Curs Master Zi InLb.rom.2015. Doc (1)

7/25/2019 Curs Master Zi InLb.rom.2015. Doc (1)

http://slidepdf.com/reader/full/curs-master-zi-inlbrom2015-doc-1 1/126

Politici si Strategii deMediu

I.Politica Mediului in Comunitatea

Europeana



În anul 1957, prin Tratatul de la Roma, şase state europene, Belia, !ran"a,Italia, #u$em%ur, &landa şi Repu%lica !ederal' (ermania, au pus %a)eleComunitatea Economic' European' *CEE+. Tratatul de la Roma areprezentat un document care a realizat o conjuncţie unică şi în

acelaşi timp practică a problemelor economice, politice şi legislative În e%ruarie 19-, cele 1/ state mem%re ale Comunit'"ii din acea

0reme *Belia, anemarca, !ran"a, Repu%lica !ederal' (ermania,(recia, Irlanda, Italia, #u$em%ur, Marea Britanie, &landa,Portualia şi 2pania+ au semnat Actul Unic European *AUE+ 3pasul decisiv spre conturarea unei politici de mediu la niveleuropean. Importan"a 4ctului nic European pentru pro%lemele0i)6nd mediul 3 a introdus pentru prima dat' dou' reeriri e$plicite

pri0ind puterile Comunit'"ii 6n domeniul protec"iei mediului



4rt. 188 a sta%ileşte criteriile pentru leisla"ia protec"iei mediului . 4cestarticol asiur' le'tura dintre reali)area pie"ei unice şi protec"ia mediului, as'n't'"ii şi securit'"ii muncii.

4rt. 1:8 r, 1:8 s şi 1:8 t sta%ilesc "elurile, mi;loacele şi procedurile pentruadoptarea leisla"iei pri0ind mediul *deci)ii unanime+.

Prin art. 1:8 r se sta%ilesc o%iecti0ele de protec"ie a mediului 6nComunitatea European' *CE+< P'strarea, prote;area şi 6m%un't'"irea calit'"ii mediului=< Prote;area s'n't'"ii umane=< 4siurarea unei utili)'ri prudente şi ra"ionale a resurselor naturale. Politica de mediu a niunii Europene 3prin adoptarea unei serii de m'suri

minime de protec"ie a mediului> limitarea polu'rii= > ne0oia e0ident' de a lua atitudine 6n 0ederea instituirii

responsa%ilit'"ii inanciare pentru daunele cau)ate mediului. 4ceast' e0olu"ie conduce la delimitarea urm'toarelor principii de ac"iune



Prin art. 1:8 r se sta%ilesc o%iecti0ele de protec"ie a mediului 6nComunitatea European' *CE+

< P'strarea, prote;area şi 6m%un't'"irea calit'"ii mediului=< Prote;area s'n't'"ii umane=

< 4siurarea unei utili)'ri prudente şi ra"ionale a resurselornaturale. Politica de mediu a niunii Europene 3prin adoptarea unei serii

de m'suri minime de protec"ie a mediului> limitarea polu'rii=

> ne0oia e0ident' de a lua atitudine 6n 0ederea instituiriiresponsa%ilit'"ii inanciare pentru daunele cau)ate mediului. 4ceast' e0olu"ie conduce la delimitarea urm'toarelor principiide ac"iune



< Principiul „Poluatorul plăteşte” are 6n 0edere suportarea, de c'trepoluator, a c?eltuielilor leate de m'surile de com%atere a polu'riista%ilite de autorit'"ile pu%lice= costul acestor m'suri 0a i relectat decostul de produc"ie al %unurilor şi ser0iciilor ce cau)ea)' poluarea.

< Principiul acţiunii preventive se %a)ea)' pe reula eneral' c' @ e

mai %ine s' pre0ii dec6t s' com%a"iA=< Principiul precauţiei pre0ede luarea de m'suri de precau"ie atuncic6nd o acti0itate amenin"' s' aecte)e mediul sau s'n'tatea uman',c?iar dac' o rela"ie cau)'>eect nu este deplin do0edit' ştiin"iic=

< Principiul protecţiei ridicate a mediului pre0ede ca politica demediu a E s' urm'reasc' atinerea unui ni0el 6nalt de protec"ie=

< Principiul integrării pre0ede ca cerin"ele de protec"ie a mediului s'ie pre)ente 6n deinirea şi implementarea altor politici comunitare=< Principiul proximităţii are drept scop 6ncura;area comunit'"ilor locale

6n asumarea responsa%ilit'"ii pentru deşeurile şi poluarea produs' .



&%s. Principiul inter'rii repre)int' cea mai semniicati0' pre0ederedin articol. Protec"ia mediului este sinurul domeniu al politicii

comunitare care impune o cerin"' de o asemenea amploare. În art.1:8 r este 6ncorporat şi principiul subsidiarităţii, adic', 6n

ca)ul pro%lemelor leate de mediul 6ncon;ur'tor, Comunitatea 0aac"iona doar acolo unde o%iecti0ele sale 0or i mai %ine 6ndepliniteprin intermediul ac"iunilor la ni0elul comunitar, dec6t prin eorturileindi0iduale ale statelor mem%re.

Totodat', articolul pre0ede cooperarea cu alte "'ri din aara CE,

precum şi cu orani)a"iile interna"ionale.



!el mai important moment în dezvoltarea instituţională apoliticii de mediu a apărut în conte"tul #ummit$ului de la Rio din%&&'. niunea European' s>a ana;at rapid 6ntr>un proces deadoptare a noii a%ord'ri strateice 6n materie de de)0oltareeconomic', iar Tratatul de la (aastric)t, adoptat 6n acelaşi an, a

conerit pentru prima dat' ac"iunilor de mediu ale niunii, statutul depolitică 6ntr>o concep"ie unitar'. Comunitatea 6şi propune prin acestTratat ca @ printr-o piaţă comună, o Uniune economică şimonetară şi adoptarea de politici sau de acţiuni comune, să promoveze *...+ un nivel ridicat de protecţie şi de ameliorare acalităţii mediului” , scop în care acţiunea Comunităţii presupune

printre altele şi cu titlu de noutate „o politică în domeniul mediului -art. /. Incep6nd din 19-7,prin amendamentele aduse Tratatului CEE, 6nt'rite

de Tratatul de la Maastric?t, a ost ad'uat' o nou' pre0edereoicial', aceea de a intera protec"ia mediului 6n politicile



Incep6nd din 19-7,prin amendamentele aduse Tratatului CEE, 6nt'rite de Tratatul de la Maastric?t, a ost ad'uat' o nou'pre0edere oicial' 3 interarea protec"iei mediului 6n politicileComunit'tii.

În anul 197/, Comisia a sus"inut 6n a"a Consiliului primul raport cu

privire la politica din domeniul mediului. 4cest raport a condus lao ampl' de)%atere cu pri0ire la modalitatea de a%ordare apro%lemelor de mediu, *dac' acestea s' ie a%ordate la ni0elcomunitar sau su% orma acordurilor interu0ernamentale 6ntrestatele mem%re şi prin coordonarea politicilor de mediu na"ionale+.Comisia, sus"inut' de Parlamentul European, a ost 6n a0oareaac"iunii Comunitare.

!on0irmarea decisi0' a importan"ei acordat' de c'tre Comunitateprotec"iei mediului a 0enit c6"i0a ani mai t6r)iu, prin Tratatul de laAmsterdam-%&&1/. În primul r6nd, noul tratat introduce conceptulde dezvoltare durabilă .



4rticolul al tratatului de la 4msterdam stipulea)' c'@exigenţele de mediu trebuiesc integrate în definirea şiaplicarea politicilor şi acţiunilor omunităţii în scopul

promovării dezvoltării durabile! e)0oltarea dura%il' de0ineastel un o%iecti0 c?eie al niunii, iar principiul inter'rii,mecanism central al reali)'rii ei. Tratatul simpli0ică, deasemenea, procedurile decizionale şi introduce dimensiuneae"ternă a integrării de mediu, prin art. 177, conorm c'ruia@ prin politica în domeniul cooperării, complementară celei astatelor membre, Comunitatea urmăreşte dezvoltarea economică

şi socială durabilă a ţărilor în dezvoltare, în mod special, a celormai defavorizate dintre eleA.



I.1.Evoluţia politicilor de protecţie amediului în Comunitatea Europeană

2olitica de mediu a Uniunii Europene este re)ultatul procedurilorde deci)ie sta%ilite prin tratatele Comunit'"ii Europene. Institu"iilecomunitare ac"ionea)' 6n baza principiului de subsidiaritate şi sespri;in' 6n ac"iunea lor pe o largă consultare a guvernelor statelormembre, a organizaţiilor non-guvernamentale, a grupurilor deinterese, a experţilor, a diverselor organizaţii specializate şi, evident,

pe studiile şi rapoartele Agenţiei Europene pentru Mediu. 3n anii 456, politicile europene au c'utat s' reconstruiasc'

prosperitatea Europei şi s' asiure pacea 6n 0iitor, prin crearea unei)one comerciale comune.

7a s0îrşitul anilor 486, a de0enit oarte clar' necesitatea adopt'riiunor m'suri drastice şi cuprin)'toare pentru prote;area mediului, 6na"a cerin"elor impuse de creşterea economic'.

În anul 1978, dimensiunea globală a poluării mediului a devenitevidentă, iar 6n 197:, 6n urma Conerin"ei de la 2toc?olm *197/+,Comunitatea a adoptat primul dintre proramele de ac"iune 6ndomeniul mediului *197:>1977/.



Prin acest proram s>au sta%ilit principiile şi priorit'"ile care 0or?ida politica Comunitar' 6n 0iitor. Principiile undamentale aleprimului proram de mediu european au ost 6ncorporate 6namendamentele introduse Tratatului de la Roma prin 4ctul nicEuropean.



Primul şi cel de-al doilea program de acţiuneîn domeniul mediului (1973-1977 197!-19!"#

ocumentele care stau la %a)a politicii de mediu a E s6ntrogramele de Acţiune pentru Mediu *P4M+.

Primul şi cel de>al doilea proram de ac"iune 6n domeniul mediuluiau sta%ilit liste detaliate de ac"iuni, necesare pentru controlul uneilari ame de pro%leme de poluare.

4u ost ormulate %% principii, care au r'mas 0ala%ile 6n proramelede ac"iune ulterioare *( I, 199/+ DPre0enirea este mai %un' dec6t remediereaA. 4cest principiu a

de0enit cel mai important principiu al urm'toarelor patru proramede ac"iune 6n domeniul mediului.

E0aluarea impactului asupra mediului ar tre%ui luat' 6n considerare

din stadiul incipient al procesului de luare a deci)iilor. Tre%uie e0itat' e$ploatarea naturii prin mi;loace care pro0oac'distrueri semniicati0e ale ec?ili%rului ecoloic.

Cunoştin"ele ştiin"iice tre%uie 6m%un't'"ite, pentru a permite luareade m'suri adec0ate.



Principiul Dpoluatorul pl'teşteA= costul pre0enirii şi reacerii pau%eloraduse mediului tre%uie suportat de c'tre cel care poluea)'.

4cti0it'"ile dintr>un stat mem%ru nu tre%uie s' produc' deterior'ri alemediului 6n alt stat.

Politica de mediu 6n statele mem%re tre%uie s' ia 6n considerare

interesele "'rilor 6n curs de de)0oltare. Comunitatea European' şi statele mem%re tre%uie s' promo0e)eprotec"ia mediului la ni0el interna"ional, prin intermediul orani)a"iilorinterna"ionale.

Protec"ia mediului este o responsa%ilitate a tuturor, moti0 pentru careeste necesar' educa"ia pu%licului.

Principiul su%sidiarit'"ii m'surile de protec"ie a mediului tre%uieluate la cel mai potri0it ni0el, lu6nd 6n considerare tipul de poluare,ac"iunea necesar' şi )ona eoraic' ce tre%uie prote;at'.

Proramele na"ionale 6n domeniul mediului tre%uie coordonate 6n%a)a unor concepte comune pe termen lun, iar politicile na"ionale artre%ui armoni)ate 6n cadrul Comunit'"ii, nu 6n mod i)olat .



$l treilea program de acţiune în domeniul

mediului (19!3-19!%

4l treilea proram de ac"iune 6n domeniul mediului, 19-:, 3strateia lo%al' de protec"ie a mediului şi a resurselor naturale

6n CE. Prin intermediul s'u, accentul pus pe controlul poluării s>amutat pe prevenirea poluării , iar conceptul de protecţie amediului a ost l'rit, pentru a include

Planiicarea utili)'rii terenurilor= Interarea preocup'rilor de mediu 6n alte politici ale CE. omeniile incluse cuprind inan"area acti0it'"ilor aricole, a

de)0olt'rii economice reionale şi spri;inul acordat na"iunilor din 4rica, Paciic şi Carai%e, 6n conormitate cu Con0en"ia de la#om *19-9+.



$l patrulea program de acţiune în domeniulmediulu (19!7-199"#

E0iden"ia)' patru domenii de acti0itate

1.Implementarea eecti0' a leisla"iei comunitare e$istente=/.Relementarea impactului produs asupra mediului de c'tre toate

su%stan"ele şi sursele de poluare=

:.Creşterea accesului pu%lic la inorma"ie şi la diseminarea acesteia=F.Crearea de noi locuri de munc'.

Cel de al patrulea proram de ac"iune pentru mediu promoveazăabordarea integrată a politicii de mediu şi introduce conceptul

9dezvoltării durabile.



$l cincilea program de acţiune în domeniulmediului (1993-"&&&#

4l 5>lea Proram de 4c"iune pentru Mediu, numit şi @C'tre o de)0oltaredura%il'A a trans0ormat dezvoltarea durabilă în strategie a politicii demediu.

În aceast' perspecti0', de)0oltarea dura%il' 6nseamn' men"inerea calit'"ii enerale a 0ie"ii= men"inerea accesului continuu la re)er0ele naturale= e0itarea compromiterii pe termen lun a mediului= 6n"eleerea de)0olt'rii dura%ile ca acea de)0oltare ce r'spunde ne0oilor

pre)entului, 'r' a aecta capacitatea enera"iilor 0iitoare de a r'spundepropriilor lor ne0oi.

4lte elemente de noutate aduse de P4M 5 s6nt > sc?im%area direc"iei politicii de mediu c'tre o politic' %a)at' pe

consens, prin consultarea p'r"ilor interesate, 6n cadrul procesului de luare adeci)iei= > trecerea de la o a%ordare %a)at' pe control la una %a)at' pe pre0enire

şi opera"ionali)at' prin utili)area de instrumente economice şi iscale.



$l şa'elea program de acţiune în domeniulmediului ("&&1-"&1&#

4l >lea Proram de 4c"iune pentru Mediu, numit şi @ "legerea noastră,viitorul nostru A este consecin"a procesului de e0aluare lo%al' are)ultatelor P4M 5 *reali)at' 6n anul /888+ şi sta%ileşte priorit'"ile de mediupe parcursul pre)entei decade.

F arii prioritare deinesc direc"iile de ac"iune ale politicii de mediu

1. !c"imbarea climatică si încălzirea globală are ca o%iecti0 reducereaemisiei de a)e ce produc eectul de ser' cu -G a"' de ni0elul anului 1998*conorm protocolului de la Hoto+=

/. rotecţia naturii şi biodiversitatea are ca o%iecti0 6ndep'rtareaamenin"'rilor la adresa speciilor pe cale de dispari"ie şi a mediilor lor de0ia"' 6n Europa=

:. !ănătatea în raport cu mediul are drept o%iecti0 asiurarea unui mediucare s' nu ai%' un impact semniicati0 sau s' nu ie riscant pentrus'n'tatea uman'=

. Conservarea resurselor naturale şi gestionarea deşeurilor are ca o%iecti0creşterea radului de reciclare a deşeurilor şi de pre0enire a produceriiacestora.



F.Conservarea resurselor naturale şi gestionarea deşeurilor are ca o%iecti0creşterea radului de reciclare a deşeurilor şi de pre0enire a produceriiacestora.

P4M pre0ede şi de)0oltarea a 7 strateii tematice protec"ia solului, protec"ia şi conser0area mediului marin, utili)area

pesticidelor 6n conte$tul de)0olt'rii dura%ile, poluarea aerului, mediul

ur%an, reciclarea deşeurilor, estionarea şi utili)area resurselor 6nperspecti0a de)0olt'rii dura%ile.

4u ost ini"iate primele şase strateii, dup' cum urmea)'

1.!alitatea aerului > strateie ini"iat' prin proramul @Aer curat pentru

Europa -!A:E/ &, lansat 6n martie /8813 dezvoltarea unui set derecomandări strategice şi integrate, 6n 0ederea com%aterii eectelorneati0e ale polu'rii aerului asupra mediului şi s'n't'"ii umane= acesteapre)entate Comisiei la s6rşitul anului /88F J 6nceputul lui /885undamentea)' strateia de com%atere a polu'rii aerului.



/. 2rotecţia solului .In comunicarea @C'tre o strateie tematic'pentru protec"ia soluluiA, aprilie /88/,de c'tre CE, pro%lema

protecţiei solului este pentru prima dat' tratat' independent şipre)entate pro%lemele e$istente, precum şi unc"iile şi tr's'turiledistincti0e ale unei politici de mediu 6n aceast' direc"ie.

.Utilizarea pesticidelor 6n conte$tul de)0olt'rii dura%ile strateiece demarea)' 6n iunie /88/, prin comunicarea Comisiei @C'tre ostrateie tematic' pentru utili)area pesticidelor 6n conte$tulde)0olt'rii dura%ileA.

F. 2rotecţia şi conservarea mediului marin ini"iat' de catre

Comisie *octom%rie /88/+, cu scopul de a promo0a utili)aream'rilor 6n conte$tul dura%ilit'"ii şi conser0area ecosistemelormarine, inclusi0 a undurilor oceanelor, estuarelor şi )onelor decoast', acord6nd o aten"ie special' ariilor cu un rad mare de%iodi0ersitate



5. Reciclarea şi prevenirea deşeurilor aceast' strateie ,mai/88:,repre)int' prima tratare separat' a aspectelor recicl'rii şi pre0eniriiproducerii de deşeuri.Prin comunicarea aerent' s6nt in0estiatemodalit'"ile de promo0are a recicl'rii produselor *atunci c6nd este ca)ul+ şis6nt anali)ate op"iunile cele mai potri0ite su% aspectul raportului cost>eicacitate.

. (ediul urban aceast' strateie are de;a identiicate patru temeprioritare 6n sensul de)0olt'rii dura%ile, prin inluen"a lor asupra e0olu"ieimediului 6n spa"iul ur%an

transportul ur%an= estionarea ur%an' dura%il'= domeniul construc"iilor= ur%anismulJar?itectura ur%ana. n aspect ino0ator al P4M este adoptarea unei 9politici integrate

a produselor -2;2/, a0Knd ca scop reducerea derad'rii mediuluide c'tre di0erse produse pe parcursul ciclului lor de 0ia"' siconducKnd astel la de)0oltarea unei pie"e a produselor ecoloice.



;.'. Integrarea conceptului de devoltaredura)ilă în al cincilea program de

acţiune în domeniul mediului 2copul lo%al declarat al proramului a constat 6n pre)entarea noiistrateii a CE pri0ind mediul şi a m'surilor ce tre%uie luate 6nperioada 199/>/888 pentru de)0oltarea dura%il'. Proramul DC'tredura%ilitateAsta%ileşte o%iecti0e pe termen mai lun, a06nd oa%ordare lo%al'.

Contextul politic în care a fost elaborat programul# Pe parcursul unei perioade de /8 de ani, politica de mediu aComunit'"ii a constat 6n ela%orarea cadrului leislati0 al c'rui scopa ost şi este com%aterea polu'rii şi protec"ia mediului.

Tratatul ondator al CEE, 6n orma amendat' de 4ctul nicEuropean, a sta%ilit pre0ederi e$plicite pri0ind ela%orarea şi

implementarea unei politici comunitare 6n domeniul mediului. eclara"ia şeilor de stat şi de u0ern, 6ntruni"i 6n Consiliul din /iunie 1998 a 'cut apel la promo0area unui proram de ac"iunepentru de)0oltarea dura%il', respecti0 a unei politici şi a unei



strateii pentru de)0oltarea economic' şi social' continu', 'r' periclitareamediului şi a resurselor naturale esen"iale acti0it'"ilor umane.

Tratatul de la Maastric?t a a0ut ca principal obiectiv promo0area creşteriidura%ile cu luarea 6n considerare a mediului.

Cel de>al cincilea proram de ac"iune 6n domeniul mediului a a0ut şi are ca

o%iecti0 transformarea modelelor de creştere economică în aşa fel încîtacestea să promoveze dezvoltarea durabilă! În accep"iunea proramului,caracteristicile dura%ilit'"ii s6nt

Menţinerea generală a calităţii vieţii$ Menţinerea accesului continuu la resursele naturale$

Evitarea pagubelor cu efecte de lungă durată asupra mediului$ Considerarea dezvoltării ca fiind durabilă, dacă conduce la îndeplinirea

necesităţilor prezente fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare dea-şi îndeplini propriile necesităţi#



2rogramul pune bazele unei noi abordări a politicii de mediu,0undamentată pe următoarele considerente

adoptarea unei atitudini globale, care să iniţieze sc"imbări la niveluldiferiţilor agenţi şi activităţi, care produc efecte nedorite asupra resurselornaturale sau care poluează mediul$

dorinţa de sc"imbare a tendinţelor şi practicilor actuale care afecteazămediul generaţiilor prezente şi a celor viitoare$

încura%area modificării comportamentului social, prin anga%area tuturorfactorilor implicaţi &autorităţi publice, cetăţeni, consumatori, întreprinderietc#'$

instituţionalizarea conceptului de împărţire a responsabilităţilor$ utilizarea unor noi instrumente în domeniul mediului# omunitatea îşi limitează acţiunile la următoarele priorităţi# managementul pe termen lung al resurselor naturale( sol, apă, zone

rurale şi costiere$ abordare integrată a combaterii poluării şi a acţiunilor de prevenire a

deşeurilor$



reducerea consumurilor de energie produsă din surse neregenerabile$

îmbunătăţirea managementului transporturilor, prin crearea unor mi%loace detransport eficiente şi nepoluante$

îmbunătăţirea stării de sănătate şi a securităţii cetăţenilor, în principal prin

managementul riscurilor industriale, securitatea nucleară şi protecţiei împotrivaradiaţiilor#

rogramul subliniază importanţa intervenţiei Comunităţii în sectoarele ţintăselectate# !ectoarele ţintă sînt (

$ndustria! Comunitatea are intenţia de a întări dialogul cu industria$ de a

încura%a acordurile voluntare$ de a elabora planuri raţionale de management alresurselor$ de a îmbunătăţi informaţiile disponibile consumatorilor$ de a adoptastandarde comunitare atît pentru procesele de fabricare, cît şi pentru produse,evitînd distorsionarea competiţiei, prote%înd piaţa internă şi menţinînd

competitivitatea europeană#



pentru procesele de fabricare, cît şi pentru produse, evitînd distorsionarea competiţiei, prote%înd piaţa internă şi menţinînd competitivitatea europeană#

%nergia! Acţiunile din domeniul energiei sînt indispensabile dacă se doreşte realizareadezvoltării durabile$ aceste acţiuni presupun îmbunătăţirea eficienţei energetice,reducerea consumului de combustibili fosili şi promovarea surselor de energieregenerabilă#

&ransporturile! Cererea de transport şi traficul au crescut odată cu crearea pieţei interne#

) !e impun măsuri rapide pentru ( - îmbunătăţirea managementului infrastructurilor şi a ve"iculelor$ - dezvoltarea transportului public$ - îmbunătăţirea calităţii combustibililor# Agricultura. Contri%uie la deteriorarea mediului, prin utili)area practicilor de aricultur'

intensi0', a 6nr'ş'mintelor şi acumularea de surplusuri. 3 este necesar' şiindispensa%il' > reorm' a oliticii Agricole Comune =

> de)0oltarea sil0iculturii* cu luarea 6n considerarea cerin"elor de mediu+.

Turismul. Turismul se de)0olt' rapid şi conduce la deteriorarea reiunilor muntoase şi acelor costiere. M'surile propuse includ

> 6m%un't'"irea manaementului turismului de mas' şicalitatea ser0iciilor turistice, prin promo0area unor orme alternati0e de turism, inormareşi reali)area de campanii de creştere a conştienti)'rii pu%lice.



Promo0area ormelor alternati0e de turism, inormarea şi reali)area de campanii decreştere a conştienti)'rii pu%lice.

e asemenea, programul are în vedere cooperarea internaţională.Pentru o lun' perioad', politica de mediu Comunitar' s>a a$at 6n principal pe

solu"ionarea pro%lemelor din cadrul Comunit'"ii. Totuşi, statele mem%re auconştienti)at caracteristica lo%al' a polu'rii şi necesitatea unor ac"iuni coordonate la

ni0el reional şi interna"ional *e$.4rticolul 1:8 r *1+ al Tratatului niunii Europenecon"ine pre0ederi pri0ind promo0area unor m'suri la ni0el interna"ional care s'trate)e pro%lemele de mediu ap'rute la ni0el reional sau mondial+

. Proramul identiic' patru pro%leme ma;ore care necesit' ac"iuni la ni0elinterna"ional > modiic'rile climatice=

> epui)area stratului de o)on=

> pierderea %iodi0ersit'"ii= > deriş'rile.Proramul propune, de asemenea, instrumentele prin care se pot reali)a

o%iecti0ele sta%ilite.



;nstrumente de reglementare i$area unor noi ni0ele minime de protec"ie,implementarea acordurilor interna"ionale şi sta%ilirea unor reuli şi standardepentru pia"a intern'.

;nstrumente 0inanciare stimulente pentru produc'tori şi consumatori 6n 0edereaprote;'rii mediului şi utili)'rii ra"ionale a mediului *m'suri de responsa%ilitateeconomic', iscal' şi ci0ic'+ şi corectarea pre"urilor pentru a asiura aptul c'produsele şi ser0iciile care iau 6n considerare pro%lemele de mediu nu s6ntpenali)ate 6n termenii costului.

(ăsuri cu caracter orizontal 6m%un't'"irea inorma"iei şi a statisticii de mediu*necesitatea e$isten"ei unor clasiic'ri compara%ile, standarde, criterii şimetodoloii+, promo0area cercet'rii ştiin"iice şi a de)0olt'rii te?noloice,perec"ionarea planiic'rii sectoriale şi a celei spa"iale, inormare pu%lic' *crearea%a)elor de date+ şi instruirea de specialitate.

(ecanisme de sprijin 0inanciar proramul #I!E, !ondurile 2tructurale, !ondul

de Coe)iune, 6mprumuturi de la EIB *Banca European' de In0esti"ii+.

!a urmare a evaluării programului iniţial- !onsiliul !E din '<sept.%&&=/,!omunitatea a decis să$şi intensi0ice e0orturile în anumite domeniiprioritare, pentru a da un nou impuls companiei pentru realizareadezvoltării durabile prin



;ntegrarea problematicii mediului în alte domenii de politică 6m%un't'"iream'surilor de impunere şi coeren"a ac"iunilor.

A"area pe domeniile prioritare care necesită intervenţii *aricultura, industria,transportul, eneria şi turismul+ şi elaborarea unui program de acţiune care săconţină obiectivele prioritare.

E"tinderea domeniului de instrumente de mediu, 6n scopul creşterii eicien"ei e$aminarea o%stacolelor e$istente 6n a"a introducerii instrumentelor inanciare şiidentiicarea de noi solu"ii, utili)6nd ta$ele de mediu, responsa%ilitatea de mediu,acordurile 0oluntare *conorm cu leea concuren"ei+, identiicarea m'surilor despri;in care pre;udicia)' de)0oltarea dura%il', promo0area r'spunderii inanciarede mediu la ni0elul statelor mem%re, de)0oltarea standardi)'rii, perec"ionareametodelor şi instrumentelor de instruire, e0aluarea planurilor şi proramelor demediu.

;mpunerea implementării şi aplicării legislaţiei de mediu > adoptarea unor

strateiii interate= simpliicarea leisla"iei şi a procedurilor administrati0e, prinutili)area directi0elor cadru, a monitori)'rii, de)0oltarea cooper'rii dintreautorit'"ile competente, transparen"a m'surilor.

!reşterea conştientizării problemelor de mediu > 6m%un't'"irea accesului lainorma"ii= interarea conceptului de de)0oltare dura%il' 6n proramele de educa"ieşi instruire Comunitare= e0aluarea şi diseminarea re)ultatelor politicii Comunitare.



intensiicarea cooper'rii *modiic'rile climatice, poluarea ac0atic',manaementul riscurilor industriale, %iodi0ersitatea+

3mbunătăţitrea in0ormaţiilor privind mediul > statistici şi indicatoricompara%ili şi de 6ncredere= anali)a cost>%eneiciu a m'surilor şi aimpactului acestora asupra 6ntreprinderilor= sta%ilirea unor sisteme conta%ileau$iliare sau satelite, leate de sistemele conta%ile na"ionale, 6n 0ederea

institu"ionali)'rii unui sistem na"ional de Dconta%ilitate 0erdeA. !rearea unor modele de producţie şi consum durabil. 3ncurajarea promovării unor metode practice de împărţire a

responsabilităţilor şi realizare a parteneriatelor intensiicareadialourilor 6ntre to"i aen"ii.

2romovarea iniţiativelor locale şi regionale planiicarea sectorial' şispa"ial'= reali)area sc?im%urilor de e$perien"'= 6ncura;area ini"iati0elorlocale.



;.. Agenda "&&&* pentru o uniune maiputernică şi mai e+tin'ă

Pac?etul leislati0 al 4endei /888 este re)ultatul com%inat al tuturorinstitu"iilor comunitare şi a ost conceput la Consiliul European de la Madrid, 6ndecem%rie 1995 *2C4plus 4enda /888 or a stroner and Lider nion +.

#a acel summit- 6n 0ederea desc?iderii neocierilor de aderare cu "'rilesolicitante > şeii de state şi de u0ern au in0itat Comisia

> s'>şi pre)inte opiniile pri0ind dieritele cereri 6mpreun' cu un document

eneral reeritor la e$tindere = > s' pre'teasc', pe %a)a unei atente anali)e a sistemului de inan"are aniunii, o comunicare pri0ind cadrul inanciar 0iitor al niunii, 6n 0edereaposi%ilei inter'ri a "'rilor candidate.

Comunicarea D4enda /888 Pentru 6nt'rirea şi e$tinderea niuniiA *C&M *97+/888+, pre)entat' de Comisie la 1 iulie 1997, a repre)entat un r'spunscuprin)'tor la aceast' solicitare.

Comunicarea descrie > perspecti0ele enerale de de)0oltare a niuniiEuropene şi a politicilor sale= > pro%lemele ori)ontale cau)ate de interare şi cadrul

inanciar 0iitor, pentru primii 7 ani ai noului mileniu, 6n conte$tul unei niunil'rite.



Reorma politicii structurale

4şa cum s>a su%liniat la Consiliul European de la Berlin, baza reformelor Agendei *+++ o constituie :ondurile #tructurale şi :ondurile de !oeziune. 4ceasta presupune asiurarea aptului c' asisten"a structural' este maiconcentrat' at6t su% aspect eoraic c6t şi termenii o%iectului de asisten"'.

4ceasta presupune 6m%un't'"irea manaementului !ondurilor, simultan cuurm'rirea o%iecti0ului de coe)iune economic' şi social' 6ntr>o niune cu odi0ersitate 6n creştere. Pentru perioada /888>/88, plaonul ondurilor pentru

politicile structurale a ost sta%ilit la /1: miliarde ER& pentru actualele statemem%re *2C4plus 4enda /888 or a stroner and Lider nion+. 4cordul modiic'rii politicii se reer' numai la :ondul #tructural propriu$zis, const6nd 6n > !ondul 2ocial European= > !ondul European de e)0oltare Reional'=

> Instrumentul !inanciar pentru Îndrumarea Industriei Pescuitului= > !ondului 4ricol European de Îndrumare şi (arantare= 2ec"iunea de Îndrumare.

:ondul de !oeziune. oile condi"ii care se aplic' asisten"ei acordate deondurile structurale s6nt speciicate 6ntr>un reulament ori)ontal, care con"inepre0ederi cu caracter eneral asupra !ondurilor 2tructurale.



Conorm acestui reulament, spri;inul Comunit'"ii se 0a a$a de acum 6naintepe : o%iecti0e prioritare

> e)0oltarea şi adaptarea reiunilor a c'ror de)0oltare este 6napoiat'*&%iecti0ul I+=

> Con0ersia economic' şi social' a reiunilor care trec prin diicult'"istructurale *&%iecti0ul /+= > 4daptarea şi moderni)area politicii din domeniul educa"iei şi instruirii şi a

politicii muncii *&%iecti0ul :+. 2inurele Ini"iati0e Comunitare p'strate s6nt $ ;?TERRE@ *cooperarea transrontiere+=

$ 7EAER*de)0oltarea rural'+= $ EBUA7 *lupta 6mpotri0a discrimin'rii pe pia"a or"ei de munc'+= $ URCA? *reenerarea oraşelor şi a su%ur%iilor alate 6n cri)'+.Principalul o%iecti0 al !ondului de Coe)iune a r'mas nesc?ima%at inan"area



proiectelor de mediu şi a celor de transport transeuropean 6n acele statemem%re care au un PB *Produs a"ional Brut+ su% 98G din mediaComunit'"ii. n criteriu suplimentar de elii%ilitate r'm6ne ela%orarea dec'tre statele mem%re a proramelor de sta%ilitate economic' şiconormarea cu acestea.



;.<. 2olitica europeană de mediu şi RomDnia

olitica de mediu 6n RomKnia a de%utat 6n anii N98, prin 6niin"areaMinisterului Mediului . În %&&' a ost adoptat' @'trategia (aţională deProtecţia )ediului A, reactuali)at' 6n %&&8 şi 6n /66'.

Conorm strateiei, obiectivele prioritare de mediu în RomDnia s6ntconservarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate a oamenilor$

dezvoltarea durabilă$ prevenirea poluării$ conservarea biodiversităţii$conservarea moştenirii culturale şi istorice$ aplicarea principiului poluatorul plăteşte$ stimularea activităţii de redresare a mediului *prin acordarea desu%0en"ii, credite cu do%6nd' mic' etc.+.

2trateia a ost completat' 6n 1999 cu > @.aportul privind starea mediului în.om/niaA=

> rogramul 0aţional de Aderare la 1E => > @!trategia 0aţională de 2estionare a3eşeurilor A */88/+.



2trateia na"ional' a a0ori)at urmatoarele prorese in domeniul leislati0> legislaţia privind deşeuri, deşeurile re)ultate din am%ala;e şi

transportul deşeurilor= > legislaţia privind apa menajeră, apa pota%il', poluarea cau)at' de

su%stan"ele periculoase= > identi0icarea spaţiilor ce necesită protecţie specială, controlul

poluării industriale, m'suri pentru siuran"a c6mpurilor nucleare.

Ca 0iitoare "ar' mem%r' a niunii Europene, RomKnia a ost o%liat' s'adopte 6n totalitate şi acuis$ul comunitar de mediu. 4plicarea uneistrateii 0aria%ile 6n modelul european de interare a acut posi%il'adoptarea şi aplicarea treptat' a leisla"iei comunitare3 prin utili)areaperioadelor de tran)i"ie şi a dero'rilor temporare. 4ceste instrumente alestrateiei de e$tindere au 0enit 6n spri;inul "'rii noastre, dac' lu'm 6nconsiderare e$ien"ele ridicate de mediu 6n spa"iul european raportat laposi%ilit'"ile RomKniei de a aplica leisla"ia şi la costurile reormelornecesare pentru a intera principiul responsa%ilit'"ii ecoloice.



!apitolul de negociere 92rotecţia mediului înconjurător *capitolul //+ a ost desc?is 6n mai /88/şi 6nc?eiat 6n /88F= 6n urma neocierilor, RomKnia a o%"inut următoarele perioade de tranziţie - * perioade de tranziţie, cu durate de +, şi * ani, pentru conormarea cu pre0ederile directi0ei

reeritoare la controlul emisiilor de compuşi oranici 0olatili *C&O+ re)ulta"i din depo)itarea %en)inei şidistri%u"ia sa de la terminale la sta"iile de distri%u"ie a %en)inei=

- * perioade de tranziţie, cu durate de *, şi ani , pentru atinerea o%iecti0elor derecuperareJreciclare pentru plastic, sticl' şi lemn, pre0')ute de conormarea cu pre0ederile directi0eipri0ind am%ala;ele şi deşeurile de am%ala;e=

$ perioade de tranziţie cu durate cuprinse între + şi ani, pentru conormarea cu pre0ederile

directi0ei pri0ind incinerarea deşeurilor= - * perioade de tranziţie cu durate de de *, . şi / ani pentru conormarea a 1:8 depo)ite cu

pre0ederile directi0ei pri0ind depo)itarea deşeurilor= - perioade de tranziţie cu durata de ani pentru atinerea "intelor de colectare, reciclare,

0aloriicare pre0')ute de directi0a pri0ind deşeurile de ec?ipamente electrice şi electronice= - perioade de tranziţie de şi / ani pentru aplicarea interal' a pre0ederilor reulamentului pri0ind

transportul deşeurilor şi o derogare de la aplicarea art# 4&5' pe perioada în care se aplică derogareatemporară instalaţiei de destinaţie$

- perioade de tranziţie de / şi + ani pentru aplicarea pre0ederilor directi0ei reeritoare la epurareaapelor u)ate ur%ane=

- perioade de tranziţie de 0 şi / ani pentru respectarea a 9 parametri de calitate pre0')u"i dedirecti0a pri0ind calitatea apei pota%ile=

- + perioadă de tranziţie de * ani pentru 51 unit'"i industriale pentru - su%stan"e periculoase= - + perioadă de tranziţie cu durata de 1, ani pentru 195 de instala"ii ce se al' su% inciden"a

directi0ei pri0ind pre0enirea şi controlul interat al polu'rii=



- * perioade de tranziţie cu durata de 2 ani pentru 0alorile limit' de 2&/ pentru :F instala"iimari de ardere, pentru respectarea 0alorilor limit' de &$ pentru 9 instala"ii, pentru 0alorilelimit' de pul%eri pentru / instala"ii şi 1 perioad' de tran)i"ie de 1 an pentru respectarea 0alorilorlimit' pentru &$ pentru instala"ii.

!omisia apreciază că aplicarea legislaţiei comunitare de mediu în RomDnia presupune uncost de apro"imativ '' de miliarde de Euro.

;mplementarea acuis$ului european de mediu ne va permite, însă, să evităm erori pe care

cele mai 9vec)i ţări membre le$au 0ăcut în procesul dezvoltării lor economice şi săobţinem o ameliorare rapidă a mediului şi a condiţiilor de viaţă. u 6n ultimul r6nd, protecţia mediului potenţează 0actorii creşterii economice, creează locuri

de muncă şi generează dezvoltarea de noi pieţe cu rol esenţial în creşterea bunăstăriisociale.

u 6n ultimul r6nd, protecţia mediului potenţează 0actorii creşterii economice, creează locuride muncă şi generează dezvoltarea de noi pieţe



Prioritatea actual' 6n aplicarea 2oliticii Europene (ediu în RomDnia oconstituie adoptarea de strategii sectoriale care s' intere)e considerentele de mediu - 6n conormitate cu o%iecti0ele de)0olt'riidura%ile/ şi ameliorarea capacităţii structurilor ministrative deimplementare. Ca direc"ii strateice, accentul 6n politica de mediu 0ac'dea pe o serie de a$e prioritare

> de)0oltarea sistemului de monitorin interat al mediului=

> ecoproduc"ia şi consumul dura%il= > descentrali)area sistemului institu"ional şi aplicarea principiului

responsa%ilit'"ii la toate ni0elurile şi 6n toate domeniile= > de)0oltarea instrumentelor a$ate pe pia"'= > cooperarea interna"ional'. &%s. 4$ele prioritare 6n politica de mediu a RomKniei se 6ncadrea)' 6n

direc"iile strateice ale politicii europene de mediu.



;.5. ;nstrumente de aplicare a politicii de mediu

E0olu"ia politicii de mediu şi sc?im%'rile 6nreistrate de aceasta de>a lunul

timpului s6nt relectate > de o%iecti0ele si prioritatile acesteia=

> de numarul instrumentelor sale de implementare.*leilati0e, te?nice si economico inanciare+.

6nstrumente legislative> creea)' cadrul leal al politicii comunitare deprotec"ie a mediului = > sunt repre)entate de leisla"ia e$istent' 6n acest

domeniu, adic' de cele peste /88 de acte normati0e *directi0e, reulamenteşi deci)ii+ adoptate 6ncep6nd cu anul 1978 3 acuis comunitar.

6nstrumentele te"nice - asiur' respectarea standardelor de calitate pri0ind

mediul am%iant şi utili)area celor mai %une te?noloii disponi%ile. Încateoria instrumentelor te?nice pot i incluse

> 2tandarde şi limite de emisii etc.= > Cele mai %une te?noloii disponi%ile *B4T+



> enominarea @ecoA *eco>etic?etarea+= > Criteriile aplica%ile inspec"iilor de mediu 6n 2M= > 4cordurile Ooluntare de Mediu= > Pre0enirea şi Reducerea Interat' a Polu'rii *sistemul IPPC+= > Politica Interat' a Produselor *sistemul PIP+= > Criteriile aplica%ile inspec"iilor de mediu 6n statele mem%re=

> 2istemul de e0aluare a eectelor proiectelor pu%lice şi pri0ate asupra mediului.

6nstrumente financiare ale politicii de mediu

7# rogramul 869E a fost lansat în 7::* cu scopul de a co-finanţa proiectele de protecţiea mediului în ţările 1E, precum şi în ţările în curs de aderare# rogramul are de%a treifaze de implementare(

prima fază( 7::* -7::;, cu un buget de 5++ mil#Euro$ a doua fază( 7::<- 7:::, cu un buget de 5;+ mil#Euro$ a treia fază( *+++-*++5, cu un buget de <5+ mil#Euro# 7;:E este structurat în trei componente tematice( 7;:E $ ?atură, 7;:E > (ediu şi

7;:E > Fări terţe, toate trei urmărind îmbunătăţirea situaţia mediului încon%urător, darfiecare dintre ele avînd buget şi priorităţi specifice



Gbiectivele generale ale proramului s6nt> deinirea şi promo0area unor modele de produc"ie şi de consum 6n

conormitate cu principiile de)0olt'rii dura%ile=> promo0area e$emplelor de %un' practic'=> sus"inerea proiectelor pilot, a inorm'rii ori)ontale, a educa"iei şi orm'rii

proesionale=

> de)0oltarea şi ameliorarea competen"elor structurilor administrati0e=> sus"inerea inter'rii mediului 6n alte politici şi asiurarea coordon'rii

di0erselor nstrumente şi proceduri cu impact asupra protec"iei mediului.

Componenta Mediu inan"ea)' 6n propor"ie de :8>58G proiecte cepromo0ea)' metode şi te?nici ino0atoare şi care pot contri%ui la reducerea

impactului neati0 asupra mediului= componenta 0atură contri%uie cu 58>78G la inan"area proiectelor de conser0are şi ameliorare a %iodi0ersit'"ii,inclusi0 prin spri;inirea re"elei atura /888, iar componenta =ări >erţe inan"ea)' cu ma$im 78G prorame pentru crearea structuriloradministrati0e şi aplicarea de politici de mediu 6n "'ri din onaMediteranean' şi )ona M'rii Baltice



'.#istemul :ondurilor #tructurale 2istemul ondurilor structurale *:ondul European de ezvoltare

Regională, :ondul #ocial European, :ondul European de Grientare şi@arantare Agricolă$ secţiunea Grientare+ repre)int' 6n pre)entapro$imati0 :5G din %uetul comunitar, cu tendin"' de creştere+.

up' 199/, ondurile s6nt tot mai mult corelate cu o%iecti0ele politicii demediu, at6t prin inan"area unor prorame speciice, c6t şi prin interareaconsiderentelor de mediu 6n implementarea dieritelor proiecte. 2istemulinan"ea)' ac"iuni e$trem de di0erse, de la proiecte de an0erur' *spree$emplu, de ameliorare a calit'"ii mediului, de)0oltarea inrastructurii+, p6n'

la proiecte de inan"are a &rani)a"iilor on (u0ernamentale sau a IMM.. :ondul de !oeziune

Îniin"area !ondului de Coe)iune a ost ?ot'r6t' prin Tratatul de la Maastric?,acesta de0enind opera"ional 6n anul 199F.



4cest ond are urm'toarele caracteristici > !fera limitată de acţiune, din acest ond urm6nd a se acorda spri;in

inanciar numai 2tatelor Mem%re care au un PIBJlocuitor mai mic de 98Gdin media comunitar'=

> !pri%inul financiar este limitat la co>inan"area proiectelor din domeniile

prote;'rii mediului şi de)0olt'rii re"elelor de transport trans>europene= > !uportul financiar este acordat acelor state care au ela%orat prorame, princare se accept' condi"iile reeritoare la limitele deicitului %uetar, deoarecese are 6n 0edere le'tura dintre acest ond şi o%iecti0ul reali)'rii uniuniieconomice şi monetare=

> rogramul ?A.E

PQ4RE *Polone et Qonrie > 4ide Restructuration EconomiSue+ este unproram lansat de Comunitatea European 6n 1998,* a06nd ca destina"iePolonia şi naria+ 3principal instrument de asisten" inanciar şi te?nicoerit de E pentru restructurarea economiilor "rilor *din Europa Centralasi de Est+ şi crearea inrastructurii necesare aderrii la niunea European.



> 6nstrumentul pentru politicile structurale pentru preaderare &6!A-6nstrumentfor !tructural olicies for re-Accession'- prin Agenda *+++ s-a propusacordarea de spri%in financiar ţărilor candidate, spri;in inanciar care 0a idirec"ionat 6n principal pentru alinierea "'rilor aplicante la standardele deinrastructur' ale Comunit'"ii=

> . rogramul special de aderare pentru agricultură şi dezoltare rurală *24P4R 2pecial 4ccession Proramme or 4riculture and Rurale0elopment+= 24P4R are ca scop spri;inirea "'rilor candidate 6n re)ol0areapro%lemelor de a;ustare structural' 6n sectoarele aricole şi )onele rurale,precum şi 6n implementarea acSuis>ului Comunitar leat de politica aricol'comun' şi de leisla"ia rele0ant' acestei politici.

> 4# !istemul de credite al @ăncii Europene de 6nvestiţii &@E6'$ - # rogramul 0A>1.A *+++- f 'r' a dispune 6n pre)ent de un ond propriu,

Re"eaua 4TR4 /888 are totuşi un rol catali)ator 6n inan"area %iodi0ersit'"ii 6n spa"iul intra>comunitar.Re"eaua include 6n pre)ent peste 1-.888 de )one prote;ate, cu 0aloareecoloic' ridicat', acoperind apro$imati0 17G din supraa"a E15. !inan"areaeste asiurat' prin #I!E atur', prin ondurile structurale şi prin !ondul decoe)iune, dar se estimea)' crearea unui instrument inanciar propriu.



9. rogramul de promovare a B02-urilor active în domeniul mediului >Proramul repre)int' un instrument inanciar de promo0are a ini"iati0elorsociet'"ii ci0ile 6n aplicarea politicii europene de mediu. Comunitateainan"ea)' 6n propor"ie de 78G *-8G pentru statele candidate+ proiectea$ate 6n principal pe priorit'"ile Planului de 4c"iune pentru Mediu .



%.8. 2erspective europene privind dezvoltareadurabilă

3ezvoltarea durabilă este un o%iecti0 lo%al,iar niunea European' ;oac'un rol c?eie 6n 6n'ptuirea acesteia 6n Europa c6t şi in plan international.

In /888 la #isa%ona, Consiliul European sta%ilea un nou o%iecti0 strateicpentru niune şi anume de a deveni pînă în *+7+ cea mai competitivă şidinamică economie din lume, fundamentată pe cunoştinţe, capabilă de ocreştere economică durabilă, care să asigure locuri de muncă mai multe şi

mai bune şi o mai mare coeziune socială# În /881, cu oca)ia Consiliului European de la (Utte%or a ost adoptat'strateia de de)0oltare dura%il' a E, ela%orat' şi perec"ionat' pe %a)aacestui ana;ament politic prin includerea dimensiunii de mediu.3 prinaceasta se recunoaşte c' pe termen lun, creşterea economică,coeziunea socială şi protecţia mediului tre%uie s' ie considerate şitratate ca un tot.

#trategia UE pentru dezvoltarea durabilă 9G Europă urabilă pentru o7ume mai bună oer' niunii Europene, pe termen lun, o 0i)iunepo)iti0', a unei societăţi mai prospere şi mai corecte, şi care promite unmediu mai curat , mai sigur şi mai sănătos o societate care asiur' ocalitate mai bună a vieţii pentru generaţia noastră, pentru generaţiileviitoare#



Reali)area eecti0' a acestui o%iecti0, presupune ca > de)0oltarea economic' s' spri;ine proresul social şi s' "in' seama de

mediu= > politicile sociale s' spri;ine perorman"a economic', şi > politica de mediu s' ie eicient' din punct de 0edere al costurilor .

Este necesar' o important' reorientare a in0esti"iilor pu%lice şi pri0ate sprete?noloii noi, prietenoase pentru mediu, pentru ca de)0oltarea economic'şi social' s' nu ie asociat' cu deradarea mediului şi cu consumul deresurse.

Pentru a sta%ili pun"i de le'tur' 6ntre aceste perspecti0e am%i"ioase şi oac"iune politic' concret', Comisia European' a propus ca strategia pentru

dezvoltare durabilă s' se concentre)e asupra unui num'r restr6ns depro%leme, care constituie amenin"'ri se0ere, ire0ersi%ile, la 0iitoarea%un'stare a societ'"ii europene.

2rincipalele ameninţări la adresa dezvoltării durabile sînt



Emisiile de gaze cu e0ect de seră pro0enite de la acti0itatea uman' s6ntcauza încălzirii la nivel global. Modiicarea climei este cau)a celor mai multee0enimente meteoroloice e$treme *uraane, inunda"ii+ cu implica"ii se0ereasupra inrastructurii, a propriet'"ii, a s'n't'"ii umane şi a naturii=

& amenin"are serioas' pentru s'n'tatea pu%lic' o repre)int' > noile specii de agenţi patogeni, re)istente la anti%iotice,

> eectul poten"ial pe termen mai lun al multor substanţe c)imicepericuloase, utili)ate 6n mod curent. 4menin"'rile cu pri0ire la siguranţa alimentară repre)int' o preocupare

sporit'. nul din iecare şase europeni tr'ieşte 6n sărăcie. 2'r'cia şi e$cluderea

social' au eecte ra0e directe asupra indi0i)ilor, cum ar i %oli, sinucideri,şoma; persistent. Po0ara s'r'ciei apas' 6n mod dispropor"ionat asupra

mamelor, unice sus"in'toare ale amiliei, sau al emeilor 06rstnice, sinure.2'r'cia 6nso"eşte deseori unele amilii, timp de enera"ii$ eşi sporirea speran"ei de 0ia"' este e0ident %ine0enit', aceasta, asociat' cu

ratele sc')ute ale natalit'"ii, are ca re)ultat îmbătrînirea populaţiei careamenin"' cu 6ncetinirea ratei de creştere economic', precum şi a calit'"ii şisus"inerii inanciare a ondurilor de pensii şi de asiur'ri sociale.



In Europa pierderea biodiversităţii s$a accelerat dramatic 6n ultimeledecenii. Re)er0ele de peşte 6n apele europene s6nt aproape de colaps.!antitatea de deşeuri are o creştere continu' mai accelerat' dec6t apracticilor de eliminare. 2ierderile de sol şi declinul ertilit'"ii au redus0ia%ilitatea terenurilor aricole=

Aglomerarea transportului a 'cut s' creasc' rapid şi re"eaua de access. 4ceasta aectea)' 6n principal )onele ur%ane, care se conrunt' 6n acelaşitimp cu pro%leme leate de deradarea )onelor centrale, 6ntindereasu%ur%iilor şi concentrarea s'r'ciei acute şi a e$cluderii sociale.ezec)ilibrele regionale r'm6n s' constituie o preocupare serioas' 6n E.

!oarte pu"ine din aceste tendin"e s6nt noi. Incerc'ri de solu"ionare a acestortendin"e s>au 'cut la multe ni0ele u0ernamentale şi ale societ'"ii ci0ile.

Ini"iati0e de elul Agendei '% 7ocale *#trategii 7ocale de ezvoltareurabilă+, s>au do0edit a i un mi;loc eicient de reali)are a consensuluinecesar unor modiic'ri necesare pe plan local. 4ceste eorturi au a0ut totuşidoar un succes limitat din cau)a diicult'"ilor 6nt6mpinate 6n modiicareapoliticilor şi a modelelor de comportare e$istente şi 6n concordan"' cuac"iunile necesare de r'spuns.



Re)ol0area acestor tendin"e nedura%ile şi reali)area imainii oerite de ode)0oltare dura%il', necesit' acţiuni urgente,

> o conducere politică ana;at' cu 0ederide perspecti0' lari=

> o nouă abordare din partea 0actorilor de

decizie, participare lar'=> responsabilitate internaţională.



Intre%ari Test Care s6nt o%iecti0ele de protec"ia mediului 6n Comunitatea European'

*CE+V Pre)enta"i trei principii din cele şase principii care undamentea)'

m'surile de protec"ia mediului 6n CE

Importan"a Tratatului de la 4msterdam *1997+ 6n cecea ce pri0eşte politicade mediu european'. Pre)enta"i dou' principii ormulate 6n cadrul primului şi celui de>al doilea

proram de ac"iune 6n domeniul mediului şi care se re'sesc şi 6n &(

nr. 195J/885. În care proram de ac"iune 6n domeniul mediului se introduce conceptul

De)0olt'rii dura%ileAV Care s6nt cele F pro%leme ma;ore identiicate 6n cadrul celui de al cincilea

proram de ac"iune 6n domeniul mediului şi care necesit' ac"iuni la ni0elinterna"ionalV



Care s6nt ariile prioritare ce deinesc direc"iile de ac"iune ale politicii demediu 6n accep"iunea celui de al saselea P4MV

Enumera"i /: m'suri pre0')ute conorm P4M pentru reali)areao%iecti0elor ariilor prioritare.

Pre)enta"i 6n />: ra)e instrumentele de preaderare .

> Care s6nt o%iecti0ele prioritare de mediu 6n RomKnia *conorm 2trateieia"ionale de Protec"ia Mediului+V

Enumera"i :>F perioade de tran)i"ie o%"inute de RomKnia 6n cadrulneocierilor purtate reeritor la capitolul // *@Protec"ia mediului 6ncon;ur'torA+.

Enumera"i trei dintre instrumentele te?nice de aplicare a politicii de mediu.Pre)enta"i unul dintre aceste instrumente.

;; ;?TE@RAREA 2G7;T;!;7GR E (E;U 3?



;;. ;?TE@RAREA 2G7;T;!;7GR E (E;U 3?2G7;T;!;7E U?;U?;; EURG2E?E

2olitica de mediu a Uniunii Europene- sta%ilit' prin Tratatul Comunit'"ii Europene+3 scop asigurarea sustenabilităţii activităţii de protecţie a mediului , prin> includereaacesteia 6n politicile sectoriale ale E=

> ela%orarea de m'suri de pre0enire = > respectarea principiului Hcel care poluează plăteşteI $ com%aterea la surs' a poluarii =

> asumarea 6n comun a responsa%ilit'"ii.Acuis$ulcomunitar cuprinde apro$imati0 /88 de instrumente leislati0e 3care acoper'

un num'r mare de sectoare, precum > poluarea apei şi a aerului,

> estionarea re)iduurilor şi produselor c?imice,> %iote?noloia,

> protec"ia impotri0a radia"iilor şi conser0area naturii. 2tatele Mem%re tre%uie s' se asiure c' o e0aluare a impactului asupra mediului

6ncon;ur'tor a ost eectuat' inainte de a apro%a de)0oltarea anumitor proiecte dinsectorul pu%lic sau pri0at.



Auis-ul tre%uie s' se de)0olte 6n continuare*6n special 6n domeniul reducerii polu'riiaerului şi apei pota%ile +. 4stel,in cel de al şaselea Proram de 4ctiune pentruprotec"ia mediului s6nt identiicate patru domenii prioritare

> sc?im%'rile climatice= > natura şi %iodi0ersitate=

> mediu şi s'natate= > resurse naturale şi deseuri.!arta Alba, destinat' pre'tirii "'rilor asociate din estul şi centrul Europei 6n 0ederea

inter'rii 6n Piata Intern' a niunii *1995+, acoper' doar o mic' parte din acSuis>ul dindomeniul protec"iei mediului,3doar leisla"ia pri0ind produsele,* care este directleat' de pre0ederile reeritoare la li%era circula"ie a %unurilor+.

% #t t i d i t di l i î liti il U i ii



%.#trategia de integrare a mediului în politicile UniuniiEuropene

&%iecti0ul lo%al al strateiei 3de a introduce abordarea orizontală a politicii demediu, prin interarea sa 6n toate politicile Comunit'"ii *2C4plus Eni0ironment(eneral Pro0isions+. M'surile strateice au ost undamentate pe

> Comunicarea Comisiei * Consiliului European de la Cardi *199-+,3 creareaunui parteneriat pentru interare, 3 a unei strateii pentru interarea mediului 6npoliticile niunii Europene=

> ecesitatea inter'rii preocup'rilor pri0ind mediul şi 6n alte politici

Comunitare*aceasta a ost recunoscut' 6ncep6nd cu 4ctul nic European=2uplimentar, cel de>al cincilea proram de ac"iune din domeniul mediului a sta%ilitacest o%iecti0 ca iind o prioritate +.

&%s.2trateia Comunit'"ii, %a)at' pe abordarea verticală, care a constat 6nadoptarea relement'rilor din domeniul mediului, a a0ut re)ultate %une doar par"ial,dar a re)ol0at pro%lemele e$istente.

Consiliul European de la 8uxembourg *dec 1997+ a solicitat Comisiei propunerea uneistrateii pentru integrarea protecţiei în de0inirea şi implementarea tuturorpoliticilor şi activităţilor !omunităţii*4rt al tratatului+.

Protec"ia mediului este una dintre principalele pro%leme ale Europei şi constituie deciun o%iecti0 al Comunit'"ii. E$tin)6ndu>şi preocup'rile de mediu 6n aara Europei,Comunitatea s>a ana;at 6n tratarea pro%lemelor mediului global.



În documentul solicitat, Comisia a sta%ilit linii directoare care s' permit' interareaadec0at' a dimensiunii mediului 6n alte politici, cum s6nt

- 6ntegrarea mediului în toate activităţile, prin intermediul instituţiilor Comunităţii$ -.evizuirea politicilor existente$ - 6ntroducerea acţiunilor strategice în domeniile c"eie$

- .edactarea de către Consiliu a unor rapoarte pentru Consiliul European de la Diena, privind succesul integrării dimensiunii mediului în alte politici ale statelor membre$ - 3efinirea acţiunilor prioritare şi a altor mecanisme pentru monitorizarea

implementării$ - .evizuirea de către Consiliul European a integrăii mediului în politicile sectoriale$ - .ealizarea unui studiu comun al Consiliului, arlamentului şi Comisiei, privind

dezvoltarea mecanismelor pentru implementarea şi monitorizarea acestor liniidirectoare#

Interarea complet' a mediului 6n toate politicile Comunit'"ii este un obiectiv petermen lung. 2e termen scurt, Comisia propune o a%ordare radual', %a)at' pedou' o%iecti0e prioritare 4enda /888 şi Protocolul de la Hoto *199-+.

Preocup'rile de mediu s6nt de;a introduse 6n 4enda /888> reormei C4P *Common 4ricultural Polic+=



>strateiile pri0ind e$tinderea niunii pentru "'rile din Europa Central' şi deEst.

Re0orma !A2 are o importan"' particular' pentru mediu, deoarece - contribuie la reducerea spri%inirii pre"urilor în favoarea acordării unor plăţi directe,care

vor conduce la creşterea performanţelor producătorilor şi la utilizarea mai ec"ilibratăa input-urilor poluante$

- creaza posibilitatea ca statele membre să asigure efectuarea plăţilor directe numaidacă este realizată conformarea cu cerinţele de protecţie a mediului# Politica de mediu este, de asemenea, una dintre cerin"ele impuse de strateia de

aderare a "'rilor din Europa Central' şi de Est. W'rile candidate şi>au ela%orat planuripentru 6ncorporarea corpului de lei din domeniul mediului 6n propria leisla"ie.&%s.Comisia a 'cut apel ca toate aceste "'ri s'>şi intere)e pro%lemele de mediu 6ntoate politicile.

Pentru a com%ate eectul 6nc'l)irii lo%ale, statele semnatare ale Protocolului de laHoto s>au ana;at s'>şi reduc' emisiile de a)e cu eect de ser' p6n' 6n /81/.Pentru a reali)a ana;amentele asumate, tre%uie pus' 6n practic' o strategieglobală, inclu)6nd ini"iati0e 6n domeniile transporturi, energie, agricultură şi industrie.

' Evoluţia procesului de integrare a politicii de mediu



'. Evoluţia procesului de integrare a politicii de mediu în politicile Uniunii Europene

e la intrarea 6n 0ioare a Tratatului de la 4msterdam, 4rt. al tratatului CE con"inepre0ederi pri0ind integrarea cerinţelor de protecţie a mediului în politicile şi activităţileComunităţii , 6n 0ederea promo0'rii de)0olt'rii dura%ile.

2curt istoric politici care au luat 6n considerare cerin"ele de protec"ie a mediului> În 19-5, Curtea European' de Xusti"ie a ?ot'r6t, 6n le'tur' cu ca)ul 6naintat de 4socia"ia

rance)' pentru ap'rarea intereselor irmelor care se ocup' de arderea uleiurilor u)ate, c'

protecţia mediului reprezintă o prioritate. e atunci, 6n %a)a 4ctului nic European,cerinţele de protecţie a mediului au devenit o componentă a altor politici Comunitare# - Principiul inter'rii mediului 6n politicile Comunit'"ii a ost reconirmat prin 4rt. 1:8R*/+ al

Tratatului niunii Europene, care a stipulat c' Dcerinţele de protecţie a mediului trebuieintegrate în definirea şi implementarea altor politici Comunitare#

- Cerin"ele de protec"ie a mediului au ost de asemenea luate 6n considerare 6n cadrulpoliticilor sectoriale *industrie, transport, aricultur', industria pescuitului+.

ou' domenii politice au ost 6n principal inluen"ate de leisla"ia din domeniul mediului 6nc' de la 6nceputul procesului de interare european'

> Politica din domeniul li%erei circula"ii a %unurilor= > Politica din domeniul concuren"ei.



Tratatul de la Amsterdam introduce prin intermediul unui amendament, o pre0ederee$plicit', care 0i)ea)' integrarea problemelor de mediu în politicile !omunitare

Cerinţele de protecţie a mediului trebuie integrate în definirea şi implementarea politicilor Comunităţii la care se face referire în Art# F, în particular în vederea promovăriidezvoltării durabile & 4rt. :c+.

În practic' 3 legislaţia din domeniul mediului poate > introduce restric"ii asupra comer"ului din cadrul Comunit'"ii =

> inluen"a competi"ia dintre companii. Curtea European' de Xusti"ie Y Comisia European'3 impus un control strict *6n %a)a principiului proporţionalităţii + asupra ac"iunilor 6ntreprinse de dierite sectoare economiceşi a impactului creat de acestea asupra mediului.

4ceasta semniic' aptul c' problemele economice pot fi plasate pe indivizi saucorporaţii 6n scopul reali)'rii intereselor enerale ale Comunit'"ii *cum ar i proresulpoliticilor Comunit'"ii+ numai 6n m'sura 6n care acest lucru este strict necesar pentrureali)area unor astel de scopuri respecti0 o pro%lem' de mi;loace şi inalitate.

Pentru întărirea aplicării legislaţiei comunitare în domeniul mediului , Comunitateaşi>a accelerat strateia de interare 6n politicile sectoarelor care cau)ea)' cele mai maripau%e mediului *2C4plus Interation o En0ironmental Polic+.

Cele mai importante momente care au urmat 6n direc"ia aplicării obiectivelor de mediu *conorm principiilor i$ate prin Tratatul de la 4msterdam şi parteneriatului pentruinterare au ost



pentru interare au ost

> lansarea procesului de la !ardi00 în %&&= J solicitarea 'cut' anumitor orma"iuni aleConsiliului de Miniştri, de c'tre Consiliul European3 de a ela%ora strateii şiprorame de interare a mediului 6n politicile lor sectoriale.

4u ost 0i)ate nou' sectoare c?eie, apreciate ca a06nd un ni0el ridicat de

complementaritate cu politicile de protec"ie a mediului enerie, transport, aricultur',industrie, pia"' intern', de)0oltare, pescuit, aaceri enerale, aaceri economice şiinanciare=

> adoptarea 6n iunie 199- a !onvenţiei de la Aar)us -anemarca/, J accesul lainorma"ie şi participarea pu%licului la procesul deci)ional şi la ;usti"ie 6n materie demediu. În principiu, Con0en"ia a a0ut rolul

> de a crea o mai %un' transparen"' a politicilor de mediu= > ameliorarea accesului la inorma"ia de mediu= > de a 6nt'ri po)i"ia cet'"eanului european 6n raport cu institu"iile comunitare prin

e$primarea po)i"iei şi prin posi%ilitatea de ap'rare 6n a"a 6nc'lc'rilor leisla"iei=



> 'ummit $ul de la Kiena *1>1/ decem%rie, 199-+, Consiliul European a apreciat rapoarteleini"iale 6nainte de Consiliul Transporturilor, Consiliul Eneriei şi Consiliul 4riculturii şi a'cut apel la alte trei orma"iuni *Consiliul de e)oltare, Consiliul Pie"ei Interne şiConsiliul Industriei+ s'>şi deineasc' propriile strateii.

> #ummit $ul de la !ologne *:>F iunie 1999+, Consiliul European şi>a reairmat inten"ia dea ree$amina proresul 'cut 6n interarea pro%lemelor de mediu 6n toate politicilerele0ante ale niunii Europene cu oca)ia 6nt6lnirii de la Qelsini din decem%rie 1999. Caurmare, a solicitat ca la Qelsini Comisia s' pre)inte

> un raport pri0ind indicatorii de e0aluare a inter'rii pro%lemelor de mediu 6n altepolitici=

>un raport asupra proresului acestei strateii, su%liniind re)ultatele ini"iale şi oricemodalit'"i de 6m%un't'"ire a acestora.

> 4doptarea 6n /881 de c'tre Consiliul European de la (Ute%or a #trategiei UE pentrudezvoltare durabilă şi ad'uarea mediului la o%iecti0ele 2trateiei de la #isa%ona.

În esen"', 2trateia pune accent pe> necesitatea corel'rii 6ntre o%iecti0ele economice,

sociale şi de mediu= > necesitatea unor ac"iuni mai erme şi maieiciente de interare a mediului 6n politicile sectoriale=

$ adoptarea la !onsiliul European de la 7aeLen -'66'/ a principalilor indicatori demediu.



> adoptarea la !onsiliul European de la Carcelona -'66'/ a planului de ac"iune pentrupromo0area te?noloiilor de mediu şi ad'uarea dimensiunii e$terne la strateiaeuropean' de de)0oltare dura%il'=

> intrarea 6n 0ioare, 6n /88/, a celui de>al şaselea program de acţiune pentru mediu= includerea de noi sectoare complementare în strategia de integrare a

considerentelor de mediu= prin Consiliul european de la Bru$elles */88/+ educa"ie

şi s'n'tate, politica pri0ind protec"ia consumatorilor, turism, cercetare, politica deocupare şi politica social'=

> adoptarea 6n /88: a #trategiei europene de mediu şi sănătate-#!A7E/, care sta%ileşte le'tura cau)al' 6ntre mediu şi s'n'tate, cu centrarea politicilor

pe rupurile sociale 0ulnera%ile, 6n special copiii=> ela%orarea 6n /88: a unor strategii de dezvoltare integrînd principiile dezvoltării

durabile în cele mai multe dintre ţările membre= > adoptarea 6n /88F a 2lanului de Acţiune pentru Eco$Te)nologiiI> re0i)uirea strateiei de de)0oltare dura%il' şi adoptarea 6n /885 unei declara"ii pri0ind

principiile de)0olt'rii dura%ile=



> pu%licarea de c'tre Comisie, 6n /885, a listei indicatorilor de evaluare a dezvoltăriidurabile *155 de indicatori rupa"i pe : ni0eluri, 6n unc"ie de o%iecti0e şi m'surilenecesare aplic'rii+, structura"i pe 18 teme rioritare de)0oltare economic', s'r'cie şie$cludere social', 6m%'tr6nirea popula"iei, s'n'tate pu%lic', sc?im%are climatic' şienerie, modele de produc"ie şi de consum, estiunea resurselor naturale, transport,%un' u0ernare, parteneriat lo%al.

> /7 noiem%rie > 81 decem%rie /88 la airo%i, Hena, la cea de>a ->a reuniune a Conerin"ei P'r"ilor Con0en"iei de la Basel, pri0ind

controlul transportului peste0rontieră a deşeurilor periculoase şi eliminarea acestora. Reuniunea s>adesasurat su% eida Proramului atiunilor nite pentru Mediu *EP+ cuparticiparea repre)entan"ilor a peste 1/8 de state, p'rti, semnatari ai Con0en"iei de laBasel, o%ser0atori, orani)atii interu0ernamentale, non>u0ernamentale şiorani)a"ii economice.

> 7 iunie /887$ #ummit$ul @= la Qeiliendamm* >E (ermaniei+3 com%aterea 6nc'l)irii lo%ale, rela"iile interna"ionale, de)0oltarea economiei mondiale şi spri;inirea

statelor s'race din 4rica.

#trategia de integrare a politicii mediului în 2iaţa



.#trategia de integrare a politicii mediului în 2iaţa

Unică

Gbiectivul global al strategiei de integrare a mediului în 2iaţa Unică este acela dea de)0olta poten"ialul de cola%orare 6ntre pia"a unic' şi politica Comunitar' dindomeniul mediului, prin urmarea direc"iilor strateice ormulate de Consiliul Europeanla summit >ul de la Oiena *2C4plus Interation Eni0ironment Polic+.

(ăsurile strategice au ost undamentate pe Comunicarea Comisiei din - iunie 1999pri0ind Pia"a nic' şi Mediul 6naintat' Consiliului European.

eoarece > la summit >ul de la Cardi accentul s>a pus 6n principal pe sectoareleenerie, transporturi şi aricultur'. Continu6nd aceeaşi a%ordare, summit >ul de laOiena a e$tins preocup'rile 6n alte trei domenii pia"a intern', industrie şi de)oltare.

#tandardele de mediu sînt adeseori percepute ca bariere pentru accesul lapiaţă -standarde te)nice stricte/, la 0el cum pieţele desc)ise sînt percepute0recvent ca o ameninţare pentru calitate mediului.

> Tratatul de la 4msterdam a reairmat principiul inter'rii cerin"elorpri0ind mediul 6n alte politici,3 elementul c?eie pentru promo0area de)0olt'riidura%ile.3 Comunitatea tre%uie s' caute o a%ordare coerent', care s'>i permit'urm'rirea o%iecti0elor Tratatului at6t 6n domeniul pie"ei interne, c6t şi a mediului,simultan cu onorarea o%lia"iilor sale interna"ionale.



1na dintre ţintele stabilite în planul de acţiune pentru piaţa internă a fost aceea de a promova o piaţă unică în beneficiul tuturor cetăţenilor, în care protecţia mediului săaibă un rol important# Conform părerii Comisiei, accelelarea conlucrării între iaţa1nică şi politicele de mediu este esenţială şi trebuie realizată cu spri%inul unor serii demăsuri care vizează eforturile publice, spri%inul statului, standardizarea, întocmirea

rapoartelor financiare şi etic"etarea ecologică# >otodată, Comunitatea trebuie să utilizeze şi instrumentele economice de tipul taxelor&taxele şi impozitele de mediu', care pot fi modalităţi concrete adecvate pentruimplementarea principiului poluatorul plăteşte#

Ca urmare, Comisia a propus o serie de m'suri care ar putea i luate 6n 0ederea uneiintegrării obiectivelor de mediu în variatele domenii ale pieţei unice

> Pu%licarea unui manual pri0ind> aplicarea 4rt. /- *ost. 4rt. :8+, 4rt. /9 şi 4rt. : *ost 4rt. :+ al tratului CE la m'surile na"ionale din domeniul mediului *cu e$emplespeciice %a)ate pe e$perien"a anterioar'+=

> a unei comunic'ri care s' interprete)e cum pot i luate 6n calcul considera"iile pri0ind politicile din domeniul pu%lic.



> E0aluarea elului 6n care m'surile propuse 6n domeniul mediului 0or contri%ui la mai%una unc"ionare a Pie"ei nice=

> 2impliicarea leisla"iei din domeniul mediului şi a procedurilor administrati0e= > 4ctuali)area %a)ei de date a Comisiei utili)at' 6n Pia"a nic', reeritoare la ta$ele şi

impo)itele de mediu= $ 4doptarea unui proram care s' intere)e proresi0 considera"iile de mediu şi

e$plorarea posi%ilit'"ilor de promo0are a particip'rii orani)a"iilor de mediu

neu0ernamentale 6n procesul de standardi)are. > Promo0area rolului acordurilor de mediu 6n 0ederea accelel'rii armoni)'rii

perormane"ei de mediu a industriei in cadrul Pie"ei nice= > Promo0area, 6n str6ns' cooperare cu autorit'"ile na"ionale rele0ante, a rolului şi

contri%u"iei sistemului Comunitar de acordare a etic?etei ecoloice= > Re0i)uirea cadrului Comunitar pentru spri;inul pe care statul 6l acord' protec"iei

mediului=

> 2pri;inirea m'surilor luate de Consiliu 6n sectoarele transporturi şi enerie, pentruinterarea considera"iilor pri0ind mediul 6n politica din aceste dou' domenii.

Cu oca)ia summit >ului de la Qelsini, Consiliul European şi>a propus re0i)uirea ac"iunilorpre0')ute prin strateia pentru interarea mediului 6n toate politicile Comunitare



F. #trategia de integrare a politicii mediului în industrie

Gbiectivul global al strategiei de integrare a mediului în industrie este acela dea e$tinde strateia pentru interarea politicii de mediu a niunii 6n sectorul industriei.

(ăsurile strategice au ost undamentate pe Conclu)iile Consiliului din /9 aprilie1999 pri0ind interarea mediului şi a de)0olt'rii dura%ile 6n politica niunii Europene

6n domeniul industriei *2C4plus Interation En0ironment Polic+. 7egătura dintre competiti0itatea industrial' şi protec"ia mediului constituie o%iecti0ul

unei re)olu"ii a Consiliului, prin care acesta s>a ana;at s' intere)e o%iecti0ele demediu 6n politica industrial'. lterior, concluziile !onsiliului din '< aprilie %&&1 au su%liniat > importan"a sectorului industrial pentru pro%lemele care au un impact

asupra competiti0it'"ii= > necesitatea deinirii rapide a politicilor care inluen"ea)' mediul structural

al companiilor. !oncluziile !onsiliului din '& aprilie %&&& arat' c' sectorul industrial a reali)at un

prores considera%il 6n ceea ce pri0eşte protec"ia mediului, prin > implementarea sistemelor de manaement şi audit de mediu > implementarea unor noi strateii şi o%iecti0e, care au introdus, de e$emplu,

conceptul de eco e0icienţă.



Consiliul a mai su%liniat importan"a - 6ntroducerea modelelor durabile de producţie şi de consum# Pentru reali)area

practic' a acestora este necesar' > promo0area antreprenoriale responsa%ile, creşterea conştienti)'rii industriei = > 6ncura;area modiic'6rii comportamentului consumatorilor a"' de pro%lemelor

de mediu=

- Gmbunătăţirea cooperării şi sc"imbului de informaţii între formaţiunile relevante aleConsiliului, pentru introducerea unor politici şi m'suri 6n 0ederea reali)'rii de)0olt'riidura%ile=

- 3ezvoltării (- analizelor legate de impactul pe care propunerile ma%ore îl pot aveaasupra mediului$

- impactului acestora asupra competitivităţii industriei europene şi asupraocupării forţei de muncă#



5. 2olitica de energie a Uniunii Europene

Gbiectivele principale de mediu care se re'sesc 6n politica de enerie se reer' laminimizarea impactului de mediu şi dezvoltarea unui sistem energetic durabil.Minimi)area impactului de mediu are trei direc"ii principale de ac"iune

> 6nlocuirea eneriilor poluante cu altele mai pu"in poluante,>introducerea te?noloiilor de reducere a emisiilor de a)e

> creşterea eicien"ei eneretice. În ce pri0eşte impactul asupra mediului, cele mai serioase pro%leme se reer' la ploile

acide, calitatea aerului, sc?im%'rile climatice, re)er0ele de resurse eneretice şi c?estiunileleate de utili)area eneriei nucleare, ca un ca) aparte. În domeniul sc?im%'rilor climatice, strateia european' se %a)ea)' pe "intele sta%ilite prin

Protocolul de la Hoto. Instrumentele de lucru pentru atinerea "intelor s6nt eicien"aeneretic', creşterea ponderii resurselor reenera%ile, ino0area te?noloic' şi cercetarea.

Proramul cadru de ac"iune 6n domeniul eneriei pentru perioada /88: /88 a ost6ndit pentru a r'spunde priorit'"ilor niunii.

2pre deose%ire de proramele anterioare, 24OE, 4#TEER, 2ZER(Z, 2RE, ET4P*caretratau separat dierite aspecte ale eneriei şi ale cola%or'rii 6n domeniu+, noul proram numit;ntelligent EnergM 0or Europe oer' un instrument pentru implementarea strateiei E petermen mediu şi lun 6n domeniul eneriei.

4cesta 0i)ea)a trei o%iecti0e principale



> 2iuran"a 6n alimentarea cu enerie> Concuren"a pe pia"a de enerie> Protec"ia mediului.

Proramul este 6mp'r"it 6n patru direc"ii de ac"iune, dintre care unele continu' şi de)0olt'proramele 6nc?eiate

> utili)area ra"ional' a eneriei şi manaementul cererii de enerie *24OE+> surse noi şi reenera%ile de enerie *4#TEER+

> aspecte eneretice ale transportului *2TEER+> promo0area la ni0el interna"ional a surselor de enerie reenera%il' şi eicien"a eneriei 6n

"'rile 6n curs de de)0oltare *C&&PEER+.

24OE se concentrea)' 6n principal pe construc"ii şi industrie, iar 2TEER includedi0ersiicarea com%usti%ililor, promo0area com%usti%ililor reenera%ili şi eicien"a eneriei 6n transporturi. Toate direc"iile de ac"iune au 6n 0edere propuneri de m'suri leislati0e.Cele patru direc"ii de ac"iune urmea)' s' ie implementate prin ac"iuni c?eie *e actions+,care ie com%in' priorit'"i ale E din domenii speciice, ie s6nt concentrate pe unelereiuni dea0ori)ate. 4c"iunile c?eie tre%uie s' 0i)e)e una sau mai multe din acti0it'"ileurm'toare

> implementarea unor strateii pe termen mediu şi lun 6n domeniul eneriei care s'contri%uie la o%iecti0ele principale ale proramului *standarde, etic?etare, certiicaresisteme, monitori)area de)0olt'rii pie"ei, tendin"e de pia"'+



> implementarea unor strateii pe termen mediu şi lun 6n domeniul eneriei care s' contri%uie la o%iecti0ele principale ale proramului*standarde, etic?etare, certiicare sisteme, monitori)area de)0olt'rii pie"ei, tendin"e de pia"'+

> crearea, e$tinderea şi promo0area structurilor şi instrumentelor de de)0oltare dura%il', inclusi0 manaementul local şi reional al eneriei.> promo0area te?noloiilor a0ansate şi a sistemelor de introducere rapid' a acestora pe pia"'.> de)0oltarea structurilor de inormare, educare şi ormare pentru creşterea conştienti)'rii, diseminarea noL>?oL>ului şi a %unelor practici.> monitori)area implement'rii şi a impactului politicii E pri0ind de)0oltarea dura%il' .

Test

Care s6nt cele dou' o%iecti0e prioritare pe %a)a c'rora Comisia Europei propune, pe termen scurt, o a%ordare radual' 6n ceea ce

pri0eşte interarea complet' a politicii de mediu 6n toate politicile Comunit'"iiV Care este importan"a Con0en"iei de la 4ar?us *anemarca+ din iunie 199-V Care este importan"a 2ummit>ului de la (Ute%or */881+V Care este importan"a 2ummit>ului de la #aen */88/+V Care este importan"a 2ummit>ului de la Barcelona */88/+V Care s6nt reali)'rile deose%ite ale sectorului industrial 6n ceea ce pri0eşte protec"ia mediului,

conorm Conclu)iilor e$primate la Consiliul European din /9 aprilie 1999V Care s6nt o%iecti0ele principale de mediu ale politicii pri0ind eneria 6n EV



Care este importan"a Con0en"iei de la 4ar?us *anemarca+ din iunie 199-V

Care este importan"a 2ummit>ului de la (Ute%or */881+V Care este importan"a 2ummit>ului de la #aen */88/+V Care este importan"a 2ummit>ului de la Barcelona */88/+V Care s6nt reali)'rile deose%ite ale sectorului industrial 6n ceea ce pri0eşte

protec"ia mediului, conorm Conclu)iilor e$primate la Consiliul Europeandin /9 aprilie 1999V

Care s6nt o%iecti0ele principale de mediu ale politicii pri0ind eneria 6n EV

III.4C[I2># III ER&PEE I &MEI#



III.4C[I2 # III ER&PEE I &MEI#

MEI#I

%.!onsideraţii generaleAcuis$ul comunitar pri0ind mediul este asamblul de legi dezvoltat de 1niunea

Europeană care reflectă obligaţiile specifice convenite de elaboratorii politici . 4cSuis>ul comunitar de mediu cuprinde peste /88 de directi0e, reulamente şi deci)ii,

care constituie legislaţia orizontală şi legislaţia sectorială 6n domeniul protec"ieimediului.

> legislaţia orizontală cuprinde acele relementari ce au 6n 0edere > transparen"a şi circula"ia inorma"iei= > acilitarea procesului de luare a deci)iei= > de)0oltarea acti0it'"ii şi implic'rii societ'"ii ci0ile 6n protec"ia mediului. > legislaţia sectorială se reer' la sectoarele care ac o%iectul politicii de mediu

*calitatea aerului, sc?im%'ri climatice, estiunea deşeurilor, calitatea apei, protec"ianaturii, controlul polu'rii industriale, su%stan"e c?imice, oranisme modiicateenetic, )omot, protec"ia ci0il'+.

Toate actele normati0e s6nt ela%orate de Comisia European' prin irec"iile (eneralespeciice, iind sinura institu"ie comunitar' cu drept de ini"iati0' leislati0'.



!adrul instituţional !omunitar este ormat din > Parlamentul European= > Consiliul de Miniştri= > Comisia European'= > Curtea de Xusti"ie= > Curtea de 4uditori= > 2istemul European de B'nci Centrale şi Banca Central' European'. !onsiliul European > institu"ie politic' cu caracteristici aparte. 4rmoni)area leilor 3 constituie o obligaţie unică de apartenenţă la niunea

European' 3"'rile care au aderat la E tre%uie s'>şi alinie)e leile, reulile şiprocedurile na"ionale pentru a permite implementarea interal' a corpului de leicon"inut 6n acSuis>ul comunitar.

"c3uis 6n domeniul mediului > !orpul de legi a UE în domeniul mediului > la care"'rile Europei Centrale şi de Est tre%uie s'>şi alinie)e toate leisla"iile na"ionale şi

practicile administrati0e, pentru 6ndeplinirea uneia dintre condi"iile de mem%ru alniunii este mult mai mic.

"c3uis$ul in domeniul mediului $ constă în principal dintr$un număr de directive >şi un număr de regulamente.



8egislaţia 1E în domeniul mediului acoperă $ 2rodusele spre e$emplu, controlul )omotelor produse de ec?ipamentele de

construc"ii, controlul emisiilor auto0e?iculelor, controlul su%stan"elor c?imicepericuloase 6n anumite produse, transportul deşeurilor, producerea 6n eneral asu%stan"elor c?imice periculoase şi controlul acestora. Multe dintre aceste cerin"e sere'sesc 6n Cartea 4l%'.

$ Activităţile sau procesele de produc"ie care pot a0ea un impact asupra mediuluisau s'n't'"ii umane construc"ii, unc"ionarea unit'"ilor industriale, eliminareadeşeurilor.

$ 2rotecţia calităţii mediului controlul su%stan"elor periculoase 6n aer, ap' sau sol,alocarea terenurilor pentru construc"ii, conser0area naturii şi a resurselor,%iodi0ersitatea.

$ 2roceduri şi drepturi procedurale, cum s6nt e0aluarea impactului, accesul la

inorma"ii şi consultarea pu%lic'.

"c3uis$ul în domeniul mediului este rupat 6n urm'toarele domenii #eisla"ie ori)ontal' &?orizontal legislation'= Calitatea aerului * Air ualitH +=



> Manaementul deşeurilor &Iaste management'$ > Calitatea apei *Iater ualitH'$ > Protec"ia naturii &0ature protection'$ > Controlul polu'rii industriale şi manaementul riscului &6ndustrial pollution control and risJ

management'# > 2u%stan"ele c?imice şi oranismele modiicate enetic &C"emicals and geneticallH modified

Brganisms'#

> omotul produs de 0e?icule şi maşin'rii &0oise from ve"icles and mac"ineries'# - !ecuritatea nucleară şi protecţia împotria radiaţiilor &0uclear safetH and radiation protection'$ - Modificările climatice &Climate c"ange'$ - rotecţia civilă &Civil protection'$ olitici &olicH'$ - Cooperara internaţională &6nternaţional co-operation'#

! #eisla"ie orizontală #eisla"ia poate i clasiicat' ca iind Dori)ontal'A atunci c6nd este leat' depro%lemele enerale ale manaementului mediului şi nu de sectoare particulare,tipuri de produse sau emisii.



Cele trei directi0e din leisla"ia ori)ontal' s6nt

> 3irectiva privind evaluarea impactului asupra mediului$ - 3irectiva privind accesul la informaţiile din domeniul mediului$ - 3irectiva referitoare la întocmirea de rapoarte referitoare la implementarea directivelor din

domeniul mediului# Inorma"iile reeritoare la mediu pot i

> 2tudii de e0aluare a impactului produs asupra mediului de lucr'rile de de)oltare propuse= > Ba)e de date priind mediul, cu acces pu%lic= > Cerin"e sau proceduri pentru 6ntocmirea de rapoarte reeritoare la implementarea directi0elor.

Inorma"iile riuroase reeritoare la mediu şi la eectele acti0it'"ilor umane s6nt de o importanm"'deose%it', deoarece constituie %a)a pentru

>Ela%orarea, implementarea, monitori)area şi aplicarea relement'rilor din domeniul mediului= > Participarea pu%llic' la ela%orarea deci)iilor, deci a orm'rii unor institu"ii democratice mai

puternice.

irecti0a pri0ind accesul la inorma"iile din domeniul mediului caută să garantezeaccesul la in0ormaţiile privind mediul, inorma"ii de"inute de autorit'"ile



pu%lice, oranismele controlate de (u0ern care au responsa%ilit'"i pu%lice 6n domeniul mediului. irecti0a este undamentat' pe > o deini"ie ampl' a termenului de Dinformaţii din domeniul

mediului A, inorma"ii care tre%uie s' ie disponi%ile indi0i)ilor, 'r' a necesita e$isten"a unei ;ustiic'ri=

> ela%orarea periodic' de rapoarte de mediu, reali)ate de statelemem%re.

irectiva privind evaluarea impactului asupra mediului solicit' ca anterior o%"inerii apro%'riiu0ernamentale, anumite proiecte de de)oltare s' ie supuse unui proces de e0aluare 6n care s'se anali)e)e poten"iale eecte ale proiectelor asupra mediului.

irectiva re0eritoare la întocmirea de rapoarte privind implementarea directivelor dindomeniul mediului armoni)ea)' şi 6ncearc' s' 6m%un't'"easc' modalitatea de urni)are arapoartelor 6ntocmite de statele mem%re pentru Comisia European'.

/.1. irecti0a pri0ind e0aluarea impactului asupra mediuluiirecti0a 6nlo%ea)' principiul pre0enirii, prin aceea c' solicit' ca anterior o%"inerii apro%'rii de laun oranism u0ernamental, proiectele de de)oltare care pot enera un impact semniicati0

asupra mediului s' ie supuse unei e0alu'ri a posi%ilelor eecte asupra mediului.

&%s. 4numite cateorii de proiecte*con"inute 6n 4ne$a I a directi0ei+ s6nt supuse întodeaunacerin"ei de e0aluare a impactului asupra mediului# 4ltele, con"inute 6n 4ne$a II, care pot a0ea unimpact semniicati0 asupra mediului, s6nt supuse e0alu'rii doar atunci cînd s6nt 6ndepliniteanumite criterii sta%ilite de statele mem%re.



Proponentul tre%uie s' urni)e)e autorit'"ii competente inorma"ii detaliate reeritoare la proiectulsupus e0alu'rii impactului. Înainte de a se lua o deci)ie cu pri0ire la proiect, autorit'"ile dindomeniul mediului tre%uie anali)e)e şi eectue)e o%ser0a"ii pe marinea studiului 6naintat.Pu%licul > tre%uie să fie informat despre solicitarea 'cut' reeritor la proiectul de de)oltare şiasupra declara"iei de impact =

> să i se permită să-şi exprime opinia. eci)iile luate de autoritatea competent' tre%uie s' ia 6n considerare re)ultatele e0alu'rii.

Inorma"iile tre%uie urni)ate şi statelor mem%re care pot i aectate de un proiect, şi care potparticipa la procesul de e0aluare. 4ceast' cerin"' este leat' de principala pre0edere aCon0en"iei de la Espoo *Con0en"ia pri0ind e0aluarea proiectelor cu impact transrontier' aComisiei Economice a a"iunilor nite pentru Europa+.

'.'. irectiva privind accesul la in0ormaţii re0eritoare la mediu irectiva &6N%NEE! pri0ind li%ertatea accesului la inorma"iile reeritoare la mediu, solicit' ca

inorma"iile de"inute 6n mod normal de oranismele pu%lice responsa%ile s' ie puse la dispo)i"iapu%licului la cerere.

R'spunsurile tre%uie s' ie urni)ate 6ntr>un anumit inter0al de timp *speciicat 6n directi0'+, iaratunci c6nd se reu)' urni)area inorma"iei, e$ist' dreptul de apel.

e asemenea, statele mem%re tre%uie s' reali)e)e rapoarte periodice pri0ind starea mediului dinpropria "ar'.



'.. irectiva privind accesul publicului la in0ormaţia de mediu

irectiva '66N<N!E a Parlamentului European şi a Consiliului din /- ianuarie /88: pri0indaccesul pu%licului la inorma"ia de mediu, 6nlocuieşte irecti0a Consiliului 98J:1:JCEE . 4ceast'directi0' are dou' o%iecti0e importante

a+ 2' arante)e dreptul de acces la inorma"iile de mediu de"inute de autorit'"ile pu%lice, sau peseama lor, şi s' i$e)e condi"iile de ond şi modalit'"ile practice ale e$ercit'rii acestui drept, şi

%+ 2' 0e?e)e ca inorma"iile de mediu s' ie, din oiciu şi 6n mod proresi0, disponi%ile şi

diu)ate pu%lic, pentru a se a;une la o diu)are sistematic' şi c6t mai lar' a acestor inorma"ii 6npu%lic. În acest scop tre%uie s' ie promo0at', 6ntre altele, te?noloii inormatice şiJsau te?noloiielectronice, atunci c6nd ele s6nt disponi%ile

'.<. irectiva privind întocmirea de rapoarte re0eritoare la implementarea directivelordin domeniul mediului

irectiva &%N8&'NEE! prin care se standardi)ea)' modalitatea de 6ntocmire şi ;ustiicare arapoartelor pri0ind implementarea dieritelor directi0e din domeniul mediului, are ca scop s'eficientizeze& printr>o a%ordare sectorial'+ modalitatea 6n care statele mem%re urni)ea)'Comisiei, inorma"iile solicitate prin anumite cerin"e impuse de unele directi0e din domeniul

mediului. Rapoartele tre%uie transmise la iecare trei ani şi iecare sector are propriul ciclu de trei ani. &

e$cep"ie o constituie irectiva 18N%=6NEE! pri0ind apele destinate sc'ldatului, pentru care ar'mas 6n 0ioare pre0ederea care solicit' 6ntocmirea de rapoarte anuale.

4ceast' directi0', care a ost interat' 6n alte directi0e, tre%uie implementat' de statele mem%re,dar nu este necesar s' ie transpus' 6n leisla"ia na"ional'.



'.5. irectiva privind evaluarea e0ectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului

irectiva '66%N<'NE! a Parlamentului European şi a Consiliului, care se reer' la e0aluarea eecteloranumitor planuri şi prorame asupra mediului *@irecti0a 2E4A+ a intrat 6n 0ioare la /1 iulie /881. 4ceast'irecti0' o%li' autorit'"ile pu%lice să verifice dac' planurile sau proramele pe care le pre'tesc 0in 6n

6nt6mpinarea scopului acesteia şi, deci, dacă este necesară realizarea unei evaluări de mediu a acestor propuneri, în conformitate cu procedurile din 3irectivă#

&%s.irectiva '66%N<'NE! a ost transpus' 6n leisla"ia romKn' prin O@ %618N'66< pri0ind sta%ilirea

procedurii de reali)are a e0alu'rii de mediu pentru planuri şi prorame *pu%licat' 6n Monitorul &icial, partea I,nr. 787 din 5 auust /88F+.

. !alitatea aerului Primul te$t leislati0 pri0ind poluarea aerului a ost o directi0' din 1978 reeritoare la emisiile de mono$id de

car%on \ ?idrocar%uri de la 0e?iculele de pe strad'. Politica E 6n acest domeniu a olosit numeroase metode dierite cum ar i standarde, 0alori limit' ale emisiilor,

reducerea poluan"ilor. 4ccentul a ost pus pe domenii principale > #imite ale emisiilor pro0enite de la 0e?iculele de pe str')i= > Controale ale con"inutului car%uran"ilor= > Emisii de la a%ricile industriale=



> Reducerea acidiierii= > Reuli pri0ind poluan"ii speciici din aer= > Contri%u"ia la eorturile interna"ionale de e$emplu reeritor la sc?im%area climei. În 199 E a adoptat directi0a IPPC *Controlul Interat pentru Pre0enirea Polu'rii+ 3care a0ea rolul

s' 6ncura;e)e o a%ordare interat' a poluarii aerului, apei \ solului. Poluan"ii aerului pro0in dintr>o lar' 0arietate de surse mo%ile sau sta"ionare. În leisla"ia E e$tis' trei cateorii de lei 1. Pri0ind 6n eneral > e0aluarea calit'"ii şi estiunea aerului=

> controlul emisiilor pro0enite din surse mo%ile *spre e$emplu emisiile pro0enite dela motoarele auto0e?iculelor şi com%usti%ilii cu care unc"ionea)'+= /. Pri0ind emisiile pro0enite din surse sta"ionare, leate de instala"iile industriale şi cele de producere a

eneriei= :. Pri0ind emisiile pro0enite de la incineratoare. #eea E 6n acest domeniu mere de la clasiicarea şi etic?etarea produselor c?imice p6n' la directi0e

speciice pri0ind su%stan"e speciice cum ar i sol0en"i, 0opsele, lacuri şi pesticide. ?oua directivă cadru privind calitatea aerului este structurat' pentru a putea urni)a un cadru

strateic cuprin)'tor pentru estiunea calit'"ii aerului 6n "'rile mem%re, le6nd controlul emisiilorde reali)area o%iecti0elor de calitate a aerului . 4ceast' directi0' 0a a0ea eecte proresi0e pe m'sur' ce noile directi0e iic' *speciice+ intr' 6n

0ioare. 4ceste noi directi0e iic' 6nlocuiesc trei directi0e e$istente, care sta%ilesc standarde decalitate pentru dio$idul de sul şi particule, plum% şi dio$id de a)ot . În %a)a irecti0ei pri0indpoluarea o)onului troposeric, statele mem%re 0or tre%ui de asemenea s' 6niin"e)e re"ele demonitori)are a o)onului.



& serie de directi0e controlea)' emisiile pro0enite de la 0e?iculele cu motor şi com%usti%ili prin intermediul unorcerin"e te?nice pri0ind 0e?iculele şi introducerea unor limite pentru anumite su%stan"e 6n com%usti%ili, cums6nt plum%ul şi sulul.

.%. irectiva cadru privind calitatea aerului irecti0a Consiliului niunii Europene &8N8'N!E pri0ind e0aluarea şi manaementul calit'"ii aerului

incon;urator 3 are ca scop sta%ilirea principiilor de %a)' necesare unei strateii comune care > eineşte şi sta%ileşte o%iecti0ele de calitate a aerului 6n E, 6n 0ederea e0it'rii, pre0enirii sau reducerii

eectelor d'un'toare asupra s'n't'"ii umane şi a mediului 6n ansam%lul s'u= >E0aluea)' calitatea aerului 6n statele mem%re, 6n %a)a unor metode şi criterii comune=

>Produce inorma"ii adec0ate, disponi%ile pu%licului, spre e$emplu prin sta%ilirea unor 0alori limit' aconcentra"iilor= >Men"ine calitatea %un' a aerului= 6m%un't'"eşte calitatea aerului 6n ca)ul deprecierii acesteia. 2tatele mem%re s6nt responsa%ile de >Implementarea directi0ei= >E0aluarea calit'"ii aerului= > 4siurarea riuro)it'"ii m'sur'torilor= >4nali)area metodelor de e0aluare= > Coordonarea pe propriile teritorii a proramelor E de asiurare a calit'"ii, orani)ate de Comisia

European'. irecti0a cadru sta%ileşte parametrii c?eie de estiune a polu'rii aerului pentru sectorul pri0at. În %a)a

directi0ei se 0or adopta noi standarde, care 0or 6nlocui directi0ele anterioare leate de dio$idul de sul şiparticule, plum% şi dio$id de a)ot.

e>a lunul unei perioade cuprinse 6ntre 18 p6n' la 15 ani se 0or sta%ili 0alori limit' optime pentru calitateaaerului, marinile de toleran"', procedurile de e0aluare şi cele leate de 6ntocmirea rapoartelor, pentrupoluan"i indi0iduali, prin intermediul unei serii de directi0e Diic'A.



&dat' determinate, 0alorile limit' şi cele de alert', 0a tre%ui e0aluat' calitatea aerului. Pentru)onele 6n care nu se 6ndeplinesc 0alorile limit' 0or tre%ui ela%orate planuri de ac"iune ale c'rorm'suri 0or tre%ui s' intere)e protec"ia aerului, apei şi a solului şi s' ie pre0')ute cu termenelimit' de conormare. Pu%licul tre%uie inormat c6nd se dep'şesc limitele de alert'.

.'. Emisiile provenite de la surse mobile #eisla"ia E pri0ind emisiile pro0enite de la surse mo%ile con"ine şi acte leislati0e prin care > se relementea)' reimul emisiilor pro0enite de la motoarele autoturismelor=

> se promo0ea)' Proramul 4uto>&il *propune standarde care s' ie impuse dup' anul /888+= > se relementea)' reimul emisiilor de la motoarele iesel pentru 0e?icule rele= > se relementea)' emisiile pro0enite de la motoarele instalate pe areate mo%ile= > se relementea)' emisiile de um pro0enite de la motoarele iesel ale 0e?iculelor şi

tractoarele aricole şi orestiere= >se solicit' introducerea testelor de omoloare a circula"iei pe drumurile pu%lice. .. Emisiile de compuşi organici volatili

irectiva &<N8NE! are ca scop controlul emisiilor de compuşi oranici 0olatili, emisii re)ultate dinstocarea produselor petroliere şi din distri%u"ia de la terminale la sta"iile de %en)in'.

irecti0a se aplic' opera"iilor, instala"iilor, 0e?iculelor care circul' pe drumurile pu%lice, trenurilor şina0elor care circul' pe apele interioare *utili)ate pentru stocarea şi tranportarea petrolului de laun terminal la altul sau de la un terminal la o sta"ie de petrol+.



.<. !onţinutul de plumb din benzină irectiva =5N'%6NEE! pri0ind con"inutul de plum% din %en)in' permite statelor mem%re s' reduc'con"inutul de plum% la 8,15 P%Jl c6t mai cur6nd posi%il. Con"inutul de %en)en nu tre%uie s' dep'şeasc'5G, nici 6n ca)ul %en)inei 'r' plum%, nici a celei cu plum%. În acest sens, %en)ina 'r' plum% tre%uieetic?etat' la pomp'.

W'rile au dreptul de a inter)ice comerciali)area %en)inei o%işnuite dac' aceasta nu 6ndeplineşte cireleoctanice prescrise. Pre0ederile acestei directi0e 0or i 6nlocuite 6ncep6nd din anul /888 de pre0ederiledirecti0ei pri0ind calitatea %en)inei şi a com%usti%ililor motoarelor iesel.

.5. !onţinutul de sul0 al combustibililor lic)izi

irectiva &N%'NEE! sta%ileşte limitele con"inutului de sul al com%usti%ililor pentru motoare iesel,precum şi a altor com%usti%ili lic?i)i şi a)oşi. Ea a ost amendat' prin directi0a 99J:/JEC. <.Pgomotul

rmare a Cartei 0er)i din 199, Comisia European' a ela%orate un nou cadru pentru politica de )omot,%a)at' pe 6mp'r"irea responsa%ilit'"ii 6ntre ni0elul E, na"ional şi local, inclu)6nd m'suri care s'

6m%un't'"easc' preci)ia şi standardi)area datelor in scopul 6m%un't'"irii coeren"ei dieritelor ac"iuni. 4cest document a condus la un set de m'suri compre?ensi0e care include

1. Crearea unei re"ele de e$per"i 6n )omot, care are misiunea de a asista Comisia 6n ela%orarea politiciide )omot.

/.irecti0a de )omot am%iental care are menirea de a solicita autorit'"ilor competente din 2tateleMem%re s' produc' ?'r"i strateice de )omot pe %a)a indicatorilor armoni)a"i, pentru a inormapu%licul despre e$punerea la )omot şi eectele sale şi de a 6ntocmi planuri de ac"iune care sa seadrese)e acestei pro%leme.

:. Re0i)uirea şi ela%orarea leisla"iei a E, cea care se reer' la sursele de )omot, cum ar i motoarele0e?icolelor, aerona0elor, materialului rulant şi urni)area suportului inanciar pentru dierite studii de)omot şi proiecte de cercetare.



<.%. 7egislaţia europeană privind zgomotul irectiva '666N%<NE!$transpus' prin Q.(. nr. 5:9J/88F> pri0ind )omotul emis de ec?ipamenteutili)ate 6n aer li%er .

Pe %a)a pre0ederilor articolului 95 al tratatului CEE şi conorm cu procedura stipulat' 6n articolul/51, directi0a intentionea)' s' armoni)e)e cerin"ele pentru emisiile de )omot aleec?ipamentului utili)at 6n e$terior pentru a pre0eni o%stacolele din calea li%erei circula"ii a acestuiec?ipament 6n cadrul pie"ei interne. irecti0a urm'reşte reducerea ni0elurilor de )omot pentru aprote;a s'n'tatea şi %un'starea cet'"enilor, mediul şi de asemenea inormarea pu%licului asupra

)omotului emis de acest ec?ipament. #copul directivei este reducerea emisiilor de )omot pentru toate tipurile de ec?ipament utili)at

6n e$terior la ni0elul celor mai %uni perormeri de pe pia"a, 6n dou' stadii, pentru a permiteproducatorilor neconorma"i de a adapta ec?ipamentul la noile 0alori limit'.

irectiva =8N5&<NEE!$transpus' prin O@ nr. <='N6%.6<.'66<> pri0ind sta%ilirea condi"iilor deintroducere pe pia"' a aparatelor electrocasnice 6n unc"ie de ni0elul )omotului transmis prin aer.

Pre0ederile Qot'r6rii se reer' la principiile enerale de pu%licare a inorma"iilor pri0ind )omotultransmis prin aer de aparatele electrocasnice, metodele enerale de m'surare, precum şim'surile de 0eriicare şi monitori)are ale acestuia. Pre0ederile Qot'r6rii nu se aplic'



>aparatelor, ec?ipamentelor sau maşinilor destinate e$clusi0 utili)'rii industriale sau proesionale= > aparatelor care s6nt p'r"i interante dintr>o cl'dire sau din instala"iile acesteia, cum ar i ec?ipamente de aercondi"ionat, de 6nc'l)ire şi 0entila"ie *cu e$cep"ia 0entilatoarelor de u) casnic, a ?otelor de %uc't'rie şi aparatelorde 6nc'l)ire de sine st't'toare+, ar)'toare cu com%usti%il lic?id pentru 6nc'l)ire central', pompe pentru

> sisteme de alimentare cu ap' şi sisteme de canali)are= > componentelor de ec?ipamente, cum ar i motoarele electrice= > aparatelor electroacustice. irectiva '66'N<&NE!$ pri0ind e0aluarea şi manaementul )omotului am%iental. #copul acestei irecti0e este acela de a deini o a%ordare comuna pentru a e0ita,

pre0eni sau reduce eectele d'unatoare, inclusi0 disconortul, pro0ocate de e$punerea la )omotul am%iental. Pentru aceasta, 0or i implementate proresi0 urmatoarele actiuni a+ determinarea e$punerii la )omotul am%iental, prin intocmirea "ărtilor de zgomot prin metode de e0aluare

comun' 2tatelor Mem%re= %+ asiurarea c' inorma"iile asupra )omotului am%iental şi eectele sale s6nt disponi%ile pu%licului= c+ adoptarea planurilor de actiune de c'tre 2tatele Mem%re, %a)ate pe re)ultatele din ?'rtile de )omot, pentru a

pre0eni şi reduce )omotul am%iental* unde ni0elele de e$punere pot a0ea eecte d'unatoare asupra s'n't'"iiumane şi pentru a p'stra calitatea )omotului am%iental+.

&%s. #eisla"ia na"ional' care relementea)' acti0itatea de protec"ie a )omotului este ormat' din urm'toareleacte normati0e

Q( :/1J/885 prin0ind e0aluarea şi estionarea )omotului am%iental, modiicat' şi completat' de Q( 7FJ/88F= &rdinul nr. 1-:8J/887 pentru apro%area (?idului pri0ind reali)area, anali)area şi e0aluarea ?'r"ilor strateice de

)omot.



5. (anagementul deşeurilor Creşterea producerii de deşeuri a determinat Comunitatea 6n a />a ;um'tate a anilor N78 s' 6nceap' s'de)0olte o serie de m'suri menite s' reduc' cantitatea de deşeuri produs' prin

> Îm%un't'"irea controlului 6n eliminarea de deşeuri= >Controlul transportului de deşeuri peste rani"ele na"ionale.

Prima relementare 6n domeniul Manaementul deşeurilor a ost directi0a cadru a deşeurilor din 1975 menit's'

> 4rmoni)e)e m'surile na"ionale pri0ind deşeurile= > Încura;e)e 2M s' 6ntocmeasc' planuri de manaement al deşeurilor=

> Pre0in' enerarea de deşeuri= > Încura;e)e reciclarea deşeurilor . 4u mai ost sta%ilite şi alte directi0e enerale pri0ind >eşeuri radioacti0e= >eşeuri petroliere= >M6lul de canali)are= >Transportul deşeurilor periculoase.

irecti0ele care au urmat se a$au pe

>Eliminarea deşeurilor speciice precum am%ala;ele, %ateriile şi acumulatoarele >eşeurile periculoase >Poluarea pro0enit' de la incineratoarele de deşeuri.

Recent E şi>a 6ndreptat aten"ia c'tre de)0oltarea unei strateii interate a produsului menit' s'



> Reduc' utili)area resurselor= >E0ite utili)area su%stan"elor periculoase= >Preluneasc' 0ia"a produsului= > !acilite)e reolosirea şi reciclarea . In acelaşi timp au ost luate 6n considerare propuneri menite s' > Reduc' cantitatea de deşeuri electrice şi electronice produse de consumatori > 2e ocupe de determinarea timpului de 0ia"' al 0e?iculelor. !tructura de ansamblu a unui regim eficace de management al deşeurilor este stabilită prin

3irectiva cadru privind deşeurile şi de 3irectiva privind deşeurile periculoase, care o completează# Aceste directive stabilesc cadrul pentru structurile de management al deşeurilor care au fost

suplimentate de două tipuri de directive fiică( - n prim rup care sta%ileşte cerin"ele pentru acordarea autori)a"iilor de unc"ionare a

acilit'"ilor de eliminare a deşeurilor= > n al doilea rup care sta%ileşte cerin"e pentru tipuri speciice de deşeuri, cum s6nt uleiurile,

am%ala;ele şi %ateriile. 5.%. irectiva cadru privind deşeurile

irectiva 15N<<'NEE! crea)' cadrul prin care statele mem%re pot controla eliminarea deşeurilor lani0el na"ional, conorm pre0ederilor anterioare. Ea a ost re0i)uit' 6n mod su%stan"ial 6n anul 1991* prin directi0ele 91J15JEEC şi 91J9/JEEC+, pentru a putea urni)a cadrul leal pentrumanaementul deşeurilor, 6n conormitate cu 2trateia Comisiei pentru estiunea deşeurilor*19-9+.oul cadru sta%ileşte pre0ederi pentru



>4doptarea unor terminoloii şi a unor deini"ii comune pentru deşeuri, 6n %a)a unuidocument ela%orat de &CE= >Încura;area pre0enirii şi reducerii cantit'"ii de deşeuri şi a periculo)it'"ii acestora 6n

statele mem%re, prin promo0area te?noloiilor curate, a 6m%un't'"irii te?nice aproduselor şi a metodelor de eliminare, recuperarea deşeurilor şi utili)area lor camaterie prim' secundar' pentru producerea de enerie=

>Inter)icerea elimin'rilor necontrolate de deşeuri=

>Îniin"area unei re"ele interate şi adec0ate de instala"ii de eliminare a deşeurilor,prin cooperarea dintre statele mem%re, "in6nd seama de disponi%ilitatea celei maiadec0ate te?noloii care nu solicit' costuri e$cesi0e.

4utorit'"ile competente tre%uie s' ela%ore)e planuri de manaement al deşeurilor,care s' pre0ad' deşeurile ce urmea)' a i recuperate sau eliminate, cerin"elete?nice, pre0ederi speciale pentru anumite tipuri de deşeuri, amplasamente şiinstala"ii adec0ate pentru eliminare a acestora.

lanurile pot pre0edea persoanele responsa%ile, costurile implicate şi m'surile care

s' 6ncura;e)e colectarea, sortarea şi tratarea deşeurilor. Autorităţile competente conorm irecti0ei constituie autorit'"ile 6mputernicite s' acorde autori)a"ii pentru 6niin"area unit'"ilor care eectuea)' opera"ii de eliminare şi recuperare .

În conormitate cu principiul Dpoluatorul pl'teşteA, costul elimin'rii deşeurilor tre%uie suportat dede"in'tor sau de de"in'torul anterior al deşeurilor .



5./. eşeurile periculoase Principalul scop al directivei &%N8=&NEE! a ost acela de a ormula o deini"ie comun' a deşeurilorpericuloase şi care sa permita o mai mare armoni)are a manaementului acestor deşeuri. irecti0aeste 6nso"it' de lista deşeurilor periculoase, constituien"ii şi propriet'"ile care le ac s' ie periculoase.&rani)a"iile care reali)ea)' eliminarea propriilor deşeuri tre%uie s' dispun' de licen"' 6n acest sens.

Planurile de manaement al deşeurilor periculoase tre%uie pu%licate de autorit'"ile competente, ieca parte component' a planului eneral de manaement al deşeurilor *6n conormitate cu directi0a75JFF/JEEC+, ie separat.

2tatele mem%re tre%uie s' solicite

> Înreistrarea şi identiicarea iec'rui amplasament la care se li0rea)' deşeuri periculoase= > 4m%alarea şi etic?etarea 6n conormitate cu standardele CE şi a celor interna"ionale, pentru

colectarea, transportul şi stocarea temporar' a deşeurilor periculoase. 5.:. Transportul deşeurilor

Reulamentul /59J9:JEEC pri0ind supra0e?erea şi controlul transportului de deşeuri 6n cadrul, c'treşi dinspre CE sta%ileşte un sistem pentru controlul transportului deşeurilor care implementea)'Con0en"ia de la Basel, eci)ia Consiliului &CE pri0ind transportul transrontier' al deşeurilor şiCon0en"ia de la #ome.

În timp ce Con0en"ia de la Basel se reer' numai la transportul transrontier' al deşeurilorpericuloase, reulamentul /59J9:JEEC acoper' şi transportul deşeurilor o%işnuite. Prin reulamentse introduc reimuri separate pentru transportul eectuat 6n cadrul E, importuri, e$porturi şi tran)it.

Cerin"ele dierite depind de 6ncadrarea deşeurilor pe una dintre listele D0er)iA, Dal%eneA sau DroşiiA. Întermeni enerali, se poate spune c' listele al%en' şi roşie con"in su%stan"e periculoase, iar cea0erde deşeuri lipsite de periculo)itate .



4ceste liste constituie re)ultatul lucr'rilor ela%orate de &CE. in compararea celor trei listeintroduse prin reulament, pe de o parte cu cataloul european al deşeurilor conorm, directi0eicadru pri0ind deşeurile şi, pe de alt' parte, cu #ista deşeurilor periculoase conorm irecti0eipri0ind deşeurile periculoase se constat' structura lor dierit'.

Cele trei liste introduse prin reulamentul /59J9:JEEC au ost ela%orate pentru a ser0i unui scopdierit a"' de cel al Cataloului european al deşeurilor sau a #istei deşeurilor periculoase, 6nsc?im% toate listele tre%uie aplicate 6n interalitate.

5.<. ;nstalaţii pentru eliminarea deşeurilor 5.<.%. ;ncinerarea deşeurilor periculoase irectiva &<N81NEE! este o directi0' Diic'A a directi0ei cadru pri0ind deşeurile. 2tatele mem%re

tre%uie s' sta%ileac' şi s' impun' condi"ii de unc"ionare şi 0alori pentru limitele de emisie pentrucentralele de incinerare a deşeurilor periculoase, prin intermediul permiselor. Conorm directi0eicadru pri0ind deşeurile, permisul este acordat numai dac' centrala de incinerare esteproiectat',ec?ipat' şi unc"ionea)' 6n maniera 6n care s6nt 6ndeplinite cerin"ele reeritoare lapre0enirea polu'rii mediului, 6n termenii limitelor de emisie şi ai cerin"elor de control manaerial.

Centralele de incinerare a deşeurilor periculoase unc"ionea)' pentru a atine cel mai 6nalt ni0elposi%il de incinerare.

Permisele tre%uie s' con"in' liste pri0ind tipurile şi cantit'"ile de deşeuri periculoase care s6ntincinerate, operatorii centralei tre%uie s' primeasc' o descriere complet' a oric'rui deşeu 6naintede a accepta recep"ionarea acestuia.

E0acu'rile de ape u)ate s6nt, de asemenea, supuse procesului de autori)are. 4mplasamentelecentralelor de incinerare s6nt supuse irecti0ei -8J-JEEC pri0ind apa su%teran'. ep'şirealimitelor de emisie tre%uie notiicat' 'r' 6nt6r)iere autorit'"ii competente şi poate a0ea dreptconsecin"' reducerea proceselor de incinerare sau c?iar 6nc?iderea centralei.



5.<.'. ;ncinerarea deşeurilor în instalaţii noi şi e"istentePentru incineratoarele de deşeuri municipale, directivele =&N8&NEE! şi =&N<'&NEE! aplic' seturiparalele de cerin"e de autori)are şi restric"ii de unc"ionare at6t pentru instala"iile noi, c6t şi pentru celee$istente. Ele repre)int' directi0e Diic'A ale irecti0ei -FJ:8JEEC pri0ind com%aterea polu'rii aeruluide c'tre centralele industriale.

4ceste directi0e relementea)' autori)area, proiectarea ec?iparea, unc"ionarea şi 6ntocmirea derapoarte pentru centralele de incinerare a deşeurilor municipale. oile centrale s6nt considerate a icele pentru care autori)a"ia de unc"ionare a ost acordat' 6ncep6nd cu 1 decem%rie 1998.26nt e$cluse centralele utili)ate pentru incinerarea n'molurilor de canali)are, deşeurile c?imice, to$ice

şi periculoase, deşeurilor spitaliceşti sau a altor tipuri de deşeuri speciale, c?iar dac' aceste centraleincinere)' şi deşeuri municipale, deoarece astel de incineratoare s6nt supuse unor relement'ri maistricte, con"inute 6n directi0a pri0ind incinerarea deşeurilor periculoase.

În unc"ie de capacitatea nominal' a centralei de incinerare, s6nt sta%ilite trei ni0eluri de 0alori limit'pentru emisii, pra, anumite com%ina"ii de metale rele, acid clor?idric, acid luoridric şi dio$id de sul.26nt, de asemenea, pre0')ute 0alori limit' şi prorame de 6m%un't'"ire treptat' pentru incineratoarelede deşeuri municipale e$istente, cu sta%ilirea clar' a inter0alului de timp necesar pentru conormare.

irecti0ele sta%ilesc deasemenea cerin"e e$tinse pentru monitori)are, inspec"ie şi 6ntocmire derapoarte pentru operatorii acestui tip de centrale. Inorma"iile pri0ind solicitarea autori)a"iei de

unc"ionare şi cerin"ele pri0ind re)ultatele monitori)'rii tre%uie s' ie disponi%ile pu%licului. 5.<.. irectiva privind depozitarea în gropi de deşeuri 4ceast' directi0' impune tratarea tuturor deşeurilor anterior depo)it'rii. epo)itarea com%inat',respecti0 amestecarea deşeurilor periculoase cu cele municipale 6n aceeaşi roap' 0a tre%uieliminat'.



Pre"urile pentru depo)itarea 6n ?alde tre%uie s' acopere costurile de 6nc?idere a amplasamentelor ropii,pe cele de manaement şi pe cele necesare pentru o perioad' de cel pu"in 58 de ani pentrumonitori)area amplasamentului ulterior 6nc?iderii acestuia.

Pentru reducerea emisiilor totale de metan la ni0elul E directi0a are ca scop şi reducerea cantit'"ii dedeşeuri %ioderada%ile trimise c'tre ?alde= suplimentar, metanul pro0enit at6t din ropile e$istente, c6tşi din cele noi, tre%uie colectat şi utili)at sau ars.

5.5. Tipuri de deşeuri #eisla"ia E mai cuprinde o serie de acte leislatie care introduc cerin"e şi pre0ederi pri0ind epo)itarea uleiurilor u)ate=

eşeurile de dio$id de titan= Eliminarea %ienililor şi trienililor policlorura"i= 'molurile utili)ate 6n aricultur'=

Bateriile şi acumulatorii care con"in su%stan"e periculoase= 4m%ala;ele şi am%alarea deşeurilor. 8. !alitatea apei Proramul E pri0ind controlul polu'rii apei este unul dintre cele mai 0ec?i semente ale politicii de

mediu a E şi punctul central al celui mai mare oranism leislati0 p6n' 6n pre)ent

Peste 1G din noile lei Peste 18G din toate leile

#eisla"ia pri0ind apa a ost moti0at' 6n principal de ri;a pentru s'n'tatea pu%lic' şi s>a %a)at pesta%ilirea o%iecti0elor de calitate a apei pentru apa de %'ut şi mena;ere.

Prima lee E a ost adoptat' 6n 197: şi se reerea la %ioderada%ilitatea deteren"ilor, apoi 6n 1975 şi197 au mai ost adoptate dou' directi0e directi0a apei de supraa"' şi directi0a apei mena;ere.



irecti0a din 197 despre de0ersarea su%stan"elor periculoase 6n apele din interiorul "'rii, de coast'şi teritoriale a0ea ca scop, mai dera%' prote;area mediului ac0atic dec6t s'n'tatea oamenilor. irecti0a din 197 a ost urmat' de alte c6te0a lei reeritoare la > &%iecti0e pentru calitatea apei de %'ut= > Calitatea apei care ar putea aecta peştii de ap' dulce, crustaceele = > !i$area de limite la emisiile industriilor de ?6rtie şi prelucrarea t'i"eilor de secl' de )a?'r şi dio$id

de titan şi nitrat din aricultur' . În 199 o conerin"' pe tema apei a conirmat şi a conclu)ionat c' politica apei E este

ramentat' şi este necesar' o nou' directi0' pentru re"eaua de ap' care s' pun' la un loc, 6ntr>unsinur sistem, toate cerin"ele pentru manaementul calit'"ii apei. omeniul apelor este unul dintre cele mai cuprin)'tor relementate domenii ale leisla"iei E.

Ca urmare a unor discu"ii e$tinse la ni0elul statelor mem%re şi la ni0el comunitar, a de0enit din ce 6n ce mai clar c' o protec"ie eicient' a apelor nu se poate reali)a dec6t printr>o a%ordarecom%inat', care s' 6m%ine leisla"ia pri0ind standardele de calitate a apelor cu leisla"ia pri0ind0alorile limitelor de emisie. 4ceast' a%ordare com%inat' este de asemenea, conorm' cuurm'toarele principii

> Principiul precau"iei=

> Principiul rectiic'rii la surs', ca o prioritrate, a pau%elor enerate asupra mediului= > Principiul lu'rii 6n considerare a condi"iilor de mediu dierite, e$istente 6n di0erse reiuni. 8.%. irectiva cadru pentru apă 2copul acestei directi0e este acela de a sta%ili cadrul necesar reali)'rii o%iecti0elor unei politici

dura%ile 6n domeniul apelor, cum s6nt > 4siurarea unei aliment'ri adec0ate cu ap' pota%il'=



>4siurarea unei aliment'ri adec0ate cu ap' pentru alte cerin"e economice= >Protec"ia apelor= >Reducerea impactului dea0ora%il al inunda"iilor şi al secetei. &%iecti0ul de mediu al directi0ei este acela de a reali)a, cel t6r)iu p6n' 6n anul /818, o Dstare %un'A a

tuturor apelor su%terane şi de supraa"'. În acest scop, sta%ileşte pre0ederi pri0ind >Ela%orara planurilor de manaement la ni0el %a)inal, %a)ate pe e0aluarea caracteristicilor %a)inelor= > Monitori)area st'rii apelor de supraa"' şi su%terane=

>einirea o%iecti0elor de calitate= $ Ela%orarea unor prorame de m'suri pentru reali)area o%iecti0elor deinite. Proramul de m'suri tre%uie s' urme)e a%ordarea com%inat' men"ionat', prin sta%ilirea 0alorilor

limitelor de emisie şi a standardelor de calitate a apelor. În acest conte$t, tre%uie asiurat' implementarea interal' a leisla"iei E pri0ind limitele de emisie,

cum ar i directi0ele pri0ind > Tratarea apelor u)ate ur%ane= > Interarea Pre0enirii Polu'rii şi a Controlului polu'rii *IPPC+= > itra"ii= > Protec"ia produselor industriale= >2u%stan"ele periculoase. 2uplimentar, tre%uie asiurat' conormarea cu standardele de calitate a apelor şi cu alte relement'ri

E rele0ante din domeniul apelor. Mai mult, statele mem%re 0or tre%ui s' asiure aptul c' ser0iciileurni)ate utili)atorilor de ap' s6nt pl'tite la pre"ul interal asociat costului remedierii *6n principal pre"uripentru alimentarea cu ap' şi colectarea şi tratarea apelor u)ate+.



Proramul de m'suri tre%uie s' se %a)e)e pe 6ntreaa leisla"ie rele0ant' din domeniul apelor, ie eacomunitar', na"ional' sau reional' şi tre%uie s' capete putere de lee. #eisla"ia E 6n domeniul apelor mai con"ine > irecti0a pri0ind apele u)ate ur%ane *91J/71JEEC+. > irecti0a pri0ind nitra"ii pro0eni"i din surse aricole *91J7JEEC+. > irecti0a pri0ind e0acu'rile de su%stan"e periculoase *7JFFJEEC+. > irecti0a pri0ind apa pota%il' *-8J77-JEEC+. >irecti0a pri0ind e$trac"ia de ap' pota%il' din surse de ap' de supraa"' *75JFF8JEEC+.

>irecti0ele pri0ind peştii şi crustaceele *7-J59JEEC şi 79J9/:JEEC+. >irecti0a pri0ind apele su%terane *-8J-JEEC+. >irecti0a pri0ind apele destinate sc'ldatului *7J18JEEC+. >u toate leile de mediu ale E s6nt a$ate pe aspecteJpro%leme particulare. E$ist' :8 de lei care au ost apro%ate pentru a se ocupa de aspecte mai lari cum ar i

manaementul ecoloic şi sc?ema de audit *EM42+ care este o sc?em' 0oluntar' menit' s'promo0e)e utili)area de c'tre industrie a sistemelor de manaement de mediu şi auditare.

<.1. !ontrolul poluării industriale şi managementul riscului

irecti0ele şi reulamentele acestui domeniu acoper' trei su%domenii principale 1. Controlul emisiilor industriale= /.Controlul riscului accidentelor ma;ore= :. 4uditul de mediu şi etic?etarea ecoloic' &eco-labelling'# 2rimul subdomeniu cuprinde directiele carte sta%ilesc cerin"ele necesare autori)'rii unc"ion'rii unor

anumite acilit'"i industriale, cum ar i controlul eli%er'rii emisiilor 6n aer sau ap'.



4cestea includ > irecti0a pri0ind interarea pre0enirii polu'rii şi a controlului polu'rii *Interated PollutionPre0ention and Control IPPC+ 9J1JEEC=

>irecti0a pri0ind emisiile de la marile centrale cu ardere --J89JEEC care acoper' emisiile dedio$id de sul, o$i)i de a)ot şi particule, sta%ilind "inte pentru reducerea emisiilor totale 6n iecarestat mem%ru=

>irecti0a pri0ind poluarea aerului de la unit'"ile industriale -FJ:8JEEC > o directi0' cadru care0a i 6nlocuit' 6n /887 cu irecti0a IPPC, cu o ser' de cuprindere mult mai lar'.

Al doilea subdomeniu include irecti0a D2e0esoA 9J-/JEC, care poart' denumirea unui oraş dinItalia, care a ost locul unui accident ma;or de eli%erare de a)e to$ice. 4ceast' directi0', care aconstituit un model pentru o leisla"ie similar' 6n aara Europei, solicit' operatorilor unit'"ilorindustriale s' identiice pericolele de accidente ma;ore şi s' ia m'suri de control şi de limitare aeectelor acestora. irecti0a a 6nlocuit 6n anul 1999 directi0a anterioar' -/JJ581JEEC.

Al treilea subdomeniu include reulamentele pri0ind EM42 *Eco>Manaement and 4udit2c?eme+ 1-:J9:JEEC şi pri0ind etic?etarea ecoloic' *eco>la%ellin+ --8J9/JEEC=

Reulamentul EM42 6ncura;ea)' participarea 0oluntar' a unit'"ilor industriale la creareasistemelor interne de manaement de mediu şi ela%orarea proramelor de audit, care constituie

mi;loace de perec"ionare a perorman"ei lor 6n raport cu mediul. Reulamentul pri0ind etic?etarea ecoloic' introduce o sc?em' de acordare a etic?etelorecoloice 6n E şi are ca scop promo0area conceperii, produc"iei, maretin>ului şi olosiriiproduselor care au un impact redus asupra mediului pe 6ntreaa durat' a ciclului lor de 0ia"'.Etic?etarea ecoloic' urni)ea)' inorma"ii consumatorilor cu pri0ire la impactul produselorasupra mediului.



1.%. ;22! 2copul directi0ei este asiurarea pre0enirii şi a controlului polu'rii pro0enite dintr>o am' 0ariat'de acti0it'"i, prin introducerea unor m'suri pri0ind deşeurile, pentru a a;une la un 6nalt ni0el deprotec"ie a mediului 6n ansam%lul s'u.

Toate acti0it'"ile acoperite de directi0' necesit' o%"inerea unei autori)a"ii. 2tatele mem%re poteli%era o unic' autori)a"ie pentru e0acu'rile 6n aer, ap' şi pentru deşeurile pro0enite de laacilit'"ile industriale sau pot eli%era mai multe permise, care s6nt interate printr>o procedur' decooperare 6n care s6nt implicate mai multe autorit'"i cu competen"a de a acorda autori)a"ii.

2tatele mem%re s6nt o%liate s' solicite 6n autori)a"ia de mediu limite de emisie şi s' se asiurede aptul c' permisele con"in m'suri destinate asiur'rii urm'toarelor cerin"e undamentale

> 26nt luate toate m'surile adec0ate de pre0enire a polu'rii, 6n special prin aplicarea celor mai%une te?nici disponi%ile *B4T Best a0aila%le tec?niSues+=

> u este pro0ocat' o poluare semniicati0'= > Este e0itat' producerea de deşeuri. 4tunci c6nd se produc deşeuri, acestea tre%uie recuperate,

sau, dac' acest lucru nu este posi%il su% aspect te?nic sau economic, eliminarea inal' tre%uies' se ac' cu e0itarea sau reducerea oric'rui impact asupra mediului.

$ Eneria este eicient utili)at'.

> 26nt luate m'surile necesare pentru a pre0eni accidentele şi pentru a limita consecin"eleacestora. > 26nt luate m'surile necesare pentru 6ncetarea anumitor acti0it'"i, pentru e0itarea oric'rui risc de

poluare şi pentru a aduce unitatea la o stare de unc"ionare satis'c'toare. În particular, permisele tre%uie s' includ' limite de emisie %a)ate pe B4T, lu6nd 6n considerare

poten"ialul de transer al polu'rii de la un mediu receptor la altul.



Tre%uie speciicate, de asemenea, şi alte pre0ederi pentru prote;area solului şi a apei su%terane şide manaement al deşeurilor. 2uplimentar, permisele tre%uie s' con"in' pre0ederi pentrupre0enirea 0iol'rii oric'rui standard de calitate a mediului.

4ceste pre0ederi se aplic' tuturor instala"iilor noi, 6ncep6nd din luna octom%rie 1999, iar instala"iilee$istente din luna octom%rie /887.

4utorit'"ile tre%uie s' reconsidere periodic şi atunci c6nd consider' necesar s' reactuali)e)econdi"iile de acordare a permiselor.

Pe %a)a datelor urni)ate de statele mem%re, Comisia a pu%licat un in0entar al principalelor surseşi a principalelor emisii.

1.'. 2oluarea aerului din surse industriale irectiva =<N86NEE! pri0ind com%aterea polu'rii aerului din surse industriale este o directi0'

cadru, care 6n anul /887 a ost 6nlocuit' de irecti0a IPPC. 2tatele mem%re tre%uie s' asiure c'tipurile de 6ntreprinderi industriale listate 6n 4ne$a I o%"in autori)a"ia de la autorit'"ile competentena"ionale sau reionale, 6nainte de a 6ncepe unc"ionarea sau 6nainte de a reali)a modiic'ri lani0elul a%ricii.

&%s. 26nt e$ceptate de la aplicarea directi0ei 6ntreprinderile industriale alate 6n slu;%a ap'r'riina"ionale.

4utori)a"ia poate i eli%erat' numai dac' $ 2>au luat toate m'surile adec0ate pentru com%aterea polu'rii aerului, inclu)6nd aplicarea Dcelei

mai %une te?noloii disponi%ile, care nu implic' costuri e$cesi0eA *B4TEEC Best 40aila%leTec?nolo ot Entailin E$cessi0e Cost+=

> !unc"ionarea 6ntreprinderii industriale nu 0a produce o poluare semniicati0' a aerului, 6n specialcu su%stan"ele listate 6n 4ne$a II a directi0ei=



> ici una dintre 0alorile limitelor de emisie aplica%ile nu este dep'şit'= > 26nt luate 6n considerare toate limitele aplica%ile de calitate a aerului. Cererile de autori)are şi deci)iile autorit'"ilor competente tre%uie s' ie disponi%ile pu%licului şi

altor state mem%re, 6n cadrul rela"iilor lor %ilaterale. 2tatele mem%re tre%uie s'>şi monitori)e)e emisiile de la 6ntreprinderile industriale şi s' le impun'

condi"ii de conormare cu pre0ederile leale, "in6nd seama de situa"ia economic' a 6ntreprinderi.Ele tre%uie s' adopte politici pentru a asiura aptul c' 6ntreprinderile e$istente, cuprinse 6n 4ne$a I 0or introduce radual cea mai %un' te?noloie disponi%il'. 4ceste 6ntreprinderi potadopta pre0ederi mai stricte dec6t cele pre0')ute prin relement'rile leale.

1.. (arile centrale cu ardereirectiva ==N86&NEE! pri0ind limitarea emisiilor 6n aer a anumitor poluan"i pro0eni"i de la marilecentrale cu ardere a ost prima directi0' adoptat' su% directi0a cadru -FJ:8JEEC pri0indcom%aterea polu'rii aerului de c'tre centralele industriale= se aplic' centralelor cu ardere pentruproducerea eneriei cu o putere mai mare sau eal' cu 58 M]. &%iecti0ul acestei directi0e esteacela de a reduce emisiile de dio$id de sul, no$e şi pra de la centralele e$istente şi de aintroduce limite de emisie stricte pentru noile centrale.

ac' este pro%a%il ca o central' nou' s' ai%' un impact semniicati0 asupra mediului dintr>o alt'"ar', statul mem%ru 6n care se construieşte centrala tre%uie s' se consulte cu statul aectat, 6nconormitate cu pre0ederile directi0ei -5J::7JEEC pri0ind e0aluarea eectelor anumitor proiectepu%lice sau pri0ate asupra mediului, amendat' prin irectiva &1N%%NE! *leisla"ia ori)ontal'+.



1.<. Emisiile industriale de compuşi organici volatili&%iecti0ul directi0ei este acela de a reduce emisiile de Compuşi &ranici Oolatili *C&O+ pro0eni"i de lasurse sta"ionare şi ca urmare de a reduce o)onul troposeric. Pentru /8 de tipuri principale de acti0it'"icare utili)ea)' sol0en"i se doreşte ca aceast' reducere s' a;un' 6n anul /818 la cel pu"in 58G,comparati0 cu ni0elul anului 1998.

Pentru iecare dintre aceste sectoare industriale se deinesc "inte de reducere a emisiilor, prinintroducerea 0alorilor limit' a emisiilor, care pot i atinse ie prin utili)area unor te?noloii adec0ate dereducere a polu'rii, ie prin utili)area unor 6nlocuitori pentru sol0en"i.

2tatele mem%re au op"iunea de a ela%ora şi implementa un plan na"ional alternati0, prin care s' a;un'

la aceeaşi reducere. 1.5. irectiva H#eveso privind controlul riscului accidentelor majore in anul 1999, directi0a 9J-/JEC pri0ind controlul riscului accidentelor ma;ore care implic' su%stan"e

periculoase a 6nlocuit 0ec?ea directi0' D2e0esoA -/J581JEEC, care a ost ela%orat' 6n urmaaccidentului sur0enit 6n 197 6n Italia. irecti0a din 19-/ con"inea un set de o%lia"ii at6t pentruoperatorii 6ntreprinderilor industriale, c6t şi pentru autorit'"ile na"ionale.

&%iecti0ul Comisiei Europene a ost acela de a identiica şi controla riscurile accidentelor ma;ore lainstala"ile industriale. oua directi0' D2e0eso IIA are o ser' de cuprindere mai lar' şi mai simpliicat',accentu6nd importan"a manaementului siuran"ei şi a pre0ederilor pri0ind planurile 6n ca) de uren"',

o%lia"ii impuse operatorilor anumitor 6ntreprinderi industriale. 26nt reimpuse pre0ederile pri0ind inspec"ia şi controlul reali)at de autorit'"ile competente, dar seintroduce de asemenea o nou' pre0edere prin care autorit'"ile responsa%ile s6nt o%liate s' ia 6nconsiderare o%iecti0ele directi0ei 6n planiicarea utili)'rii terenurilor.

Încadrarea unui amplasament ca iind su% inciden"a directi0ei D2e0eso IIA se ace 6n %a)a determin'riipre)en"ei su%stan"elor periculoase speciicate, 6n cantit'"i suicient de mari pentru a putea crea risculunui accident ma;or. Instala"iile alate su% inciden"a directi0ei şi amplasate



aproape una de alta tre%uie coordonate pentru e0itarea şi pre0enirea apari"iei unor eecte de tipDdominoA, cum ar i incendiile ap'rute la o instala"ie, incendii care se r'sp6ndesc ulterior la alteinstala"ii.

Pentru 6m%un't'"irea siuran"ei şi reducerea riscurilor datorate erorilor umane, operatoriiintala"iilor industriale 6n cau)' 0or tre%ui s' ela%ore)e o politic' pentru pre0enirea accidentelorma;ore şi pentru introducerea unui sistem de manaement al siuran"ei.

&peratorii tre%uie s' ela%ore)e un raport pri0ind siuran"a şi un plan intern pentru ca)uri de

uren"'. e asemenea, e$ist' pre0ederi reeritoare la cooperarea e$tern', pre0enirea sau reac"ia 6n ca) de accidente ma;ore. 2tatele mem%re tre%uie s' inter)ic' utili)area instala"iilor industriale, atunci c6nd m'surile de

pre0enire şi reducere a riscului luate de operator pre)int' deicien"e serioase şi atunci c6ndoperatorii nu 6naintea)' inorma"iile solicitate autorit'"ii competente 6ntr>un inter0al de timpre)ona%il 2e 6nt'reşte totodat' accesul pu%lic la inorma"ii.

1. 8. E(A#

Test



1.Ce 6n"elee"i prn @4cSuis>ul comunitarAV /.Enumera"i cele patru direc"ii acoperite de leisla"ia E 6n domeniul mediului. :.Ce se 6n"elee prin @leisla"ie ori)ontal'AV F.iscuta"i succint */>: ra)e+ una din cele trei directi0e cadru din cateoria leisla"iei

ori)ontale. 5.Ce pre0ede actualul cadru leislati0 pri0ind manaementul deşeurilorV .Pre)enta"i cele patru o%iecti0e ale politicii dura%ile 6n domeniul apelor.

2ARTEA A ;; A2G7;T;!; Q; #TRATE@;; E (E;U 3? RG(?;A



2G7;T;!; Q; #TRATE@;; E (E;U 3? RG(?;A

2G7;T;!A E (E;U 3? RG(?;A %.Aspecte generale 2e poate a0ansa ca deini"ie pentru strategia de protecţia mediului totalitatea acţiunilor şi măsurilor

politice, economice, te"nice şi sociale destinate conservării şi dezvoltării resurselor naturale şi menţineriicalităţii factorilor de mediu la un nivel acceptabil şi pentru generaţiile viitoare .

!trategia protecţiei mediului tre%uie 6ndit' ast')i 6n alternati0a acceptat' de tot mai multe u0erne,c' men"inerea ec?ili%rului ecoloic pe plan local, reional sau lo%al este mai important' dec6t scopurilepoliticii social>economice.

e la 6nceput tre%uie preci)at c' strategia de protecţia mediului adoptată, conceptele şi instrumentele

însuşite 6şi do0edesc eicien"a 6n m'sura 6n care se reuşeşte Men"inerea calit'"ii s'n't'"ii umane= Men"inerea calit'"ii tuturor 0alorilor speciice naturii. 26nt mai multe considerente care au impus ela%orarea unor strateii de protec"ia mediului. 4mintim

c6te0a dintre acestea Înlocuirea sistemului de ac"iuni 6nt6mpl'toare, oca)ionale cu ac"iuni proramatice şi coerente de

protec"ia mediului= Eliminarea unor contradic"ii interne care indicau, pe de o parte necesitatea lu'rii unor m'suri de

protec"ia mediului, iar pe de alt' parte reducerea acestor m'suri=

Ela%orarea, implementarea şi e0aluarea politicii de mediu pe etape, astel 6nc6t s' ie posi%il'ree0aluarea eicien"ei iec'rei etape=

4doptarea planurilor de ac"iune şi de implementare la scar' de timp *pe termen scurt, mediu sau lun+= 4leerea şi ormarea unui personal adec0at, 6n unc"ie de etap' şi ac"iune= Controlul aplic'rii riuroase a m'surilor sta%ilite conorm acordurilor autori)a"iilor, normelor şi altor

cerin"e leale.



În ela%orarea unei strateii coerente şi eiciente de protec"ie a mediului tre%uie parcurseurm'toarele etape Cunoaşterea 6n detaliu a premiselor la ni0el na"ional sau local= aici tre%uie a0ute 6n 0edere

resursele naturale disponi%ile, starea actorilor de mediu la momentul de reerin"', e$isten"asurselor de poluare=

Condi"ionalit'"i, 0oin"a politic' a actorilor de deci)ie de a da aten"ie corespun)'toare protec"ieimediului, o%lia"iile ce re0in din tratatele şi con0en"iile interna"ionale=

emararea unor ac"iuni premer'toare ela%or'rii strateiei pentru i$area corect' a cadrului deac"iune= se pot cita 6n acest sens econo)area teritoriului, monitorinul mediului, sta%ilirea ariilorprote;ate=

Ela%orarea setului de concepte, principii şi instrumente, care s' stea la %a)a tuturor m'surilorconcrete, ce se 0or include 6n Planurile 2trateice de 4c"iune şi de Implementare=

!i$area o%iecti0elor 6n timp şi spa"iu, care s' permit' alinierea RomKniei la e$ien"ele Comunit'"iieuropene, 6ntr>un ori)ont de timp pre0i)i%il=

Ela%orarea Planului 2trateic de 4c"iune a"ional şi a Planurilor de Implementare.



'. Evolutia politicii de mediu în RomDnia În RomKnia, protec"ia mediului a ap'rut ca un domeniu de sine st't'tor al politicilor na"ionale 6n anul%&&6, c6nd a ost 6niin"at pentru prima dat' ostul Minister al Mediului = 6n %&&' a ost ela%orat primuldocument oicial ce sta%ileşte o%iecti0ele na"ionale 6n domeniu @!trategia 0aţională de rotecţiaMediului A, reactuali)at' 6n %&&8 şi 6n '66'. 2trateia este structurat' 6n dou' p'r"i

> o trecere 6n re0ist' a principalelor resurse naturale, elemente pri0ind starea economic' şi calitateaactorilor de mediu=

> strateia propriu>)is', adic' principiile enerale de protec"ie a mediului, priorit'"ile, o%iecti0ele petermen scurt, mediu şi lun.

Înc' din %&&8 se poate o%ser0a o adec0are a strateiei na"ionale cu cea comunitar' 6n ceea cepri0eşte principiile, priorit'"ile şi o%iecti0ele. 4stel, principiile urm'rite s6nt > conser0area şi 6m%un't'"irea condi"iilor de s'n'tate a oamenilor= > de)0oltarea dura%il'= > pre0enirea polu'rii= > conser0area %iodi0ersit'"ii= > conser0area moştenirii culturale şi istorice= > principiul @poluatorul pl'teşteA=

> stimularea acti0it'"ii de redresare a mediului *prin acordarea de su%0en"ii, creditecu do%6nd' mic',etc.+. !trategiei 0aţionale de rotecţia Mediului i se adau', 6n anul /88/, @!trategia 0aţională de

2estionare a 3eşeurilor A, ce r'spunde unei ne0oi presante 6n acest domeniu şi care a ost pentruprima dat' adresat' 6n anul /888= acest lucru s>a 'cut prin transpunerea irecti0ei Cadru pri0inddeşeurile no. 75JFF/JEEC, preluat' 6n leisla"ia leisla"ia romKn' prin &rdonan"a de ren"' a(u0ernului nr. 7-J/888, apro%at' şi completat' 6n /881 prin #eea F/J/881.



Etapele de de)0oltare a strateiei constau 6n anali)a situa"iei e$istente, identiicarea pro%lemelor, sta%ilireao%iecti0elor strateice, e0aluarea op"iunilor de atinere a o%iecti0elor şi ela%orarea unui @Plan a"ional de(estionare a eşeurilorA.

4cest plan, ela%orat de un rup de lucru ormat din repre)entan"i ai industriei, ministerelor implicate, &(>urilor şi ICIM , cuprinde dou' p'r"i distincte 1. ac"iuni cu caracter eneral identiic' tipurile de ac"iuni necesare implement'rii strateiei, precum şi entit'"ile

responsa%ile, termenele de reali)are, costurile estimate şi posi%ilele surse de inan"are= /. proiecte cu caracter concret se adresea)' unor o%iecti0e la ni0el local, propuse din teritoriu. În luna iunie /88, cu oca)ia reuniunii Consiliului de mediu, a ost adoptat' #trategia Tematică pentru (ediul

Urban. 4ceast' strateie tematic' a ost ela%orat' 6n %a)a pre0ederilor celui de>al >lea Proram de 4c"iune

pentru Mediu şi urm'reşte 6m%un't'"irea perorman"elor de mediu la ni0elul oraşelor europene.. Gbiectivele politicii de mediu din RomDnia &%iecti0ul strateiei este de a spri;ini statele mem%re, precum şi autorit'"ile locale şi reionale 6n implementarea

politicilor şi leisla"iei de mediu. &%iecti0ul principal al politicii de mediu a RomKniei pentru perioada /887>/81: este reducerea decala;elor a"' de

statele mem%re ale E 6n ceea ce pri0eşte de)0oltarea dura%il' şi protec"ia mediului. Pentru atinerea acestui o%iecti0, se au 6n 0edere urm'toarele direc"ii de ac"iune

> Promo0area in0esti"iilor de capital auto?ton şi comunitar pentru reali)area m'surilor şi lucr'rilor de protec"iea mediului=

> Protec"ia şi 6m%un't'"irea %iodi0ersit'"ii şi a patrimoniului natural prin spri;inirea manaementului ariilor prote;ate,inclusi0 prin implementarea re"elei atura /888=> Reducerea riscului la de)astre naturale 6n toate reiunile "'rii, precum şi implementarea m'surilor pre0enti0e 6ncele mai 0ulnera%ile )one=



> 4siurarea protec"iei şi conser0'rii resurselor naturale=> 4meliorarea calit'"ii solului, prin 6m%un't'"irea manaementului deşeurilor şi reducerea num'rului de)one poluate istoric=

> Reducerea impactului neati0 cau)at de centralele municipale 0ec?i de termoicare 6n cele mai poluatelocalit'"i=> e)0oltarea inrastructurii pentru estionarea interat' a deşeurilor din centrele ur%ane=> e)0oltarea inrastructurii pentru alimentarea cu ap' şi pentru colectarea şi epurarea apelor u)atepentru populatia ur%an' şi cea rural'=

> Îm%un't'"irea accesului la inrastructura de ap', prin asiurarea ser0iciilor de alimentare cu ap' şi

canali)are 6n ma;oritatea )onelor ur%ane=> Reducerea polu'rii apelor cu su%stan"e prioritare şi eliminarea polu'rii cu su%stan"e prioritarpericuloase=

> Reducerea polu'rii cu nitra"i pro0eni"i din surse. > Pe pe // ianuarie /88- preşedintele RomKniei lansea)' #trategia ?aţională pentru ezvoltare

urabilă *2+. 2 este documentul proramatic reali)at conorm e$ientelor niunii Europenede c'tre (u0ernul RomKniei prin Ministerul Mediului şi e)0olt'rii ura%ile, 6n cola%orare cu Proramula"iunilor nite pentru e)0oltare *P+ prin Centrul a"ional pentru e)0oltare ura%il'. 2trateia,care urmea)' s' ie inali)at' şi pre)entat' Comisiei Europene p6n' la s6rşitul anului /88-, 0a a0ea o

orientare de perspecti0' pe termen mediu şi lun, şi 0a con"ine o%iecti0e>"int', m'suri de implementareşi e0aluarea surselor de inan"are realiste la ori)ontul anilor /81:, /8/8 şi /8:8.<. !onvenţii şi acorduri internaţionale la care RomDnia a luat parte

RomKnia este semnatar' a numeroase con0en"ii interna"ionale 6n domeniul protec"iei mediului, aceast'participare iind conirmat' şi 6n plan leislati0. 4stel s6nt

Convenţia de la @asel , reeritoare la transportul peste rontier' a deşeurilor



periculoase şi a elimin'rii acestora. RomKnia se ana;ea)' s' nu e$porte sau importe deşeuri poluante, care ar puteaaduce pre;udicii mediului 6ncon;ur'tor *#eea nr.J1991+= onvenţia de la 4eneva asupra polu'rii atmoserice transrontaliere pe distan"e luni. RomKnia se al'tur' eortului

interna"ional de monitori)a poluarea atmoseric' şi de a lua m'suri pentru reducerea ei *#eea nr.-J1991+ onvenţia de la 5ucureşti , pri0ind protec"ia M'rii ere 6mpotri0a polu'rii. 2au sta%ilit, cu aceast' oca)ie,

modalit'"ile comune de control, pre0enire şi com%atere a polu'rii 6n Marea ear' de c'tre "'rile ri0erane acesteia. 4ceste modalit'"i s6nt cuprinse 6n cele trei protocoale ale con0en"iei, care se reer' la com%aterea polu'rii dinsurse de pe uscat= com%aterea polu'rii ca urmare a desc'rc'rii unor deşeuri 6n mare= com%aterea polu'rii caurmare a unor accidente pe mare *#eeanr.9-J199/+=

onvenţia de la 6amsar , pri0ind )onele umede de importan"' interna"ional', mai ales ca ?a%itat al p's'rilor

ac0atice. Wara noastr' este 6nscris' ca parte la con0en"ia de la Ramsar cu )ona umed' de importan"'interna"ional' ^Re)er0a"ia elta un'rii^ *#eea nr.-/J199:+=Protocolul de la )ontreal , pri0ind su%stan"ele care epui)ea)' stratul de o)on. &%lia"iile asumate de RomKnias6nt eectuarea de o%ser0a"ii sistematice= cercet'ri şi sc?im%uri de inorma"ii pentru o mai %un' 6n"eleere şie0aluare a impactului acti0it'"ilor umane asupra stratului de o)on=

cooperarea pentru ormularea m'surilor, procedeelor şi standardelor pentru implementarea con0en"iei *#eeanr.-FJ199:+=

onvenţia-cadru a (aţiunilor Unite asupra sc7imbărilor climatice, 6n %a)a c'reia RomKnia 0a ac"iona 6n sensulsta%ili)'rii emisiilor de a)e de ser' 6n atmoser' la un ni0el care s' 6mpiedice orice pertur%are antropic'periculoas' a sistemului climatic *#eea nr./FJ199F+=

onvenţia de la 8elsin9i , pri0ind utili)area cursurilor de ap' transrontaliere şi a lacurilor interna"ionale. RomKnia 6şi asum' o%lia"ia de a pre0eni, controla şi reduce impactul transrontalier, de a ace sc?im% de inorma"ii, de acola%ora cu "'rile

ri0erane pentru a supra0e?ea calitatea şi cantitatea resurselor de ap' *#eea nr.:8J1995+= onvenţia de la :iena, pri0ind securitatea nuclear'. În %a)a acesteia, RomKnia 0a asiura crearea unui cadru

leislati0 şi orani)atoric pentru siuran"a nuclear' şi



protec"ia mediului, participarea la reuniunile de e$aminare a rapoartelor "'rilor mem%re din care s' re)ultemodul de 6ndeplinire a o%lia"iilor care decur din con0en"ie *#eea nr.F:J1995+= onvenţia de la 'ofia, pri0ind cooperarea pentru protec"ia şi utili)area dura%il' a lu0iului un'rea *#eea

nr.1FJ1995+= onvenţia de la Paris, pri0ind protec"ia patrimoniului cultural şi natural *:8martie 1998+= onvenţia de la 5erna, pri0ind conser0area 0ie"ii s'l%atice şi a ?a%itatelor naturale din Europa *#eea

nr.1:J199:+= onvenţia de la ;as7ington, pri0ind comer"ul interna"ional cu specii s'l%atice de aun' şi lor' pe cale de

dispari"ie *CITE2+ *15 iulie 199F+= onvenţia de la 6io de <aneiro, pri0ind di0ersitatea %ioloic' *1: iulie 199F+= onvenţia de la %spoo, pri0ind e0aluarea impactului asupra mediului 6n conte$t trasrontalier= =eclaraţia ministerială de la >dessa, pri0ind protec"ia M'rii ere. onvenţia de la 8elsin9i , pri0ind eectele transrontaliere ale accidentelor industriale > nu este 6nc' semnat'

de RomKnia, dar e$per"ii 4utorit'"ii Competente pentru Protec"ia Mediului *4.C.P.M+ au participat la reuniunileinterna"ionale de lucru, unde au pre)entat cadrul leislati0 din "ara noastr' pri0ind accidentele industriale=

onvenţia de la 5onn, pri0ind conser0area speciilor de animale s'l%atice miratoare *#eea nr.1:J199-+= onvenţia (aţiunilor Unite, pri0ind com%aterea deşertiic'rii 6n "'rile aectate ra0 de secet' şiJsau

deşertiicare *#eea nr.111J199-+= "cordul între 4uvernul 6om?niei şi 4uvernul Ucrainei , pri0ind ospod'rirea apelor de rontier' *#eeanr.1:J199:+= 4cti0itatea de protec"ie a mediului 6n RomKnia este relementat' şi prin ordinele emise de

4.C.P.M. şi ?ot'r6ri ale u0ernului RomKniei. 4cestea 0i)ea)' sta%ilirea unui sistem unitar de pl'"i pentruprodusele şi ser0iciile de ospod'rire a apelor, estiunea deşeurilor, reimul utili)'rii su%stan"elor itosanitare,normele şi condi"iile te?nice de calitate pentru atmoser' şi ape, procedura de reali)are a %ilan"urilor demediu, autori)area persoanelor pentru e0aluare impactului de mediu, amena;area teritoriului etc.



5. ?orme şi standarde de mediu în RomDnia 2ta%ilirea unor repere erme 6n ceea ce pri0eşte calitatea actorilor de mediu constituie o etap' important' 6n orani)area acti0it'"ii de protec"ie a mediului. În acelaşi timp, olosirea

normelor şi standardelor, deşi indispensa%il', constituie o modalitate conser0atoare de implementare apoliticilor ecoloice.

E$ist' trei tipuri de standarde pentru protec"ia mediului care ser0esc scopuri dierite 6n politica ecoloic' standardele ambientale > sta%ilesc cantitatea ma$im' admisi%il' de poluan"i 6n mediul respecti0 *aer,

ap', sol+= standarde pentru emisii > sta%ilesc cantit'"ile ma$ime admise de poluan"i care pot i emise de o

6ntreprindere sau de o maşin'= standardele de performanţă > pentru noile surse s6nt standarde speciice pentru emisii > %a)ate 6ntotdeauna pe cea mai %un' te?noloie de control disponi%il' > care se aplic' la 6ntreprinderile sauinstala"iile noi.

Primele dou' tipuri de standarde s6nt adesea corelate. În multe sisteme de relementare, o 6ntreprinderecare 0rea s' o%"in' un permis de emisie poate i o%liat' s' demonstre)e c' emisiile nu 0or ridicaconcentra"iile speciice deasupra ni0elului prescris prin standardele am%ientale.

În RomKnia, tipoloia standardelor de mediu se interea)' 6n cea eneral' a standardelor, care se dieren"ia)' 6n

> standarde rom/ne *purt6nd sila 2R+, care se aplic' la ni0el na"ional= > standarde profesionale, care se aplic' 6n anumite domenii de acti0itate, 6n cadrul orani)a"iilor proesionale, leal constituite, care le>au ela%orat= > standarde de firmă, care se aplic' 6n cadrul reiilor autonome, societ'"ilor comerciale şi altor persoane

;uridice *de e$emplu, standardele pentru medicamente s6nt cuprinse 6n ^!armacopia romKneasc'^+.



standardele de performanţă > pentru noile surse s6nt standarde speciice pentru emisii > %a)ate 6ntotdeauna pe cea mai %un' te?noloie de control disponi%il' > care se aplic' la 6ntreprinderile sauinstala"iile noi.

Primele dou' tipuri de standarde s6nt adesea corelate. În multe sisteme de relementare, o 6ntreprindere care 0rea s' o%"in' un permis de emisie poate i o%liat' s' demonstre)e c' emisiile nu0or ridica concentra"iile speciice deasupra ni0elului prescris prin standardele am%ientale.

În RomKnia, tipoloia standardelor de mediu se interea)' 6n cea eneral' a standardelor, care se dieren"ia)' 6n > standarde rom/ne *purt6nd sila 2R+, care se aplic' la ni0el na"ional=

> standarde profesionale, care se aplic' 6n anumite domenii de acti0itate, 6n cadrul orani)a"iilor proesionale, leal constituite, care le>au ela%orat= > standarde de firmă, care se aplic' 6n cadrul reiilor autonome, societ'"ilor comerciale şi altor

persoane ;uridice *de e$emplu, standardele pentru medicamente s6nt cuprinse 6n ^!armacopiaromKneasc'^+. .E.+.

2tandardele romKneşti reeritoare la protec"ia mediului au caracter o%liatoriu.

eşi standardele romKneşti 6n domeniul protec"iei mediului s6nt o%liatorii pe

tot cuprinsul "'rii, nu e$ist' un oranism unic de control. În apt, e$ist' o serie de institu"ii in0estite s'0eriice conormarea cu standardele romKneşti a produselor şi ser0iciilor din domeniul mediului, cums6nt &iciul pentru Protec"ia Consumatorului=

4.P.M.>urile= poli"ia sanitar'= poli"ia sanitar>0eterinar'= poli"ia rutier', Reistrul 4uto RomKn, Reistrul !ero0iar RomKn, Reistrul a0al RomKn etc.



4linierea la standardele europene pune pro%leme mai ales 6n ceea ce pri0eşte metodele, concepţiile, relaţiile şistructurile instituţionale. 4stel, 6n %a)a pre0ederilor 4endei /888, alinierea ec"ivalează cu revizuirea întregului sistem naţional de certificare a calităţii . 4ceasta

presupune < crearea unui oranism de acreditare independent de (u0ern, dar a%ilitat de acesta pentru repre)entare

e$tern'= < renun"area la o%liati0itatea certiic'rii de calitate pentru a e0ita piedicile 6n circula"ia li%er' a produselor, cu

e$cep"ia celor d'un'toare 0ie"ii sau mediului. &%s.Institutul RomKn de 2tandardi)are *I.R.2.+ are 6n e0iden"' circa 1 /88 de standarde europene, preluate

ca standarde romKneşti. in totalul standardelor apro%ate 6n RomKnia, 58G s6nt prelu'ri din standarde

interna"ionale . Conformarea cu standardele este însă, 6n condi"iile actuale, problema c"eie în ceea ce priveşte protecţia mediului prin reglementări . 1.8. :inanţarea protecţiei mediului în RomDnia e)ec?ili%rele ecoloice 3constituie o moti0a"ie din ce 6n ce mai puternic' pentru ac"iuni concrete de

protec"ie a mediului 6ncon;ur'tor .4cest apt se concreti)ea)' prin posturi %uetare distincte sau oranismena"ionale care inan"ea)' ac"iunile ecoloice .

!ondurile destinate mediului 6ncon;ur'tor se 6nt6lnesc la ni0elul iec'rei economii, de)0oltata sau nu,dierentaconstand in cuantumul de onduri.4cesta este determinat Jinluentat de concep"ia na"ional' 6n ceea cepri0eşte mediul şi de amploarea proramelor orientate 6n aceast' direc"ie.

În ca)ul RomKniei, ondurile destinate mediului 6ncon;ur'tor s6nt polivalente, 6n sensul c' urni)ea)' resurseinanciare pentru o am' lar' de proiecte destinate mediului, 6n %a)a acestora reali)6ndu>se inan"area şiasiurarea destina"iei inanciare a 6ntreprinderilor pri0ate şi pu%lice, pentru reali)area de proiecte cu caracterecoloic. e$ist' şi onduri speciice, destinate pentru inan"area acti0it'"ii de protec"ie a unor actori saucomponente ale mediului.

Rolul principal al acestor oranisme const' 6n inan"area in0esti"iilor leate de prote;area mediului 6ncon;ur'tor, precum şi 6n a de)0olta inrastructura adec0at' 6n acest sens.



!inan"area c?eltuielilor cu mediul 6ncon;ur'tor tre%uie s' se reali)e)e din onduri pri0ate şi s' se%a)e)e pe principiul ^poluatorul pl'teşte^. În acest 6n"eles, principiul este de natur' economic', iind un instrument economic stimulati0 de

protec"ie a mediului. Potri0it acestui principiu, poluatorii s6nt responsa%ili din punct de 0edereinanciar pentru aplicarea m'surilor 6n conormitate cu dispo)i"iile 6n materie de mediu 6ncon;ur'toradoptate de autorit'"ile cu competen"'

6n acest domeniu. Întruc6t acest principiu e$clude orice a;utor inanciar, mai este numit şi principiulnon>su%0en"iei.

Practic, poluatorii 6şi asum' interal costurile acti0it'"ii lor şi ale acti0it'"ilor pu%lice, 0i)6nd reducerea

polu'rii mediului 6ncon;ur'tor, iar puterea pu%lic' 6şi asum' c?eltuielile care se raportea)' la ansam%lul mediului natural. Principiul _poluatorul>pl'teşte` este reşit 6n"eles, iind perceput şi 0e?iculat doar ca o aplicare a unei

m'suri administrative 6mpotri0a celui care _murd'reşte`sau 6ncalc' normele admise . 4ceastanecesit' in0esti"ii importante din partea sectorului pu%lic şi a celui pri0at, cu spri;in e$tern din parteaInstitu"iilor !inanciare Interna"ionale.

:ondul de mediu În %a)a principiilor europene @Poluatorul plăteşte^ şi ^6esponsabilitatea producătorului ̂, toate

"'rile cu economie 6n tran)i"ie au constituit un :ond pentru (ediu, pentru re)ol0area pro%lemelor de

protec"ie a mediului. În RomKnia, acest ond a 6nceput s' unc"ione)e din luna iunie /88/. 4dministra"ia !ondului pentru

Mediu, unitate cu personalitate ;uridic' > 6n coordonarea Ministerului Mediului şi e)0olt'rii ura%ile,r'spunde de estionarea !ondului pentru Mediu.

1.&. 7egislatia de mediu în RomDnia



Protec"ia mediului este relementat' 6n RomKnia printr>o serie de acte normati0e *lei, ?ot'r6ri de u0ern,ordine are di0erselor ministere, decrete etc.+ care creea)' cadrul ;uridic necesar pentru protec"ia actorilorde mediu, a consumatorilor şi respectarea principiilor de)0olt'rii dura%ile .

7egea 2rotecţiei mediului este structurat' pe şase capitole *1/ sec"iuni şi dou' ane$e+, iind a%ordaterelementarea acti0it'"ilor economice şi sociale cu impact asupra mediului, protec"ia resurselor naturale şiconser0area %iodi0ersit'"ii. Bbiectul legii 6l constituie relementarea protec"iei mediului, considerate a io%iecti0 de interes pu%lic ma;or, 6n sensul reali)'rii de)0olt'rii dura%ile. rincipiile şi elementele strategice pentru asiurarea unei de)0olt'ri dura%ile a societ'"ii s6nt >Principiul precau"iei 6n luarea deci)iei= >Principiul pre0enirii riscurilor ecoloice şi a producerii daunelor=

>Principiul conser0'rii %iodi0ersit'"ii şi a ecosistemelor speciice cadrului %ioeoraic natural= >Principiul ^poluatorul>pl'teşte^= > Înl'turarea, cu prioritate, a poluan"ilor care periclitea)' nemi;locit şi ra0 s'n'tatea oamenilor *de

e$emplu, deşeurile radioacti0e, metalele rele, luorul etc.+= > Crearea sistemului na"ional de monitori)are interat' a mediului= > tili)area dura%il'= > Men"inerea, ameliorarea calit'"ii mediului şi reconstruc"ia )onelor deteriorate= > Crearea unui cadru de participare a &..(.>urilor şi a popula"iei la ela%orarea şi aplicarea deci)iilor=

> e)0oltarea cola%or'rii interna"ionale pentru asiurarea calit'"ii mediului. 3reptul la un mediu sănătos este arantat de > accesul la inorma"iile pri0ind calitatea mediului= > posi%ilitatea asocierii 6n orani)a"ii de protec"ie a mediului= > dreptul de consultare= dreptul de a se adresa autorit'"ilor administrati0e sau ;udec'toreşti= > dreptul de desp'u%ire pentru pre;udiciul suerit.



#eea sta%ileşte, de asemenea, institu"iile care tre%uie s'>şi asume r'spunderea pentru aplicareapre0ederilor 6n domeniul protec"iei mediului. 4stel, aceast' r'spundere re0ine autorit'"ii centrale pentru protec"ia mediului*4.C.P.M.+, repre)entat'

la ni0el de minister, şi autorit'"ilor locale pentru protec"ia mediului *4.#.P.M.+, repre)entate la ni0el de ;ude"Jsector de 4en"iile pentru Protec"ia Mediului *4.P.M.+.

Reimul su%stan"elor şi al deşeurilor periculoase are ca o%iect a%ricarea, comerciali)area, utili)area,transportul, tran)itul, depo)itarea, distruerea şi manipularea acestora. În ceea ce pri0eşte importul şie$portul, se men"ionea)' c' este interzis importul de deşeuri de orice fel, cu excepţia celor care pot deveni resurse secundare de materii prime.

7.18. Cadrul institutional Principalii actori institu"ionali ai politicii de mediu din RomKnia s6nt Ministerul Mediului si 3ezvoltarii3urabile &MM33' şi arlamentul .om/niei .

MM este direct responsa%il pentru ini"ierea strateiilor na"ionale de mediu şi crearea cadrului deimplementare a acestora, iind constituit din : direc"ii enerale>3irecţia Agricultură şi ăduri A,

> 3irecţia ApeA şi- 3irecţia MediuA dintre acestea numai ultimele dou' iind de interes ma;or pentru politica na"ional'de mediu.

(( are 6n su%ordonare : unitati Agenţia 0aţională pentru rotecţia Mediului , 2arda 0atională deMediu şi Administraţia .ezervaţiei @iosferei K3elta 3unarii ̂ , F unit'"i 6n coordonare Institutul a"ionalde Cercetare > e)0oltare pentru Protec"ia Mediului > ICIM Bucuresti, Institutul a"ional de Cercetare e)0oltare ^(riore 4ntipa^ > ICM Constan"a, Institutul a"ional de Cercetare şi e)0oltare ^eltaun'rii^ > IC Tulcea şi 4dministra"ia !ondului pentru Mediu 4!M Bucureşti şi alte / unit'"i su%autoritate 4dministratia ational' 4pele Romane şi 4dministra"ia a"ional' de Meteoroloie.



3?TRECSR; TE#TCare este o%iecti0ul principal al politicii de mediu a RomKniei 6n perioada /887>/81:V Pre)enta"i patru dintre con0en"iile interna"ionale la care RomKnia este parte semnatar'.

#a ce se reer' acesteaV Pre)enta"i cele trei tipuri de standarde pentru protec"ia mediului care s6nt olosite 6n

politica ecoloic'. 2copurile acti0it'"ilor din cadrul !ondului pentru mediu.

C4PIT&## -P#4# 4WI&4# E 4CWIE /88-



W W

lanul 0aţional de Acţiune pentru rotecţia Mediului repre)int' un instrument de planiicare carea%ordea)' cele mai importante pro%leme, identiicate conorm unor criterii %ine sta%ilite. 2olu"iiletre%uie s' se %a)e)e pe o 6mpletire de strateii şi capacit'"i institu"ionale şi in0esti"ionale, astel 6nc6tresursele inanciare na"ionale disponi%ile s' ie optim utili)ate.

lanul 0ational de Actiune pentru rotectia Mediului &0AM' este un proces dinamic cu o e0olu"iecontinu', datorat' de)0olt'rii 6n timp a actorilor economici şi sociali. in acest moti0 P4PMnecesit' o permanentă actualizare şi monitorizare .

In RomKnia a ost ela%orat lanul 0aţional de Acţiune pentru rotecţia Mediului , care repre)int' oa%ordare a pro%lemelor de protec"ie a mediului, speciic' "'rii noastre, o concreti)are a politiciiromKnesti 6n domeniul mediului, 6n str6nsa corelare cu o%iecti0ele de)0oltarii dura%ile.

lanul 0aţional de Acţiune pentru rotectia Mediului este un instrument de implementare a politicilordin domeniul mediului, prin care se promo0ea)' reali)area celor mai importante proiecte, cu impactsemniicati0 asupra mediului, urm'rind implementarea leisla"iei 6n 0ioare. El este conceput ca undocument na"ional şi repre)int' o corelare 6ntre pro%lemele de mediu şi cele ale sectoareloreconomico>sociale.

#copul ela%or'rii unui Plan de 4c"iune pentru Mediu este >de a pre)enta un set de ac"iuni care s' stea la %a)a implement'rii proiectelor de 6m%un't'"ire a

calit'"ii mediului=

> de a stimula initiati0ele de reali)are a proiectelor 6n 0ederea 6m%un't'"irii calit'"ii mediului şi areducerii impactului neati0 al acti0it'"ilor asupra s'n't'"ii umane= > de a se asiura de conormitatea proiectelor cu strateiile sectoriale de mediu= > de a asiura complementaritatea surselor de inantare= >> iecare ac"iune propus' pentru a i inan"at' prin proramele na"ionale sau internationale tre%uie s'

ai%' la %a)' un lar consens al pu%licului din )ona c'reia i se adresea)'.



=.'. Gbiectivele 2lanului ?aţional de Acţiune pentru (ediu Gbiectivul strategic general al protecţiei mediului 6l constituie îmbunatatirea calităţii vieţii în .om/nia prinasigurarea unui mediu curat, care să contribuie la creşterea nivelului de viaţă al populaţiei, îmbunătăţireacalităţii mediului, conservarea şi ameliorarea stării patrimoniului natural de care .om/nia beneficiază#

>biectivele strategice din domeniului protectiei mediului sînt reprezentate de( - conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului - protecţia sănătăţii umane - utilizarea durabilă a resurselor naturale >biectivele prioritare generale ale politicii de mediu sînt(

- consolidarea cadrului institutional în domeniul protectiei mediului, armonizat cu cel al 1niunii Europene şiasigurarea resurselor materiale, financiare şi umane la nivel central, regional şi local$ - asigurarea fondurilor necesare realizării investiţiilor pentru protecţia mediului aşa cum decurg din planurile

de implementare şi planurile financiare pentru aplicarea acuis-ului comunitar$> sporirea capacităţii de atragere şi utilizare a fondurilor de coeziune şi structurale$ - creşterea numărului de locuri de muncă în economia naţională şi reducerea şoma%ului prin valorificarea

oportunităţilor oferite de administrarea şi realizarea infrastructurii de mediu$ - încura%area şi dezvoltarea educaţiei şi instruirii la toate nivelurile, precum şi a activităţii de cercetare în

domeniul protecţiei mediului =

>> apararea 6mpotri0a eectelor calamit'"ilor naturale şi a polu'rilor accidentale, sporirea capacitatii depre0enire, control şi inter0en"ie, prin reali)area unui sistem perec"ionat de monitori)are interat' aactorilor de mediu şi a unui sistem inorma"ional eicient corespun)ator cerin"elor niunii Europene=

> 6ncura;area introducerii sistemelor de manaement al mediului, reali)area unei retele moderne dela%oratoare 6n domeniul mediului şi acreditarea acestora=



> de)0oltarea capacitatii de promo0are a unor instrumente economice 6n domeniul protectieimediului, a anali)elor cost>%eneiciu şi a introducerii costurilor de mediu 6n costurile de productie,0aloriicarea oportunitatilor oerite de !ondul pentru Mediu=

> promo0area utili)arii eneriilor din surse reenera%ile si a noilor mi;loace de productie si consum,a0ora%ile protectiei mediului=

> utili)area dura%ila a resurselor naturale, promo0area olosirii deseurilor ca materii primesecundare 6n scopul prote;arii resurselor naturale, promo0area unei ariculturi si de)0oltari ruraledura%ile= o atentie deose%ita se 0a acorda speciilor de lora amenintate cu disparitia, precum sicelor cu 0aloare economica ridicata=

> acordarea unei aten"ii sporite rela"iei mediu>s'natate, mediu>aricultur' şi mediu>transporturi= > promo0area cooper'rii interna"ionale lo%ale, reionale şi %ilaterale 6n domeniul mediului şiimplicarea acti0' a RomKniei 6n punerea 6n practic' a con0en"iilor interna"ionale de mediu.

-./.1.&%iecti0e enerale şi speciice pe domenii de mediu Protec"ia atmoserei Gbiectivele generale pri0ind protec"ia atmoserei s6nt Men"inerea calit'"ii aerului 6ncon;urator 6n )onele care se 6ncadrea)' 6n limitele pre0')ute de

normele 6n 0ioare pentru indicatorii de calitate=

Îm%unatatirea calit'"ii aerului 6ncon;urator 6n )onele care nu se 6ncadrea)' 6n limitele pre0a)ute denormele 6n 0ioare pentru indicatorii de calitate 4doptarea m'surilor necesare pentru limitarea p6n' la eliminare a eectelor neati0e asupramediului, inclusi0 6n conte$t transrontier

Indeplinirea o%lia"iilor asumate prin acorduri şi tratate interna"ionale la care RomKnia este parteşi participarea la cooperarea interna"ional' 6n domeniu.



&%iecti0e speciice Oeriicarea şi perec"ionarea 2istemului a"ional de E0aluare şi (estionare Interat' a Calitatii 4erului*2E(IC4=

E0aluarea calit'tii aerului alomerarile ur%ane 6n 0ederea 0eriic'rii conorm'rii ni0elurilor de poluanti 6naer cu 0alorile limit' şi a identiic'rii situa"iilor de neconormare la o%iecti0ele pri0ind calitatea aerului=

4siurarea accesului pu%licului la inorma"iile pri0ind calitatea aerului şi mediati)area eectelor polu'riiasupra s'n'ta"ii popula"iei şi a mediului precum şi a principalelor surse de poluare a aerului=

Controlul ni0elului de poluare prin aplicarea te?nicilor şi te?noloiilor pentru re"inerea poluan"ilor şiJsauprin introducerea de te?noloii mai pu"in poluante.etc

2c?im%'ri climatice Promo0area unei politici eiciente 6n domeniul sc?im%arilor climatice 6n 0ederea asiur'rii 6ndepliniriiana;amentelor asumate de RomKnia 6n %a)a Con0en"iei>Cadru a a"iunilor nite pri0ind 2c?im%'rileClimatice *!CCC+ şi a Protocolului de la Hoto, precum şi a o%lia"iilor care re)ult' din calitatea destat mem%ru al niunii Europene.

Reducerea impactului 6nc'l)irii lo%ale asupra societ'"ii şi mediului precum şi diminuarea costurilorpentru aplicarea m'surilor adoptate.

Gbiectivele generale 0or i reali)ate prin m'suri speciice cuprinse 6n documentele actuali)ate !trategia 0atională privind !c"imb'rile Climatice şi lanul 0aţional de Ac "iune privind !c"imbările

Climatice, precum şi 6n documentele strateice şi proramatice ela%orate 6n scopul reducerii eectelorneati0e enerate de enomenele meteoroloice e$treme. Gbiective speci0ice Îndeplinirea ana;amentului de reducere a ni0elului emisiilor na"ionale de a)e cu eect de ser' asumat

de RomKnia 6n cadrul Protocolului de la Hoto



> pe termen scurt şi mediu se urm'reşte o reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser a cu L, pîn' în *++*+7*, comparativ cu 7::+$

> pe termen lung reducerea emisiilor globale cu aproximativ *+5+L, pîn' în *+*+ comparativ cu 7::+# Identiicarea m'surilor necesare pentru sporirea 0alorii repre)ent6nd reducerea emisiilor de a)e cu eect de

ser' su% ni0elul asumat prin ana;amentul 6n Protocolul de la Hoto= > Conştienti)area pu%licului pri0ind pro%lematica sc?im%'rilor climatice şi participarea societatii ci0ile la procesul

deci)ional= >e)0oltarea sectorului de cercetare pri0ind pro%lematica sc?im%arilor climatice. Manaementul resurselor de ap'

Protec"ia naturii Biosecuritatea= Calitatea solului r%anism, de)0oltare rurala şi protec"ia 6mpotri0a )omotului &%iecti0ele principale s6nt 6m%unatatirea calitatii mediului si asiurarea unui ni0el 6nalt al calitatii 0ietii 6n )onele

ur%ane si rurale şi reducerea poluarii onice Educa"ie ecoloic' &%iecti0ul principal al educa"iei ecoloiece este 6m%unatatirea calit'"ii 0ie"ii prin asiurarea cunoştin"elor,

deprinderilor, moti0a"iilor şi a 0alorilor necesare popula"iei 6n scopul asum'rii r'spunderii de men"inere acalit'"ii mediului

3?TRECSR; TE#TCe repre)int' P4M *Planul a"ional de 4c"iune pentru Mediu+V Care este o%iecti0ul strateic eneral al protec"iei mediului 6n RomKnia V Care s6nt o%iecti0ele prioritare enerale ale politicii de mediuV

Pre)enta"i dou' dintre o%iecti0ele speciice pri0ind protec"ia atmoserei

Curs Master Zi InLb.rom.2015. Doc (1)

Documents

Transcript of Curs Master Zi InLb.rom.2015. Doc (1)