Curs Masini Unelte

download Curs Masini Unelte

of 25

Transcript of Curs Masini Unelte

MASINI UNELTE

CURS 1 Definirea masinilor unelte In cadrul unui sist de prelucrare STP a carui rol este de a transf semifab S in piesa finita. Funct urm el comp ale acestuia: *scula care prin contactul nemijlocit cu semifab si prin misc dintre scula si semifab pe traiectoriile sculei, param cin impusi de proc de generare a supr compusa la real piesei finite. *dispoz D- are rol auxiliar in cadrul proc asigurand fixarea, orientarea semifab sau sculelor. *MU- rep el de baza al sist si care real urm fct: -sustinerea tuturor el comp ale sist ; -asigura real misc sculei si semifab pe traiectoriile si param cinem impusi de process de generare si proc de prelucr prin aschiere. Elemente de teorie a generarii suprafetelor. 1.Generarea teretica a sup. D.p.d.v. theoretic o sup poate fi gen prin depl unei curbe in spatiu, curba schimbandu-si sau nu forma in timpul deplasarii sale. In proc de generare teor a sup intervin de regula urm 2 curbe: -curba generatoare este curba care prin deplasarea sa genereaza suprafata; -curba directoare care rep suportul curbei A in timpul deplasarii sau locul geom. Al pct-lor generatoarei sip oz successive ale acestora in timpul deplasarii sale. Curbele D si G pot fi de tipurile: -curbe analitice simple: de tip cerc, dreapta, evolvente -curbe analitice compuse: canelura , profilul cremalierei -curbe complexe(neanalitice): exprimarea lor se realizeaza prin coordonatele pct care le compun (prof complexe ale unor matrite, prof elicei) 2.Generare tehnica a suprafetelor(sau reala) Princ met tehnice de generare a sup prin achiere sunt: a)met prin materializare care presupune meterializarea curbei pe care urm sa o generam pe muchia aschietoare a sculei si apoi transpunerea acesteia de pe scula pe piesa printro misc relativa intre scula si piesa(scule profilate) Dezavantajul met este ca nu permite realizarea unor sup de marimi mari b)met cinematice: *met denumita ca traiectorie a unui pct materializat in miscare- este cazul preluc sup prin strunjire, caz in care pct k este materializat pe vf sculei careia I se imprima o miscare de tarnslatie II realizanduse astfel curba rectilinie1

MASINI UNELTE

*met de generare cu infasuratoare a unei curbe materializate in miscare in acest caz curba este materializata pe muchia aschietoare a unei scule(burghiu, freza) carei I se imprima o misc relative compusa dintr-o misc de rot I in jurul propriei axe si o misc de translatie II in jurul unei traiectorii de o forma oarecare. Infasuratoarea poz successive k1.k2,..kn ale curbei C in miscarea sa form generatoarea G.

c)curbe real prin comanda dupa program. Met presupune realizarea in prealabil a curbei generatoare G pe o piesa denumita PortProgram (sablon, desen, model, banda magnetic, cartel perforata) de pe care datele sau inf sunt citite cu aj unui elem sesizor cititor, transpuse apoi structurii cinematice a masinii si care imprima apoi sculi Sc si piesei o miscare relativa compusa din I misc de rot a piesei si II misc de deplasare longitudinal a sculei si III misc de depl transversala a sculei care este tocmai miscarea comandata prin PortProgram. Indifferent de sol tehnice adoptate, real curbelor G,D prin aschiere nu se poate face perfect cu prec 100% din urm cauze: -a imperfectiunilor tehnologice de materalizare a pct sau a curbei G sau D pe muchia aschietoare a sculei -anumite fen care sunt specific proc de preluc prin achiere(uzura, crestere temp) -dat unor fen dinamice care sunt spec MU( vibratii) -dat rigiditatii necoresp a sist de fixare a sculei sau semifabricatului.2

MASINI UNELTE

CURS 2 Curbe generatoare si directoare reale difera de curbele teoretice dat urm fen ce se prod in proc de generare prin aschiere a suprafeteolr. 1.-imposibilitati tehnologice de materializare perfecta a curbelor sau punctelor pe vf sau muchiea achietoare a sculelor; 2.-dat unor fen care apar in proc de prel prin aschiere: fen de uzura la uchiile aschietoare a sculei, fen termice, deform termice ale sculei sau semifab, fen dinamice (vibratii) 3- rigiditatea necoresp a a elem de sustinere a aculelor sau piesei. 4-imprecizia de real a comp sist tehnologic, in spec a MU(imp cinematica) Din acest motiv, pt reducerea abaterilor cauzate de acest fen MU tb sa fie prevazuta cu sol tehnice pt eliminarea sau diminuarea ef acestor fen, iar proc tehn de prel tb sa se desfasoare in cond optime pt diminuarea si elim acestor efecte. -Pt 1-dotaere MU cu sist de compensare a erorilor de prelucrare. Pt uzura, poate fi eliminate prin alegerea coresp a cuplei de material scula-piesa, sau printro ungere a zonei de aschiere. Efectele termice sunt diminuate prin racirea corespunzatoare a zonei de lucru cu lichide, aer, amestec de aer-vapori.

Dat imperf tehnologice in cazul generarii curbelor generatoare sau directoare ca traiectorie a unui pct in miscare, pct nu poate fi materializat perfect pe vf sculei, acesta rezulta intotdeauna rotunjit cu o raza de curbura r , ca urmare generatoarea rezultata Gr va diferi de gener teoretica Gz . ondulatiile rezultate den si generatoare elementare sunt caract prin urm parametrii: raza de curbura r; inaltimea h; pasul S: h~S2/8r Pentru a apropia curba Gr de cea teoretica Gz se impune in gen micsorarea cat mai mult posbil a inaltimei h. analiza rel conduce la urm posibilitati: -mics pasului s, care este dificil de facut dpdv ethnic si nu este convenabil dpdv al productivitatii prelucrarii. -marirea razei r, care este insa limitata din considerente de constructive a sculei3

MASINI UNELTE

Sol care se adopta cansta in modificarea muchiei achietore a sculei, respective realizarea acesteia dupa conturul abc si nu dupa abc Componenta masinilor unelte Elem de baza: pornind d la def MU -> ca ascestea tb sa aiba in struct urm comp: -elem de struct, elem care sustin toatecomp sist tehnologic sau MU: batiul, montantii, Saniile, mesele, arborii principali, coloanele. -struct cinematic, care rep totalitatea componentelor care concur la real misc impuse de procesul de generare a supr prin aschiere. Instalatiile auxiliare :-inst electrica, de ungere, de racier, sist de evacuare a aschiilor. In fct de tipul componentelor MU pot fi: comp mecanice, hidraulice, electrice, pneumatic sau combinate. Elemente de structura 1-batiul este comp de baza al MU care are rolul de a sustine toate comp acesteia. Conditia de baza impusa este aceea de a mentine neschimbata poz reciproca dintre elem fixe si monile ale masinii . Un batiu se compune din:partea de fixare pt fixarea elem fixe; partea de ghidare pt deplasarea elm mobile. In fct destructura de rez, pot fi de urm tipuri: -sub forma de grinda simpla (orizontale). Variant adoptata in gen la masinile mici si mij sau la mas care efectueaza preluc pieselor de revolutie(strung, m d rectificat) -de tip cadru deschis, form dintru batiu orizontal si unul vertical, denumit montant sau coloana, care are in general forma circulara. Aceasta variant este utilizata la MU mij sau care prelucreaza sup plane. -de tip cadru inchis, den si portal, care este form dintrun batiu orizontal, 2 verticali, montantii care sunt rigidizati la partea superioara printro traversa fixa. Aceasta este structura cea mai rigida si se aplica in gen la MU mari si care real preluc in gen a sup plan. In fct de mat utilizat pot fi real din: -fonta, mat care asigura batiului caract fb de amortizare a vibratiilor; -otel, mat care asigura o rigiditate ridicata la solicitari si care asig o reducere la mat Obs : util otelului conduce la reducerea consumului de metal de cca 3-4 ori fata de cele de fonta. In fct de tehnologia de executie pot fi realizate: -in constructive turnata,in gen fonta, sol care este mai economica; -in constructive sudata din otel sol care in unele cazuri nu permite asig unei rigiditati coresp deci nu permite indeplinirea cond de stabilitate dimensionala impusa batiului. Cele mai preferabile sun batiurile din constructive turnata din fonta.4

MASINI UNELTE

CURS 3 Ghidaje Ghidajele sunt elem de strutura care servesc la sustinerea componentelor monile ale MU carora le imprima traiectoriile de miscare. In fct de tipul traietoriei de deplasare a elem mobile pot fi: retilinii, circulare; In fct de tipul frecarii dintre sup de ghidaj dintre sup de contact pot fi: cu frecare uscata, cu f mixta, cu f lichida, cu f de rostogolire. In fct de profilul ghidajului pot fi: triunghiulare, u profil plan (dreptunghiular), cu profil rotund (circular). Ghidaje triunghiulare

a),b)De profil cu ripi egale sau inegale; c)tip coada randunica; d)cu profil drept; e) cu profil rotund Alegerea unui profil sau a unui ghidaj se face dupa urm criteria: -dupa intensitatea uzului care in gen este cauzata de aschiile sau particulele ce patrund intre supr cuplei de ghidare. Cele mai usoare profile sunt acelea care permit scurgerea pe sup lor a diferitelor particule sau aschii. Cele mai avantajoase forme sunt profilele de tip a) iar cele mai dezavantajoase cele de tip b). -Pericolul de gripare,care apare atunci cand lubrifiantul dintre elem cuplei de ghidare se scurge pe sup acestora. Cele mai avantajoase sut prof b) plan si coada de randunica, iar cele mai dez sunt a) si c). -capacitatea de prelucrare a mom de rasturnare a saniei de ex mom care sunt create de act componentelor fortei de aschiere in plan orizontal. Ce a mai buna capacitate o are ghidajul e) iar cea mai slaba d) -rezistenta la diferite solicitari, cele mai bune sunt e) -tehnologia de realizare, cele mai usor de realizat dpdv ethnic sunt e) si d) In fct de modul de realizare, pot fi real astfel: -ghidaje realizate in constructii monobloc cu batiul a) -ghidaje aplicate la care imbinarea cu batiul se poate face prin lipire sau fixare cu surub b)

5

MASINI UNELTE

a)implica necesitatea realizarii ansamblului ghidaj-batiu dand un mat cu caracter superioare, fapt ce conduce la cresterea costurilor ansamblului batiu-ghidaj sau realiz ansamblului dintr-un ghidaj cu caract inf si aplicarea pe sup de ghidare a unor tratamente term care sa conduca la cresterea caract de rez ale sup de ghidare. b)batiul este real din mat cu caract inferioare iar ghidajul este realizat dintrun mat cu caratc sup (oteluri, bronzuri) Ghidajele cu frecare lichida(hidraulica) pot fi: -ghidaje hidrostatice, la care presiunea necesara pt fluidul dintre cele 2 sup de ghidare este create printrun sist de pompare, se fol in gen pt viteze mici de deplasare de pana la 1200 mm/min -ghidaje hidrodinamice la care presiunea fluidelor dintre sup de ghidare este real prin insasi miscarea elem mobile. Acestea se fol in gen pt vit mari cca 10m/min. In acest caz circuitul definit este urmatorul: PDC preia fluidul din rezervorul Rz prin elem de filtrare EF si il trimite in buzunarele B1,B2. practicate pe sup elem mobil. Presiunea fluidului este real prin intermediul unor elemente de reglare a presiunii denumite drosene, si este crescuta pana la o val care permite deplasarea elem mobil de elem fix si realizarea unei pelicule de ulei de inaltime intre cele doua elem. Dupa realiz acestei pelicule poate sa inceapa deplasarea el mobile de pe elem fix. Avantajele principale ale utilize acestor ghidaje sunt: reducerea frecarii; reducerea puterii necesare actionarii elem mobil. Ghidaj cu elem de rostogolire. Un astfel de ghidaj are dispuse intre sup de ghidare ale elem fix si elem mobil de rostogolire de tip role, bile sau ace. Elem de rostogolire sunt realizate din oteluri cu rez ridicate la uzura, sunt tratate prin calire pt atingerea duritatii de 40-60 HRe si sunt superfinizate prin lacuire. Supr de ghidare 2 tb sa prezinte caract de rez ridicata la uzura, o fb calitate a supr obtinanduse prin lacuire. Colivia 3 este suportul ce sustine elem de rodtogolire realiz din table, bronz, poliamida. Avantaje:-reducerea frecarii, deci micsorarea uzurii; red puterii pt act elem mobile.6

MASINI UNELTE

Mase si sanii Saniile sunt elem comp care real deplasarea el sist tehnologic resp scula sau piesa. Ele se real fie in constructive turnata din fonta fie in constr sudata din otel. Forma si dimensiunile sunt det de urm elemente: -de tipul misc pe care o real in general rectilinie, dar in unele cazuri circular; -de profilul ghidajului; -de tipul si dim mecanismelor cinematice dispuse in interior lor; -de tipul si dim elem dispuse pe sup lor care pot fi dispositive port-scula sau mese pt sustinerea semifabricatului. Mesele sunt elem component care au rolul de a sustine semifabricatul in cazul proceselor de aschiere. Pot fi de forma circular(platouri) sau dreprunghiulare. In general executa 1 misc de rotatie si 2 de translatie. Sunt executate in constructive turnata din fonta sau sudate din otel. Pt prinderea pe sup lor a dif elem component(piede de dim mari sau dif dispositive de prindere a pieselor platou, magn, menghina) mesele sunt prevazute pe supr de prindere cu canale in T. dim si forma pot fi impuse de tipul si profilul ghidajului de tipul si dim mecanismelor cinematice dispuse in int lor, de tip si dim elem dispuse p sup log. Carcase. Sunt elem de structura in int carora sunt dispuse dif mecanisme cinematice(cutii de vit, de avans) dif mec pt realizarea unor fct specific prelucrarii. In unele cazuri le intalnim sub denumirea de cutii sau papusi. Se real in 2 variante:in constr turnata fonta; in constr sudata otel. Cond imp pe care tb sa le indeplineasca: -sa fie prev cu supr radiante mai mari ; transmiterea usoara si rapida a caldurii dezvoltata in int lord at proceselor de frecare dintre mec cinematice; sa fie realiz din mat fonoabsorbante sau sa fie captusite cu astfel de mat pt a micsora nivelele de zgomot transmise in afara. Forma si dim sunt impuse de tipul si dim mec cinem dispuse in int lor, de tipul lagarelor de alunecare sau rostogolire, de necesitatea prevederii unor capace de vizitare. Arborii :sunt: intermediari-folositi numai pt transmiterea misc in cadrul unor mec cin pt misc de rot. Principali care servesc la sustinerea elem sist tehn scula sau piesa carora le imprima misc de rot realiz prin dif mec cin. Dim si forma lor sunt imp de urm elem:de tipul si nr de lagare; de nr si tipul mec cin montate. La arborii princiapali apar cond: necesitatea montarii in int lor a unor mec diverse ; necesitatea mont sist de fixare a sculelor sau pieselor; de regula sunt real in constr tubulara pt a permite trecerea prin int lui a unor semifab de lungimi dif, sau pt a real o racier/ aprindere curenti de aer, dat caldurii degajate prin lagar prin frecare.

7

MASINI UNELTE

Curs 4 ROTI DINTATE Sunt elem cin care servesc la transmiterea misc intre axe, la trans mom de act necesare si la reglarea param cinematic. In fct de tipul danturii si a formei rotii aceste pot fi: a)roti dintate cilindrice cu dinti drepti inclinati inn V sau W, curbi obs Rotile cu dinti drepti sunt fol pt transmiterea misc intre arbori intermediari, iar cele cu dinti inclinati sunt fol pt trans misc la axul de iesire, avand un .,.. de acoperire mai bun comparative cu rotile cu dinti drepti, asigura la axul de iesire un mers linistit fara batai si vibratii. b)Roti conice cu dinti drepti, inclinati sau curbi,care sunt fol pt schimbarea dir de misc dar si in mec de inversare a sensului . c)Angrenaje melc, roata-melcata. Sunt fol atat la scimb dir de misc dar mai ales la modif rap de transmitere cu bacuri relativ importante. Rap de transfer i=k/z; k-nr de inceputuri al melcului 1-10; z-nr de dinti ai rotii melcate 20-200 In fct de gradul de lib in rap cu axul pe care sunt montate rotile dintatepot fi: 1.Roti dintate fixe pe ax 2.Roti baladoare-primesc misc de la ax sau o transmit dar care in plus se pot deplasa in lungul axului. 3.Roti libere pe ax nu primesc si nu transmit misc la ax dara ele se rotesc liber in jurul axului intrucat legatura lor cu axul este real prin int unor lagare. STRUCTURA CINEMATICA A MU-este ansamblul de mec care rel misc impusa de proc de prelucrare prin aschiere. Miscari : -1.misc prinipala de aschiere-rep misc real pe traiectoria directoare, cu parametrul cinematic vit princ de asch care rep component ce a mai mare a vit reale de asch. -2.misc de avans prin care se real fie deplasarea sculei fie a piesei pt aducerea de noi straturi de mat in zona de aschiere. Se real pe traiectoria generatoare cu parametrul cinematic denumit vit de avans(Vas au W). -3.misc auxiliare nu intervin in timpul procesului de prelucrare ci in afara acestuia prin care se real dif op auxiliare ca: prinderea si fixarea sculei/semifab; modif param cinematic; inversarea sensului misc; misc rapide de retragere sculei; opriri la cota etc. Obs. Conditia de productivitate a masinii inpune ca viteza de realizare a misc sa fie mai mare decat vit misc de lucru.

8

MASINI UNELTE

LANTURI CINEMATICE-sunt ansambluri de mec din structura cin a MU care cancura la realizarea unei singure misc. Clasificare: in fct de tipul de misc realizate lanturile pot fi: a)lanturi cin generatoare-realizeaza traiectoria misc impuse de proc de generare a sup (de rot, de trans) b)lanturi cin tehnologice-real param cin impusi de proc pe prelucrare prin aschiere a sup(vit princ si de avans): lanturi principale; lanturi de avans. sunt combinate in cadrul unui sg lant: -lant inem princ pt misc de rot; de translatie; lanturi cin de avans de rot; lanturi cin de avans de trans c)lanturi cinematice auxiliare-real misc auxiliare. Structura lanturilor cinematice. Pt real fct sale un lant cin are in compunere urm grupe princ de mecanisme: 1.Mec de actionare au rolul de a introduce in lant cin o misc cu param cin yi denumit marime de intrare.actionarea poate fin de tip electric prin urm tipuri de motoare: a)motoare electrice de current alternative; b)mot el de current continuu; c)alte motoare. Actionari hidraulice, pneumatic sau manual. 2.Mecanismele de pornire/oprire au rolul de a opri sau proni miscarea la iesire din lantul cin fara oprirea /pornirea mec de act. In cazul motoarelor mec de p/o asigura protectia motorului impotriva suprasolicitarii termice sau dinamice la care acesta ar fi supus, in cazul unei frecvente mari de p/o. 3.Mecanismele sensului miscarii. 4.Mecanismele de reglare au rolul de a transforma unica marime de intrare yi sau domeniul relativ de reglare intrun dom mai lar de reglare al marimilor de iesire ye 5.Mecanismul de transformare are rolul de a transforma misc de pe traiectoria circular pe traiect rectilinie si care este utilizat numai in cazul lant cin de translatie.

9

MASINI UNELTE

Caracteristicile lanturilor cinematice. Princ caract sunt: Raportul de transfer it=ye/yi=i1i2 Asocierea LC Pt marirea cap de reglare a LC sau pt real unor cond cin impuse de prelucrarea prin aschire LC se pot se pot ascocia in urm moduri: =asocierea serie-se face prin ascoc mai multor LC a.i. marimea de iesire din lantul anterioar sa rep marimea de intrare pt LC urmator. Se real numai in scopul mariri capacitatii de reglare a LC. =asco paralela-se real in scopul real unor cond cinematice impuse de anumite proc de generare a sup. Poate fi real in 2 moduri: cu rap impus pt mar de intrare; cu rap impus pt mar de iesire. VT/VA=tg=ct ;->unghi de inclinare al elicei filetului. =asoc mixta: serie/paralel; paralel /serie. Acest tip de ascoc se real atat in scopul cresterii cap de reglare cat si al real unor cond cin. Se aplica in LC utilizate pt prelucrarea danturii rotilor dintate. Curs 5 LANTURI CIN PRINC Sunt lanturi cin care real misc princ pe traiectoria directoare sau pe una din comp acesteia cu param cin viteza principal de aschiere(la strung misc princ de rotatie) Clasificare Dupa traiectoria misc cu lanturi cin de rotatie sau lanturi cin princ de translatie; Dupa misc mecanismului din structura lor: lanturi mecanice;hidraulice; electrice; combinate. Rolul lantului este de a real miscarea pe traiectoria directoare care poate fi circular sau rectilinie si de a real urm param cin: 1) Vp=Dnos/1000=>n>s=1000Vp/D(rot/min) 2) Vp=2LNas/1000=Nas=1000Vp/2L (cd/min; cs/min) Viteza principal de achiere care pt cazul traiect circulare rotatia se calc cu rel 1 lantul tb sa asigure la iesire turatia naschiere D-diametru el actinat(semifab sau scula) In cazul misc de translatie vit este data de rel 2 lantul tb sa asigure la iesire param Nas care rep nr de curse duble sau simple pe minut. Unde Leste lugimea unei curse. Lanturile cin princ mecanice Structura de baza-princ grupe de mec din struct unui lant sunt: -mec de actionare care in gen poate fi un motor el de current alternative cu 1-3 trepte de turatie sau un motor de current continuu.; -mec de pornire/oprire de tipul cuplajelor mecanice. Principalele10

MASINI UNELTE

tipuri de cuplaje sunt : cuplaje cu ghidare pt transmisii de puteri mari sau cuplaje cu frictiune util in cazul transmisiilor de puteri mici sau in cazul automatizarii misc lantului.; - mec de inversare a sensului utilizate in laturile cin mec sunt mecanisme cu roti dintate.Aceste mec se real in 2 variante: cu toti dintate baladoare a); cu roti combinate cu cuplaje b). -mec de reglare a param cinematici in cazul lanturilor principale se poate face in 2 moduri:*reglare continua nmin..nmax care presupune ca in cadrul unui domeniu de reglare a turatiei cup intre o val min si una max sa se real orice val de turatie sau o infinitate de valori; *reglare in trepte care presupune ca in cadru unui domeniu de reglare nmin..nmax sa se realizeze numai anumite val denumite trepte. Aceste trepte sau val ale turatiilor pot fi ordonate intro progresie aritmetica sau o prog geometrica.in cinematic MU se prefer cea geometrica pt prezinta avantaje dppv al reglarii param cin. nmin =n0 n1=n0.; n2=n0.2..; nmax=nk.= n0.k=> = = ;

turatia 1C+20; C+D>B+20. In cazul in care nr de dinti nu satisfac aceste egalitati se reface calculul si se stabilesc elte nr de dinti ale rotilor de schimb pana cand cond va fi satisfacuta. Cutiile de filetare specific-sunt utilizate numai in cazul mesiniilor unelte care real operatia de filetare. MECANISM DE TIP RUMPH. CURS 12 lanturi cinematice auxiliare-sunt lanturile care executa misc auxiliare pest misc din afara proc de prelucrare dar care sunt supuse la necesitatea deforarii in cond optime a proc de prelucrare. Aceste misc pot fi:misc de deplasare rapida; misc necesare avansarii, alimentarii cu semifabricate; operatii de reglare a param cin sau de inversare a sensului misc; op de oprire etc. cond princ impusa acestor misc este ca aceste sa fie real in gen vit misc cu scopul reducerii timpilor auxiliary. Clasificare: Dupa tipul misc sau op executate; Dupa modul de act:cu act manuala la masini cu dim mici; cu act automata la masini de dim mari si la cele cu comanda program; Dupa tipul traiectoriei:rectilinie; circulara. Dupa tipul mec component:mechanic, hydraulic, pneumatic, electrice sau comb. Structura principalele grupe sunt:-meccde act caz in care in cazul act manual este in gen o roata de mana(act manuala); in cazul act automate poate fi un motor electric, de current alternative, poate fi o sursa de act hidraulica sau de act mare pneumatic; mec de p/o care poate fi de 2 tipuri:cuplajelor cu act manuala,p/o in cazul in care lantul este prevazut cu motoare el de act cu cond ca frecventa nr de p/o sa nu fie mare; mec de inversare a sensului care este de tipul celor util la lc pt misc23

MASINI UNELTE

de lucru; mec de transfer a misc de rot in transl, util in cazul lc auxiliare pt misc de translatie: surub-piulita; pinion-cremaliera; cama-tachet.

CURS 13 CONSTRUCTIA, EXPLOATAREA SI CINEMATICA PRINC TIPURI DE MU MU-este masina de lucru care in cadrul proc tehn de prelucrare indeplineste functiile:sustine toate comp sist tehn; realizeaza misc impuse de proc de prel prin aschiere. Clasificare:dupa tipul op de prelucrare- strunguri, masini de ,gaurit, frezat, rabotat, rectificat, mortezat, superfinisat; dupa gradul de universalitate al prelucrariilormas universal, specializate sau mas special; dupa gradul de automatizare cu comanda manuala sau program ; dupa marime mici,mij,mari, grele; dupa particularitatile constructive nr de arbori principali, proz arborelul princ, tipul batiului. STRUNGURI-sunt MU la care generarea sup se real prin comb misc princ de rotatie al semifabricatului cu misc de avans rectiliniu pe dir longitudinal sau transversal executat de scula. Calsificare :dupa gradul de universalitate: universal, specializate sau mas special; dupa gradul de automatizare neautomata, semi, automate; dupa tipul comenzii: manuala sau program; supa part constructive: dupa poz axului princ, dupa nr arb princ, dupa tipul batiuluio; dupa part constructive si functionale strunguri normale, revolve, semiautomate, automate, carusel, special, specializate. Strunguri normale- sunt strunguri caract prin poz orizontala a arborelui principal si printrun grad inalt de universalitate a prelucrarilor. Clasificare :dupa tipul comenzii normala sau cu program numeric; dupa marime mici(pana la 200mm-pt mecanica fina), mijlocie(200-800/100mm), mari si grele(1000-3000mm) Organizare constructive. Elemente constructive. 1 - batiu, 2 - ppua fix (conine Cv), 3 - cutia de avansuri i filete, 4 - cutia cruciorului, 5 - sania longitudinal, 6 - sania transversal, 7 - sania portcuit, 8 - suportul portcuit, 9 - ppua mobil. Caracteristici de baza ale strungului Dp-diametru max de prelucrare deasupra batiului; Da-diam alezajului arborelui principal; Lv-lung max de prindere intre varfuri. SNDbxLv24

MASINI UNELTE

Parametrii cinematic: nmin.nmax(rot/min)turatia avans principal; smin.smax(min/rot) dom de reglare a avansurilor; Lxlxh(mm) dim de gabarit; Pi(kw) putere instalata. Misc realizate de masina:misc de lucru(1.misc princ de rot a semifabricatului, 2.misc de avans longitudinal a sculei,3. Misc de avans transversal a sculei); misc auxiliare(4.misc de rotire a placii rotitoare pt inclinarea sculei in vederea prel sup conice, 5.misc de pozitionare pe dir longitudinal a sculei in rap cu semifab, 6. Misc de rotire a dispoz de prindere a sculei pt aducerea unei scule in poz de lucru, 7.misc de pozitionare pe dist long a papusii mobile, 8. Misc de deplasare pe dir transversal a papusii mobile util in cazul prel sup conice piese de lung mari, 9.misc de deplasare longitudinal a binonului util pt real fortei mec fixarii semifab de lungimi mari).

25