd cu picioarele spri=inite pe treaptă, m6inile apucă n dreptul pieptului, ndoirea genunchilor, apoi proiectarea bazinului napoi şintinderea picioarelor, revenindu-se la poziţia de nceput*

• mers pe v6rfuri cu călc6iele n afară*

• mers pe v6rfuri cu paşi mici, m6inile pe şolduri*• mers pe v6rfuri cu ntoarcere timpi, revenire pe toată talpa – > timpi*• mers pe v6rfuri > timpi cu braţele sus, inspiraţie, mers pe călc6ie > timpi,

m6inile la spate, e8piraţie*• din st6nd uşor depărtat cu m6inile pe şolduri, sărituri ca mingea*• sărituri alternative pe un picior şi pe celălalt*• e8erciţii cu partener, st6nd faţă n faţă pe un picior, cu m6inile nainte, prinse de cele ale colegului, sărituri pe piciorul de spri=in*• acelaşi e8erciţiu sărind pe ambele picioare"

c) $%erciţii &n bain cu apă mare• st6nd cu spatele la şanţul sparge val, n spri=in ghemuit cu ambele tălpi pe peretele bazinului, mpingere n perete şi desprindere n alunecare pe piept*• orientat cu faţa spre şanţ, n spri=in ghemuit - mpingere cu ambele tălpi

şi desprindere n alunecare pe spate*• sub formă de =oc, cine se deplasează mai mult n alunecare*• plutire pe spate, m6inile spri=inite pe şanţul sparge val, cu o minge ţinută

ntre tălpi, ridicări n lateral ale picioarelor e8tinse, fără a părăsi contactulcu mingea*

• din aceeaşi poziţie, ndoirea alternativă a genunchilor, păstr6nd v6rfurile picioarelor e8tinse*• st6nd cu spatele la perete, braţele n lateral spri=inite pe şanţul bazinului,

cu un flotor ţinut ntre tălpi, ridicarea genunchilor flectaţi la suprafaţa

apei şi revenire*• din aceeaşi poziţie, bicicleta e8ecutată cu v6rfurile picioarelor e8tinse*

19


79/80

• din aceeaşi poziţie, descrierea n apă a unor cercuri de dimensiuni mici prin rotarea picioarelor cu v6rfurile ntinse*• adopt6nd aceeaşi poziţie, ridicarea simultană a genunchilor spre suprafaţa

apei, menţin6nd contactul v6rfurilor picioarelor cu peretele, apoi

revenire*• plutire pe piept cu spri=in pe sparge val, mişcări de picioare n procedeulcraul, accentu6nd e8tinderea v6rfurilor şi orientarea lor spre interior (fig">)*

fig. 118

• picioare procedeu spate cu spri=in pe şanţ, cu v6rfurile e8tinse şi labele picioarelor nclinate n interior (fig" )*

fig. 119

• picioare craul, cu sau fără plută*• picioare craul cu m6inile la spate, tălpile orientate spre interior şi

v6rfurile bine ntinse*• picioare spate cu sau fără plută*• picioare bras cu pluta, aşez6nd picioarele talpă n talpă n momentul final

al mişcării de mpingere*• picioare delfin cu pluta*• braţe craul, spate cu un flotor ntre glezne*• braţe spate dublu, tălpile ţin o plută*• not procedeu craul*

191


80/80

• not procedeu spate*• not procedeu fluture*• not procedeu bras*• not mi8t (fluture, spate, bras, craul)*

• e8erciţii de start n toate procedeele tehnice*• e8erciţii de ntoarcere n toate cele patru procedee de not"

!N*!C&(!! -"#O*!C"

Pentru prevenirea şi corectarea piciorului plat se ncepe timpuriu şie8erciţiile se vor efectua sistematic"

a nceput e8erciţiile vor fi realizate din poziţia n care tălpile nu suportăgreutatea corpului, iar n acest sens mi=loacele specifice notului sunt foarte

indicate" Pe măsură ce musculatura plantară se fortifică mi=loacele pot fi realizatedin poziţii ce ncarcă progresiv plantele cu greutatea corporală"&8erciţiile dinamice se vor structura astfel

- pentru labele picioarelor – mişcări de fle8ie plantară, lateralitate internă şirotare efectuată n planul de mişcare al fle8iei plantare*

- pentru ntregul segment inferior – mişcări de e8tindere şi fle8ie agenunchilor, fle8ii şi e8tensii ale picioarelor din şold"

Curs Natatie

Documents

Transcript of Curs Natatie