Curs 12 - Masini Pentru Plaje - Uel

8
 MAŞINI PENTRU ÎNDEPĂRTAREA PIETRELOR (CURĂŢAREA PLAJELOR) Curăţarea plajelor sau altor terenuri de pietre sau alte reziduuri sub formă de bucăţi solide, se  poate realiza cu diverse tipuri de utilaje car e au în componenţă organe de l ucru specifice.  După modul de lucru, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .  Maşinile cu acţiune ciclică ext rag pietrele, folosind . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Aceste maşini se pot utiliza şi la scosul sau adunatul buturugilor şi au o construcţie asemănătoare cu maşinile pentru extras şi s muls cioate.  Maşinile cu acţiune continuă pot fi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Scheme de principiu pentru maşini adunat pietre cu acţiune continuă a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1. . . . . . . . . . . . . Variantele a şi b     pentru soluri m ai uşoare, nisipoase (plaj ele), care se m ărunţesc uşor  Varianta c    mai mult pe terenuri mai grele şi mai dificil de mărunţit.  Înainte de colectarea pietrelor, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Organele active ale maşinilor preiau tot solul de pe adâncimea de lucru (a=25 -30 cm) îm  preună cu pietrele şi îl deplasează către par tea posterioară a m aşinii.  Organele pentru dislocarea stratului superficial execută dislocarea şi afânarea stratului de sol de la suprafaţă în care se găsesc pietrele, bolovanii şi unele impurităţi mecanice sol ide în vederea trimiterii împr eună la organele de separare. Organele de dislocare pot fi: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Organele pasive sunt, în general, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Organele active realizează . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ele pot fi construite sub forma unor trans  portoare cu vergele şi gheare (furci) pe lanţuri, a unor brăzdare oscilante sau rotoare cu furci sau gheare. Transportoarele şi rotoarele cu gheare şi furci se utilizează . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Brăzdarele oscilante se folosesc pentru straturi superficiale mai compacte.  

Transcript of Curs 12 - Masini Pentru Plaje - Uel

  • MAINI PENTRU NDEPRTAREA PIETRELOR (CURAREA PLAJELOR)

    Curarea plajelor sau altor terenuri de pietre sau alte reziduuri sub form de buci solide, se poate realiza cu diverse tipuri de utilaje care au n componen organe de lucru specifice. Dup modul de lucru, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    Mainile cu aciune ciclic extrag pietrele, folosind . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Aceste maini se pot utiliza i la scosul sau adunatul buturugilor i au o construcie asemntoare cu mainile pentru extras i smuls cioate. Mainile cu aciune continu pot fi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    Scheme de principiu pentru maini adunat pietre cu aciune continu a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    1. . . . . . . . . . . . .

    Variantele a i b pentru soluri mai uoare, nisipoase (plajele), care se mrunesc uor Varianta c mai mult pe terenuri mai grele i mai dificil de mrunit.

    nainte de colectarea pietrelor, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    Organele active ale mainilor preiau tot solul de pe adncimea de lucru (a=25-30 cm) mpreun cu pietrele i l deplaseaz ctre partea posterioar a mainii. Organele pentru dislocarea stratului superficial execut dislocarea i afnarea stratului de sol de la suprafa n care se gsesc pietrele, bolovanii i unele impuriti mecanice solide n vederea trimiterii mpreun la organele de separare. Organele de dislocare pot fi: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    Organele pasive sunt, n general, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    Organele active realizeaz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    Ele pot fi construite sub forma unor transportoare cu vergele i gheare (furci) pe lanuri, a unor brzdare oscilante sau rotoare cu furci sau gheare. Transportoarele i rotoarele cu gheare i furci se utilizeaz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    Brzdarele oscilante se folosesc pentru straturi superficiale mai compacte.

  • Organele de dislocat combinate sunt alctuite dintr-un brzdar pasiv simplu i un rotor arunctor cu furci pentru o afnare mai bun a solului i o separare mai uoar a impuritilor.

    Stratul de sol (nisip) dislocat, mpreun cu pietrele i impuritile solide, este transmis la un transportor separator sau la un grtar oscilant de scuturare.

    Brzdarele pasive realizeaz dislocarea solului numai prin efectul de pan exercitat la deplasarea n fa a mainii.

    Brzdarele active oscilante sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    Parametrii organelor de dislocat se stabilesc astfel nct s realizeze dislocarea stratului superficial cu consum redus de energie i s asigure trecerea uoar a materialului ctre organele de separare fr s se nfunde.

    Unghiul de aezare al brzdarului pasiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    m.g greutatea proprie; R rezistena la dislocare a solului; F fora de frecare; N reaciunea brzdarului asupra solului dislocat.

    Forele care acioneaz asupra materialului pe brzdar

    de unde rezult unghiul de dispunere a brzdarului:

    unde: = tan este coeficientul de frecare al solului pe brzdar; m masa materialului de pe brzdar; R rezistena la dislocare a solului; F fora de frecare.

    Dac se neglijeaz masa materialului de pe brzdar atunci unghiul de aezare /2 . Considernd c . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    se poate determina lungimea total a brzdarului L. Dac se scrie ecuaia energiei cinetice i a lucrului mecanic exterior pe zona final a brzdarului se determin lungimea l2:

    unde fora F s-a nlocuit prin .mg.cos, iar coeficientul de frecare prin tg .

  • Cunoscnd adncimea de dislocare a solului a, se determin lungimea L:

    La brzdarele oscilante procesul de lucru se desfoar n dou faze: tierea stratului de sol i desprinderea acestuia. Pentru aceasta brzdarul are o micare compus dat de deplasarea mainii cu viteza de naintare v i de rotaia unui mecanism de acionare de tip biel-manivel nclinat fa de planul brzdarului. Rezistena la naintarea brzdarului i caracterul deformrii solului sunt influenate de direcia deplasrii brzdarului n sol prin unghiul de aezare al acestuia i unghiul mecanismului biel-manivel. Un neajuns al brzdarului oscilant este acela c, n timpul lucrului, adncimea de lucru se

    mrete periodic cu o valoare a datorit modului su de funcionare, ceea ce duce la dislocarea unei cantiti mai mari de sol. Pentru nlturarea acestei deficiene s-a realizat brzdarul cu oscilaii transversale.

    Separarea pietrelor i a impuritilor mari se realizeaz, la mainile de curat plajele, pe separatoare cu vergele (grtare rulante), site de separare (grtare oscilante) sau pe rotoarevaluri de separare cu diferite profiluri exterioare.

    Separatoarele cu vergele sunt alctuite din mai multe bare metalice unite ntre ele prin crlige sau montate pe lanuri formnd astfel o band continu de separare. Diametrul vergelelor este de 10 13 mm, pasul lor fiind de 30 40 mm. Att vergelele ct i lanurile trebuie executate din oel de nalt calitate i tratate termic deoarece lucreaz n mediu abraziv i condiii grele de lucru care conduc la o uzur pronunat i distrugere rapid. Pentru scuturarea i separarea materialului, pe ramura activ a separatorului cu vergele se monteaz un dispozitiv de agitare pasiv sau activ (role profilate libere sau role acionate ciocnele). Micarea oscilatorie a ramurii active realizeaz deplasarea cu salturi a stratului de material, o intensitate mai mare de separare obinndu-se la o vitez mai mare a grtarului n cazul rolelor neacionate sau la o frecven mai mare de scuturare n cazul rolelor acionate.

    Sisteme de scuturare i agitare a separatoarelor cu vergele a. role pasive libere; b.role acionate (ciocnele)

    Tipuri de role profilate pasive pentru scuturarea grtarelor rulante

  • Mainile de curat plajele de nisip de reziduuri solide pot fi tractate, semipurtate sau autopropulsate, cu conducere manual prin ghidon sau din cabina sursei de propulsie (tractorului).

    Schema tehnologic a mainii de curat plajele de nisip, Magnum GTM 1.rotor cu gheare elastice; 2.aprtoare; 3.transportor vibrator tip plas; 4.roat acionare; 5.buncr; 6.mecanism

    paralelogram deformabil de ridicare; 7.cilindru hidraulic de ridicare; 8.plci metalice articulate; 9.cilindru de basculare; 10.articulaie de basculare; 11.grap de nivelare

    Sistemul de preluare a reziduurilor de pe plaj de tip rotor poate fi prevzut cu dini elastici pentru a preveni ruperea acestora.

    Poziionarea rotorului cu degete elastice de preluare a reziduurilor i dirijare a acestora pe transportorul cu band metalic se poate face n funcie de viteza de deplasare, gradul de umezeal a nisipului, mrimea particulelor de reziduuri i de adncimea la care se lucreaz. Main pentru curat plaja de capacitate mic, cu dini elastici de preluare a reziduurilor i transportor cu vergele pe lan, dinii elastici fiind amplasai pe vergele.

    Schema unei maini tractate cu dini elastici de preluare a reziduurilor 1.asiu pe dou roi; 2.scut frontal; 3.transportor cu vergele pe lan; 4.degete elastice;

    5.buncr basculabil la nlime; 6.cilindru hidraulic; 7.articulaie fixa pe asiu; 8.bra fix

    Degetele elastice preiau reziduurile i pietrele de pe nisipul plajei, le deplaseaz n sensul de deplasare a mainii i le ridic apoi pe ramura oblic a transportorului cu vergele unde are loc separarea i scuturarea de nisipul aderent la acestea, descrcndu-le n buncrul din spate.

  • EPURAREA CATALITIC A GAZELOR DE EAPAMENT

    Cu privire la autovehiculele care circul pe drumurile publice, acestea sunt o surs important, att de compui organici volatili (COV) ct i de hidrocarburi (HC). Principalele elemente poluante ale mediului ambiant emise n atmosfer odat cu gazele de eapare sunt: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    Participaia procentual a acestor elemente n procesul de poluare a mediului ambiant cu gaze de eapament

    Elementul poluant Contribuia automobilelor la emisia elementului poluant

    Bioxid de sulf (SO2) 5 %

    Monooxid de carbon (CO) 70 %

    Oxizi de azot (NOx) 60 %

    Hidrocarburi (HC) 38 %

    Particule solide 35 %

    Plumb (Pb) 90 %

    Influena acestor elemente se face resimit la nivelul ntregului organism uman. Astfel, asupra ochilor, prin iritarea acestora, acioneaz att bioxidul de sulf ct i ozonul, dar i monooxidul de carbon care provoac tulburri de vedere. Asupra creierului acioneaz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Alterarea funciilor pulmonare este provocat de majoritatea elementelor amintite: bioxidul de sulf duce la creterea patologiilor legate de plmni, oxizii de azot conduc la diminuarea aprrii imunitare, ozonul provoac tuse, iar particulele solide nearse i hidrocarburile au efect cancerigen. Plumbul din gazele de eapare acioneaz att asupra sngelui, provocnd anemie, dar i asupra oaselor, ducnd la tulburri ale creterii, ct i asupra rinichilor provocnd insuficien renal. Inima, ca organ vital al organismului uman, este afectat n special de monooxidul de carbon care provoac tulburri cardio-vasculare. Referitor la particulele nearse din atmosfer PM 10 (cu diametrul sub 10 microni) s-a constatat c aproape un sfert din totalul acestora sunt emise de autocamioanele de clas mijlocie i c circa 75% dintre particulele PM 10 emise au ca surs autovehiculele. Este deci necesar reducerea compuilor organici volatili i a hidrocarburilor aromate emise n atmosfer odat cu gazele de eapament, datorate arderii incomplete a combustibililor autovehiculelor.

    Se pot utiliza diverse procedee de oxidare (termic, catalitic), dintre care cea mai eficace, n cazul autovehiculelor, este oxidarea catalitic. Oxidarea catalitic a gazelor nearse are loc la o . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    Oxidarea majoritii hidrocarburilor i monooxidului de carbon apare rapid ntre 150o 480C la trecerea acestora peste catalizatori. In afara consumului redus de energie, emisiile NOx din

    epuratoarele catalitice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    Oxidanii catalitici pot masca, ns, unii ageni sau substane toxice care inhib eficacitatea catalizatorului. Activitatea de oxidare a catalizatorului poate fi, de asemenea, redus de pierderea componentelor active prin friciune, depunerea componentelor organice volatile nereduse (cocsificare) pe suprafeele catalizatorului, sinterizarea catalizatorului (cderea structurii catalizatorului din cauza temperaturilor nalte).

    Catalizatorii metalelor nobile cer temperaturi de intrare de peste 300C, pentru a atinge

    conversia componentelor organice volatile, n proporie mai mare de 98%. Fiind dat temperatura maxim de evacuare de 100-150C, gazele de evacuare trebuie s fie nclzite la temperaturile de

  • operare dorite, pentru ca echipamentul s aib eficacitate. Un catalizator care funcioneaz la o temperatur mai sczut, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    Pentru combaterea nocivitii gazelor de eapament, firmele constructoare de autovehicule, n colaborare cu alte firme de specialitate, au conceput echipamente de epurare care permit suprimarea

    prin oxidare catalitic a arderilor incomplete coninute de aceste gaze. Unele din aceste aparate folosesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    . . . . . . . . . . . . . . Fiecare bastona este mbrcat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (metal preios) constituind catalizatorul propriu-zis. Circulnd peste acest catalizator, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    Aparatul este dimensionat n funcie de debitul de gaze evacuate de motor.

    Tob de eapament echipat cu epurator catalitic

    Eficacitatea catalizatorilor scade . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    i, de aceea, epuratoarele se construiesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , coninnd un dispozitiv special care le face s funcioneze ca volant termic. Astfel de aparate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , temperatur ce este atins n cteva secunde de la pornirea motorului. De asemenea, este nevoie de o priz de aer la intrarea n epurator pentru oxigenul necesar. Aceste catalizatoare rezist pn la 20.000 km. Epuratorul catalitic se monteaz la o distan, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

    Pentru motoare Diesel sunt concepute alte modele de epuratoare, deoarece gazele de

    eapament ale acestora conin totdeauna un exces de aer. Catalizatorul unui astfel de epurator este tot un oxicat, de o alt construcie, dar epuratorul trebuie montat ct mai aproape de punctul de evacuare din motor, pentru ca gazele arse s intre la temperatura maxim. n Suedia, firma Volvo a introdus un epurator - filtru care reduce emisia de particule solide cu

    peste 80% i cea de hidrocarburi cu peste 60%. Filtrul este de natur ceramic, mbrcat cu un strat subire dintr-un metal preios (catalizator) care favorizeaz reducerea cantitii de hidrocarburi i convertirea CO n CO2. n construcia filtrului este inclus i o rezisten electric, alimentat la 220 V, cu rolul de a asigura ndeprtarea materialului depus pe filtru n timpul funcionrii motorului.

    a. reacii catalitice de reducere:

    22 ONON2 ; 222 O2NON2

    b. reacii catalitice de oxidare

    22 OC2OOC2 ; * OH6OC5O8HC 222125

    * un exemplu de hidrocarbur n gaz

    c. reacie de transformare ap - gaz:

    CO + H2O CO2 + H2

  • Catalizatorul auto

    nainte de a fi dezvoltate convertoarele catalitice, gazele de ardere de la motorul autovehiculelor erau evacuate

    prin eava de eapament din spate direct n atmosfer. Convertorul catalitic se afl ntre motor i eava de eapament, dar acesta nu funcioneaz ca un filtru simplu: el schimb compoziia chimic a gazelor de eapament prin rearanjarea atomilor din care acestea sunt fcute:

    1. Moleculele de gaze poluante sunt pompate din motor trecnd prin catalizatorul fagure, realizat din platin, paladiu sau rodiu (metale preioase) depuse pe un substrat ceramic.

    2. Catalizatorul divide moleculele n atomii lor. 3. Atomii se recombin apoi n molecule de substane relativ inofensive, cum ar fi dioxidul de carbon, azot i

    ap, care sunt evacuate n siguran prin eava de eapament. Suporturile catalizatoarelor monolitice sunt structuri de tip fagure cu multe canale mici, paralele axiale.

    Acestea sunt numite substraturi. Seciunea transversal este de obicei circular sau oval, dar pot fi i contururi asimetrice. Gazele de eapament circul prin canalele substratului venind n contact cu catalizatorul care se depune pe pereii canalelor. Avantajele majore ale suporturilor monolitice includ suprafaa geometric mare pe unitatea de volum (compact), deschidere frontal mare (cdere de presiune sczut), precum i o excelent rezisten la uzur.

    Substraturile catalizatoarelor monolitice pot fi realizate din ceramic sau metal. Substraturile ceramice (faguri) au de obicei celule ptrate, n timp ce cele mai multe substraturi metalice au canale sinusoidale. Alte seciuni transversale ale canalelor pot fi triunghiulare, hexagonale, trapezoidale i rotunde. Numrul de celule poate varia ntre 0,15 i peste 155 celule pe cm2. n anii 1990 substraturile au avut densiti celulare ntre 30 i 100 celule/cm2, 60 celule/cm2 fiind densitatea celular cea mai frecvent n aplicaii auto pe benzin. De atunci, densitile celulare au crescut tot mai mult la mainile pe benzin, fiind disponibile densiti de peste 155 celule/cm2 att la substraturile din ceramic, ct i la cele metalice. Cele mai multe substraturi pentru aplicaii diesel rmn n intervalul 45-60 celule/cm2.

    Comparativ cu materialele folosite n cataliz, pereii fagurilor ceramice au pori mari i suprafa specific mic de aproximativ 0,3 m2/g. Foliile folosite pentru substraturile metalice nu au porozitate. Deoarece sunt necesare suprafee mari pentru catalizatorii propriu-zii, este necesar s se depun un strat de suprafa mare pe pereii canalelor. Aceast acoperire, numit strat de splare, este compus din oxizi anorganici poroi cu suprafa interioar mare, cum sunt cei din gama Al2O3 (alumin). Suprafaa specific a materialelor catalizatoare este de obicei mai mare de 100 m2/g. Catalizatorii din metale nobile, cum ar fi platina, sunt depozitai pe suprafaa i n porii straturilor de splare. Gazele de eapament intr n convertorul catalitic prin structura porilor straturilor de acoperire dnd natere la reacii catalitice.

    Alumina sau oxidul de aluminiu (Al2O3) activat este unul dintre cele mai performante sisteme adsorbante

    utilizate n multe industrii. Alumina se prezint sub form de pudr sau granule. Forma de pudr este ntins ntr-un strat alctuind un pat de adsorbie i se obine o adsorbie maxim a umiditii din aer. n funcie de condiiile de operare i de metoda de obinere pot fi atinse i puncte de -40C.