l4

Clndtile uscate (fig.3 .2) nu vio in contact direct cu lichidul de ricirq au o grosime de

2"4 mm gi 6e monteaze de obic€i prin presare. Uneori se lncabelte blocul fi se recescclmlfle in zapadi d€ CO,

Cimlgile umede (69.3.3), vin la exterior in contact direct cu lichidul de ricire qi suntprevlzute la capete cu bduri de rigidizare 9i ghidare qi cu o suprafaF de reazem, fie lal,srtea superioare, fie la p$tea inferioarl ca la motorul de Dacia 1300,

-4IJ

Lucrarea nr. 4

4. MECANISMUL DE DISTRJBUTTO AL MOTOARELOR CUAR-DERE INTERNA

Mecanismul de distribu$e comanda deschiderea $i inchiderea periodici' la mom€nte

optime, a supapelor de admisie $i evacuate tiimpreune cu colectoarele de gaze ssiSura

umplerea cilindrilor cu incdrceturi p.oaspiti li evacuaca gazelor arse.

4.lOrdinea de lucru a motoarelor

Funolionarea uniforme a motorului se r€alizeaze prin alegerea corespunzbtoare a ordinii

in care lucreaza cilindrii, numit{ $i ordine de aPrindere la MAS gi ordine de injecfe la MAC'

La motoarele cu numar de cilindri mai mic decat Patru. ordinea de lrlcru se stabile$te in

stranse cencordanli cu forma arborelui cotit ti dispozilia cilindrilo. iat la notcarc,e c., Fatr!s6u mai mul$ cilindri ordinea de lucru se poate stabili in cdteva variante pentru aceea$

forma a arborelui cotit si aceeali amplasare a cilindrilor. La stabilirea ordinii de lucru se are

!n vedere "nifornr;,i;e", n. .ir F\ibil. ajncircerii lagerelor $i a repaii$ei unifome a

incerceturii proagpel,l la_4yel-l!-qlind-ri. De exen,Plu. la motorul cu patru cilindn se poate

flEfle ordinea: l -3-4-2 sau I -2-4-3, la 6 cilindri: l-5-3-6-2-4, iar la 8 in V: l-5-4-8-6-l-?-2

4.2. Clasilicerca mecrnismetor d€ distribuli€

Mecar smele de distribu{ie pot fi grupate astf€l:. meoanisme de distributie cu supape:. ftecanisme de distribulie cu lumini (ferestre);. mecanisme de disiribulie cu seftare;. mecadsme de distribulie mixte.

La majoritatea motoarelor actuale in patru timpi se folos€sc mecanisrnele de distribuliecu supape care preinte avantajul principal ca in perioadele cit supapele se afli in repausacestea asiguri inchiderea etan$a a cilindrului, fiind presate suplimentar pe scaunele lor decatre presiunea gazelor care se dezvolte prin arderea combusiibilului-

La cele mai mult€ motoare in doi timpi se folosesc mecanismel€ de distribulie cu lumini(ferestre sau orificii) la care pistonul, indeplinind, rolul unui sertat de distributie. a-siguradeschiderea $i lnchiderea periodice a ferestrelor practicat€ in peretele cilindrului.

M€canismele de distdbulie cu sertare se folosesc foarte tar din cauza dificuhe$lorprivind etansarea sigura a cilindrului $ unge.ea elementelor de etantate.

Mecanismele de distribulie mixte sunt realizate prin combinarea celodalte mecanismede distribulie.

Avand in vedere ce cea mai nate utilizlre o au mecadsnele de disribulie cu supape, incontinuare vor fi date unele detalii privird iipurilq aclionarea li construclia ac€stormecanlsnle

4.3 Tipuril€ $i acliomrer mccanismelor de distributi€ cu supapc

Nunrirul $i modul de amplasare ! supapelor sunt strans legate de forma $ dimensiunilecamerci de arrlere gi a cilindtului. Din acest punct de vedere se d€osebesc urmitoarele tipuride mecanismc de dislriblrlie c! supape:

. mecanism de listribulie cu strye enplqtate tn chiulasd (tu cq); folosite la toateMAC-ur ilc li la majoritat€a MAs-urilor actuale;

Fig.3.I Secliune pofala prihbloc'ul motor Jdrd cdnasd

Fig.3.3 Btoc notor ca cbflat; unedn

Fig.i.2 Bloc motor cucdmatd uscatd

la cimqile umede este necesari asigurareaetan{erii faF de gazele din cilindru, lichidul dericire $i uldul din carter. in ao€..l scop parteafrontau superioare a cemegii trebuie sa fie cu0,05 - 0, I 5 n'\mai inald fali de suprafalablocului; prin strinle*eqchiulasei, gamitura deohiulasi se deformeari pest\marginea cemeliide cilindru asigurindu-se o etankre perfecte.

Msterialde folosite sunt \ii functie demodll de conrtrucfie. Blodnik motoare cucdnati uscate stu umede se todmA din fonticenu$e cum este Fc 200, Fc 240, Fc 250 ( D-103- D-lto). La unele motoare de automobileblocul motor gi/sau chiulasa se toama din aliajede gluminiu.

Cimisile dc cilindri se toarnl aproape in exclusivitate din fonte modificataavard st uoturE pedftica ou grafit lamelar fin sau nodular, ca.e asigud propdeteii bune deantifiicliune ti rezfutenli la uzur6. P€ntru lrnbuni€frea proprieteFlor, fonta pentru cirnrtide cilin&i se aliazi cu Cr, Cu, Mo, N, iar prin tratadent t€rmic se asigurl o duritateridicattr 9i rezisteng la uzuri

t6

. mecarlistn de distribulie at s1ryape amplasale in 6loc (lalerale)' folosite h un numar

r€strens de MAS-uri si mai ales la motoare cu numir mic de cilindri;. mecdnism de distribulre ct @ plasare fiixtd a sqapelot, folosj'le la unele motoare

rapide de autotutisme li la unele.rhotoare de sport

Dqi la amplasarea supapelor in chiulase soluliile constructive ale mecamsmelor de

distribu$e sunt .nai conplicstq acestea se folo$€sc mai mult dedarece dau posibiliratea '

realizirii unor camere de atdere mai compacte, folosirii unor rapoane de comPresie mai

rnaril cresterii coeficienlilor de umplere 9i golirii mai eficiente a cilindrului de gazele arse

M€c{nisfiul de distributie cu supape in chiulas:i poate fi realizat in mai multe

variarte constructive ln funclie de numed supapelor pe cilindru $i de forma camerei de

arderc. ln raport cu axa cilindrului supapele se amplaseaz; in pozilie verticala sau inclinate,

in stranse concordaqa cu forma $i amPlasarea camerei de ardereMecanismul de distrihutie su

' Li disttibutia cu supnpe irr chiuh'tll smplnsrte pc doui r6nduri , ac"inarea

.;cestora este mai oomplicatl ti sc poate rc{liza in mai multe variante ln cazll unui arbore

de distribuli€ (6g.a.2, b) se 6loscsc aoi trtboti dc spri.iin 9i culbutori. in ultima vrerne se

folosesle solutia cu cate doi arbori de distribulie care aotioneazi supapele pain intermediul

unor "pahare" prev6zute cu taibe Pentru leglajuljocului tetuicL{ distributia cu supepe latcnlc, de$i aclionarea este cea mai simpl;, nu se mai

iolose$te deoarece camera de adcre nu poate fi realizati in forml comPacte'

Lr distribtrlia mixti, aclionarca supapelor este Gea mai complioate $i de aceea este

folosita h un numer redus de motoare.Actionir€a erborilor de distributie se realizeazS, in flrncfie de modul de amplasare a

acestora! prin urmatoarcle solulii constructive: transmisie prin lan! ; transmisie Prin curea

dintate; transmisie cll arbore Si toti dintate $i transmisie numai c! .oli dint.ale

Fig-4-i Mecdnisn t de disttibulie c1t &rpape mai rar (doar la unele MAS-uri)

ve iatle 6n chiulasa) deoarece , cu acesi niod de amPlasare a .

rerlizatd in foma compacti $i, ca urmare, performantele mbtorului sunl mai reduse

Mecanismul de distributie cu implasere mixti a suPflp€lor esle mai complicat'

folosit la unele MAS-uri pentru mtrrirea secliunilor de trecere a gazelor 9i' ca r:rmarc'

cregterea p'erformanfelor. in mod obi5nuit supapa de admisie se amplaseaza in chiulase' iar

cea de evacuare in blocltl motor.Acliondrea sltpapelor se realizeazA in funclie de numatul li modul de amplasare a

supapelor gi arboiilor de distribulie-La distributia cu lupaoe in chiulasi amplasate pe un rand aclionarea poate fi

ied;e dkect de la €rborele de distribulie montat pe chiulasi (fig 4 2l sau prin intermediul

tachetului ,tijei impingatoare 5i culbutorului (fig-4.I), in cazul arborelui d€ distribulie montat

in blocul motor.

de acEonate aFig-1.2. Aclionarea tupaPelor: direct .le la arborcle de

disn'ibxlie (a) li pt i intetuediul cltlbutoilor (b)

Elementele din grupa supepei. Din grupa supapei fac Parte (fig 4 3 ) : supapa l.

ghidul supapei 2, presat ln chiulasi, scaunul supapei 3, arcul supaPei 4 $ elementele de

fixa.e . ".iul,,i

d" rila supapei $i anume : galelii (semiconurile) 5 si discul (farfvria) de fixare

6. La unele constructli se folospsc suplimentar' un inel de sigiranlS ?' pentru fixarea

ghidului de supapi, un disc 8, pentru spijinirea arcului exterior li un disc 9 pentru sPrijinirea

arcului interiot, la consirucfia cu arcuri duble.Supapa are forma unei ciuperci (fig.a.4) fiind alcituite din doua ptr4i : talerul

(ciuperca) supapei l, prev6zut! cu o suprafali conice care servEte pento €lansarea, gazilor; tija 2 prin carc se realizeaze .4ionarea 5i ghidarea slpapei, ti este prevSart cu unul

sau doue canale circulare 3 pefiru prinderea arcului. Talenrl poate avea fonna plate (a)

bombati (b) sau in formi de lalea (c). Cea mai mare utilizare o au supapele cu taletul Platdeoarece se executd mai u$or. Supapele cu taler bombat sunt utilizate ca supape de

evacuare iar cele in formi dd lalea ca supape de adrnisie' Tetitura pentru etansare se execute

de obicei Ia 450 $i mai rar la 300. Pentru a evita supraincdlzrea supapelor de evacuare, unele

dintre ele se executi cu s€ctiune tubulare (d), in care se introduce o substanla cu punctul d€topire sc5zut (sodiu metalic, azotat de sodiu sau azotat de Polasiu) care in timpul

func$onarii se topEte si astfel transferul de cilduri se realizeazi mai rapid. Temperatura

capilui supapei di wacuare atinge 80G8500c h MAs d 500-6000c h MAc, iar a celei de

admisie 300-4001Q., De acee4 pentru a.ezista la solicitirile supusq supapele de admisie se

execute din oleluri aliate qr Cr sau Cr-Ni, iar supapele de evacuare dh oleluri refractare

aliate cu Cr, Ni 9i Si sau Ct-Si, denumite siticrort.Ghidul supap€i ghideazn supapa in migcarea sa altemativi $i iotodah prin ghid se

transmite cea mai mare parte din cSldura de la supapa la chiulasE sau bloc. Ghidul se

' supdpeverticale,reprezentatschematicin figura 4.1. se utilizeaze mai ales laMAC. Supdpa I este dc$onatA de camaarborelui de distributie 2 prinintermediul tachetului 3, tijeiimpingetoarq 4 Si culbutorului 5 ,prevezut cu un gufub gi o piuliii peotrureglareajocului termic. Arcul 6 menginesupapa apisate pe scaunul de sup-api(tetitura de sprijin) pe perioada de timpcit este inchise (cind nu aclioneazicama):

Mec.nisrdul de distribuiie curupape inclillrte se uliliz€azl lamajoritatea MAS-urilor, ambele supape(de- adrnisie $ evacuzie) putarrd fiincliiatg in acelati plan (i4 ca4lcarnereitc ardere de tip panel sau duplplanuri diferite (la camerele compacte,semisferice).

Mectnismul de distributie cusupaire laterale se folose$ae in prezent

supdpelot, camera de ardere ntr podte fi

4.4. Constructia, solicitlrilc ti' mrterirlele pi€lelor

mecanismului dcdistribufie cu supspe

Piesele componente alemecanismului de distdbulie cusupape pot fi impa4ite, in fiinclie

de amplasarea ti rolul lorfun4ional, ln doue grupe :

- elementele dir grupasupapei;

- elementelesupapel_

I

.lI

:

l8

prezinte sub forma urci buc$e cu grosir.nea peretelui de 2,5 -4 mm. Jocul dintfe tija supapei

ti glid trebuie sa 6e cet mai mic posibil. In general se alege un joc de 0,050 - q I 00 mn\ cuvalori mai mari pentru supapa de evacuate. Ghidurile sunt supuse &ecdrii la temperaturiridicate $i de aceea se executl din fonti reftactari sau bronz relractar-

Fig.4.j. Eenenlele din grupa srpapei

Fig.4.4. Consmtqia mpapelor $

Scaunul supapei este supnfala conice pecare se apazd supapa fi se executd direct in blocsau in ohidase, cand acestea sunt dirl fonte aliatesau Separat sub forma unor inele care se preseaziin locaturi cand chiulasa sau blocul moror seexecute din aliaje de aluminiu. Scaunele s€paratese executa din fonta sau olel refractar $i sepreseazi in looallri cu o strengere de 0,045 -0,155 mrn.

Arcul supapei menline supapa presate pescaunul ei pe perioadele compresiunii, arderii 5idestinderii qi preia fo4a de ine4ie in rimpulmi$cerii supapei In mod obi$nuit se folosesc

arcuri elicoidale cu pas constant. La unelemotoare cu supape in chiulasd se folosesc catedoui aicuri concentrice la aceeati supape irrscopul reducerii dimensiunilor arcurilor. in acestcaz spirele arcurilor au sensuri diferite pentru ca laruperea unui4 capetele si nu intre intre spireleceluilat. Arcurile se executa din oleluri de arcaliate cu Cr, Ni, Si si vaoadiu.

C.5.Elementele deactionare a supapei

Avand in vederemecanismul de distribulie cust-rpape amplasate in chiulasili arborele de distriblrie inSlocul motor. mecanisnrfo\sit la majoritateamot'oafelor de autovehicule,din grupa elementelor deaclionare fac pane :drborele de disfihulie,tachetul, lua impingiloarc,calbutonll, axulculbutoilo/ ri sltporlurile

TUa inpingAtuate se execut[ cu masa cat mai redusi, fie sub foma tubulaIa. ric subformi de bare sublire folosind leavi sau bara din oiel carbon de caliial€ san chiatduraluminiu.

Cllrttorul este o parghie oscilantA care transmite acliunea de la tija impingaioare saudirect de Ia came li supapa. Este previzut la un caplt cu un gurub de reglaj aljocului

. ternic, iar la celahl capit cu o supralafi cilindrici a rarei raze trebuie sa produce oaluoecare minime pentru ca uzura sa fie cat mai reduse.

4.6. Diagrama fazrlor de distr ibu!ie

Prin diagrama fazelor de disJribuie se inlelege o. diagrame polare in care se precizeaza,in giade de rotafie &'arborelui cotit (RAc) , decalajele la deschiderea qiinchiderea slpapelorfaF de momentele corespunzetoare afldrii pistonului in punctele moarte, precum li duratelein grade cat supapele ramao deschise.

Teoretic supapele se deschid ti se inchid ill momentele c.iind pistonul se afl5 in punctelemoarte . Adici supapa de evacuare se deschide in momertul .3nd pistonul se afle in PME Sise inchide in PMI, iar supapa de admisie se deschide in PMI, deci odati cu inchidereasupapei de evacuare $i se inchide in PME in acest caz duratele evacuarii ii admisiei sunl,fiecare cAte 180" RAC Experienla arata inse ca perfo,mantele motorului cres! substanlialdaci se miresc perioadele cat supapele sunt deschise, mai ates la cre$terca turaliei. in aceslfel se urmere$e si se realizeze o golire cat mai eficienre a cilindrului de gaze arse liumplerea cu o cantitate cat mai mare de incirceturi proaspite- Se ajunge astfel la odiaglame de distntuiie reah (fig.4.5), diferitd mult de cea teoretice. in care s-au noraturmetoarele: PMI

. dd,- avansul fali de PME , la deschiderea supapeicle evacuare ;

. oi* - inlarzierea , faF de PMI , la inchidereasupapei de evacuare ;

. ad. - a!"nsul. falA de PMl, la deschiderea supapeide admisie:

. cr-", - intatzierea . faF de PME, la inchidereasupapei de admisie.

Valorile unghiurilor de avans pi d€ idarziere ladeschiderea gi inchiderea supapelor se determiniexperimental, pentru par$etrii constructivi dali , laturafia la care se utilize3zi mai mult motorul in €xploatare-

Pe baza diagramei de disribulie se excoutd iamele pearborele de distributie Si se stabile$te decalajul dintre camade admisie 9i evacuare, iar pe baza ordinii de lucru amotorului se stabilege deoalajul dintre camele unr.ricilindru faln de cilindrul nr.l luat ca cilindru de referinta.

mb

A

; : lI

i

i iI

:; ;

il ; iI "I i l '

ilt -l t lt , ll l ll t :' l ' ll i

' l i l: ! i i l

:i\,1I lJ: ijl

, i it ] |i,t

r i l' tF: tr: t!!

' . l t !

i; it{1

FiE. 1. 5 - Diagrab a Jaze lor dedisnibulie

@ului.Arborele de distribulie (aftorcle cu oame) are rolul de a comanda deschiderea

supapelorintr-o anumitl succesiun€,ln concordante cu desfii$urarea ciclului motor fi cuordinea de lucru a cilindrilor.

Arborele cu carne aclioneazi Si diferite organe ale motorului cum ar 6 : pompa decombustibil, pompa de ulei, ruptorul distribuitor $ar pompa de injeAlie etc.

Tachehtl ttarr$dte ac,tiunea camei la supapi direot sau prin inte.mediul tijeiirnpingitoare 9i culbutorului. Taohelii se execute din oteluri aliate de cementare, olelurica$on de calitate (de imbunittlir€) sau din fonte 9i se c esc superficial prin CIF.

l '

-l

s7l

l ,ucttrc:r r lr .(). Droprietitile fizico-chin ce ale combustibilului: viscozltatea densrralea'

iensiunea suPer{ciall etc'

. i"""ii-ft"**"f f '

unghiul de avans la iniec$e' turatia 9i sarcina {a MAc se-

."d'ii.a pti" *t"ti" cantit;Lii de conrbustibil injectat) etc

. i"ia;i "o*,*oiU:

raporlui ile compresiune' sistemul de injecne' rornra

camerci de ardere etc.

""."m"ti sistemului de alimentare: presiunea de inFclie' viteza^d^e curgere a

- i"Jri" i"i"'-i" o"tpei de injeclie' legea de iniecli€ (forma camer) erc'

lnstalaliile de alimentare folosrte la.moloarele Diesel pot f cu pomPa de injeclie in linie

*r iu po.pa a" inF.tie distribuitoare (Iolativa)

6'2. Schema gene(ali a instal:rtiei de alimentare cu pomp: de injecliein lisie

Instalalia de alim€ntare cu pompal de inieclie in linie (cLr elementi) reprezenhte

scrrematic in ngura e t. :":"" 1o:i Fl:,1"0",::Tlllo-r I. p.r,^*r a".-,o, 2, po*p". aparalura dejoasa Dresrune lolrnala orn- rsc,."" '" ' , ' l l

: l l : ,^-_;: , .r i" i , . "r"-

i!l[t""*J:, mtele de combustibil 4 fi 5 $i conductele de legalur: d]nl: * '

. ;;";;;" de i4altl presiune rormate din : pompa de injeclie 6 '

conductere oe

inalte presiune 7 $i iniectoarele 8

Pe aceea5i qchemd s-a (n'u reprezental pompa de amorsare 9' amplasali pe pompa de

"lirrr"nr"rl sl ,"gutrro*l l0 , amplasal la capelul pompei de injeciie

6. TNSTATATIA DE ALIMENTARN A M01I)AITIiI'OR (]TJ APRINDtrRE

PRIN COMPRISl0 (l)ll',lsl',:l ')

6.1. Formarea amestecului carburalt la MAc .

SDre deosebire ale MAS, formarea amestecului la lr4AC se rcali::eazi dil€ct in inreriorul

"tlJS:".. i;;;;; tuii

'"i ttu't' de (10,' 3s ori) prin i^jecrarea combustibil'rtui cu

ffi;;;i;;;;u aerul. Injectarea combustibiiu.ri i;cepc spre sfirgitul procesrrlui de

tompresiuneaaefu|uicurat-(cuavans'rainiect ie) .c6ndIempe|atulaacesluiaat inAeci lCaiooili b",o,;,a,".p",*"lr:"ril':lT1:,*:1"#ll,lli,lll,i,i'.:"fl;.1?l?:,T'llliill""'ilin Drima pane se autoapnnde $l aPol ro

.;:,ffii i";; ;;,io'"a" ..at titi

"t'".'" tcurge de lainceperea injecterii comtr-uslibilului

oena in momentlll producenl autoapnnuerii ( 0,001','0'003 s) se numeste perio,di dc

intarziere la rutoaprindere"-'-ii"inJ

"ont o" uoasti intarzier€ 9i de necesitatea desfalurarii optime a pro€esului de

"d";:,;;;;;;" ;;;'"tibitului in timpul unui ciclu se face. d:'p.a. o tese de ttli'clie'

"irir"u rii. p."nu*" corespunzatoare a camei arborelui pompei-de injeclie'

^Avindinvederecdamesleculseformeazaintr-r [ t impfoartescurt- in inter iorul

.ili";il: ;" ;;*'J utilizarea unui exces d€ a{Alix'=l'2 1'7 ) pentru ca arderea sa fie

cit mai complete Omogeruzarea amestecului se obline prin pulverizarea adecvate a

"."iir.,itfftfii. ""*f"rea' (mularea) jeturilor cu forma tamerei de ardere' intensificarea

;:"#;il1 i"- arl"a* 6 camera ile ardere $ cre$terea vitezei de vaporizare a

combustibilutui'"-;;;;;."t combustibitutui se apreciazd calitativ prin finelea ti omogemtatea

puw"*a;i. p*"t'u1i" i:i:n:tlT':ll; i",jl"t"1ll}l"o, "

pic6rurii; cu car acesra esreFnelea Dulwrizdrii se aprecl:lz:l oL

."t;" ff ffi';;lwrizoln'"t* *ui fin6 Fine{ea optima a pulv€rizarii este dati de un

diametru mediu al piciturilor de 4 10 Fm"'""'ijr.i.rtiii p'tverizdni .este

cu atet mai bun6 cu cit dimensiunile picaturilor de

combusti;it se situeaza intr-un inlerval cat mai Iestrans (obi$nurl 2 50 urn)*^;;,;:;;;;;;;rt*-Aetnte

adancimea de petrundere a ietului de combustibil in aerur

*."ri',r"i. i,"i",.ti":etului trebuie astfet reglai6 ca aerul si-fie^cit m"l ":ill"i-*ttt-t

t

i#i;#'ail;;il: Daci penetrafia esti prea micz' remarr zone perifence de ae'

iliffi ;;;;; fi incompleta baci penetr4ia este prea mare' comtustibilul poate

,J""" l,] **f,i cilindrului, unde spali pelicula de ulei qi' ca urmare' cre;le uzura

aoto_rului, i^, "td"t"" "sle

de a'emenea incomDlet;

DisDersia iPtului se aprecraTa ne dupl unghitrl pl"l to.:Tui de lanSenlelc du(e la

Deriferi; ietului 6e dupa dizmetrul maY;m al ierulur dP comDusuDrr'

""" ii*iilfil;#de combustibil gi deci numiml orificiilor de.pulverizare depinde de

.t.#;"ili'i*$;iiiur'"utt'"i de'ardere) qi de turafa de utiliza(e a.motorului De

"-ffi;il .ir";*rJ t"pide cucamera separatide vaftej se folose-sc pllvedzaloare cu $tift

(rn ori6ciu). omogenizar"a "omut'sttorluh'i 6ind bazata' in mare mesurS' pe mi$carea foarte

i;i:;l;;i"i;f.";.*^itil compresitrn;i in carrrera tlc ardere l-a motoarele cu injecgie

(l i rc(: l i sc rrrrrr irc$te omogcniTarca nrnestecuhri prin.folosirca unui numer,sporit de jeturi

i r", f"". l rn, 'r ' , , " ' . , i f i t : i i ) ! ; i corelrrrca (nrrr l :rr tra) iduti lor (xr lbtr l : t carreter de ardere

l i ,rrrrrr l t .rr ( trrt( :slnrnl ir l" t ' " u a"u"' f t*" ' l t i nr(: o irrr l ' (r t tnnl; i hotaratoare asupra

1,r0rcr ' lor r l r r r r r l l r : rpr i rnIrr ' l r r r t r l t r t r i r r r r r ( ' lorrr l I ) i { ! : l A(r( ls l ( : I rocLrs0 sLrnt i l r f lLrenfale de

rr r i l i n i i f i r r t r r r i

1?^*.1w',Ltt^fN 14J^1- \

{*'-tn J^.,.-

sYLa"a!t

i

ii

FiB.6.I. khena instataliei dP alm?nlare c'u Ponpa de iniectiP tu hnir (a clPnP4i)

combustibirur din,tezer,"il: ll:i:i:,t;Trrd":,*iliT':^li,H[il: ;""Ti: i:aspiralie a pompei de injeclre Aceasra

"tl*'*? ::i::::,':: ;^---.,;r,rr ,r" ta oompa deiniectode prin conductele de rnala Presrune surplusul de combusttbil de n piTl-

;l;;;;;;;;; t' 'ecircurat

de pomPa de arimentare iar cet de la injectoare este tnmts

in rezervor, Prin conducta I I

6.3. Pompa de combustibi l (de t l ime$rAre)

Pompele de combustibil folosite mai fiecvent sunt : pompa cu piston (la MAC cu

oomoi de iniectie in lim"1 5t po*p" ""

*"*bt"na (la MAC cu pomp: de i jeclie rotaliv;' de

';:"'"';;'*';;" i"tiiia ru unsl La pompa de injeclie rorativi se mai folose$te'

suolirneotar, o pompe cu palete care astguri transferul combustibilului de la supapa de

i"iir. . ptll",iii a,i n.sfir la capul hidraulic al pompei de itrjectie pomoa ite

. se asigure injectarea combustibilului cu p.esiune nec€sara in vederea pul'-;izirii' corespunz6loare a.ieturilot ; .-. ...

. sa asigure acelali unghi de avans la injeclie, 9i aoeeaii durate pentru to$-cilindtii ;

. sa asigure o irfferupere netl a debitarii combustibitului la sfettitul injec$ei, Pentru

a eviia s",rrgerca in;ectoarelor, ceea ce are ca urmare arderea incompleti a

oombustibilului qi depunerea de calamini pe orifoiile PulYetizatoarelotPompa de inj€4ie ln linie este fotmate dint -un numf,r de elemen$ , egal cu nurnad de

cilindri ;i motorutui, asamblati intr-o carcasi comune. Un element de pompa (fi9-6-3 tifig.6.4.) se compune din Pistonul plonjo. (Pistona$ ) l, care se deplueazn in cilindrut 2'

pievizut or do;i orificii laterale ce comuniol cu camlul de descircare (reglare) C $iiespecriv canalul{e aspiralie (alimentare)l din corpul ponpei 3. La unele pompe cele doui

canale comunicd intre ele. in bucqa 4 , deasuPra ciliniltului €ste dispusi rupapa de Ffulate5 previzuti cu arcul 6. ln cunia de aspiraliq pistonul €ste aqionat injos Prin destinderea

ariului ?, iar in cursa de refulare ailionarea pistonului re face de cama 8' prin intermediul

bchetului cu role 9- Cursa pistonului plonjor se regl€az4 q! turubul 10, care 5e lixeaz:l ct

piulita 11.

alimentare cu Plston(fi&6.2.) tunclion€zeastf€L pistonul I sedepl8seazi at oilindrul 'prscticat i.l corpul PomPei2, sub acfunea arcului 3intr-un sens gi subacliunea camei 4, Prinintermediul tachetului Glroli 5, io sens invus PrindestMe.ea srcului 3 lidepldsarea Pistonului I itl

. jos, deasupra ac€stuia secaeeAzl o dePresitrnc,care produce inchidereasupapei de. refulare 6 9ideschiderea sipapei deadmisie 7, p.ia csre esteaspiidt combustibilul ditrr@ervor.

in cursa acivi acamei, deci la deplasateain sens invers a pistonului,

cre{te presiunee c.ombu$ibilului aspirat, ceea c€ produce inchiderEs supapei de aspiralie. gi

deschiderea supapei de refulare 6, iar combustibilul este uimis sPre pomP' de n1eqre' tai

rcstul trecein qigut de Eub piston (unde se crc€aze o depresiune) pfu canalul 8' La cursa

unneroue a pittonului edrata prin destinderea arcllui 3, deasupn pistoriui- l- a(e loo

upiratia comUustib uhi iar de sub Pisto4 est€ refular combustibilul Prin €anaful 8 spre

nfl" iip".p" a" i"i+e Pompa de combustibil este astfel dimensionatl ca d asigurc la o

rlrria pr"ii*e ui a;bit de 3-5 ori rnai mare decet c€l nece$ar Erotorului in plinl sarcind-

Aveod in vedere on debitul mlxim al pomp€i este mai marc decet cel cerut de motor,

consuoi de combudibil variind h limite largi cu ssrcina si tuIatis' Poopa de alimentare

tr$uie s! rrodiflce debiti! ln Bod coresputrzltor.- varia$a d€bitutui se asigurd prin aumregluea ofsei pistonului h urma menfinerii unui

€chilibru frrtte temiunes arqiui 3-ti fo4a datlde presiuirea combustibilului aflat in conducta

de rc.fula,re, canald 8 gi spaFul de sub Pisto[ Cattd moto]ruI are un corlsum mil m8te, ore$e

debifirl livrat de pompn prin cregoei oursei pistonului li invitrs, la un consum mai mic se

reduoe gi orrsa pistonului.ient- i elimina aenrl sau dopurile de vapoii de combustibil din insala$a de

alirnetltare se folosesle pompa de amorsare 9 ce 5e aclioneazi maNal.

6.4. Pompa de injcclie in linie (c|r elemeirtD

Orice fel {te pompi de fu{eclie tebuie sllndeptineasctr urmitoarelo condi$:-. se aozeze prepis'cornbustibilul in raport cir regimul d€ firnclionare el motorului i. sE asigure debitarea uoiformi a cornbustibilului in tqi citindrii motorului ;

oernifutEitatea d€bitirii nu t €buie sn dep4€ascn 2-370;

Fig.6,3 Cornponertele u ui elenenlal pot pei de inieclie in litie.

FiE 6.1. Schema u,ui elenent al. ponpei de injeclie flt lifie.

Combustibilul este aspirat din canalul q prin oriffciul corespunzitor din bucai" iarrefularea se ftce prin deschiderea supapei de refirlue 5, la atingoea unei anumite presiunicorcspunztrtoare tensiunii aroului 6. La deplasarea pistonului in jos. sub aqiunea arcului 7,combustibiN Fitnurde in cilindnr cind sunt descopeite orficiile laterale de cetre muchiasuperioarf a pi$onului (flg.6.5.a). La deplasarea in gens invas a pistonului, in urma cr€$eriipresiunii, o pafie din oombustibil trece inapoi prin orificii (6g-6.5.b) p6ni card ac€stea sunt

Fis.6-Z Powa de alirne tore ct Pisttm-

--

rIrillr

1il,l t '

- t :I

t ;

29

ririficii din caput hidraulic ai mai depane prin conductele de inalta presiune la iniec::arele

motorultri 2l-

lrlr

Fip.6.5 Schetna dz principia pentnt

{unctionarea unui elemenl.

ll

fllfi:'rHts L]ln:tr" mn:li"" Elsft,xs'"

Fig-7. L Schena insta4ei de dlimenrare dt ponpa de i4iectie distribuitoarc'

- Aspiralia gi refirlarea combusibilului in 9i rlin canalul cefltral.al tolorului distribrritor se

.dfi; ;" ljutor,.rl tachelilor cu rotd 9, pisona5elor l0 gi inelului ol came ll dupe

DrinciDiul prcizentat in contiruare (v. 68 7 2_)'"''i.qtrira"rl oot"o"i esle fomat;in levierul 13, tiia 14, arcul principal 15' rnan5onut

te, iliipi"'fr,"J,i*r" li li u."',r J" tauotl 19 $tit* *oto,ului te hce intrerupindalimintarea cu combustibil cu ajutorultijei 20'

Combustibilul nefolosit irl pompa de injeclie esti rchrrnat la.rezenor pdrr^conducta 22'

iar cel csre scape Prin jocurile de la pulvedzatoare este ref at Pnn conoucta lr''- -

i" insdi" d" ofi*ntare combustibiiul se afl6 la difaite presiuni Presiunile de transfe(

ti O"'i"#lt"i- ttttit" u ,A-'i si oo" prin merirea iecliunii de t'ecere la rctirea

suDaDei de dozaj o data c'u apasarea pe pertala de acreteralie l's un anumit regim de

ili""." " -"',"-*t

1 o an";ta pdge a pedalei) supapa de dozaj este comandati de

**'titll",o,o, o" ,un"tionare al elementului unio de pompare este prezentat in figura 2

po*i"r* J.,e ."a;uta de doue phtonaSe plonjoare opuse, ce alunece intr-un rotor centtal

.-'".. o '"r,,f a. ai.ttiUuitor i "o.b,r"tiiilului "etrc

injectoare' Rotorul este anEenat de

uioJ" hrnpa si ," ."teste in intedorul urtui esamblu fix numit cap hidraulic- Deplasarea

- "ii"""i"iJo"'""erior

in rimpul aspira$ei (Eg 7'2'a)' se face sub p*:i""i 1". *1:".:

i.rnUriitJufoi, t"gl"ta b trecerea prin supapa de dozaj' iar deplasar€a lor spre rnteflot m

Lucrarea nr. 7

li1

I

x8

acooerite de muchia pistonului (fig 6 5 c) La deplasdrea in conlinuare a. pistonului cre$te

"ii"""" .".Ur.,iUirirlui pin6 la o anumitt valoare care determin, deschiderea supapei de

i"n raf. rr.i*i:r. ca"d canalut-elicoidat I descoperS orificir.rl de descafcar€.c.(68.6.5.d),

..*i"..i "Ja.

brusc 5i injeclia inceteaza ReSlarea cantidtii de cgmlu:t:b:t $Jeclare se

iJJ*i "J^

t"ti,"" uratrttri 5 iu ng e rl qi modifrcarea canalului elicoidal' amplasat la

n"no ",rni.ioari

a pistonului' faF de canalul d Astfel, in timp ce pistonul seieplaseaza

;;il"i;.";;;;;;t cursa utila ta rotirea sa cu ajutorul btatului h ' prin intermediul ''

"'"i "*--ifi"." t"t

" onei tije (tija de debit) uticuhta la pedala de-acceleraie .'"''

iiil;;;debi,ioi iJ ioute face la s{irgitul injecliei' la lnceputul acesteia sau

"#;;*d;;;;;nalul elicoidal esre practicat in Partea de jos

' (fis 6 6

') ' in Partea de

t* iigie.ii,*" itt "-tele

p;4i ale pisionasului (fig 6 6 c)

[FTt lG]

a

illqTN-f-.b.

FHtF

Fig.6. 6 Constrx4i a cqu luipislona$utui pertfii diferi te moduri

ae vatialie d debituIui de combustibil

7. PoMPA DE rNrEcTrE DlsrRrBUrroARE (RoTATwA)

Pompa de injecgie dist ibuitoare sau rotatiYe este o pompe DPAM (.'Distribuitor

pr-r;'ir'":i, raiti"i*n la MEFIN sinaia) echiPate trr regulator mecanic' pentru- toate

t"]ti".il li*i,ip a" pomptr prezintl nurneroase avantaje: €ste compactE - at€ greutate

;:fiil;:;;;;;hen1i, ioli'dinpte ;i nici arcuri care st lucreze la tensiuni.excesive:

,i#"i'?nJi" r"i, indiferent de numdrul cilindrilor motorului; est€ un ansamblu perfecl

#;'i;;;;;il ;ieselor se face cu motorinl' ce umple-toate Pompa 9i fiind sub

ffit"ffi"ai& pa,ti,nderea aerului apel pratului.$i altor imPuritali . j-r- -r--

Instelatit de aliment"t" "u

potp' d" injecqie distribuitoare' cuprinde' elemmtele

or*i"'",?ti'f."*"tl"i" 6gura ? l tu ajutorul pompei de alimentare 2'.combustibilul asprrat

din rezeworul I, r€ce prin filtrele 3 q, ..i" tri.i, in po.p" de injectie printro supape de

,ri"r" "

,r"rir,,r1'a, trinsfer 4, supape montati la capltul pompei deinjectie ln contnuare'

;";ffiluil; ;ont"ta in.'apat"1 rotorului distribuitor' numita pompa de' t'ansfer'

trimite combustibilut, p,,n ttpu' n'o'"u"" 6' la supapa de.dozaj 12: A:'e",:14-1!i:.""ta de

r*;;;;;;"'de accele'a1ie' dozeazd comiustibilul care intre din nou in capul

i"it"J" ".rn

JtrfrZr"r ae aspirafe 8 5i ajunge la canalul central din rotorul.. distribi'itor' De

il;ffii#ffi;;tistiuitut "st" refitat (aistribuit) pri4ori{icir.rt 7 din roror' in ni5te

toti'sl

L

II

I

IIIIIIIIt

rimoul refulnrii (fig ?.2,b) are loc sub acliunea camelot inelului cu came' prin iotermediul

tachefilor cu role

FiA7.2. Principiul de fan4iorrore al pompei de irieclie distribuitoare

Lrelul cu came eite montat in oorpul pompei, are un irumar de perechi de came

corespunzitor numlrului cilindrilor motorului $i se poate roti Pa4ial sub acliunea

dispozitivului sutonut de avans. Pentru aspir4ia combustibilului ln canalul central din rotor.ln capul hidraulic se afld un otifoiu de aspit8lie, iar ln dreptul acestui4 ln rotor, existi un

numir de orficii de aspiralie egat ou numirul cilindrilor motorului Pentru refularea(distribulia) combustibilului, h rotor se aqi un oriiciu de refi.rlare, iar in dreptul acestuia, incapulhidraulio, suot dispuse radial atatea orificii de refulare caf cilindri are inotorul.

Aspita.tia combustfuilului are loc (fig.7.2,a) ataft timp cet unul din orificiile de

aspiralie din rotor c.omunice cu orificiul dg aspiralie din capul hidraulio $ id acela$i timppistonagele sunt irnpinse spre etcerior. Cend orificiul de refulare din roto. comunic{ cu unul

din orificiile de retularc din capul hidrautic (fig.7.2,b), are loc refularea combustibilului cumare preliune, sub acliuo€a pistonatelor care sunt fo4ate sd se apropie la trecerea lor prin

droptul camelor.Dozat cu precizie hce de h intratea ln spaliul de pompare de sub pistoane,

combustibilul este distribuit la volumul, presiune4 la momentul rc{€sat, citre fiecarecitindru (ln ftnc1ie de necesftalile mdtorului), prin sistemul de orificii din capul hidraulic tirotorul disiribuitor.

IJtilizarea unui element d€ debitare unic asiguri un debit urfform la fiecare cilindru'

7.1. Pompa de combustibil cu membrani

Pompele de combustibil cu membrafle sunt folosite in instalalia de alintcrrlnrc lu

I,IAC. prevlanta cu Pompi de iniectie rotalivi'

iompa cti membiana, rePrezentatl in 6gura 7 ], €ste formati din corpul irttctrot l'

corpul superior 2, membrane elasdce 3' supapa de aspi.alie 4' supapa de relulare 5, ti;a 6'

arc,ll z, pargni" de aclionare 8, arcul 9 $ parghia pentru aclionarca manuale Io Mc rlnnrrd

este executate din mai multe straturi de panza imPregnad cu malerlal PlNstlc sarr ca crt'c

Cursa de aspiralie se r€alizeazi prin aclionarea membanei de catre excentricul .l I (de

pe arborele cu came), prin internrediul pirghiei 8 $i tijei 6' iar cursa de retulare se realiz€azi

sub acliunea arcului ?. La cursa de aspiralie, datotiti depresiunii car€ -se

produce in

cavitatia de deasupra membraoei, se deschide supapa de aspiralie 9i se inchide.supapa de

refulare- iar la culsa de refulare se inve.seaze miicarea supapeloa din cauza presiunii create

deasupra membranei- in scopul unei amo.sari rapide a instalaliei de alimentare $ satislacerii

credi bru$e a consumului, pompa asiguri un debit de combustibil de 3-5 ori mat mare

decet necesarul motorului, osuprapresiune de (l - 1,3)'lorN/m2. Avaod in vedere perioadelecand debitul pompei ar Putea fimai nare decel cel necesar,peitru ca inembrana si nu fiedistrusE, ac€asta e5te astfelallionati incat face foarte rarcursa completi.Cand necesarul motorului esteftdus, aroul 7 nu se destindecomplet, iar capdtul tijei 6 ramAnein ulmd fatl de capatul din stengaal perghiei 8, care cste menlinut6in contact permanenl cu cama llde arcul 9. In acelagi scoP, lainele pompe, parghia-_

- de Fig.l.3. Scnena pontpei de combustibil c,

ac$onare 8 se cxecda din doue membrandbucifi. Aclionarea membranei in*.si d" tifirl"t", de cAtre arcll ? ptotejeaztr nu numai membrana' ci 9i conductele fal5 de

suprapresiunile exagerate ale combustibilului.

:r?

Lucralca nr.8

8. REGULATOARELE DE TURAITE AT,E MO'I'OARELOR DIESEL.

.pirghia de comandl9 9i tija de legeturi 10. Arborele 1, al regulatorului, este actionat de laarborele ll al pompei de injeaje prin intermediul angrenajului 12 5i cuplajului cu lameleelastice 13.

Funclionarea regulatonrlui se bazeaza pe menfinerea uoui echilibru permanenl (la oflceturatie) intre forta centrifugi a celor doua greuta$ pendulare 3 si tensiunea arcului 8 ti prinaceasta se stabile$te o anumite- pozilie a tij€i de d€bit (cremalierei) 14, aclionate prininterrnediul tijei d€ legdturd 10. In cazul in care incircarea motorului scftde, turatia creste,iar ca urmarg geutelile 3 se deperteaze uca fall de alta ii in acela$i timp deplaseazemansonul 5 spre stang4 care, prin turca 7 Si trja l0 aduce tija de debit a pompei de injeclieinir-o pozi l ie de debir mri redus

Cand incErcarea motorului cregtq tura[ia scade, greutelile 3 se aptopie{na fa!a de alta.Tensiunea arcului 8, tinde sa restabileasce echilibrul cu fo4ele centrifuge aie greutitilor $ideplaseazi furca 7, tija l0 $i tija d€ debit 14, spre dreapta, in sensul cretterii debiiulL'i decombustibil

Regulatorul ex€cute aceste reglaje in mod automat pentru fiecare pozilie a pirghiei decomande g, respectiv a pedalei de acceleralie.

Daca se doregte sclumbarea regimului de funclionare a motorului, se nodifice in modcorespunzdtor pozilia pedalei de acceleralig respectiv a parghiei 9, iar regulatorul vamenline stabil. in mod automat regimul nou de {irnclionare.

Regul"to-t "st"

pr"t

$i su un sistem de merire a debitului de combusribil la pornirea motorului. Dispoziliwl decoreclie estb alcetuit din lamela (arc) 15, fixata pe prisma 16, montata pe axulimboge$torului l?, iar pe furca 7 este montat gurubul 18. La regimul norninal defunctionarq surubul l8 se regleaza astiel incet se atinga" IErI se de.formeze, lamela 15.Pentru depi$irea unor suprasarcini temporare, debit l de combustibil vd cre$te suplimentarprin deformarea lamelei 15, deci iitija de debit se deplase^za mai mult spre dreapta, fate deregimul nominal.

La pomirea motorului rece, s€ trage de butonul 6xat, in exteriorul regulatorului, pearul imbogelitorului $i se rote$te parghia de comaflda 9 pene cand Surubul 19 se sprijina Pereazemul 20- in acest fel, qurubut l8'rrece de lameta 15 permifAnd tiei de debit si sedeplaseze suplimentar spre dreapta, in sensul majordrii debitului de combustibil Dupepornirea motorului se restabilege echilibrul dintre tensiunea argului 8 li fo4a c€ntrifuge ag.euteftor, ceea c€ va permite unui arc montat pe axul 17 se-l readuca in pozilia inilialA, iar

turublll 18 se va alla din nou in dreptul lamelei 15.

\ S.2lnjrcloere Si pulverizetorre

Injectorul se foloseste penfu intr-oducerea in cmera de ardere a combustibilului trimissub presiune de pompa de injectie In acest scop, injectorul este conectat la pompa d€injec.tie printr-o conducti de inalti presiune.

Oryanul principal al injectorului este pulverizatorul cu ajutorul ciruia se asigurer€partizarea uniforma a combustibilului in masa de aer ln vederea arderii cat mai complete a

arnestecului. Puherizarea si distntrutia uniforml a combustibilului depind, in special, deconstruclra pulverizatorului, presiunea de injeclie gi curenlii de aer din camera de ardere intimpul proce$rlui de injecte.

Pulverizatorul se compune din doua piese: corpul Si acul, executate din olelurisuperioare, cu o precizie inaltS, jocul funclional dintre ele fiind de numai 1,5. ..3 pm.

Existe doue categorii principale de pulve.izatoare : pulverizatoare cu cep (fig.8.2),folosite la camerele de ardere divizate $i pulv€rizetoare cu orificii (fig.8.3.), folosite lacamerele de ardere unitare Gnjeclie directe). Sub acgiunea arcului injectorului, acul estepresat pe scalnul conic de la partea inferioari a corpului, separend c3mera de presiune I '

INJECTOARE

8.1. R€gulatoare de turalie

Reellatorul are rolul de a regla cafltitatea de combustibil injectate de pompa de injectie

in c in;rii astfel incat sd 6e indeplinite urmdtoarele cerinle de bazn ale funclionnrii

motorului.. stab itatea func.tionEdila mersul in gol;

. limitarea turatiei ma{ime de mers in gol;

. stabilitatea la mers in sarcine, Stabilitetea functionirii rnotorului la mers in gol este influenlata coflsiderabil de

varialia debitulDi de combustibil . Daca de exemplu, turalia mototului cre$te' dinlr_un motiv

oarecare, debitul de combustibil creste $i el, iar ca urmare' turalia cre$te gi mai mult'

motorul avand tendinta de autoambalare DacA insi t'rralia scade, se reduce $i debitul de

combustibil $imotorul are tendinF sa se opreasce in consecinla, pentru funcfionarea stabila

a motorului, pompa de injeclie trebuie sI aibe o caracteristica de debit corespunzetoare $ianume debitul sa scada la ctesterea turaliei 9i invers

Linritarea turatiei ma me de mers in gol este impuse de necesilalea p'evenirii

distrugerii motorului datoritd crEterii fo4elor de ine4ie ale maselor in mifcare 9i pentru

asiglrarea des{E$utirii nomale d procesului de ardere

Stabilitatea h mers in sarcinl este foarte irnportanta pentru funclionarea uruformi a

motoarelot de tractiune.Functionerci cu fum a motorului are loc la dep65irea unei anumite turalii, dator(a

fuiuti$r procesului de ardere. Funclionarea indelungata cu fum a MAC nu este admjsibila,

din catrza suprasolicitirii termice 9i a formarli intense de calarnind pe pereii camerei deardere 9i Pe supape. De

Fig.8. L Schema uni legxlator centrifugal pentrupompa de inieclie at elemenli in linie

aceea, regJlatorul trebuiese intre in funcliune la oturafie mai mica decatturalia la care motorul arputea funcliona cu fum.

La motoarele cu maimul.ti cilifldri, regulatorulse arnplaseaza Pe.caPdtulpompei de injectie in liniesau in corpul Pompei deinjectie distribuitoare'(rotativa). Cele mairaspanditeregulatoarele mecanice,de tip centrifugal, pentrutoate regimurile defunctionare.

Regulatorul centrift galal unei pompe cuelemengi in Iinie (fig 8.l.)

este coostituit in principal, dintr-un arbore 1, suportul 2, greutilile 3, care penduleaza pnn

intermediul plrghiilor 4 fali de suportul 2, man|onul 5, rulmentrd axial 6' furca 7' arcul 8.

IIIIIIIIIItIII

rI

I

falt de cea de distributie 2. Combustibilul este trimis de la pompa de injecfie prin unul, douesau trei canele 3 spre camera depresiune.

Cend fo4a axiald creata de presiunea combustibilului o deplgeste pe cea a arcului, aculse ridici, 9i combustibilul tr€ce prin camera de distribufie, fiind irjectat prin o.ificiile depulverizare 4 in camera de ardere.

Fi9.8.2. PuI\teizator cu cep Fi9.8.3. Pulwrizator q orijcii

Fig.8.4. Cohstru4ia qui injecb;

La prtlverizatoarele cu cep acul pulverizatorului are la partea inferioari un cep ;rofilatpenttu a realiza o anumite lege de pulverizare in concordanfa cu cerinlele motorului. Forna,peretralia $ dispersia jetului depind de dimensiunile, forma qi jocul cepului in- gaura dincapul pulverizatorului. Cepul impiedioe totodati depunerile de calamini pe suprafaF geuriide injecfie.

lnjectorul serve$te la suslinerea pulverizatorului, racordarea acestuia la conducta deinalte presilrne $i permite reglarea presiuoii de injeclie la care are loc ridicarea acului de pescaunul siu.

Pompa de iniecgie trimite combustibilul in corpul- I al injectorului prir racordul 2 (f€8.4 $i 8.5), previzut cu un filtru. Printr-un canal, combustibilul ajunge Ia pllverizatorul c!orificii format din carpul 3 $i acul 4. Acul este menlinut presat pe 6onul de etan$are de catrearcul 5 prin intemediul rijei,6. Presiunea de injeclie, adicl presiunea de deschidere ainjectorului se regleaze cu $rrubul 7, asigurat cu contra piulita,S. Comblstibilul care scapaprin jocul dintre ac Ai corpul pulverizatorului se colecteazi prin racordul 9, montat in piulila-racord I 0. Iulverizatorul se fixeaza pe corpul injectorului cu piuliF speciald I I .

Lucrarea nr. 9

+ 9. rNsrAr^ATrA DE R;CIRE A M0T0AR"EL0R

9,1, Rolul gi chsific{r€a itrstalaliilor de ricire

Ca urnrare a proceselor ternice ce se desfdgoard in cilindri motoarelor, o parte Cinceldura dezvoltate se transformi in fucru mecaniq o alte parte se evacueaza in amosferatnpreune cu gazele a$g iar o parte se traflsmite pieselor motorului. Materialele acestorpiese, cornbustibilii Si lubrifia4ii au o comportarc optimi pentru un anumit interval detemperaturi, care poarta denumirea de regim tcrmic al motorului.

Pentru asigurarea unui regim optim de functionare a motorului este necesar se seasigure o recire controh6 . ac€shria prin ouidul de .ecire (lichid sau aer). Regimul termicnor.nal al

^motorului, clnd in instalagia de rdcire este un lichid sub p.esiune, este de

1000...1100C, de 80...900C in cazul hstalaliilor cu lichid deschise ii de d0... t200C pertrucaan! in care molorul este aicit cu aer.

Funclionarea motorului la un regim termic mai ridicat decii cel optin atrage dupe sine'supraincibirea acestui4 ca.e are ca efecte inrauta$rea umplerii cilindrilor c! incercfuureproaspeti, rendiflta de srdere anormali (c.u aprinderi seoundare sau cu detonagie), mirireaconsumului de ulei prin accelerarea alteririi etc. Pe de alti partq func$onarea motorului laun rcgim termic prea coborat duc€ la miqorarea randamentului indicat, darorita amplificeriipierderilor de caldure, favorizend formarea depunerilor 5i intensificarea putemici a uzurilor.

Sistemele de ricire ale motoarelor cup.ind totalitatea agregatelor, aparatelor $idispozitivelor care asigud evacuarea fortatd a unei pdr{i din cildura dezvoltati de cilindriimotorului (15...35%, in funclie de tipul motorului). DupA natura fluidului de rdcire,sistemele de ricire sunt de doui categorii: cu lichid pi cu au.

i.2. Sistcme de iicire cu tichid

Rdcirea cu lichid arc o rEspandire msre in constructia rnoloarelor cu ardere internedatorite asigurddi unei tempetatu.i relatiy constante a motorului in timpul funcgionirii gidatoriti coeficientului burl de trmsmit€re a cildurii.

@=Ispe

Lichidul utilizat pentru rdcire poate fi apa sau o alte sohrlie Apa, pe langa numeroasele

avantaje, are $i o setie de propriedli negative: tempefatura de inghe! prea ridicad fale de

temperatura minime a mediului ambiant, acliune corozivi asupra sistemutui, crest€re

outemici a volumului prin inghelare etc. Pentru coborarea punctului de inghel' in apa de

ricire se introduc adaosud ca: glicerina, alcool etilic' alcool metilic, etilenglicol etc, care

reduc substanlial $i ac$unea coroivi a apeiLa instalatiite de rtcire cu lichid circulagia acestuia in interiorul sistemului se poate'

realiza in doui moduri: prin termosifon $i crr circulatie fo(ate cu ajutorul unei pompe-

La rdcirea prin termosifon, citculatia lichidului are loc datoritd diferenlei dintr€

densitatea lichiduiui cald si cel tece, oblindndu.se viteze reduse de circr-tlafie 9i implicit o

eficienl; necorespunzatoare, de aceea aceste instalalii se folosesc tar $i numai la motoare

rDici. stalionare.-La sistemele ale rdcire cu circulafe fo4ati' prezenla pompei de lichid asigurA o

circulalie intense a lchidului de rdcire Aceste sisteme pot fi de tip deschis (cand comunice'in permanente cu atmosfer4 $i de tip lnchis (cand este necesare prezenta unei supape aer-

vapori). in ultimul caz se menltne fu sistem o u$oara suprapresiune, care ridice temperatura

dofierLere a lichidului Ia 105...lo70c. Viteza de circulalie a lichiduluiin instalade este mult

superioare celei oblinute prin termosifon. Pentru reducerea rezistenlelor hidraulice din

sistem viteza se limiteaze h ln/s. Aceaste ctegtere a vitezei de circulafe a lichidului a ficut

posibili reducerea capacitelii instaletiei, respectiv a cantitelii de lichid de ricirc'. -

Reglarea intensitd$ ticirii sc poate realiza prin variagia debitului lichidului de.ricire cc

trece prin radiator sau prin variatia cureltului de aer ce trece pr;n radiator. Exista 9i varianta

conbhati, mai sles la unele automobile.Schema sistemului de racire a motonrlui se prezint6 in figura 9 l Pe4ile componente

ale instalaliei sunt: I - camerele de racire din chiulas4 2 - camerele de-ricire din blocul

motor, care comunica cu cele din chiulasd prir niste orificii; 3 - pompa de lichid-; 4 - roate

de cuiea (fulie); 5- ventilator, montat de reguh pe acelasi ax cu pompa de.lichid 9iaotrErtate impreune de la arborele cotit al mototului pnntr-o curea trapezoidald; 6 -

termostatul; 7 - tadiatorul.

Fig.g. I - Schema sisternului dP rdcirc al motorului

Cind temperatura lichidului este de 90 930C, supapa centrali a termostatulur este

complet deschise, fichidul fiind aspint de pompa din bazinul inferior al radiatorului qi refulat

ir camerele de rdcire ale cilindtilor $i apoi spre chiulash, de unde ajunge in termostat gi apoi

L!

.in bazinul suoerior al radiatorului. in radiator are loc o ricire intensa a lichidulu: latoriE'contactului ou curentulde aer creat de ventilator.

I-a pomirq cend temperatura lichidului este sub 80-830C, supapa centrala atermostatului este inchis6, lichidul este dirijat prin supapa laterala a termostatolui Ia Pompa3. radiatorul 6ind scurtcircuitat. La depalirea temperaturii de 80-83"C, supapa centrahincepe si se deschidd, iar supapa laterala sa se inchida, o parte din lichid citcula prin

radiator. creandu-se astfel condi,tiile unei cre$teri lente a temPeratutii lichidului pane lavaloarea optime de 90-93oC, cind supapa centrala este comPlet deschise.

9.3. Elementele insttlrtiei de ricire cu lichid

9-3-1. Rrdietor l

Radiatoru! reprezinu un schimbator de caldura care asiguri transferul cildurii ptinritc

de la lichidul de recire la aer.in funqie de construclia pertiide rdcire (miezului) se deosebesc trei tipuri ltincipale dc

radiatoare:. radiatoare cu tuburide lichid. la care apa trece din bazinul supcriot in cel infer;or

printr-o serie de tuburi care au lipite in exterior ariPioare pentru malireasuprafelei de r6r ire.

. radiatoare cu tuburi de aer. Tuburile de aer se ageazi orizontal, au secliunepetratA sau hexagonalS 9i se liPesc intre ele la partea anterioard $i la ceaposterioara. Apa circule printre aceiti pereti $i tuburi;

. radiatoare lamelare, care sunt variante ale radiatoarelor cu tubud de api. Lichidultrece prin conducte verticale aplatisate sau formate din benzi de tabla liPile intreele doul cate doue si avind latimea cal adancimea radiatorului.

Cele mai folosite radiatoare sunt cele cu tuburi de ape. Schema de principiu a acestuiradiator este prezentatd in figura 9-2. Et este format din bazinul superior I, baziiul inferior 2gi tuburile de lichid 3. prevazule la exterior cu aripioare.

9.3.2. Pompa de lichid

O largi ulilizare la sistemele de r[cire cu lichid au cipetat pompele centtituge (fig 9.3)deoarece au un debit relativ mare la dimensiuni mici ale pompei, iar in cazul unei dbfecliunia aresteia circulalia natursle (prin termosifon) a lichidului de rdcire nu este impiedicata. Oastfel de iompi este compuse din carcasa I gi rotorul 2, cu paletele drepte sau c,urbe 3.montat pe un ax in inleriorul carcasei. lntrarea lichidului rece se face prin tacordul de

aspiralie 5, iar refularea lui se face prin racordul de evacuate 4. Sclparea lichidului pe laaxul pompei este impiedicate de un disboitiv de etanFre care se rote$e odate cu arborele

9.3.3. Ventilatorul

Prezenta ventilatorului in sistemul de racire este detenninate de necesitatea produceriiunui cureirt de aer, ce trece pdn radiator, din exterior spre motor (fig.9.2.) in vedereahtensificarii pfocesului de ricire a lichidului. Ventilatorul se monteaza in spateleradiatorului qi poate fi de tip axial sau centrifirgal

Ventilatoarele axiale au construc$e simpl4 randament ridicat $i se utilizeaze cuprecidere la sistemele de ricire cu lichid. La sistemele de recire cu aer se utilizeazi frecventventilatoare centrifuge. Numarul paleteloi ventilatoarelor axiale nu este mai mare de Sase,iar unghiul lor de inclina'e esle cuprins in limitele de 40.. 450, pentru palete drepte $i circa350, pentru palete bombate

1-F':1E

I!

I

\

38

Deoarece la pomirea motorului veotilatorul are iol negativ prelungind timpul de

atingere a temperaturii de regiq la unele moioare de automobil acfonatea lui se face printr-!n motor elecrio de cur€nt continuu, alimentat de la baieria de acumulato-are, funcliondndnumai afirnci cind lichidul de ricire depigegte temperatura de 90-95'C. Cuplarea $idecuplar€a ventilatorului se fac€ automat in funcie de ternperaturr lichidului de ricire, fiind

comandat de u traductor d€ t€mperaturA.

Fig.g. 2. Scherrla radiatorltlui c1/luburi de lichid.

. 9.3..1. Termostrtul

Termoshtul are rolul de a regla regimut termic al motorului, prin modificarea debituluide lichid care trece prin radiator.

Dia punc;t de vedere constructiv termostatele pot fi: cu pesti sau cu burduf. Schemafunclionali a unui t€rmostat cu burduf metalic ai doua supape este prezentate in figura 9.4-DacA te.nperanxa lichidului este coborati, supapa supeaioari 52 ! termostatului este lnchis6,circuitul lichidului de ricfue prin radiaror oste inchis, iar circulalia se realizeazi direct prinpompi (circuitut mic). Cand temperatura lichidului a ajuns la tempe.atur a de 80-83'C,$rpapa Sr lnczpe si se deschidtr, ca unftue a dilatirii burdufului metalic B Gn care s-aintrodus eted iar slpapele laterale Sr incep gi se inchidi. Lichidul de ricile va circulapar.tial pdn radiator, restul urmand drumul spre pompi. CAnd lichidul de r[cire ajunge latemperatura de 90-95'C, supapele Sr se lnchid complet, supap. 32 se deschide la maxim 9icircula$a acc*uia se hce nurmi prin radiator (circuitul mare).

\ sic

':d::d9.4.Instdr!ir de rlcir€ cu rer

R.icirea cU aer este folositi mai rar la motoarepentru tractoaro $i autodobilg datorite unordezavantaje. Asigurarea r[cidi cu aer a motoruluise realizeazi prin circulafa fo4atA a unui curentde aer, cu viteze ddicate (20...60 nys), dirijatprintr-o cimate de r6cire din table montafi in jurulmototului. Antrenarea aerului se fice cu unventilator, iar pentru intensificarea ricirii, cilindriiqi chiulasele motorului sunt prevazute cu ngrvud.

39

timp, la motoarele cu asemenea instalaliide ric{e, temperatura suprafelelor cilind,ilor estemai ridicatS, ceea ce duce la sciderea puterii litrice cu 5...10%, zgontotul este mai maredecAt la cele cu lichid, distribulia tempe.aturii in chiulas[ 9i cilindri este neuniformi.

6 Lucrarea nr. l0

IO. INSTALATIA DE UNGER.E A MOTOARELOR

10.1. Rolul ii clasificarea instahliilorde ungere

I stalatia de ungere a moloarelor cu ardere intefiE are rolul de a adu6€ uleiul intresuprafelele in mitcare relativa, cn scopul micior;.ii fiecarii $i, implicit, a uzurii acestors. Deasernenea, uleiul din instalatia de ungere favorizeaza meqinere4 r€gimului termic normal almotoarelor prin indepinarea cEldurii de la unele pi€se a ciror .icire este imposibila plin altprocedeu (lagirele arborelui cotit, bollurile de piston etc-) $ protejeazi piesele motomldicontra uzurii de cofoaune.

Ansamblul de dispozitive $i conducte prin care uleiul es:e adus in condiii optime lalocul de ungerq formeazi sistemul de ungere. In funclie de procedeul de aducere a uleiuluila locul respec{iv, sistemele de lngere folosite la motoare pot 6:

r prin barbotare (stropire);. sub presiune;I mix-te.

Alegerea unuia dintre acesle siste$e este legattr de viteza relativl dintre piese gi desarcina pe care acestca o suporti.

Ungerea prin barbotare se realizeaz, de citre capetele bielelor care antreneaze uleiul dinbaie stropind toate organele din interiorul motorului, Stropircs este nesigure, intensitateaungerii depiozind de nivelul uleiului din baie, de pozitia autovehiculului (de panta) si deturalia motorului. Sisternul de ungere prin barbotare a tuluror pieselor motorului se marutiliz€azi astei lumai pentru moloarele de pomirq care flmclioosze un timp scurt.

Ungerea qr ulei sub presiune a tuturor pieselor motorului este foarte ehcientt darcomplicatd gi scumpi. Se folosege la motoarele mari pentru nave d la cele pentm avia$e.

La motoarele c'u ardcre inlefti peotru automobile $ kactoare s€ folosege ungereamixte: pies€le putemic solicitate oegdrele ltborelui cotit $ cele ale arborelui de distribulie.celelalte orgrtlc ale mecalismului de distribu$c $ uneori bollurile de pistoo) se ung subpresiune, iar alte pie.se, oum sunt pistonul segmenlii, cilindrul, rachelii etc. , se ung prinslropi li ceaF dc ulei.

l0.2.Si!tcrne de ungert a motoarclor in prlru timpi

Sistemele de ungerc ale motoarelor in palru timpi se compun dintr-un circuit principalde ulei, format din rezewor. una saD [Nai multe pompq filtre raco.date in serie, supape desigura46, conducte Si mai multe circoile secundare care cuprind filtrele de ulei racordate inderivalie 9i radiatoarele de ulei. De asemene4 sistemele de ungere mai includ aparate pentruindicarea presiunii, temperaturii li nivelul uleiuluiin carter.

in raport cu rezervorul de ulei se deosebesc sisteme de ungere cu carter umed Sisisteme de ungere cu carter uscat. Lo rnajoritatea motoarelor pentru automobile $ tractoarerczeworul de ulei este ohiar carterul inferior al motorului (carter umed), in timp ce unele

Fi9.9.3. Schenq ponpei deapA @ Wlele.

Fit.9.4. Schemo qui tennostalcu bwduf

Suprafala efiedoari de recire (perete-ae.) trebuie si fie de circa ll ori mai mare de catsuprafala interioare a cilindrului (gaze-petete).

Insta.latia de doire cu aer are constnrclie simpl6, exploatare ugoui 9i asieura- un timpscurt de atingere atemperaturii de regir4 ceea ce re-duc€ tensibil uzura la pornire. In acelali

,,n,rl"rrc prezinla un rezervor sp€cial. peniru [::"':li:";,"

caner' uleiul *'':'""*'t

" ",;"'i;Ti|,1ffi;:.:'.:,i":-:fJ,'"""$#l;;i;",'m:;.,j:;;t]iiJ "'[iTi:lll,' ,',|;;l"::1,"i:"JJJ,t"fi';*[il];il,-" 'l'"i'

a.r"'a si imPrns sub presrune h

rrir,r,xli:ft *:lffii:*itri*X#;"#lt".,#l,lli'J:!,:,",,o,u," o,une" prin ."nalele. executare In orosu

l l i l ] l ' l l l i l '1,-E,."ir, i

manetoane I r ' ale

il::,, ii "ll,'"i*', nil,t[1ru-' il';":#:ihpfl il:i"li:sl'*'t, l icr,i ln' l ic 10. Ia roli le.dinlale tl l

l" l l-",u ""-"*"

fagarelor culbutorilor l( Cel"lall:

;i:i:':l;1llff l'l;Tiq":r'ii!ii;,+?""rfu I'ii;*l*it*!"r;:,;':"illlJ"::"H;' *r ' . , , ' i ,c si cca! ' de ulei Radiatord. de, t1]; . 1] i l i ' l i " i - '* ia este prea cald. darori ta

iiriiill*',*U*l'*:ir;*:tlri:';Tli::ift''ff"""fi *:l'i'l;"**.'^:lirit,:li:#ilhiltlili:'m::4":j:"1"::m'nx*:':Tl':':JlHl:rulcirrlrri

4l

Supapa de siguranlE 4 a pompei de ulei are rolul de lmentine presiunea ullY]:l^tilt"'

constantAl in lampa cenrlala de ungere ta creqterea turaliei motorului sau cend vascoztlalea

t"t'ff;:,li;::tJ$:";;i::",?;,,","" ur"i'r"i din ca(er caod acesta trebuie inrocuir

10.3. Ponpa de ulei

I

l l

llllllltI

llI !

I

Pompa de ulei trebuie se asigu^re presiunea 5i debitut de ulei necesar in fiecare^loc ill

ff rlq:ri;*iTiil:r'ffi $iif i*,:-'*lliir-'-'.*."*#Dislon. cele mai r-aspandite sunt pomPele cl

:i;;,';; J;;;';'**1.11" jg';, ".";';;"."J',?.':;i,1,:ff :L:"il1n[;"J:lH':i:#ff ifi ffi ':il.l'i';;"11,"5'i'1l?'1""'ei

de redu ctie"--oi" p'"o de vedere ar. angrenari''r"tn"fft"1":i;",i]r"u'lttiri"Lu.":i ffili:l'fl ::;: J:;X,"":J:JFffiiJt ".:J:ii.:;: d;';il';;; ;""g'"nu'" o 5i t

"if;""""atJr.".", fiind antrenate' de obicei' de

,tiorele de distribulie al motorului lntte rolile dinlate

si corpul 5 al pompei se aflauniocfogn€ mlc' -

t]l"id ain "u,t..

trece prin orificiul de intrarc I in

*t"i"-J u.p;uti" 2 a pornPei de tn'le intra in golul

dintre dinlii rolilor dinlale 6 $i ?' cate se rotesc In

..",";i" i"al.jt" de sdge$ uleiul este tnmis sub

"r"rirn"in."*"o a" tefulare 3 si de aici nrin conducta

I'i"," ""

*"""fa a" "ngere

Canalul de descircale 8

s" "*"*ra

in scoPul reducerii fo4ei d€ ind-ep:nari.a

FiS l0 I Schena sislefiului de ungere nixt cu ca et ttted'

La unele motoare, mai pu[in solicitate termic $i mecanic' radiatorul 5 9i srrpapa de

siguranla 6 nu se rnonteT" ^ -' ^^-"iruitatea ungerii motonrlui pri' scurtcircuitarea

" suouou d" siguranlu 8 asiglra conur

flltrului de uleicind acesta es{e blocat cu depunen

;;"il;;;, ;;t';; ut"iut """

pit*na' intre dintii FEl0'2 Sthenu' de fiaclionatc

i:; ;.;*r" Debitul unei pompe de ulei an roti Q pslnpsl 42 ulei clt toli dinlate

din,","L *gt"nt "

.*terioora e$e dat dc relatia

6=-!-1p, -d,1, ,h ^n'q .

- 4000 '

in ."r ",

Q ",t"'iJl-itut

pompei in | /min; D.este diametrul exterior al dan(udi in,cmid Psie

ii#"i.i i"i",i", a a"irturii, in cm;b esre lungimea dinlilor. in cm: n turalia tolrlor drnlare'

J roJtin, n "",.

tu^aummtul pompei ( q - 0'8 0'9)

10.4. Consumul de ul€i

Consumul de ulei constituie un criteriu important pentru aprecierea gradul:l^t:1tt "

*tJ.ft ,i " ""ff,uifi"tdrului

insl5i in mod nonnal uleiul se consume prin ardere in cameta

lll'i,:i"ii] i"; vaporizarea in caner ei prin ncetanieita$ Ponderea cel 11'Jll."'e

a

i""i,."r"i'"n. !"j"-h"i j_: -1jt:"-;fi,'""lJl;"rff';i"tl":"J"j1,.':;'.H:r:l;efectul de Pompaj al segmefllllor-$ mal arl

bucga de ghidare' ca trtrnu'" " "t"ttu'u'

u" u'piratie carc are loc la deschiderea supapel de

"ottili ro,o.",. modeme de autonobil' consumul mediu.de. ulei '-1'11-i l1': j t' to

_,*;;"#ililil_,* y-:::ilT* "llliliilll.il"Tili,lf

in doi,impi

"''ff;T'"Jl1i::ilil'"ix-jT;.',,"J,iiJili" ;*-,il;;d; 9:':':.,oj_ ::ldn''.*r*l'ii"r"i

""a*"b.dului de la 50 la i;; ;;i' consumul de ulei creste de aproximaiiv

47

2,5 ori. Aceasta se explicd prin proiectarea pe oglinda cilindrului a unei cantiteti mai mari deulei scepat prinjocurile dintre fusul r8aneton $i cuzinet, sub efectul unei fo4e centrifirge maimafl.

Uzura sau deterio&rea elementelor mecanismului motor pefinite introducerea uneicaofiteti sporite de uleiin camera de ardere Aceasta poate fi provoca6:de: uzura canalelordin piston pentru segmenli sau deteriorarea mantalei pistonului; uzura segmenfilor,pierderea elasticititii, ajustarea prea stransi sau introducerea prea liberi a segmenilor incanalq acoperirea cu calamini a segmenlilor de compresiq sau astupar€a orificiilorsegmenlilor de ungere; starea peregilor cilindrilor, uzure, rizuri sau zgdrieturi_ Uzura tijelorsupapelor oat $i a ghidurilor de supapi, inlesne$e admisia unei cantittti sporite de ulei pe lasuPape.

Un consum mare de ulei poate fi provocat de asemenea de ci itatea nesatisficetoare auleiului. Proprietilile uleiului care exercite cea mai mare influenla asupra consumului deulei sunt: evaporarea, viscozitatea 9i indicele de viscozitate. Uleiurile cu viscozitate mrciLse evapori firai usor.

10.5. Principtlele cauze al€ presiunii anormale a uleiului

Defecliunea Cauzele defectiuniiPresiunea uleiului estemai rhare decat ceanormaE

TemlBratura scizutd a uleiului sau folosirea unui ulei oreavascos; griparea sau defectarea supapei de siguranla,rezistenle hidrsulice ridicate in circuitul de ulei; defechreamanometruhi de ulei.

Presiunea lleiului estesub cea normsll

Folosiroa unui ulei insr-rficient de vescos; diluarea excesive auleiului prin amestecarea cu combustibilut; sldbirea sauruperea arcului supapei de siguranli; lnfundarea saudeterioaarea supapei de siguranfi uzura pompei de ulei.inirndarea sorbului; infundarea cortductei de admisie auleiului in pompi sau scurgerea uleiului din aceasteconducte; scurgerea uleiului din conducta de refulare: uarrasau zgarierea lagirelor arborelui cotit sau a arborelui cr.rcame; defeclarea manometrului de ulei.

Io timpul iirnc$onariimotorului presiuneauleiului este egah r1lzero-

Folosirea unui ulei foarte vascos sau a unui ulei a ciruitemperatura d€ congelare este prea ridicatd in comparatie cutemperatura de pornire a motorului; deteriorarea pompei deulei sau s rotilor dinlate; infundarea sistemului de admisie apompei de ulei sau scurgerea uleiului din sistemul de admisie;deteriorarea conductelor de ulei; nivelul sc;zut at uleiului dincarte( defectarea manometrului de ulei.

Varialii ale presiuniiul€iului.

Folosirea unui ulei foafie vascos sau a unui ulei a ciruitemperaturi de congelare erte prea ridicatA in comparalie cutemperaturade pomire a motorului: nivelul scizut al uleiuluidin carter (se constate frecvent la viraje li la circulalia pe und.um delu.os); defe{tarea supapei de siguranli; infi.rndareaconductei de admisie sau a sorbului.

43

Lucrarea nr. 11

I I. ECHIPAI\IENTUL DE APRINDERX LA MOTOARELE CUAPRINDERE PRIN SCANTEIE

l1.t Generalitlti

Aprinderoa amestecului carburant in cilindrii motoarelor cu ardere inteme se realizeazaprintr-o scanteie electaice ce se formeazd intre electrozii uneibujii.

Producerea scanteii intre electrozii bujiei este condilionati de existenla unei tensiunicare sd creeze uh camp electric foarte intens $i implicit, ionizarea volumului de gaze drncamem de arderc. Citre electrodul pozitiv se orienteaze un {lux de €lectroni, cetre celnegativ, altul, d€ ioni, procesul tenirinandu-se printr-o descercare sub forma unei scintei.care provoace -o m5rire instantanee e temperaturii, suficientd penru aprinder€acombustibilului.

Tensiunea care asigud formarea scanteii taebuie se depeieasci o anunrittr valoarecritice, numite teisiu[e de stripungere. Marimea acest€ia depinde de parametrii co struc(iviai motorului, de starea amesteqilui carburant, de regimul de fuoctionare al Rlotorului ercAstfel, cu cat p.esiunea gazelor Si distanfa dintr€ electrozi sunt mai man, cu atar tensiuneade sfiepungere creole. Pentru distanle inlre eleckozi de 0,5...1,0 mm, la presiunr dc0,6. . .0,9 MPA (la sFrsitul compresiei) tensiunea necesari aprinderii este de I 2000 . - . 20000V . Reducerea tensiunii de stripungere pria micgorarea distanlei dintre eleclrozi este limitarade o serie de factori. dintre care cei mai importanli prezinti ingreunarea accesuturamestecului carburant io zona de formare a scanteii.

Pentru obtinerea tensiunii necesare gi aducerii curentului la electrozi intr-un momenlstabilit al ciclului motor se utilizeaze instaiatii lp€ciale de aprindere. Cele mai utilizatesisteme de aprindere sunt urmetoarele:

- sistemul de aprindere in curent continuu clasic (baterie-bobine);- sistemul de aprilld€re in curent alternativ (de la magnetou);- sisteme de aprindcre speciale

ll.2 Avrnsul la aprinderc ai influenfa lui asupra funcfioniriimotorului

Desfigurarea normali a procesului de ardere in M.A.S. presupune propagarea uneifldceri (fiont de aprindere) in incircitura proaspAti de la un focsr inilial produs de scinteiaelectrice c! declartare automate. Momentul apriflderii carbuaantului de cetre scanleie are omare inlluenla asupra funclionerii moiorului, determinend condifile de presiune 5ilemperaturi in care decurge prima p€rioadi a arderii.

Aprinderea anestecului proalpit are loc cu un avans hF de PMI, care raportat latura.tia arborelui cotit apare sub formA d€ uoghi, exprimat in gade CRAC). Necesilateaavansului la aprindere rezide din faptul ca arderea amestecului carburant flu este instantaneeci se produce intr-un timp determinat. Deqi mic, (frac1iuni de secunde), acest timp permitedeplasarea pistonului fali de pozilia pe care a awt-o in momentul apdnd€rii combustibilului.Dacd aprinderea s-ar face cind pistonul ajunge ln PMl, arderea amestecului cairurant s-arrealiza sub un volum in cregtere 9i s-ar termina cind pistonul ar 6 parcu$ o parte din cursade destinderg iar valoarea maxime a presiunii gazelor ar fi mai mici decal in cazul aprinderiicu avans. fuderea a estecului in cursa de destindere produce li un alt aspect negativ.Deoarece deschiderea supapei de evacuare se fac€ inainte oa pistonul se 4unge h pME esteposibil ca o parte din combustibil si continue arderea fu col€ctorul de evacuare, faDt c€provoaca supraincelirca li mictorarei corespunzetoare a puterii.

IIIII

IIlll1

l{llrlt

r l

Elementele conducetoare ale ambreiajului sunti vdlantul l, discul colducitor 4

Elementele conduse sunt: diseut de presiune anterior 2; discul de presiune posterior 3;perghiile 6 ti mrngonul conic 8.

presiune pe discurile ambreiajului (deoarcce rolele 6' coboard pe planul inclinal). At-.ril€ ?

ie rJestind giindepirteazi discr-rl 3 fali de celelalte. h aceasti situatie dispare momentul defrecare din ambreiaj iar momentul motorului nu se mal transmlte.

Reglarea presiunii pe discuri se realizcazi p'in ingumbarea, respectiv de$urubareapiulitei mangon 9 $i fixarea acesteia dupe reglare, cu aiutorul unui sistem de asigurare cu

lamele.

. Fig 11.l. Schema anbreial i facultatit' cxplaL (S 445)

La deplasarea manqonului conic E spre staflga cu ajutorul unei manete' perghiile 6 se

rotesc in ;ens invers acelor de oeasomic deplasand discul 3 spre stinga' exercitand a

Dresiune pe discurile 4 $i 2. in acest fel apare un moment de llecare -intre

discurile

arnbreiajuiui, moment ce aslguld transmiterea cuplului motor de la volantul I la arbolele

o.fr"i";ufui s. Cind rolele 6' scapd in degajarea manSomrlui 8' cuPlarea este stabili iat

forla aplicate la maneti penuu cuplare poate fi anuhte'fLtu d"*pl"r", se deplaseazi manEonul 8 spre dreapta apl icand o to45la^manela

Dentru scoatetet delor 6'din degajarea respectiva li in acest fel se anuleaza torta d€

Lucrarea nr. 15

I5. CUTtr DE VTIEZE PENTRU TRACTOARE $I AUTOMOBILE

. 15.1. Rolul gi clasifi.area cutiilor de viteze

ln caCrul transmisiei tractoarelor si autonrobilelor, culia de viteze are ufmetoarele

roluri:. permite modificarea vite"-ei de deplasare, prin schinrba'ca raponului

'letransmitere al transmisiei {i deci giamomentului ta rolile motoarc irr funclie de conditite de

ucnr;. permite mersuluiinapoi al autovehjculului;. permite staflonarea de lungi durate a autovehicul hri cu lu)lotlrl irr

irnc$une.(la lucrdrile stationare cu ptiz^ de putere sau $aiba de curea)

Pentru a rasPunde rolului funclional, cutiilc de viteze trebuic si irt(tcPlirrcr\"I

urmitoarele conditii:. sa asigure un lumer cat mai mare de rapoarie de transmitere, penttu oblinerea

vitezelor de deplasare $i a fort,elot de ttacliun€ impuse de varietatea condiliilor de lucru;

. se aiba o constructie simple $i compacta;

. si aibe un randarnent ridicat:

. se aibe o fiabilitate idicati ti o intreFnere u$oariChsificarea cutiilor de viteze.Dupd nodut de variaFe a rqorlului de transmtrete, cutiile de viteze pot fi:

. in trept€, la care vanalia raportul:i de transmitere se face in mod

discontinuu, realizindu_se estfel un numfu limitat de mpoarte de traflsmjtere;. prograsive sau leri ft'epte, care, futr_un anumit interv4 asiguri o infirxtate

de mpoarte de transmitere,. combitret€' care rePrezinte o asociere intre cutiile de viteze in t.epte $i cele

progreslveDqfi tnodul de schimbare a ,rePterol, cutiile de viteze pot 6:

. cu sctionsre directl, la carc schimbarea treptelor se face manual de cltre

conducitor,. . cu actionar€ semi|utomati, la care schimbarea treptelor se face de citre

conducetot prin intermediul unorservomecanrsme;. ou actionare eutomati, la carc schimbarea treptelor se face automat, lare

interventia conducetorulu! h tunclie de condiliile de deplasa'e, asigurand

autovehiculului calitif dinamice !i economice optime.

54

15.2' Construc{ia cutiilor de riteze

Cutiile de viteze in trepte au oblinut cea mai large rlspandire datoriti urmatoatelor

avaotaiel-sunt simple din punct de vedere constructiv;

-randament ridicat;-Prel de cost redus-

Nuofirul ireotelor este funclie de destinalia qi condiliile de exploatare ale

autovehiculului. fiid limitat dh coflsidere0te constructive $ economice La autocamioane

cu sarcinl utild medie $i nare , cea mar largi raspandire au oblinut-o cutiilg de viteze cu

cinci lau sale trepte, iar la cele cu sarcind utili foarte mare precum li la cele cu destinafie

soe.cislE se foloseic cutii cu nunfu mai male de $ase fiepte La tractoare se utilizeaza cutij

d; vit€ze cu 6 p0ni lal6 trepte ajungAndu-se chiar peni la 48 de trepte

Cutiile de viteze in tepte se pot clasifica duPe trei criterii:

Dufi pozilia cuelor arbofiIot fn linpxl lurcliondrii:o cu arele arborilor fte,. planetarq la care axele geomettic€ ale unor arbod execute o migcare dc

revolutie in julrl uiui ax central.Dupd no&d de realiane a aqldii teptelor'

. cu mti dinlete depl$sbile uial pe {rbori (rof baladoare);

. cr roti dillate anate ln eogreoare penDanenti ti cu dispozitive d€ cxplare(mufe de.cuplue, sincronizitcare, ambreiaje);

. combinate,Dupd manfud rte qbon de mers tndinte, cutiile de riteze pot fr:

r cu doi arbori, folosite de reguh la tractoarele cu destinalie Senerali $i lacutiile de viteze compusq

r cu lrei erbori, folosite mult la sutomobile ti la unele tractoare;. cu mai multi arbo4 folosite la unele trdctoare pe roli $i $asiu.i

autopropulsate.

15,3, Schetnrl€ citrematice ale cutiilor d€ vitezoin.trepte

15.3.1 Cutii de vit ze cu doi lrbori

in figura l5.l este prezentati scbema cinematicA a culiei di viteze cu doi arbori, care

resliz€a"i cinci trepte de mers iiainte $ una de mers lnapoi (5+l trepte)

Momentul de torsiune se ttansmite de la ambreiaj le arborele primar I $ de Ia acasta,

prirl una din rolile dinlatq la arborele seqlrdar 2. Pe axrl 3 se mo eazi rcata dinlata zt2

Fentru mersul fuEpoi care schimbi sensul de roraie al liborelui secundat 2 De la arborele

secundar 2, oi$carea so transmite la puntea motoare d autovehicululuModul de oblinere a diferitelo. trepte este indicat in tabelul urmetor:

I It i IV Mers inaooiRoli aiate ln

angenateZzZr

ZLZs

Zc ZtrZg -at

Cutiile de viteze cu doi a$od au un nndament ridicat, deoarece Pedru fieca'o treaptise c,upleazd o singuti pereche de roti dinlate. Ca dezavantaje se pot menliona: o garni mairedusi a vitezeloi(vr... v^) 9i produce o dezaxare a traosmisiei autovehiculului'

Fig. I 5. L khema unei culii de vileze dt doi arbori

15.3.2. Cutii d€ viteze cu trei rrbori

Cutiile de viteze c'rl trei artori pot fi de doui felu.i:-cu trei arboi fard p zi direcr4 folosile la unele tractoarc cu destinalie genemla

gi la cutiile de viteze mmpuse;-cu tei arboti c1t prizd dliectd, folosite mult la sutomobile li la unele tractoare pe

ro$ sau pe penile.In figura 15.2. este prezentat6 schema cinematicd a unei cutii de viteze cu trei arbori

fire prizn directe cu (5+l) t.epte.Transmiterea migcirii de la arborele primar I la arborele intermediar 3 se face prin

angrenajul permanent format din ro$le 4r qi 4:, iar treptele se obtin prin cr.rplarea rogilor depe arborele seoundar 2, moniat pe aceea$ axi geometrici cu arborele primar l, cu rolilecorespuffitoare de pe arborele intermediar, aga curn rearlti din tabelul de maijos.

ll figura 15.3. este prezenbte schema cinematica a unei cutii de viteze cu trei arbori ruprizi direc6.

La acest iip de cutie de viteze, arborele secundar 2 est€ montat cu capetul din stanga,pe un nrlment cu ace, intr-un locat executat ln capetul din dreapta al arborelui primar L Ceidoi arbori 1 $i 2 pot fi cupla[i cap la cap cu ajutorul cuplajului c, prin deplasarea lui splestanga.

Modul de oblinere a celor (5+l) trepte este aiitat in tabelul ufmitor.

IIIItIIIII

Modul de obtinere a cclor (5+l este aretat in tabelul urmetor.Treapta I II trI IV Mers inap.

Roli aflatein angrende

Zpz ZrLpl L7

Zpz ZsLpl Lt apl al !

A!1 LLZpr Zrr

Treapta I II m IV M€rs inapRoi aflate

in angretareZzz Z'Zt Zz

Zpz ZtZ4 Zd

Zpz ZtZpt Zt Zpr Zs

9.+

illlilllli ' i I

t ',1I

l l ' t

tttllrll|

tt||

ttIIt

Fry.15.2. Schena mei attii de vitpze c1! trei arbori Jdrd prizd direch

:Fig.ls.3. Schena u ei cutii deitezea, trei drbori cu prizd dilectd

57

Lucrarea qr. l6

16. CUTII Dtr VITEZE COMPUSE

Pentru cre$terea numanrlui de trepte de viteze cu un numer redus de ro{i Si cu arbonscurti se folosesc cutii de viteze compuse, formate dintr-o cutie de viteze cu doi sau treiarbori $i un reductor de un tip oarecare sau amplificator de cuplu, montat in fata sau insDalele cutiei.

in 6gura l6.L este prezentati schema uoei cutii de viteze compuse formate dintr-o cutie de viteze cu trei arbori A, cu (5+1) trepte $i un reductor planetar ifl doua kepte Bmontat in fata cutiei. Aceaste curie permite obtinerea d (10+2) trepie de viteze: (5+l) trcpre

incete, cand cuplajul C se deplaseaza spre dr€ap ta 1;,, = Z2z-! = ,,ag2y ti alte (5+ I ) trepreZ1Z.

rapide cand cuplajll C se deplaserzl spre stanga (i,2=l).Plasirea reductorului in fata cutiei de viteze prezintA dezavantajul cd amplificA

mom€ntul la intrarea in cutie mnrind dimensiunile acesteia in mod corespunzitor.Cutia prezentata in figura 16.1. este obtinute tot dintr-c cutie de viteze compusi care i:r

locul reductorului era plasat un amplificator de cuplu.

Fig. I 6.1 . Schena cine;naticA.d clttiei de eiteze compuse, de tiN 2(5 + 1) tepte,_ utilizate Ia iactodrele U650 M, U65l ,i U700.

in figura 16.2. este prezentat?i cutia detteze cornpusa de tipul 2(3+l) lolosita htracloarele U445.

Cutia de vireze A este de tipul cu doiartori gi realizeazi (3+l) 6gplg lreptele Il 6i IIIfiind sincronizate. Reductorul B realte.za doua trepre Game) de viteze gi este un reductorplanetar compus din urmetoarele el€mentei roata centrali planetari I aflate in_angrenare cusatelitii 2 Qn qumir de. trei) Oi c€re sunt rnonta$ pe bratul port satelit H, predzut in parteadreapti ou o danture interioari 3 este coroana dinFte h interiof fxi fi se afli in angrenarccu satelilii 2. La deplasarea cuplajului C spi€ stanga se cupleazi cap la cap arborelesecundar al cutiei de viteze A cu artrorele de ietire din reduotor 4 li astfel se obFn treptelerapide, iar la deplasarea spre dreapta arboaele 4 preia migcarea de la bra{ul port satetjli H alreductorului, oblinandu-se astfel treptele incete

La cererea benefciarilor {eductorul planetar se poate livra si in variantele cu trei salr

parru lrepte, obdnardu-se clrtii de vileze compuse de tipul l(l+ l) $i 4(3 rl)''T

!-4! | - i" s| | ..i.....o-_

T | | ,it-l-! | | __ _i_=-=+r- P!

--F----f------l 'rlr r t ll l l l+t l. l i I I i

l l r | - | rn - 1I | "

' lI r-=4

R" i i

nilJ-tl - l-1

AB

Fig.I6.2. Clttie de ite.e compusd, U445

Lucrarea nr' l7

1?. CTjTtr DE DISTRBUTIf,, TMNSMISq CARDAMCE $I- CUPLAJE DN LEGATURA

' 1?.1. Cutii de dittribulie

Pentru Anbunetirirea caliGlilor de tracliunc duPd aderente al€ ttactoarelor pe rqi $i ale

unor automobile de ieren (destinate si lucreze pe drumuri 6i terenuri grele) se construlesc

*toneti"rt" * -ai -utte

punli motoare (4xl; 6x4 9i 6x6) Pentru tansm;terea momentului

detorsiunedelaarborelesecund8rslcutieideviteze|apunFlemotosre'selolosescrcduc-to8'e-dist 'rbuitoa'qdenumiteinmodcurentcuti idedi$ribul ie.La'najontatea

^i...tira"i ii f" *4" tractoare idustrisle (de axemplu unele lractoare forestiere) dtiile

de distribulie ;unt ou doue trepte, dubtind astfel numerul de trepte realizat de cutia de

viteze. Cutiile de distribulie se pot monta in trei variade:. lateral dreapra .oo staogu p" qrtia de viteze, de reguld la tmctoare' motiv

pentru care ie rnai numesc ti reductoa.e laterale;. pe peretele fiontal spate al iutiei de dteze, ta automobile cu capaortatea utill de

pini la 6-? tone;. in cartere separate ti legate de cutia de viteze Printr-o transrnisie q[danice' la

autocamioan; ou caPacitate mare sau foarte mare de incitcare

in figura 17.1. este teprezentata schema cinematice a reductonllui-distribi::J' de

la tra"toril U 65 I l"t, montat pe poetele lateral dreapta al carterului culiei de viteze

(privind din h!n). Mlcarea este PreluatE de la arborele secundai al cutiei de viteze prin

;ata dintsti I r trePtei a I-4, care este in angrenare permanente cu roata 2 a

reductoruiui distrib,-ritor. Roata baladoare 3 se afll in angrenare pelmanenttr cu toata2

9i prin deplasarea ei spre stanga se cupleaze $i cu roata dinlate 4' montale pe arborele

de ie$ire 5. Mai depa(e miscaJea se transmite la Punlea notoare lala pnn uansm$E

cardanici 6.

T.ot iL

'PS

Fig.17.l. Sthenare dt ct onr Iu i li str i bu i torde ta trdctonrl U_651M

viteze a tiactorului.

Fis. t 7.2. Schema rcArctorului4islribuilorde laEactorTtt I'4F 650.

in figura l7-2. este prezentaia cutia de

distribu;ie in ddui trePte de la tracto.ul forestier

TA1650. La deplasatea cuplajului C spre stanga se

oblin t(eptele incete, iar la deplasarea spre dreapl4trepiele rapide. in acest fel culia de distribudepermite dublarea Nmirului de trepte din cutia de

17.2. Transmisii clrdedce

Transmisiile catalanic€ se folosesc pentru transmiterca momentului motor intre

umaloarele subansambluri:ie la cutia de viteze sau de di$ribulie la plolile rnotoare sPate;

ie la cutia de distributie la punted motoarc fal4

-de la difere4ial la ro$le motoare, in caarl punlilor cu susPensie independent{;

-de la difere4ial la rqile motoare fati care srllt 9i ro$ de direcliq

in toate caarrile aritite mai sus, lransrnisiile cardanice transmit mi$carea intre arbori a

ciror axe au o ilclinare reciproca care Poate 4unge pana la 40o . 45o' admiFnd in timPul

funclionarii si varialia acestui unghiientru a srdta pi4ile componente ale unei transmisii cardanice, in fi8llfa lT 3 este

Drezentati schema u;ei aniculalii cardanice (c.uplaj cardanic),care este fo.mat! din ftrcile 2

ii 4 montate pe arborii I $i 5, la 90o una fali de cealalta li dintr-o cruce 3 ale cirei fusr'tri

pitrund in geurile ftrrcilor. Prin intermediul crucii 3 $ a ftrcilor 2 li 4 se face legetu'a intre

arborii I $ 5 .Furca 2 se roteste in rapof cu axa M-M $i totodata s€ rote$e imPreuna cu

crucea, irr rapqrt cu axa N-N. in acest fel se asiguri posibilitatea transmiterii mi;cfii de la

un arbor€ la altul cand urghiul dintre ei €ste variabil

Dezavantajul principal al arlicula.tiei cardanic€ conste in faptul ci la o rotire uniformd a

arborelui l, arboreld condus 5 se rote$€ neunifonrq neuniformitate care este Propo4ionaE

60

cu ungiiul formai de axele celor doi arbori. Neuniformitatea vitezei arborelui condus alarticulagiei cardanice di nattere la fo4e si momente de ine4ie destul de mari care producgocuri gi vibraf,i incAt duc la uzura lor rapidi. De aceea, penttu eliminarea acestuiclczavantaj se monteaze in serie doui articulaii; cardanice, care formeaze transmisiacnrdar\ic5.

in figura l?.4. esle prezentatA schema unei transmisii catdanice foimate din doualrticulalii cardanice leBate in serie, in care: l-arbore conducetor; 2-arbore condus: 3-arboreinlcrmediar; 4 ti 5 articulaii cardanice (v.fig.l?.3); 6-compensator axial.

[)aci arborele conducalor 1 se rotette c! unghiuld, arborele intermediar se rotefte cururghirrl 9, iar rela;ia dintre accste unghiuri este tgcl = tgq cosYr. La randul siu, arbor€lecofidus sc rotc$te cu unghiul P, pentru care se poate scrie: tgF = tgq cos 12. Din cele douar{hlii rezulte ca arborele condus 2 are o rotire uniformi cu arborele conducator I in c27rrl

ciirxlunghiul11 9i1, sunt egale (condilia cinematice de sincronism) in acela5i timp, trebule

. r.spcctatl condilia ca furcile de pe arborele intermediar 3 se fie montate in acelati plan(r'omlilia de monEj) Si, de acee4 montarea lor trebuie ficuti cu atentie, atunci candt||llrsfi)isia cardanicb a fost demontaG pentru reparalii Acest llcru se realizeazi prin( n'x l 'ni le (ompensatorului axial 6.

I ti *. 1 7. 3. Schema artidlalieint & u I i ca (anplaju lui cardani c).

Fig.17-1. Schena unei transrnisii cardatlice

u.3, Cupleje de legituri

(:r'l)Lr.iolc dc legituie servesc Ia trsnsniterea momentului de torsiune intre arboriiIrurxrrisioi tractorului sau automobilului. in cazrJl tractoarelor, arborii coa"\iali (cazul

nrhrih rrausmisiei priT,ei de putere) se pot cupl4 cap la cap, Prin cuplaje fixq iar ce! curhptrrsllr i 9i dczaxiri relativ mici ale axelor prin cuPlaje mobile (compensatoare).

(\rt,lrjclc nrobile (compensatoare) suflt utilizate mult la tractoarele Pe roli sau p€ genileyi Inc lrHlllura intre arborele ambreiajului gi arborele primar al cutiei de viteze.

| ,[ tr ocloarq deplasarile relative ale axelor arborilor apar stet in procesul de fabricalie,rtrn ulrrzr inrprcciziei de execu{ie $i mai ales de montaj, cat 9i in timPul exploatarii,

lr.vor\t(: dc dcformaliile corpului tractorului $i deplaserile relative ale ansamblurilorlrx| | :rnisi(: i ,rst lel incatdeplasalearelat ivaaarbori]orpoateaiungepanela4.6mrn,iarr l ,1' ln'nrrr.a rrrrghiulari pdnd la 5".

(i:lc rrui folosite cuplaje de leg{ture sunt cele mobile (compensatoale) cu elemente.llrti(\i ((rr hucgc, discuri sau bloclri dir cauciuc) 9i mai.ar cu elemente rigide (cu bile,ilxrlrk. (:vc|llunl cardanice).

tt) /[J or/,\ /r ' | | . / / r / t7/L (n/ ; -| / t v vr t

-NLucrarea nr- 18

18. PUNTEA DIN SPATE L,A TRACTOARtr PE ROTI SI AUTOMOBILE

t8.1. Rolul $i elementele component€ ale puBtii spak

Puntea din spate la autovehicule pe roti are rolul de a transmite milcareS $i momentulde la cutia de dteze sau de la transr isia ca(danici la rolile motoare- ln general, latractoarele pe roti purtea din spate primeqte miScarea de la arborele secundar al culiei deviteze. iar la automobile Drin inlermediul unei transmisi; cardanice-

in figura 18. L sunt prezentate principalele per,ti componente ale unei punli din spate aleautovehicului pe ro!i. Acestea sunt: I - transmisia centrali de un tip oarecare; 2 -difere4ialul de un tip oarecare; 3 - semiarbori planetari; 4 - transmisia finald de un tipoalecare: 5 -rotile noloare

18.2. Trf,nsmbiecentrali

Tranimisia centralaeste subansamblul plasalintre cutia de viteze sautransmisia cardanici !idilerenlial av6nd rolul de aparticipa la realizarearaportului total detransmitere al traflsmisiei giimplicit de a ,lnarimomentul transdis ' ladiferenlial gi, apoi, maidepartg la semiarborii

Fig.18.l. Pdrlile componente ale punlii dnt spd(:

planetari ageza.ti sub un un8hi de 900 faF de -rxa de simetrie loflgitudinall a arttovchic\tkrlLri.

6t

b.

Fis.t:.2. rip,ni de transrni"i "rrn",F;GE

ili; .,*___/- Dtil 6"t o^"''Li"tY14 1

62

Dupi numerul angaenajelor ce intri in componenta lor, traosmisiile centrale sunt.simple (formate dintr-o singuri pereche de roli dinpte conice sau cilindrice) si duble(formale dintr-o pereche de ro$ dingate conice gi o pereche de roti dintate cilindricei

Transmisia centrali simpli cu roli conice (Fig.l8.2.a) este folosite h maloritateatracroarelor pe roti $i automobilelor. Roata conducitoare I (pinionul de atac) t;ansrruLemilcfiea ti momentul la roata oondusi 2 (coroanA), montati p; carcasa diferenlialului 3 9i,rnai departe, ls semiarborii planetari 4.

Trrtrsmisia certrati simpli cu ro(i cilirdrice (Fig.l8.2.b) €sre folositd mai rar Stnumai atunci cend cutia de vitez€ este cu arbori transversali. Nota$ile din aceastd figura auacee3$i seihnificalie ca in 6gura lE.2_a.

Traasn|isia centrall dubti (Fig.l8.2.c) este formati din dou6 perechi de rofi di4are;o pereohe ou roli conice I qi a doua paeche cu rogi cilindrice 2. Aceasti rransmisie centraldeste folositd la unele autocanios.ae de mare lonaj, la care, datorite vitezelor mici de

, deplasare, este nece8ar si se obFni rapoarte mari de transrnitere.Rolile conice folosite i0 transmisiile centrale, fu functie de viteza periferice a &ce$or4

pot fi cu dinli drepli inclinali sau curb! iar rotile cilindrice pot fi cu dinii drepg sau inclinali.

1E.3. Difereolialul tnctoarelor pe roti 5i automobilelor

Dif€.enlialul. €ste ud meoarism speci4 amplasat intre semiarborii planetari ai rolilormotoare 6i are rolul de a pennite rofilor motoare s6 se roteasci cu vi1€ze unghiulare diferitela ,trTlssarea in viraj 9i pe drumud cu denivel5ri. Diferenlialul funcgioneazn Si h mersul.ediliniucartd razele de nrlare sunt diftrite (ua.rra sau incdrcarea diferiia a pneuilor pro.rrm$i inegeliratea presiunii ln pneuri). Diferen$alul evit! patinarea sau aiunecarea rotitormotoalq irnbunitadnd maniabilitatea autovehiculului_

Diftren+ialele folosite la pundle motoare (spate li/sau faF), sunt de tipul simetrice (lac€re momentul mol.or se repartizsztr egal pe cei doi semiarbori), care ta rindut lor oot fi.simple, cu bloc{re faculaativi ti ruaobtocabile

Din punct de vedere constructiv, diferenlialele pot 6 cu roli conice ,i crt roli cilind.ice,cele mai folosite fiind cele cu roli co0ice, datorittr unei construclii compacte 5i posibilitatearegErii iocurilor din angrenajele diferenlialului.

18-3.1. Clirstructia ti funcliotrares diferentialului simplusimetric cu roti codce

_ In 6gura 18.3. este prezcntai5 schema cinerDstica aunui diferenlial simplu simetnc curoli conioe. MFdrea de la cutir de viteze (la tracroare) sau de ta transmisia ca(dadca 0aautoflobile) se trsrsmite la carcrra diferenlialului 3 pdn tmnsmisia central[ 4. in intenorulc€rcasei dGrenlialului sunt rrronrali satelilii 2 0n numtu de doi sau patru) a0a1i in angrenarepennanenti cu rctile plarclarelr montate pe canelurile semiarborilor planetari 5, sauexeqftste dintr-o bucati cu acegtia qi care transmit migcarea la rolile motoare direct sau pnnintermediul transmisiei f nale.

Pentru strdiul cinematicii diferentialului simplu se noteszE cu ('r ii (02 vitezeleunShiulare ale semiarborilor planetari 5, c.u o3 viteza unghiulard a ca.css€i difere4ialului 3.iar cu n, viteza unghiulari a sateli$lor 2 in jurul axelor proprii.

. La deplaJarea rectilinie a autovehiculului toate elementele diferenlialului se rote:: ca unsing!. corp (cu acea{i vitezd unghiulari), sateligi.i avand numai o miscare de iranspon derotalie in jurul semiatborilor planetari 5, ei avand rol de pani. in acest caz, se poate scrie:c)t=!b=(l)3, iar C),=0.

La deplasarea autovehiculului in vkaj (de exemplu la dreapta) sateli$i, pc langdrnilcarea de transpon, vor avea ti o miFare de rotalie in jurol da€lor proprii cu (Do merindviteza unghiulad la ioata extedoara virajului cu d dnumittr valoare $i o microrea:a la roatainterioue vi.ajuluiqr aceea{i valoare. in acest fel, diferenlialul pqmite rolilor motoare sise roleasce cu turafi diferite' deoarece eleparcurg spagii diferi{e ln acelagi rimp. in acest I lC.,c?rz se poal€ scrie: t | |

a)t=A)r+At.- - la toalaZl

ZzeKenoam ''talulur lrdrt = a)r- a,- - la

roata interioari virajului. Adunand cele douerelalii, .ezuhi: @t+ @, = 2@,.

Prin umarq suma viteztlor unghiulareale calor doi semiaI|)ori planetari este egali. cudublul vitezei unghiulare e careaseldiferenlialului.

h cazul in care roata din dreapla estefraDad pana h oprire ar,=0 (cazultEctoarelor la virajul of raz6 minimd, c6nd se Fi9.18.3. Schema cinematicd afraneaz; roata interioari virajului), cealalti diJerenlialuhi

i

roatE (din stanga ) se va roti de doua ori mai repede decit carcasa diferenlialului, adici:

Daca carcasa diferentialului este blocati (fianatn pand b oprire) cu Aha de miniT:obq ry taosmisia cardanicl a,=0,lar a, = -o,- prin nrmare, daci cdcasaoferenFatulul esre blocati sau ftenad pani h opdre (arr = 0) $ rotind o roati intr_un sens,ceala.ltE roata se va toti in sens invers cu ac€e3$ vitezi unghiulare.

1E.3.2. Diferetrtisle sirnple cu blocare fecultativi

La deplasarea factorului sau automobilului pe tereNri sau drurnuri cu aderenlasc5.altl se ajuage- h situalia ca o roate sA patineze toul h tirhp c€ cealalla roa6 std pe loqiar. autovehiculul ru mai poate inainia. in aceste siur4ii este necesara bloc{eadiferenlialului, *T_

T.-*"lt:".d prin unir€ semialborilcr pianetari ftitrc ei, direct saurndlrcct. Irl acest fel,' diferenlialul estescos din funcliure pefitru o perioade scuni de timp,rar roFle moloare se vor roti cu aceeaSi turape.

Diferenlialele qr blocare f&cuhativi sunt foloshe muh la tractoarele pe roli g laautoc€fiioane.

h figura 18.4. sunt prezentate dole variarte ile blocale a diferenlialelor utilizate inconsFucia de tractoarc $i autoca$ioane:

. ,a).Blocarc prio carcasa dif€ren(ialului (Fig.l8.a.a). in acest caz, pe unul din

sefluuboru planetar se mootead, pe caneluri, cuplajul C qt dinli sau ou cepuri. Lal."tt*.T -"yPt_";yt1

C spre stanga semiarborele pianetar se riiigireazi cu'c"rcasadiferenlialului, obliglnd cele doui elemente se se roteasci cu aceag-i vitezl unghiulari(o" = o,) gi , irnplici! 9i celilalt semiarbore planet", se va rori crl uceaii

"ltJ rnfrrirf*a

)

IIil

IIItt

Aceas6 variante estd folosite hmajoritatea autocamioanelor gi latractoarele pe roF cu transrnisia finalimontata in roate.

b) Blocarea diferEntialuluip n transmisia finall @ig.lS.4.b). inac€st caz, cuplajul C este montat intrearborii pe care se monteaze rotilemotoare. La deplasarea cuplajului Cspre stanga sunt cuplali, cap la cap, ceidoi arbori, obligindu-i se se roteasce cuacs$i viteze unghiulara.

Ac$onarea clplajelor de blocare adiferenljalelor se face prin intermediultrnui sistem de p&ghii aclionare de la opedala. Dacd pedala se elibereazadiferenlialul se autodeblocheazi Cabriteunor arcuri care deplaseazi cuplajul Cspte dreapta.

Lucrarea nr.19

$, rr.nrrenrrper,r AUToBLoCABILE $r rRANsMrsrA FrNAd.

19.1. Difcretrl isle rrtobloc{bite

Diferen$alele a.rroblocabile permit rotires cu viteze unghiulare diferire a rolilotmotoare, ins[ prezlnti proprietatea de a redistribui momentul de rAsucire intre arboriiplanetar; astfel iicet rodta motoare cu aderenti mai maft poate transmite un moment maimare decet toata cu aderenF mai mici.

Dupa principiul de funqiooare, difereqialele autoblocabile Fot fi clasificare in douelipuri:

- difereqiale autoblocabile or tecafe irterioare niirit4- diferen$ale autoblocabile or cuplaje unisens.

Diferen.tialele 4utoblocabile cu frecare interioari miriti se bazeazi pe rolul pe care ilare frecarea interioare asupra distribuliei momentului la cei doi arbori planetari. La acestedifer€n$ale tendinla de cr€$tere a turaliei unuia din aiborii planetati este fianate demomentuIde fiecde interio d.

in figura 19 I este prezcntale schenra dc prirrcipiu a unuifrecare interioar6 merita, cu cuplaje cu cliscuri de frictiune

diferential autobl6-ibil cu

2

Alv,

fJ+ ,t@''Trftljq

Fig.19.l. Schena u ui diferenlial autobloc,:.bit cu f ecare inerioard ndt.rh

Acest diferengial este asemanetor cu diferantialul simplu cu roti conice, la care pentrumdrirea frecArii interioare intre rotile planetare li carcasa diferentialului sunt am;lasalecuplaje cu discuri de fiicliune, la care foqa de strdngere este propoqionala cu momentultransnis d€ carcase- Acest diferenfial este compus din urmatoarele pr4i componente:l -transmisia central4 2 - carcasa diferentialului, canelatd la interior Si pe care se monteazadiscurile 3.4 - roati centrala planetara, prev:zute cu un butuc 5l canelat la exterior pe carese monteaze discurile 6: 7 $i 7' &\e (fusuri) independente incruciiate, care au posibilitatea sese roteasce una in raport cu cealalta cu unghiun mici (fig.l9.l.a) ; 8 - sateliti, in numir depatru ; 9 - discuri de presiune. Capetele axelor 7 qi 7' sunt prev;zute cu doua tesituri(fig.l9.l.ar), care formeazi un unghi obtuz, prin care se fixeaza in loca$urile carcaseidiferenfialului. Axele se monteaze adfel incat teSiiurile de ta capetele exterioare ale uner axesunt opuse tegiturilor celeilalte axe.

In cazut transmiterii momentului de la carcase la arborii planetari, axele sateli{ilor 7 gi7 se deplaseaz A pe planurile inclinate ale loca rilor din carcasa Si actione^z e cu forte axialeasupra satelitilor 8. Discurile de presiune 9 sunt apEsale pe discurile de fiictiune I $i 6 decatre fortele axiaie din angrenajul conjc satelit-roa€ plaretara, cet $i de fo4ele axiale createca lrmar€ a interacgunii dintre axele satelililor $i locaturile carcasei. Aceste fo4e axialeapasi asupra discurilor cuplajului cu fricliunq tinzind sE blocheze difere4ialul.

19.2. Transmisia finali

Transmisia finald are rolul de a amplifica momentul mcitor gi de aJ trarsmite rolilormotoare. [n acelaSi timp, transmisia finala contribuie la micporarea solicitirilor organelortransmisiei tractorului dispuse inaintea ei. La unele taactoare, transmisia finali seavegte gipentru realizarea unei lumini mai mari. Transmisia finali este disouse duol diferential.

\\o,1

1"i9.18.4. Ditercnliale inple & blocnefacultaifi

Din ptQt de vedete conshllct y transmisiile finale pot fi : cu roti dintrte Si cu lanf(fosrte rar folosite). Transmisiile fnale cu roli dinlate pot fi : cu arbori iu ai. nr" 9ip|roeta16.

1 n n *r1ilil ,{^!IH"f Y Y* f in ie sunt : s imple (cul_ I | [_ angrenare exterioardI L:- | ._ | t sau cu angrenarel I l lT-- l f l i r ter ioara), dubre f icu| | I lr- I fl -,,;,.#,,u,1[i o"tl H tf a,nplasare.transm;siirel l l l l I f inale p_o-t 6 dispuselI l l I lansi direrent iat (sau| | l. l in canerul rransnrisiei)I I | $ linsi roli (sau in

A A I butucul rolD-

J u o #lru"':ffi:;o. b, c, PrinciPalelor tip ' de

transmisii finale.Transmisiile finale

simple cu angaenareexterioare {fig.19.2.a)au raportul detransmibre de regulamai mic deca! 7 ii sunturiliTate la tractoareleuniversale pe roli, laaulocanioane cucaPaqtate tnirre $aufoarte nare deinc6rcare preqtm $i latractoarele pe Fnile.Transmisiile finalesimple cu angrenare'

d. \J imerioarn (fig.19.2.b)surf folosite la unele

Fig.lg.2. Schene de tansmisli frnale: d-s '- tracloare in cazul in. , . l!P'1*

*{."!o'" ur" se imouneextedodrd,b-sinptdc1t""|r-""t

".t"riilra.i - iriii. - *. : se impune

d - Planelard. oD nerea, uflor

y113.n * TT p."" mulr distanta dintre axere .olilor dinFte. i"#:tr l"t;::liTJi';(ng rv.2.c) se utttrzenzd

,la-unele tractoare, in cazul in car€ rapqrtul de lransmitere if>?, saucano este necesar5 o tumind mai mare. Transmisiile finale planetare (fig.19.2.d), se utilizesze

I_une]e_t:qoare 1xa, atat h puntea spate cat ,i ta puntiu Ap 1re,i_oSO, d-rOro,'U_s5ol,r, A-l6wr 38u 4x4 numai la puntea motoare faF p_651 M). De asemene4 transmisiilelnarc phnetare 6e monteaza la unele autocamioane cu capacitate foarte mare de incircare.Trarumisia fnali plar€tard esle compusi dio urmitoarlle plqi lo*p.r"r,", i'1.*,,centrEld plarclar4 2 - sat€liti (in numer de tro; 3 - brat port sat€liil 4 . arbore planetu, pecare se monteazi ruata motoare; 5 - coroane dhta6 fixt..

IIIIIIIII!ri!rirJ

' Lucrarea nr.20

20, PUNTEA SPATE T,A TRACTOARE PE $ENILE

La kaobarele pe gonite puntea din splte se compune din urmatoarele - palicomponente: trinsmisia centmld, mecanismele de direclie (de un tip oarecare), transmisiilefinale $i rolile motoare.(stelule motoare). care antreneazi cele dou6 Senile.r,

(,rn punq oe vedere constructiv gi funclional, transmisia centrali !i cea finali rru sesgoseDesc de cete ate autovebiculelor pe roti (au fost tratate Ia lucrarea nr. l9j_

20.1. Mecatrismul de directie

. Mecanismele de direclie sunt plasate intre transmisi! cenfiala, Si cele finale si au rotuloe a moothca vltezele ungfuulare la cele doui royi rnotoare, prin modificarea momentelor laacesre roti, ln cazul virajeror cu orice raze, determinand ca $;nirere sd d.uina un. inurntuta qi

aka intarziatiDin punct de vedere constructiv, se deosebesc :

. mecanisme de direclie cu ambreiaje (ambreiaje de directie) ;. mecarismele planetare de intoarcere cu una sau doua treDtejr diferenlirle duble (sau compuse);. nteaanisme de intoarcere combinare.

Mecanismele de dircclie trebuie si indeplineasci urmitoarele cerinle:o modificsres razei de viraj sa fie propo4ional' o.r ocgiunea conducetorului asupra

mecanismului de actionare:. sa asigure o rrecere linirtna (fera jocuri) de la mersul rectiliniu la mersulin vual

cu orice raze;. si asigure o deplasare rectilinie cat nai stabill. pierderile de putere in nkcanismul de direclie sa fie cel mai micj li si nu

suprafucarce moto.ul in viraj;. se n€cesite efort mic din partea conducetonrlui, pentru acfionare;. si sibe o construclie simpli, ugor de lnrretinut .

.20.2. AEbreirje de direclie

Surt cele mai folosite datoriti uBrdtoarelor ryafltaje:-sunt simple din punct de v€dere constructiv:-asigurtr o stabilitaie buna la mersul rectiliniu al tracroarelor;-au o intrednere usoari.

Dezavaatajelc ambreiajelor de dir€ctie sunt um6toa.ele:-nuqoreazi vit€za medie in timpul virajeto4- au_ un consum ridicat de putere in tirnpul virajului;-stabilitate redusi la uzu.e;

^ -nu recupereaze puterea la intoarcere.In figura 20.1.a este prezentati schema pun{ii spate a unui tractor pe Senile cu ambreajede direclie. Principalete parli componente ate a""i

"i p_6 .u* u*,id;;, i:;;*,i"centraE; 2 - arbore transversal la caoetele ciruia se ,nonteaza ambr"ial"f" e,, lier, a" ,ip"fnormal cuplate multidisc acgionare

'fecare de la cite o manet4 3 -",.,ni"i-"r,la*".,previzuli cu carcluri la exterior, pe care se monteed discudle c;nluce;;;i;ili",nt*i

condugi, previanli cu canelud la interior, pe care se monteazi discu.ile conduse 6. altematrv

'to

fi dio panea interioari drajului qi se stringe complet ftana din aceea$i parte La virajul cu o

razi oarocarq cuprinsi intre It i, $i IG.'='o, se slibe$t€ mai mult 8au mai pqin ftana fi din

partea interio.re virajului, fiena f, ra-rnenand sltrbta. Dh punct de vedore a tehnologiei de

conduccae a tractorului si a mecanisnelor de aclionare a c€lor dou6 mecanisme planetale nu

existl deosebiri fa$ de iele ale tractoarelor cu ambreiaje d€ dir€c$e

Lucrarea Dr.2l

21. SISTEMIJL DE DIRf,CTItr AL TRACTOARET,OR PE ROTISI AL AUTOMOBILELOR

Sistemul de direclie al autovehic lelor pe ro$ are rolul de a rnodifioamigcare a acestora ln orice condi$ de deplasare. Sistemele de direcli€indeplineascl lrmetoarele cerinle constructive ti fuoctiooale:

direclia detrebuie se

. se asigure stabilitatea autovehiculului la deplasarea rectilirie. Pentru aceasta esteneces:rr ca jocurile din sislen si aibi valori cet mai mici, in ala fel inoat jocul

' unghiular al volanului se nu dep44sca l0 - 15";. efortul depus de conducitor la volan se nu deP4eascE: 60 N - ln tlnpul deplaserii

.autovehictlul'ri si l2o N in cazrl bracirii ro$lor pe loc;. sa asigure o propoqio[alitate intre forla de actionare a volanului $i momentul

rezistenl la virarea rotilot de dlteclle'. se asig$e rcd.esare4 (stabiliz2t€a) direcliei nutovebiculului, adici la deplasarea in

vi.qi si existe terdinla rolilor de direclie bracate de a r€veni in poziliaco.espunz{toare dePlasirii tectilinii;

. sA tnpiedioe tranrmiterea pcudlor de la .otile de direclie la volan.

21.1. Chsilicarer silt€oclor dc direc{it

Dupd nundrul rolilor de dieclie:. autovelucule cu o roate de dilecliq folosite la tractoare cu ftei rcli;. clr doue roF de direqie, cele din f44r cu toate rolile de direclie;. cu ramd articxbte.

Dtpd ntodul de ac[iorure al necaisa ui de direclie :. cu actionare du€cti;. cu seryomecalusm.

21.2. CoNtruclia sistctrlelor de direclie

Sistemul de direc-tie se compu0e din urlnebalele iloui pirli componente:o mecanismul de actionare a dirccliei, care servegte la taansmiterea milcerii de aotalie

de la volan la levierul de direclie oeviefl de comaflda al casetei);. transmisia dtecliel ou qiitorul clreia mi$carea este transmisi de la levierul de

direclie la firzetele rogitor de direcliein figura 21.1. este preze$tati sclrma generali I sistemului de direcfe clasic (or-r doui

tqi de direo$e faln). P64ile cooponente sunt u.mdtoarele: l- volanul ; 2 - arbo.ele (axul)volanului; 3 - mecanismul de direoFe (caseta de direclie); 4- levierul de direc{ie 0evienrl de

comande ar casetei de direc$e) ; j - bararongitudinati de direclie ; 6 - revierur de ccmandial fuzetei ; 7 - nzeta, pe care se mont eaze roara de direcfe ; e'_ piuotuf . "arl

Ain pu*t OavedeJe grometric este o axi in jurul c4reia se bracheaze roata; ' _--qu'vr

9 - bare transversali de direolie care imDreuna cu barele de ieglturd l0 ii cu grinda punliifafa I I formeazi poligonul de directie.

_-^"yj1jT 9l rotale, ink.un sens sau altul, a volanului I este iransformaE inmecanrsmur de arreqle 3 (caseta de direclie) ln mi$care de olcilalie I levierurui de comanoral caseaei de direqle 4. Migcarea de oscitalie a t."i;riJ-;"';;;,"-'oi' o*lolgitudinati de direclic 5 ta ievierut de comandi at tuzetei 6, ; ;;j;;" "tu-_o ,.Fuzeta ? se rote$te ln jurul Divotului 8 impreune cu bara de i"ga*.e'ii,

""* pf"intermediul barei ftfisversale 9, transrnite *ij""re. ae

-iup. ;;;; ; ;;";". o"directie.

Fig.2l.l. Schema gergnlA a u ti sistem de di,eclic; a .- sohttieIolositd la automobile: b - nlulie folositd la' tractoare.

.

21.3. Mecanism€tc de direclie

., Mecanismel€ de diret,lie sunt formate din volan, arborele volanului $i din caseta dedircctie...M€canisnGte de direclie tebuiri si tnd"pil"";;-;;;;""r"r" l"i"i"l' ,a n,revrrsibile, adic6 se nu.impiedice r€dresarea rotil".i";G;;;;;r^* ,.,i""ru o"staD[Effe ; si nu permild traflsmiterea pcurilor de ta rogi ta volan.Caseta.de direqie cu gurub melc cilindric gi sltor aintaf rabiat (fr8.21.2 a) secompune din urmaroarele element€: I - gurubul rnelc,

"ifra;ilp""i.-i .iiei"i"iddl,

acFonat de la volan prin intermediul arborelui 2 ; 3 _ secior dintat, il,"i"i ," Irt"".i a ,_levierul de mmantli at casetei. Acest tip de casea "ri"

l"r"Ji-#'pG ffai."le..il,;;:ldll:nt

mai so5zrt ln compar;ge cu alre tipuri ae casoe li *1J pl"i" ,"J"1"*r ai"angrgnalIn 6gura 21.2.b este prezeDhd scl

globoidat ti-roti, compusi din urmateqr-.h:^n:^111 *:"" d€ direclie

-cu $rrub melc

capatu uuoiaui voraniruit; I - ffiil':"':':"i:"j;,til,tTj"l#T:'#::t llfirrca sp-aliaE 4, executsti dintr-o bucati ct arborele 5 pe care se monteazi si levierut aecornandi at casetei 6 . cu crt numdrul de dinp "i

,i"i "ii

,nt ,"*,irffiiJ; ;"J;"""va fi mai mici $ oa uarna.e uzura mai redusa.

?qt l

0tfffi.n

'l 8 6| | lm)*

I

u+1b.

I

I' .

_lI

=tIII

, r lI

I

ttt

ll'ill r l t,i;

't2

La rotirea volanului intr_un sens sau altul, rola 3 va executa doue mi$cari de rotalie: o

,nt"i" in iurt axei proptii 9i o mitcare de rotatiq impreund cu furca 4, in jurul axei de

,i''Jii"-J "ro-a"i

s (mi6caie de oscilalie stenga-dreapa io planul haftiei) Acest tip de

"nootl "r" au-t"jU

"a ftecarea de Sltrnecare este inlocuitl cu fiecarea de rostogolirq teea

"i il"au* f"

"*gt€r"" mndame0tului $i la uzuri redule, motiv Pentru caie este folositl

ouh ls tractoate Ii automobile.Caseta de direcgie cu gurub melc globoidal 9i roE necesitd doue fehri de reglaje :

. rcelsres iocului axial al {urubului melq care se realizeazi cu ajutorul uflor gamitufl

dJreglare ajlate sub capacul inferior al carcasei ;. roqlaiea iocului intre filetul $urubului melc 9i dinlii rolei. realizat cu ajutorul unur

micrnism Eurub-piut1a, cde deplaseaze lxial arbotele 5 lin acest fel se modifica

ioculdin anerenai prin modificsre! excentricilelii e dintre melc 5i roli

t:nrctr dc diroclie cu purub melc cilifldric $i manivetl cu cep (fig 21 2c), compusd

rllr| I - turubul melc cilindric aclionat de la volan prin intermediul arborelui (axuluD 2; 3 -',ii,,,rin"fn p,"uezute cu

"epul 4 li montate pe atborele 5 pe care se monteaze 9i levierul de

rnrnrrdfl;l c.setei 6. Acest tip de caseti este folosit rnai pulin $i numai la unele tractoare Pe

Fig.2!.2. Scheme dc casete de Areclie'in care : F, - este fo4a de ac$onare a volanului in lipsa sewomecanismului de direclie;

h frf.uft 21.2 d, este reprezentat5 caseta de direcli€ de tipul $urub-piulifi iistoniremalieri-rorti dinlati fiind compusd din urmetoarele elemente: I - gurub aclionat de la

volan; 2 - piston prevazut cu cremaliera 3, avind 6let la interior in care este in$rubat

surubul l: 4 - roati dintati, aflat! in angrenare cu cremaliera 3; 5 - levierul d€ comandl al

casetei, montat pe acelaSi arbore cu roata dinFte 4. La rotirea volanului intr-un.sens sau

altul, pistonul-cremaliere va executa o mi$care axiale in stanga sau in dreapta rotind roata

ainlati s in sens corespunzitor 5i inplicit 9i levierul de comandd al casetei 5 -montat

in

poligonul de direclie. Acest tin de casete se Preteaze h folosirea servomecanismelor de

direc$e.iaseta de direcgie cu cr€malieri condusi (fig21.2 e)' folosita de tegull la

autoturisme, €ste compuse dintr-o roate dinFta cilindricl 1' cu dinti inclinati sau drePti, '

montati pe arborele voianului 9i cremaliera 2, ce actiofleaze poligonului de direclie

Lucrarea nr. 22

22. SERVOMECANISMf, DD DIRf,CTTD

La tracioarele de putete mare (peste 60...70 ku') 9i la autocamioanele de mare tonaj

(peste l0 tone) apar rezistenle mari la bracarea rolilor de direclie, datorith gleutllilor Insti

iL revin pe aoesti ro1i, incat la volan sunt necesare eforluri mati care dcPa$esc posibilit:ililc

fizice aleconducetomlui, mai ales la deplasarea pe terenuri deformabile' cand rolile crccazl

fdga$e. De acee€, pentru reducerea efortului aplicat la volaq mecanismele de dil€clie alc

aclstor autovehicule sunt previante c! servomecanismq care totodatA, smorlizcazl 9i

$ocurile tnnsmise de rotile de direc.tie $i meresc ftanevrabilitatea acestora.

Cele mai rSspandite sewomecanisme de direclie sunt Gele cu aclionare hidrostalicn

care in principiu, se compune din urmetoa(ele eleinente: o pompd hidrarrlici, aclionat' de

motorul autovehiculului sau de partea conducetoare a ambreiajului; un distribuitor hidtaulic

comandat orin volan: un motor hidrostatic, ce transform,, la comanda dalh prin volnn.

energia hidrautici realizatd de pompiin lucru mecanic necesar bmcarii rolilor de dircclie

Condiiile iftpuse seryomecanisrnelor de dir€cfie sunt urmeto3rele:

- la rotirea volanului i:rtr-un sens, motorul hidrostatic sa realizeze bracarca rolilor dc

direalie in sensul comandat;- la oprirea rolanuloi irfr-o anumie pozitie, rolile de direc$e si riminl neschimbalc irr

pozitia respectiv4- si asigure o cor€spondenle intre viteza de rotire a volanului 5i cea de bracare a rolilor

de directie;-' servomecani$nul se intre in funcfiune 9i sA iase din func$rjne dupi un timp foarte mtc

din momentul inceperii rotirii volanului, sau din momentul cand volanul a fost oPrit (adice

timpul de rispuns, sau ine$a sistemului, sl fie cit mai mic);-

- in cozrl in care pompa hidraulici nu funclioneazA (de exemplu' la op.irea motorului)

sau atunci cend instiatia hidrostatici este ddecti, se.vomecanismul trebuie sa permite

conduoerea tmctorului direct de Ia volarq pe csle mecanici.Pertru aprecierea unei servodirec$i, se utiliz€aza coeficientul de amplificsre K. definit

de telafia :F

ln-r.'l

74

F* - fo4s de aclionare a volanuluiin cazul existenlei servorirecanismului.La autovehic.ulele actuale K = 2,,,6.Dup6 modul bgaturii dinfre €lementele de reglare, sewomecanismele de dir€clie pot fi

de doue feluri:- sewodirec$i hidromecanice, caractedzare prin faptul ca iltre volan si rotile de

directie, existi fu permanenfi 0 legaturtr necani4 mororul lidrosratic intervednd cuenergie suplimedare pento ullrarea bracirii rolilor de directie;

- servodirectii hidrosfsticr, caraoterizate prin acees cd nu sunt previzute cu olegdtuii meoaoici intre volan qi rolile de direqie, ci o legdture hidrostatica prin care seaqtioneazi un cilindru de luoru care pune in migcare transmisia direc ei.

Sewodireqiile hidromecarice sunt utilizate pe scare hrga la tractoare si autocarnioanecu capacitate ms.re sau foarte mare de incErcare.

.@ uEt JA49!1 PRESTUNE@ ULEI 1NNIA reSfuNE

22,1. Tipuri deservodirGctii

hidromecanice

in figura 22.1.a esieprezentata schema deprincipiu a unei

servodireqiihidromecanice la careztat dist;buitorulhidraulic D, cat 9imotcrul hidrostatic M}lsunl montate nionobloc

componenteale acestej

de directeElementele

principaleservodir€gii

sunl: rezervorul de uleiR, pompa hidraulici PH,distribuitorul D, motorulhidrostatic MH, volanulV $i. . mecanismul detransmitere a rhj$cdrii deIa volan la rnotorulhidrostatic.Motorul hidrostatic MHeste format din cilindrulde fo4e cu dublu efect I ,montat rigid fal5 decaseta de direclie, 9ipistonul 2, prevazul cutta cremaliera 3, care seafll in angrenare cilsectorul dinlat 4,

cu casetamecanice.

Fis. 22. t . schema de princ4t d tervodirecliei ridron """r," :X""Jj[ ji"tj.f,.",oT"t;casetei de direr$e mecanice, aflat in angteoare cu $urubul melc 6, montat pe axul volanulur.

75

$urubul melc 6 al casetei de direclie este^ex€cutat dintr-o bucate cu tia 7, pe jrre s€monteaza pistonul distribuitorului servoddistribuitorului la mdrs ."",1;"u

"6n6 n,lll"tlll^Arcuflle

8.{i 9 mendn in echilibru pistonulae pompa l4 prin cond;;;ftil;t;il :.:^::l:!te

voranul' jn poitia in care 'lei'i

refulatp,i" *,ia""tj"'iiliii.--'-

' - '' -Dq '!'urtorul txdraulrc se intoarce inaPoi in rezervorul RLa rotirea volaNlui intr-un sens sau

fff, fj j,:f:*,g;"'1i::ti:i'::T,fllxi: #?lt1"ffii:"::.::,1#i:il"'il.'":i: :i:1,

Penrru. rearizarea viraiului ra dreapta (fi8.24 r b), se rore$te volanur V, in sensur acerorde ceasomi-c. In primul moment al rolil

llil1,t", f *d;, i;:;il,, ;;; ;;il,fr #l.H"t ll$liTil".;,:.*'1il."ffjrezsrenlei opuse de bracarea rolilor. Odari cu Surubut melc e_ se {a aeil," f""i",l U, ,l;" ,:"r::li#i,itl*:'ll#lt?i.ir"f;pJ,Tll "Tur e Distribuitomt Dla-a"J,iJ"'rl*u*"*, uli"r t,r-p"s"* "'jpi"i"li' ll i;llij'"T,jt::.:il:#_i',ffii::lfi':: ijcrernalier5 3-va roli secrorul dinlat 4, ex;cuhr dink_o bucari cu ,"",0^t Jinfi S'."i,"u,.,",de direclie. [n acela$i limp, uleiul aflaL in lara pistonului este euacrrat f" pri r"" i**inrezervor prin conductele 14 9i I l. Virarea

_spre dreapta coltinue

"tit" timp cet s",iu,egtevotanul La incetarea rori.ii volanului. dup6 un timp foane sc"n,

",""f n ,irir"i.o*a*,distribuitorului in pozilia neutri cdnd uleiul retutar de pompa Ia J*,rit"i.J i, p*conducia 10, se va intacduce inapoi la rezlr"*t"* r" i.'ir. **'p,-#[?l ffiX"'ii#r"r1X11ffir.r si I 2' iar bracarea rolror

li#16* "' "o" ot"zentati schema servodit""i;u rua^-"*nici au la t.actoarele u650

Mctorul hidrosratic MH este format d

r-_r-T:lt*""^,j i r;;;;ffi ;ilJi. :1i:'*:#*,1'lj,,""Ti,iilll|..":$ j:ficarera este honfat Si levierul de comandi al caserci r+. erU"*i" nfet"tl, ir" f1, i"*i*.u *;:1ffi!TT[::'"1T''sie cardanici' este prevez"r

"" nr"r ,ra"gu ;i"" inii',ii-i",i'u"'ir,La aotirea volanului V intr-un sens

arboreru tretar 5 in piurita a, redizanou-ses,il-,i11^":"=.1"" inlurubarea sau de rubarea

a,*pru, *." uu -,i',Juii dffi', iil#?lil:Ag'jilij:,;Tffi:,ffi";[:f,ili,ileuerulur 14 Si barelar 15. Odattr cu insurub-area sau derurubatea arborelui filetat 5. se::p]*T.e. y"l si discul 6, monrar in iasera cu .r**iii z,

"" jJ-_" i'*,n,"ijt*, u

;oifii;i deetasarea sens,,rtui lo in cilindrut I l, p.i" i",",rn"airi oiii,j ii'i.,i,jl" ,"

, " "l1,lg:"1.?,

al:"^Orezjnri sirualia cand nu se acFoneaza vobnut. in acest caz. senarul;1#:'il:::':Jj"J'"^:i,:T:#"i"::'f :"ltr'" cand ureiur *u;*i a" o"'"p" i'H *comunicr cu rezervorul L'prr" *""1"i" i:9

$r c' or camerele A 9i B ale cilindrului Icatemecaoce (daca instalatia esre defecH)

-b fl l2-c' pistonul pulandu'se deplasa axial pe

^ La rotirea vofanului in sensul acelolde crasomic (virajul la dreapt

^ fig. 22.2 h), prtrl

1""0:l *

l-b-d.: "r: filer s6nga" in primur momenr ai rotirii votanului, arbor€te .terar 5

:: ::s"-t:3i din pistor\ darorita faprului ci pistonul ""

;;;;i;dd;;1"r"rez$renlei la bracarea rolitor. in acetasi rimp p;n a"qu*lu.,.a ",!oi;iri

5:;;l;.-"spre srdrga discut 6 impreuna cu c"seia 7, .oiind par^gl,i" t h ;^."i;i;r;""::;;_,":_:qlasand

p'sronut t0 at disrribuilorului. spie dreapta. fi aceand pdO", "rii"iir"iiri.

,r*Inctusc, jar uleiul sub presirrne rcfirlat de oornpa pH iDlra in disrribuitor prin orificiul*a sr reselT ".til.i:1,.1, de urde prin .,u,,tu.r,, lZ,.ajunge in camera B a cilindrului mororuturrndrostatrc MH, nclionand as,rpra l,ist.rrr,lui i pc;" li dd;;;;.;;;. #:r*,

*'1

.tttl|

lttIrrl|

tIr

I itI lr'ttr|ttttITtI

76

carnera d care se aitla in legituri cu rezervorul R prin co nducta I 3 9i orificiile edistribuitorului.

ti b ale

PHR

Fip.22.2. khcna de p ncipiu a sen'odirccfiei h-idrcn?@ttice dvdnd cilindrul- de lutru i disiribuitorul atczdli tu Pffitdt {i'acelali corp, deplasarea

sefiatutaifdatuAlae Pe cale mecanicd cu Plirghii.

in felul accstg pistonul cremalieri 2 va roti roata dinlata 3 in sensul acelor de

ceasomic- care grin intermediu! levierului 14 9i barelor 15, comandi bracarea to,tilor spre

dreaota. Viraiul spre dreapta continud ateta limp cei se rotefle volanul' resPectiv atal t;mp

ctu inrl s se'desunrbeaz-E in piulila 4 La oprirea rotirii volanului, pistonul distribuitorului

revine in Dozitie neutr6(6g22 2 ')

in cazr-rl rotirii volanului ln sens invers aceior de ceasomic (viraj la staaga),circuttul

hidraulic in distribuitor ti in cilhdrul de luoru I se inverseaza'

L"r?r*- 4 !, t '"/-r' V:llh6 r4' ,,'. r.

77

Lucrarea nr-23

23.1. Rolul $i cbsificarer franetor

Franarea este procesul prin care se reduce pa(ial sau total viteza de deplasarc atractorului sau autornobilului

Sistemele de franare ale iractoarelor !i automobilelor trebuie se realizeze:-reducerea vitezei de deplasare a autovehiculului plni la valoarea dorita. inclusiv

pini la oprirea lui, cu o decelerafie cit mai mare si CarI devierea primejdioasa de htraectoria de mers;

-menlinerea autovehiculului in stationare (in psrcare) pe teren orizontal sau pe pan6:

- -ment,nerea constanle a vitezei autovehicululi in cazul coborerii unor pante lungi.

ir ca.arl tractoarelor pe genile, frlnele se fotose'sq 5i pentru fr6narea unei senile invederea realizirii virajulli cu razE mictr. De asenrenea. la rracloarele pe roti, virajut cu raTamice se realizeaze prin frinarea rotii motoare interioare virajutui. Din acesie motive,sistemele de franare a.le tractoarelor sunt construite astfel incet si penniti irinarea separatia Senilelor sau rotilor dintr-o parte rau alta a tractorului.

Sistemele de iianare se pot clasifica dupe uroatoarele criterii:

. hlA

. !,i!,r*:, se . deosebesc: fllll_q" _$."!g, frana auritiari, frinn de

srguranF $ tranr de staliotrgre.--Frii;i-d-e-Giii;fi:Iiffifiia i,r mod uaral ti ftana de picior, constituie sisrcmul

principal de frinare al autovehiculului. La automobile, precum gi la unele tractoare pe rolr,fraaa de serviciu acgoneaza concomitent la toate rolile. La majoritatea tractoarclor pc rotiactualq frenele de serviciu ac.tioneaze numai asrpra ro$lor pun$i din spate (roFormoloare l.

Frina auxifali constituie nn sistem de ftanare suplimentar si se utilizeaza laaltovehirule grelq cu scopul de a suplini frtna de serviciu Ia coborarea pantelor lungi saude a acSofla impreuna cu fr6na de serviciu ftr domeniul vitezelor mari. in cele rnai multecazuri, fiana auxiliare se realizeazi printr-un dispozitiq care inchide gateria de evacuare anotorului Diesel, obligindu-lsi hrcreze in regim de compresor. Alirnenrarea motorului seintrerupe in aiEst caz. De obicei, frena auxiliari se combine cu tiana de serviciu. La apis6riu$oare ale pedalei de franz" intra mai lntai in funcgiune frana auxiiia;A ia;fupa aceea frinade serviciu. Decelera.tiile .ealizate de Aanele auxiliare $rnt cup.inse intre l-l.t rn/s2.

Frena de siguranli are rolul de a suplini ft6na de serviciu in cazul defecterii acesteia.motrv pentru care se mai nume$te ilentr de urgeo!tr sau de avarie.

Frlna de stalionara, denumite ti frana de mAnE, este destinate se mentindautovehiculul imobilizat pe o panttr sau rampe, h absenla conducitorului, un timp nelifiumr.ln mod curent, frena de sta{ionue este denumiti ti ca freni de parca.e sau de ajutor. Larnajoritatea autovehiculelor, fiana de stationare preii qi rolul frAnei de sigurairli.

Dupd modul de tran,mitere d comenzii de aclionarc:Frene cu transmitere mecanici, la care transmisia dintre elementul de comandZ

(pedala sau manete) pi S.inele propriu-zile se realizeaze printr-un sistem mecaric, formardin tiranti, leviere, cabluri etc. in prezent, transmisiile mecanice se utilizeaze la tactoarelede putere mice si medie, pentru actionarea iianelor de serviciu gi la automobile pentruaclionarea f.anelor de stationare.

-

, ,10t t . r ;r i4,, . .&;. ,JtJ. l r .y - /E|r .

23. SISTEMUL DE FR;,NAR.E LATRACTOARE SIAUTOiVIOBILE

1a

Frene cu transmisie hidraulici - transmit efortul exercitat de conducetor asuprapedalei de freni h elementele de aclionare ale frenelor prin int€rmediul unui lichid inchis trconductele transmisier .

Frioe cu transmisie pneum{tici - transmit comaDda la elementele de aclronare alefiinelor prin intermediul aeruhli cu presiuni supedoare sau inferioare celei atmosferice (cu

aer mmprimat sau cu dopr€siune). In mod curent, transmisia pneumatica e$e subinleleasaca fiind cu aer comprimat. '

FrAne cu servomecaaism - folosite la autovehicule care necuiie un efort prea marepentru ac$onarea pedalei de fr4n6.

Frafle cu transmisie combilrati - reprezinti combina$a dintre tipurile amintite maisus ti se iruahesc sub form6 de frane pneumo-hidraulice.

zl.2.Construcfir fre[elor

Wd consbaclid eletnentelor de JtAnare prcp u-zise, Afurele pot fi : cu saboli cudiscuri $i cu ba[dtr. Alegerea urui anumit tip de fianE d€pinde de construclia li d€stinatiaautoveiiculului.

23.2.1 tr.rerc|e cu sat oti

Fr6rele ou saboti aunt utilizate foarte mult la automobile atAt ca frene de serviciu, cit qic. frerc de st4ionare. De asemenea, frinele cu sabofi se folosesc $i la unele tmctoa.s peroli. In 6gura 23.1.a. este prezentata schema de principiu a unei frane cu sabof. Tamburulde ftan! 1 este ftontat pe roata autovehiculului. In interiorul tamburului de frene suntmont4i cu un joc radial mic, doi saboli de frAnd 2, captu$$ cu material de ticliune 3.Sabolii 2 se pot roti ln jurul bolFuilor 4. Aclionand pedala de fra$d , par€hia 5 va roticama 6, ca.e la randul ei, indepert€ze sabolii 2 unul de altul , presandu-i pe suprafalainterioare a tamburului L Fo4ele de f.ecare care apar intre saboli gi tambur dau naltere Iaun moment de frecsre ce se opune miFi.ii rofii. Cend apesar€a pe pedala ln.etea26, arcul 7retragp saboii de pe tambur qi frinarea inceteazi.

in firoqie de sensul fo4ei dc ac$ooare a sabofilor F, in rapon cu sensul rotiriitamburului, se deosebesc: sebotul primrr, la oare cele sensuri doui sufi identice (sabotuldid stanga 6g.23.1.r.) ti labotul .ecundar, la c.re sensu le sunt opuse (sabotul din dreaptafig.23.1.a.). Sabolii primari posedi un asd-numit ,,efeot servo", deoarece forlele de fiecaretind 5e ap€se ssbotul pe tarnbur, pe oend h sabotul seoundar fo4elo de ftecare tind selideptrteze sabotul de tambu.. Daci sabotul se epropie de tambut prin rotirea lui in jurul

unui punct ftq el se numegc articulat (6g.23 . I .4 c qi e), miqcarea av6ad un singur grad delibenate. Daca apropierea sabotului de tambur se face printt-o mi$cate oompusi dintr-orot4ie in jurul unui punct fix li o translatie a acestui punct sau din doul rotalii, el senurnette flotant (69,23.1.b $ d) gi are doul grade de libenate.

Daci c€i doi saboti sunt a4ionali de la un singur element de aclionare, fi6na se numegtestmpler (fig.23.1.a,b,c,d), iar dac6 fieoare sabot este aclionat separat, fiana se numettedupler (fg.23.1.€). Frina simplex se compule din cat€ un sabot primar li unul secundar.Irena duplex s€ compune din doi saboli primari independenli.

23.2.2. Frinele cu discuri

Exinderea utilizirii frAnelor cu dircuri la automobile li tractoa.e pe roli se explica inprimul rind prin stabilitatea lor buni in funcfionare, uzura uniformd a gamiturilor deftiqiune 6i egalitatea Ainirii intre ftinele acelea5i punfi.

h fig.23.2. este prezent{ta schema unei frane cu disc cu aqionare hidraulici.Momentul de frecare se realizea?i cu ajutorul a doui garnituri de fticliuoe 3 si E,

mo ale pe dou' pleci etalice, atezate simetric in raport cu discul 2, care este montat pebutucul rolii L Cele doui garnituri de Fic$une sunt apasate concomitent pe discul 2, subacliunea foqei Q, ce ia nagere ill cilindrul hidraulic ?. alezat in furca (clestele) 5, rnontatIlotsot pe suportul fix4. Prin introducer€a subpresiune a lichidului deftanl in cilindrulhidraulic ?, prinintermediul conductei6, pusA h l€geturU cupompa centrah defrani, pistonul apasdgamitura. de fiicliure 8cu o fo4e a.Presiunea din cilindrul 7da nEtere concomiteotti la o fo4a axiali Q,care se transmite a5uPr6furcii 5. Furca 5, fiindflotan6 in' raport 0usuportul fix 4, se vadeplasa axial spredreapta (itr s€n$rlsege$i S) ti o daE cuea

, {i Sqnitura ^d€rflclrune J. rn ac€$ tel,

gamitura de frictiune 3va fi apisate pe discul 2concomitent ti cuaceeaSi fo4i Q cu cate€ste apisata gamitura8.,n rgura rJ,J. esteprezentatl schema defirnqionare a ftinei cudiscuri cu actionaremecanice, folosite hunele lEctoare pe roli(U650, U651), $ caresunt montate pe arboriiplanetari ai

IIIII

III

Fig. 2 3. 1.Tipufi de fntne cusqbolta-Inino at saboliartic ali c1r acliokarc neca iLA(sinplex);b -lrArc cu saboSi flotanli cuacli otnn n e cz nic d(si mp I e x) ;. -Jnitu c tuboli arlicltlali cuaclionare hi dou licd(si nplex) :d-IrAw c1t saboli Jlota i czaclionare hidrauli cd(simpled ;e -frdm drplex;

diferenlialului (in transmisie).In acest caz, pe canelurile arborelui_planetar I se monte zA doua discuri de fric.tiune 2,

a$ezate intre doui supraGle fixe 3 9i 6. Intre discurile 2 sunt aqezate discurile de apasare 4qi ?, pe fetele- cirora suflt executate ni$te locaturi de adAncime vajiabil6, plasate pe ocircurnfe.infi. Int e aceste locasuri, c{re au fonna unor planuri inclinale, se introduc bilele 5.O secFure pain fi'ar6, care r€di mai bine funclionarea, este reprezenta6 io poziliileexplicative din fg.23.l.b 9i c. Prin rotirea relativi in sensuri opuse a discu;lor de apasare 4

III

rsi 7. planurile inclinate al"^**::::.:':fiJl'lllcle

5 incat discurile se deperte^za unur de

l"'iifiii'iii#r*it+Q pediscudre de nicriune 1ftand stdbitd ft6'd strArsd

Iit.z3.2 S.hena rnei lrdne -

,ar dtrc at actionare hidra llco

Rolirea relativA a .c'elor(l',rn discuri de apisare 4 fl '.serc:lli7ca76 Prin intermeolul

piirshiilor 8 ei e,!T''lnj-Ii'-lFis.23.i. Schenn de Ttrclio dre afrdnei c1t dlscuri

c acliotvre mecantca

1,, i:n,r" l, a" t" t,1" a' "donate;i.'::'li';ii,:"i,*i;fi;eddra de riana (ns 23 3 d)

23.2,3. Frarele cu banda

L,' t,lt'raa autta (ne Zl 4)

'rincre cu bande se. tot'::-:::iI,:,.";"il:l'"i:.TT:',1;]i..o;;T:::' J:,'::'l:roh (de ex la t lactoarele uqr l u rr_^.* : - r - i . r l

" , , f randa "e monteazl pe

iiii:':*i"".:.ililJ#',i*;ru:l'l;::r!T{il{'::i"'T:.'.?1i""'"""^"''ll:;:ll"*1il:":";'i:t**""ilu+l:**".*,,,ru*",,.:l;:}il::'1,:;n, .st |uncl de vedere se-deosebesc ttane cl

o.

r" ' " l t t . kheni de [ r ' ine ct t banda: o 'othmrdas ' i I ' t t t iv ' t ' \nt t t t t r ' :t t t / )a " \" ' 'b

cu rbandi

s inry ld cu srnoo'1tune: t "u l a*h t ln l ln

3l

in cazul frinei cu banda simpla fare servoactilrne (fig 23 4'a)' pe s]lprafala exterioafi a

iurnUu*tui I se infl$oari\'banda 2' ciptutitt la interior cu malerial de fricliune' ale cerei

""o"" ." n)C"-a f" fjatghiag Prin aqionarea parghiei 3' ambele caPete ale benzii de frina

se strang in acela$itimp pe tdmburul l, pe carel franeazh

La franele cu banda simple cu servoacliune (fig 21 4' b)' unul din -capetele

benzii este

fk iar celSlalt este legat printr-o arli'ulalie de pirghia de aclonate J servoatlrunes <e

manifesta numaiin cazul lolirii tamburului I in sens invels acelor de ceasofiuc cand loflele

de freca.e au tendinla se infEgoare banda pe tambur'-- --fta""f.

* U".aa Auble ifi8 23 a c) au ambele capete ale berrzii I articulate de parghia

de comanda -' iar rnijlocul benzii se fixeaza rig;d de suporlul afiiculai-4 .,Desi sunt simple din pun.t de vedere conslrucliv fianele cu bande sun( inslabile 5i

n,etinriaific,rttati in asigurarea reglirii iocului dintre banda si lambul

Lucrarea nr.24

24. ACTIoNAREA MECANtcA $t I I IDRAULTc; A, FRANELOR

24.1. Actio[xrea mecanici a frin€lor

in prezent aclionarea mecanici a frAnelor se utilizeaza numai la frAnele dc servicirr ale

tractoarelor gi la fiinele de stalrona.e ale autcmobilelor'"-'e"ii"""ti.

*"4"a Prezinti avantajele unei constnrctii simpie' insa datorita numarului

mare de articulatii randamentul este scezut Acljonarea mecanici a franelor la lractoare se

.Jt"-; "" "i,ii.*f

a doua pedale, dand astfel posibilitatea frind'rii indtperrderrte a-lrtuei

din dreapta si din stanga, in cazut viralului cu razi minimi Penltu liinatca srrllullana a

",nbefot'r",i, pedalele !e uiresc cu o brida de legeture La stalionare una din petule se

i."-i f" ;tLl, {ianata cu un clichet Forla de apesare pe pedala se transmitc la lrenele

propriu-zise prin intermediul unor tije, parghii $ came

24.2 Actionerea hidraulicl a franebr

Actionarea hidraulicl fali de cea daecanica Prezint; urmatoarele avantaje:

. randamenr ridicat (0 85 0.c)

. constructie uqoari gi relativ simpll;

. se asambleazi uqor pe autovehicul;

. fo4a de franare este pr0po(ionali cu efortul depus la pedall'dar Si unele dezar antaie:

. la temperaiuri scezute se reduce randamentul;

. fo4a Je frinare la roli este limitati de efortul fizic al conducetorului;

. in tiazul ?n care se intrerupe un furtun se pierde lichidr-rl hidraulic $i sisiemul de

franare iese din fttncfiune.Aclionarea hidtaulica se utilizeazi in prez€nt pe scare iarge la automobile de mica $i

medie capacitate, precum Si launele tractoare pe roll

in fig.24.1 este prezentatd schema de principiu a unei acfioneri hidraulice a frlnelor cu

un circuit hidraulic.

Elemeotul de aomaDdd al transmisiei hidraulice il constituie Pohpa centralt 3' care este

o ooroa rirnota. 8l .a,.i piston este acliona! prin tija 2 de la pedala de frenar I Lichidul de

ftdne irrb piesiun", cate Poate ajunge pane la (80 100) 10' Pa' se transrute pfln

a"J""J" I fu oifi"atii receptori qi aclioneazi asupra pistoanelor 5' care preseaza sabolii 6

o" t".Uuat de FanE ?, Produceod fiinarea Dupi ce spdsarea asupra pedalei inceteazi

l*', "

g r""4"" pistoanele cilindrilor receptori in pozilia initiali" iar lichidul refulat de

Distoane se t*oaac€ inaPoi in pomPa centraH li' de aici, in rezervorul R

ls conducts pdncipah $ ln cilindrii de ftani rdmine o suprapresiune (0 8 1'o)l05Pa'

care lrnoieaid pitrundelea aerului in sistem 9i contdbuie la eliminarea jocului dintre sabo$

si Disto;eb ciindrilor de frin6 in cazul in care aenrl petrunde in sislemul de aogonare

i,li*JJ "

t6nelot, eficie4a F.in5rii scade mul! iar uneori franatea este imPosibiE

a*"."*. n"tt 6ind compresibil iD sistem nu se creeazi prcsiunea necesale franfuii De

;;, ;" oec€sara oliminsrea aemlui din sistemul hidraulic, care se realizeaze prin

il-"";til" a" eerisire, simple din punct de vedere constuctiv si usor de aclionat' {'art

d;ontar€! el€mentelor aolionerii hidraulice a franebr' Asa cum s_a arat"t mai s,rs,

dezavantajul principal at a4ionerii. hidraulice consta h faptul ci la

Iisurarea sau auperea unei singurcconducte, iotregul sistem deframre iese din funcliune. Pentrueliminarea acestui d€zava aj,majoritatea autov€hrculelorconstruite in ptezent suntprevizute cu frerc a4ionate Prindoue circuite hidraulice $eparate,unul pentru puntea fale fi unulpentru Puntea sPate. La iesireadh funcliune a unui cirouit,autovehiculul mai poate fi franat,

Fig.24. I Schema dcliondii hidraulice a JrAnelor cu saboti cu un circuit'

Fig.24.2. Schenauei pohUn ce tdL duble .wcihh&ii in landen

8l

pe roiile din fa[a, sau cele din spare, cu ajutorul celuitalt circuit. Anbele circuite hidraulicesunt aclionate de la aceea$ pedala. h acest caz, cele mai folosile pompe ce0tftle suru cerecu doi cilindrii in tandem (unul dupE altul in acela$i corp).

- _ In 69. 24.2 este p.ezeda6 schenia unei pompe cenrrale duble cu cilindrii in tandem.Cei doi cilindrii sunt executali monobloc I (cilindru comun ambelor pompe). Acliotdndasupra pedalei de freni 2, pistonul principal 3 se va deplasa spre pistonul floiant 4, iar in

. camera_ A paesiunea lichidului incepe sa creascE. Aceasti presiune se transmite asuprapistonului flotant 4, care incepe si se deplaseze 5i el spre dreipta. in acest fel, 6i in cametaB presiunea lichidului iocepe s6 creasce, fiind in continuare egali cu aceea a lichidului dincamera A. Presiunea din camerele A $i B se va transmite la cilindrii receptori ai rotilor dinfate-li

-din spate prin cele doua circuite, producand franarea. Dupe ce apisarea pe pedala de

{ienl inceteaz5_arcuri,le 5 qi 6 readuc pistoanele 3 pi 4 in pozilia inilidn. De asemenea, arcul? readuc. pedala de fr6ne in pozilia iniliaE. De reg,jla, ,ez€F/orul de lichid R este comunpentru cele doue pompq despartjt in volume egale de peretele 8.

.. - - DacI de exemplu, in circuitul legat de camera A (pentru rolile fali) a aperut o spaiura,

lichidul din aceasta 9i din rezervotul corespunzitor se va scurge. La apasarea pe pedala defrana, pistonul 3 nu va opune nici o rezistenF $ se r'a deplasi spre dieapta pinicand tilaacestuia vine in contact cu pistonul flotant 4 pd care il ua dpplasaiot spre'dreapta. Circuitulla c€mera B (al rotilor din spate) va lucra normal. Daci qErtura a ap5rut la circuitul legatde camera B, in aceasta nu va exista lichid, iar la aclionarea pedalei p'isto;ul flotant 4 se va

*pl:y .liq spre qr€apr4 daroriH presiunii din camera A. penA cend se va rezcma pefindul cilindrului pompei centrale L Circuitul legat de camera i va functiona norma

Unul din dezavantajele principale ale sistemelor de aclionare hi;raulica a frenelorconsti in faprul c[ fo4a de franare de la rofile autovehiculului este limitate ite posibilitelilefizice ale conducitorului. .A,cest dezavanta.j poate fi elirninat oriri utilizarcaservomecanjsmelor car-e. permit ridicar€a presiunii lichidului in sistemele de frenare pana Ial20xl0'Pa. ln acest fel, aqionarea hidraulicE poate fi utilizata qi la aurovehicule cu masaiotale pesre 3500 Kg.

8.1

Lucrarea nr.25

25, ACTIONAREA PNEUMATICI A FRANELOR

Transmisiile pneumatice se utilizeaze, in special, pentru aciionarea ftanelorautocamioanelor grele, autobuzelor, autotrenurilor ti a remorcilor 9i semiremorcilor card

lucreaze in agregat cu tractoare pe ro!i. Au avantajul ca se pot obtine fo4e mari de fienarecu eforturi mici la pedala de frana. La transmisiile pneumatice se utiliz€zze energia aerului

compdmat, astf€l ci la acgionarea pedalei de frdni, conducetoml doar regleazd presiunea $icantitatea de aer compdmat ce se introduce in camerele de liane de la roli.

FiE.25.l Schema unui sisleh deJranare cu trafismisie pnetmalicd

llr figt|ra 25.1 este prezentati schema unui sistem de fianare cu transmisie pneumatic,

frul oornpnmat in compresorul l, antrenat de motorul autovehiculului, trec€ prin

r.tl lnk)rul de presiune 2, previzut cu un filtru de aer 9i un racord Pentnr ufiflarea pneurilor

lltovchiurhrlui 9i aiaratul antigel ?, in rezervod de aer comprimat 4 Rezervorul 5 este

l,.grt la conducta de alirnentare prin intemediul lnui robinet de transfer 6, care are rolul de

r lrxrnitc urlplerea cu aer comPdmat a aezervorului 5 numai dupe ce presiunea aerului din

rcz{rvorul 4 a atins valoarea de lucru. ln acest fel, se reduce considerabi, timpul d€ punere

xr ritrrr ilc fuocionarea a sistemului de franare, atunci cand autovehiculul a stationat timp

rrulrhuulrrt. Atunci cind pr€siunea aerului din rezervor a atins valoarea prescrisi, regulatoruli|l. rrr, rrrrr|lt r,irrtrenrpe debitarea de aer de la compresorul 1

I r nl)rislrrcn pc pedala de frini 7, robinelul distribuitorului 8 va permite Petrunderearflllll|| (ro|lrlnir)At in camerele de franA 13, de la roli, care aclioneazd franele propnu Tise

l,ri|lr{li|(l linn't|ea Totodata, prin intermediul robinetului de franE 9 al remorcit sau

r'rrrrr rr rror,rii, corrrandat prin circuitul de comandi cu aer comprimat l5,l se comandd

rr,r' rrnrr,r r,,rrrtrri ttin camerele de frini ale remorcii sau semiremorcii, producind frnnarea

l',.rn|lr l]iin (lc slntionare (de mani) se aclroneaze tnaneta 12, care, pifl intermediul

r|Lrrutrr|rri () r'rrrrrrrndl golirea de aer comprimat a camerelor de fiAni ale remorcii sau

fr,rrr, .rrr, ,r , i i , , l , r : i , sc produce franarea acesteia.

E5

Daca autovehiculul nu tractezza o remorce satr semiremorci, conducta de alimentare rqse inchide inaintea cuplei de aei I I cu ajutorul robinefului deinchidere lO

In fig_25.2,a este prezenratE schema de principiu a unui robiner distribuitor cu pisron,folosit ntult in Drezenl.

Robinetul disrribuitor constituie aparatul de comanda principal al instalatie; de frAnarepneumatice $i aft rolul principal de a asigura o presiune de comanda propo(ionald cu forlara peoala Sr, rmplrctt , cu cursa Dedalei.

Robifletul distribuitoral autovehiculului(fig.25.2,a) are urmetoarelepertj componente: l-corpul robinetului ; 2-pistonul flotant, prev5zutcu un canal axial $i careeste men{inut in echilibnrde arcurile 8 $i 9: 3-supapi nornul deschisi,dato.iti arcului 9; 4-supape normal inchisa.dator;te arcului elicoidal 5i6 - bolt-piston deaclionare; ?- pedala defran4 A- conducta careface legatura cu rezervorulde aer comrimatt B-conducta care face legeturacu camerele de frdnE de la

Fi9.25.2 Schema robi etulli de fAnd li a ca et.ei d?lrLinA a le au tove hi cu lull! i

roli:-C- conducta care face legdtura cu aUno5fera.ln figura 25 2,a, pedala 7 nu este apisala, deci robinetul se afle in stare neactionatd. in

aceaste situalie, supapa disc 4 este inch;si, oprind trecere? aerului de la rezervor (rraseut A)spre c-amerele de frind de la roli (traseul B). in acest , carnerele ale freni de la roti sunt pusein legatud cu atmosfera pe lraseul B, canalul axial din pistonut flotant 4 si conducta C

_ La o aclionare intermediara a pedalei Z. pistonul 6 coboare. comprimend arcul g, care

deplaseaza in jos $i pistonul 2, supapa disc 3 obtureaze orificiul axial al pistonului z 9rintrerupe legetura cu aeR.l atmosferic a camerelor de frene de h roti prin deplasarea incontinuare a pistonului 6, acesta va deplara injos pistonul 2. care la rindul Iui coLoare gi vainchide supapa 3 5i ya deschide supapa 4 compdmind arcul 5. in acest timp, aerul subpresiune va pitunde prin conducta A !i prin supapa 4, in conducta B gi mai departe incamerele de fr6ni de Ia roli (vfig.25 2,b). in aces fe[ in carnerele de fidnn de la rotr sestabile$te o presiunc proportionali cu cursa pedalei. Dacd pedala se apasa pane la capit, incamerele de frane de la roti se va stabili o presiune maximi 9i, in consecing, o frdnare cuintensitate maximi. La eliberarea pedalei 7, arcurite J, 8 gi 9 se destind gi, astfel, supapa 4 seinchide. supapa 3 se deschide, iar aenrl comprimat din camerele au iana, .r." u p-a*franare4 va iefi in atmosferl prin co0ducta C, iar franarea inceteaza.

._ ln figura 25.2,b este prezenhte schema camerei de fidoa cu piston, care este compusa

din urrnetoarele elemente: 1 - cilindrul camerei dq liini, pus in lelituri prin conducta b curobinelul disiribuitor;2- piston prevhart cu gamitura de etanqare 3; 4 - ;rc calibrat; 5 _ tijede aclionarg prevaaru cu o furca care se monteazi pe pdrglria de aclionare a sabotilor

ln figura 25.3 este prezentate schema robinetului de fiine ioversor si a carnerei d€ franepentru remorci ti s€n remorci Robinerut df aen-a inve.snr (fig 253,a) are oionstrucrieasemenatoare cu cea a robinetului autocanrionulu;, deosebirea consrand in

"ornanda

86

acestui4 care se realizeaz6 ptin coflducta 15, de la rcbinetul de ftani al autocamionului De

",.--",i", ." i"."rt."- conductele A $ c conduota A se leage la rezervorul de.aer

comDrimat, iar conducta C comunice cu atmoslera--

i; fi;t" 2i.3 este prezenhte schema oamerei de fteni or pislon pentru remorq $t

*.ii*;?;;, ";;"-;..Jmpusi

din urmitoarele elem€nre: l- corPul camerer de frini:2 -

;;;;;;';;.;;"'"irura de etansare 3; 4 - tiia.pistonului' prevlzuti 9".11:i,1'*"

*

monteazd pe pirghia de aclionare a sabotilor; 6- lija de thidare a pistonulur; / - arc

Dretensionat la iOOo sau 5000 N''-'il';ilutil;;;;; se apasd pe pedala de frini (ca'd deplasarii firi frinare)' aerul

""*;,i;;;;;;;; .ezeror, prin conducta 4 canalul axial din pistonul flotant 2' supapa

i si ionduot" B. in "o.era

D. Aerul clrnprimat impinge pistonul 2 sprc dfeapta cu o fo4a

;"i.;; ";;;;

f.; din arcul ? in acest fel' rolile remorcii sau semiremorcii nu sunt

na^'"," t"uiot"fti"uf"f ,e gase$e in miFare lara Fanare)

nt* ' i '

Fig.25.3 Schena robinelulul de JrdnA iwersor $ a canere de JrAnd

Pe^tu femorci ti seniremuci

La apisarea pe pedala de itaoa 1"ut't finirii)' in camerele de ftanE. ale rolilot

autovebiqiuluiseintroduceaefcompnmat'ca'eproduceftenafea'ln.ace|agitimp'prini"o"l" ii t" i*rs t) aerut clmprimat tnPinge pisronul 6 al distribuitorului lnjos (fi9

25.3-a)- comorimind arcul 8, care deplaseazi }l jos ii Pistonul 2' supa'!a dlsc J odu'eaza

;'tf;i,li ;;i; ;i;;tui i $i inrreruPe lesetum dinire rezervorul de aer comrrimat 5i

*i*"f" a" A# a" fa rofle iernorcii iau semiremorcii (v.Iig. 25.3,a). Prin deplasarea in

;;il;;;;;;.i 6, '""est" va d"pl"sa in jos pistonul 2' carc la r{ndul.lui descbide

.uonoE +. *inprirnnna arcul 5 in acest f4 'erul

comPrimat din camera. de frAne (fig

illiit f"1" f" "l","tf.i

Pe lraseul: conducta B, suPaPa 4' arcul ? se va d$tinde' dephsend

*." atan". pistonul 2, cu tija 4 gi firrca 5, producand banarea rolllor remorcu sau'ririr.rri"ii ' i"

"riu*area pedalei de frana, tot sistemul de ftinare revine in pozilia iniliale

de deplasare a autovehiculului.-- -li*e i"

"r-f a"pfasarii autotrc lui ou remorce sau s€mitemorci" din diferite motive'

," -* "uot"

mecanicd dintre autovehicul $ remorci sau semiremorci' se va rupe gi

legtrtura pniumatici iar aerut din camerele de frin6 ale rogilor lemorcii sau sefiutemorql

i"i" in i-*eta $ se produce automar tanarea brusce '

acestora' in acest fel' .se evite

icciJeot"le ce s-atiut"i produce, daci remorca sau semirenorca ou sr avea acest s'stem de

Ainare cu inversor.

oE Lr coroucrai5(ti9-251)

I

2.

3.

5.

6.

7.

87

BIBLIOGRAFIE

Bobescq Ch. i.e-- I'doloare pefitra \aomobile ti lractosrc. yol- 1, [I. Editu(a fertico,

Chitinaq 1998.._

Cofaiu, C. g.&- Proieclare.l oloarelor pea!ru alrcvehic e' Universitatea din Bratov,

1997.

lonescq E 5.a.- L-zrs g eneral .le nrr$ini.Utivetsitatea din BraSov, 1983.

Nistesoiu, S. ta- Irdcroalc. Editura didactica fi pedagogic5, Bucure$i, 1983.

Tenase, f. 9.a. - Motoarc lennice, indrumat de laborolor. Unive6itatea din Bra$ov,

1998.

Tecugan, N. $ Ionescu, E.- Trdctoare Si automobile- Editura didacrioe li pedagogici,

Bucure$ti,1982.

Untaru, M. I.a.- Carcrftrl si coubuclia outomobiielol. Fditwa didaclica li pedagogicd,

Bucuregii. I982.

Referenli:

Prof- dr. ing. Ttrnase FrlncuProf. dr. ing. B.{tuc! Gheorghe

MINISTERUL EDUCATIEI N.A.TIONAIJTJNIVERSITATEA TRANSILVANTA BRASOV

Comanda Nr. 69 Mc/L999Redactare computerizalil Pfi ureanu VasileDesenat: Ioonescu Teodosia

Exscutat ln cadrul sectorului Reprografie

Pentru uzul studenlilor

LL.5OO 1€1