Toate segmentele tubului digestiv sunt radiotransparente şi majoritatea Toate segmentele tubului digestiv sunt radiotransparente şi majoritatea acestora se suprapun peste elemente osoase acestora se suprapun peste elemente osoase sau gazoase sau gazoase care pot masca sau pot care pot masca sau pot da false imagini patologice. Din acest motiv examinarea radiologică a tubului da false imagini patologice. Din acest motiv examinarea radiologică a tubului digestiv se realizează în diverse incidenţe şi poziţii diferite ale pacientului care digestiv se realizează în diverse incidenţe şi poziţii diferite ale pacientului care permit vizualizarea optimă a unei leziuni şi detaşarea ei de alte elemente permit vizualizarea optimă a unei leziuni şi detaşarea ei de alte elemente supradăugate.supradăugate.

Tehnici de examinare fără substanţă de contrastTehnici de examinare fără substanţă de contrast Radiografia abdominală Radiografia abdominală – – poate evidenţia corpi străini radiopaci, calculi la poate evidenţia corpi străini radiopaci, calculi la

diverse nivele, calcificări, imagini patologice ca pneumoperitoneul sau imagini diverse nivele, calcificări, imagini patologice ca pneumoperitoneul sau imagini hidroaerice.hidroaerice.

Tehnici de examinare cu substanţe de contrast:Tehnici de examinare cu substanţe de contrast: RadioopaceRadioopace – soluţie de sulfat de bariu administrat p.o., per clismam, cu – soluţie de sulfat de bariu administrat p.o., per clismam, cu

ajutorul unor sonde la diverse nivele în funcţie de scopul urmărit; derivaţi ajutorul unor sonde la diverse nivele în funcţie de scopul urmărit; derivaţi iodaţi utilizaţi pentru vizualizarea veziculei biliare şi a căilor biliare intra- şi iodaţi utilizaţi pentru vizualizarea veziculei biliare şi a căilor biliare intra- şi extrahepatice sau a diferitelor traiecte fistuloase. extrahepatice sau a diferitelor traiecte fistuloase.

RadiotransparenteRadiotransparente – aerul care poate fi introdus cu ajutorul unor sonde la – aerul care poate fi introdus cu ajutorul unor sonde la diferite nivele sau poţiunea Rivieri, gazogenă, p.o. sau per clismam, insuflată pe diferite nivele sau poţiunea Rivieri, gazogenă, p.o. sau per clismam, insuflată pe sondă.sondă.

În general bolnavul trebuie pregătit prin evacuarea segmentelor tubului digestiv În general bolnavul trebuie pregătit prin evacuarea segmentelor tubului digestiv de conţinutul solid şi gazos şi evitarea administrării de droguri radioopace sau de conţinutul solid şi gazos şi evitarea administrării de droguri radioopace sau modificatoare de comportament cu 3-4 zile înaintea examinării. modificatoare de comportament cu 3-4 zile înaintea examinării.

Metode radio-imagisticeExamen cu substanta de contrast: - pregatirea pacientului; - suspensie de sulfat de Bariu: contrast simplu, dublu contrast; - examinare fluoroscopica + compresiune dozata + rdgf. tintite; - contrast iodat hidrosolubil: perforatii, peritonita, postoperator precoce;

Examenele imagistice – computer tomografice şi IRMSunt utilizate în special, pentru evaluarea statusurilor evolutive al afecţiunilor tumorale cu punct de plecare digestiv, în esenţă pentru decelarea extensiei locale, extraparietale şi la distanţă - adenopatii, metastaze; alte leziuni de tip inflamator, pot fi investigate secţional în scopul vizualizării unor complicaţii ca: colecţii, fistule, etc..

Ecografia transparietala: ingrosarea peretelui gastric, structurile din jur;Eco-endoscopia: evidentierea straturilor parietale, adenopatii regionale;Examinarea computer-tomografica: stadializarea tumorilor;Metode izotopice: hemoragii;

Anatomia stomaculuiAnatomia stomacului StomaculStomacul. Este un organ cavita. Este un organ cavitar, muscularr, muscular, situat subdiafragmatic stâng, fixat la cardia , situat subdiafragmatic stâng, fixat la cardia

şi genunchiul superior duodenal. Acesta prezintă 2 feţe (anterioară, posterioară), 2 şi genunchiul superior duodenal. Acesta prezintă 2 feţe (anterioară, posterioară), 2 curburi (mică şi mare) şi este constituit din următoarele porţiuni anatomicecurburi (mică şi mare) şi este constituit din următoarele porţiuni anatomice

Fornixul Fornixul – – conţine camera de aer a stomacului situată sub diafragmul stâng, este fix faţă conţine camera de aer a stomacului situată sub diafragmul stâng, este fix faţă de restul stomacului care este mobil cu 3-4 cm dreapta – stânga;de restul stomacului care este mobil cu 3-4 cm dreapta – stânga;

Corpul gastric –Corpul gastric – continuă inferior fornixul şi se întinde până la o linie orizontală situată continuă inferior fornixul şi se întinde până la o linie orizontală situată în prelungirea porţiunii orizontale a micii curburi gastrice care îl separă de sinusul în prelungirea porţiunii orizontale a micii curburi gastrice care îl separă de sinusul gastric;gastric;

Sinusul gastricSinusul gastric – – este cuprins între linia menţionată şi o alta care continuă inferior este cuprins între linia menţionată şi o alta care continuă inferior porţiunea verticală a micii curburi gastrice;porţiunea verticală a micii curburi gastrice;

AAnntrul trul -- este situat în porţiunea orizontală a stomacului până la pilor. este situat în porţiunea orizontală a stomacului până la pilor. Peretele stomacului este format din patru straturi: seros, muscular (cu trei straturi: Peretele stomacului este format din patru straturi: seros, muscular (cu trei straturi:

extern – fibre longitudinale, mijlociu – fibre circulare, intern – fibre oblice), submucos extern – fibre longitudinale, mijlociu – fibre circulare, intern – fibre oblice), submucos şi mucos.şi mucos.

La nivelul fornixului pliurile mucoasei au o dispoziţie neregulată, corpul gastric La nivelul fornixului pliurile mucoasei au o dispoziţie neregulată, corpul gastric prezintă pliuri longitudinale paralele între ele, iar antrul are pliuri paralele cu direcţie prezintă pliuri longitudinale paralele între ele, iar antrul are pliuri paralele cu direcţie orizontală. Pe marea curbură pliurile sunt sinuoase, neregulate putând mima frecvent orizontală. Pe marea curbură pliurile sunt sinuoase, neregulate putând mima frecvent imagini lacunare. imagini lacunare. Lichidul de secretieLichidul de secretie normală este de 2-3 cm deasupra nivelului de normală este de 2-3 cm deasupra nivelului de bariu. bariu.

Tonusul stomacului se apreciază după umplerea acestuia cu substanţa baritată. Tonusul stomacului se apreciază după umplerea acestuia cu substanţa baritată. Stomacul cu tonus normal se umple de sus în jos, cel hiperton de sus în jos dar cu Stomacul cu tonus normal se umple de sus în jos, cel hiperton de sus în jos dar cu întârziere mai mare, cel hipoton de jos în susîntârziere mai mare, cel hipoton de jos în sus,, iar cel aton de jos în sus , bariul curgând iar cel aton de jos în sus , bariul curgând în “fulgi de nea”.în “fulgi de nea”.

Evacuarea stomacului se face în 1,5-3 ore.Evacuarea stomacului se face în 1,5-3 ore.

STOMAC NORMAL: TEHNICA EXAMINARII RXSTOMAC NORMAL: TEHNICA EXAMINARII RX

Strat subtire: evidentierea pliurilor

de mucoasa corporeala

Repletie: evaluarea calibrului si

peristaltismului

Trendelenburg: reflux gastro-esofagian

FORNIX

CORP –PORTIUNE

VERTICALA

ANTRUL

EXAMEN IN STRAT SUBTIRE;EXAMEN IN STRAT SUBTIRE; DUBLU CONTRAST.DUBLU CONTRAST.

A

B

nisa

edem

Pliuri de mucoasa normala Mucoasa stearsa,edematoasa

edem

Pliuri convergente spre nisa

STOMAC NORMAL: EXAMEN BARITAT

evaluarea in dublu contrast a antrului si fornixului

antrum

pilorbulb

fornix

MODIFICARI FUNCTIONALE ALE T.D.MODIFICARI FUNCTIONALE ALE T.D. Tulburările de tonus - distoniaTulburările de tonus - distonia - - cauze locale (leziuni nervoase, infiltrative, inflamatorii, tumorale) cauze locale (leziuni nervoase, infiltrative, inflamatorii, tumorale) -cauze -cauze generale (boli endocrine, tulburări neuropsihice);generale (boli endocrine, tulburări neuropsihice); Hipertonia Hipertonia – se traduce radiologic prin:– se traduce radiologic prin: -- volum şi calibru reduse; volum şi calibru reduse; - p- pliuri de mucoasă mai apropiate şi mai evidente;liuri de mucoasă mai apropiate şi mai evidente; - u- unde peristaltice precoce, înainte de umplerea organului;nde peristaltice precoce, înainte de umplerea organului; - f- funcţia evacuatorie este accelerată.uncţia evacuatorie este accelerată. HipotoniaHipotonia – radiologic: – radiologic: - - Volumul şi calibrul segmentului crescutVolumul şi calibrul segmentului crescutee;; - - Pliurile de mucoasă aplatizate;Pliurile de mucoasă aplatizate; - - Undele peristaltice sunt lenteUndele peristaltice sunt lente si si tardivtardivee;; - - Evacuarea întârziată.Evacuarea întârziată. Tulburările de peristaltică – diskineziile Tulburările de peristaltică – diskineziile Hiperkinezia Hiperkinezia –prezentă în prima fază când apare un obstacol în faţa evacuării –prezentă în prima fază când apare un obstacol în faţa evacuării

segmentului respectiv segmentului respectiv -- unde ample şi cu viteză crescută. Dacă obstacolul nu este unde ample şi cu viteză crescută. Dacă obstacolul nu este înlăturat în fazele avansate se instalează hipokinezia şi hipotonia cu unde peristaltice înlăturat în fazele avansate se instalează hipokinezia şi hipotonia cu unde peristaltice rare şi cu viteză scăzutărare şi cu viteză scăzută (lente);(lente);

SpasmulSpasmul – reprezintă o contractură a unui grup de fibre musculare, total, regional sau – reprezintă o contractură a unui grup de fibre musculare, total, regional sau local. Cel local este dat de iritaţia directă a fibrelor musculare el aflându-se localizat pe local. Cel local este dat de iritaţia directă a fibrelor musculare el aflându-se localizat pe peretele din faţa unei leziuni ( aspect de “deget de mânuşă”).peretele din faţa unei leziuni ( aspect de “deget de mânuşă”).

Tulburări de evacuare şiTulburări de evacuare şi secreţie secreţie

MODIFICARI MORFOLOGICE ALE T.D.MODIFICARI MORFOLOGICE ALE T.D.

Modificări de contur Modificări de contur – se împart în:– se împart în: Plusuri de umplere - minusuri de substanţă parietalăPlusuri de umplere - minusuri de substanţă parietală (nisa, (nisa,

diverticul)diverticul);; Minusuri de umplere – plusuri de substanţă parietalăMinusuri de umplere – plusuri de substanţă parietală (tumori (tumori

benigne, maligne)benigne, maligne);; Rigiditatea segmentarăRigiditatea segmentară (infiltratie) (infiltratie);;

- Situs inversus;- Eventraţia diafragmatică - congenitală sau dobândită după traumatisme, boli inflamatorii pleuro-pulmonare, etc.; radiologic: diafragm relaxat, sus situat; mişcări diafragmatice limitate sau paradoxale; reflux baritat gastro-esofagian.Hernia hiatala: trecere intermitenta/permanenta a unei portiuni dinstomac prin orificiul hiatal;Clasificarea AckerlundClasificarea Ackerlund: - tip I: brahiesofag + HH; - tip II: paraesofagiana - tip III: alunecare;Diagnostic. radiologic: - Radiografic : camera cu aer in mediastinul posterior; - Ex. baritat: esofag, pozitia cardiei, tipul de hernie, reductibilitate, reflux gastro-esofagian;

Anomalii de pozitie

HERNII HIATALE: A) prin alunecare; B) paraesofagianaHERNII HIATALE: A) prin alunecare; B) paraesofagiana

A B

diafragm

cardia

esofag

HERNII HIATALE PRIN ALUNECARE (TIP III)HERNII HIATALE PRIN ALUNECARE (TIP III)

diafragm

diafragm

Pozitie : Trendelenburg

Pozitie:ortostatism

esofag

HERNII HIATALE: TIP I BRAHIESOFAGHERNII HIATALE: TIP I BRAHIESOFAG

esofagesofag

diafragmdiafragm

cardiacardia

Stomac herniat

Amprente si deplasari gastrice - hepatomegalie, splenomegalie, mase pancreatice;Stomac in cascada - compresiunea polului superior gastric prin colon meteorizat; - marea curbura aliniata diafragmului: punga superioara/inferioara; - profil: “stomac obscen”;Volvulusul gastric- torsionarea stomacului în jurul unui ax longitudinal sau transversal.- Volvusul cardio-spleno-axial – torsionarea stomacului în jurul unui ax ce uneşte cardia cu splina;- Volvusul organo-axial - torsionarea stomacului în jurul unui ax reprezentat de mica curbură, marea curbură trecând în dreapta;- Volvusul mezenterico-axial - torsionarea stomacului în jurul unui ax ce uneşte cele 2 curburi, perpendicular pe acestea: pilorul trece la nivelul cardiei şi se observă 2 camere cu aer ale stomacului.Volvusurile gastrice, indiferent de forma lor sunt determinate de infiltraţia malignă sau inflamatorie.

Modificari de pozitie

STOMAC: MODIFICARI DE POZITIE/AMPRENTE

splenomegalie

Amprenta data de pseudochist de pancreas corporeal

VOLVULUS GASTRICVOLVULUS GASTRICVolvulus de pol superior – stomac in cascada

Volvulus mezenterico-axial

VOLVULUS GASTRICVOLVULUS GASTRIC

Mica curbura

cardia

cardia

GastriteDiagnostic: ex. endoscopic +/- examen baritat eso-gastro-duodenal;În gastritele acute nu se face examen radiologic. Gastrita acuta - etiologie: alcool, AINS, afectare infectioasa; - aspect radiologic: - pliuri ingrosate (> 5mm, pseudopolipoid), - eroziuni mucoase superficiale, inconjurate de edem, - hipersecretie gastrica;Gastritele croniceGastrita cronică nu este apanajul radiologiei deoarece există discordanţe clinico-radiologice în ambele sensuri.Gastrita hipertroficăGastrita hipertroficăRadiologic pot fi prezente pliuri îngroşate, neregulate care nu se şterg la compresiune dozată şi cei trei H: Hipersecreţie, Hiperperistaltism, Hipertonie.Gastrita hipertrofică Menetrier Gastrita hipertrofică Menetrier – pseudopolipoidală – pseudopolipoidală - - hipertrofie importanta a pliurilor corpului gastric (> 1cm), apect pseudo-cerebriform- multiple imagini lacunare polipoidale, rotund-ovalare ce au înlocuit pliurile gastrice normale. Este considerată ca o stare precanceroasă.Gastrita atroficăGastrita atroficăEste dificil de evidenţiat radiologic, aspectul fiind normal sau, uneori, pliurile apar fine sau sunt dispărute pe zone mai mult sau mai puţin întinse ale mucoasei gastrice.

GASTRITAGASTRITA GASTRITA MENETRIERGASTRITA MENETRIER

ULCERUL GASTRIC - Dg. radiologic: examen baritat eso-gastro-duodenal; - semne directe + semne indirecteSemne directe: nisanisa + edem periulceros + convergenta pliurilor; - sediu: tipic: portiunea verticala a micii curburi; - profil : imagine de aditie (PLUS DE UMPLERE); - forma: variata: rotunda, triunghiulara, ascutita; - dimensiuni variate: 5-10 mm în general sub 3cm– mari (nisa Haudeck); - contur precis, cu/fara colet; - delimitata superior/inferior: dig periulceros; - semnul Hampton: banda transparenta subcavitara-reprezinta edemul periulceros vazut din profil;

- Este mai mult înaltă decât lată; - Are bază de implantare redusă; - Proemină din conturul organului

- fata: imagine “in cocarda”(insemnul revolutiei franceze-tricolorul dispus concentric); Este dureroasă la compresiune sub ecranSub tratament antiulceros dispare sau îşi reduce dimensiunile.

NISA GASTRICA BENIGNANISA GASTRICA BENIGNA imaginea de profilimaginea de profil

nisa

edem

edem

nisa

Semnul indexului

Bara transparenta subcavitara (s.Hampton)

ULCERE GASTRICE:ULCERE GASTRICE:

nisa, convergenta pliurilornisa, convergenta pliurilor

Imagine de profil

Imagine de fata

NISA GASTRICA ULCEROASA (”benigna”)NISA GASTRICA ULCEROASA (”benigna”) imaginea de fata: nisa, edem, convergenta pliurilorimaginea de fata: nisa, edem, convergenta pliurilor

Cicatrizarea nisei dupa tratament

NISA

HALOU EDEM Compresor-localizator

Semne indirecte - triada Schlesinger: hiperkinezie, hipertonie, hipersecretie; - gastrita hipertrofica de insotire; - semnul “ degetului indicator”: la nivelul marii curburi gastrice; - rigiditatea micii curburi; - spasm antral, spasm piloric;

Biloculare gastrică în ulcerul gastric – incizură pe marea curbură care arată în „deget de mânuşă” către nişa cronică de pe mica curbură.

Aspecte particulare in functie de localizare

- nisa- nisa in lacuna (pe marea curbura); - nisanisa subcardiala # diverticul subcardial; - nisanisa la unghiul micii curburi: fenomene de

rigiditate;

Ulcerul canalului piloric - nisanisa + spasm piloric = imagine de “perla

pe ata”;

ULCER PE MAREA ULCER PE MAREA CURBURA GASTRICA:CURBURA GASTRICA:nisa si edem.nisa si edem.

ULCER PILORICULCER PILORIC

Problema majoră care se ridică în diagnosticul ulcerului Problema majoră care se ridică în diagnosticul ulcerului gastric constă în afirmarea benignităţii leziunii.gastric constă în afirmarea benignităţii leziunii.

Nişele cu următoarele caractere trebuie considerate cel puţin Nişele cu următoarele caractere trebuie considerate cel puţin suspecte de malignitate:suspecte de malignitate:

Localizarea – cu cât o nişă este situată mai departe de cardiLocalizarea – cu cât o nişă este situată mai departe de cardiaa şi şi mai aproape de pilor cu atât creşte probabilitatea de a fi mai aproape de pilor cu atât creşte probabilitatea de a fi malignă;malignă;

Nişele marii curburi sunt Nişele marii curburi sunt aproape aproape întotdeauna maligne;întotdeauna maligne; Nişa peste 3 cm este cel puţin suspectă;Nişa peste 3 cm este cel puţin suspectă; Nişa triunghiulară chiar dacă iese din contur este considerată Nişa triunghiulară chiar dacă iese din contur este considerată

cel puţin suspectă sau malignă;cel puţin suspectă sau malignă; Nişa cu bază largă de implantare este considerată cel puţin Nişa cu bază largă de implantare este considerată cel puţin

suspectă;suspectă;

EVOLUTIE, COMPLICATII

Favorabila - sub tratament: diminuare, disparitie, cicatrice;

Nefavorabila: - marirea ulcerului: nisa Haudeck; - stenoza gastrica; - penetratie (pancreas, ficat, mezocolon); - perforatie: pneumoperitoneu (ex. contrast hidrosolubil); - hemoragie digestiva superioara;

NISA HAUDECKNISA HAUDECK

STENOZA STENOZA PILORICA:PILORICA:

Stomac dilatat, Stomac dilatat, alungit, cu importanta alungit, cu importanta

staza si evacuare staza si evacuare pilorica pilorica

tardiva/absentatardiva/absenta

Diagnostic diferential: Diagnostic diferential: DIVERTICUL GASTRIC – DIVERTICUL GASTRIC –

fara edem, pliurile de mucoasa fara edem, pliurile de mucoasa patrund in diverticulpatrund in diverticul

Diverticulii Diverticulii reprezintă plusuri de umplere şi pot fi reprezintă plusuri de umplere şi pot fi diverticuli de pulsiune sau de tracţiune.diverticuli de pulsiune sau de tracţiune.

Diverticulii de pulsiune – se datorează slăbirii musculaturii Diverticulii de pulsiune – se datorează slăbirii musculaturii esofagiene şi hernierii mucoasei sau submucoasei prin esofagiene şi hernierii mucoasei sau submucoasei prin stratul musculstratul muscularar. Se întâlnesc frecvent la persoanele în . Se întâlnesc frecvent la persoanele în vârstă.vârstă.

RadiologicRadiologic se prezintă sub forma unui plus de umplere se prezintă sub forma unui plus de umplere emisferic ce iese din conturul organului şi comunică cu emisferic ce iese din conturul organului şi comunică cu lumenul acestuia. Se pot evidenţia pliuri ce converg şi intră lumenul acestuia. Se pot evidenţia pliuri ce converg şi intră în în diverticuldiverticul..

Tumori gastrice benigne Tumori gastrice benigne

Ele au ca expresie radiologică – lacuna benignă Polipi gastrici - Polipi gastrici - dimensiuni de până la 2-3 cm.

•2 variante: - hiperplazicihiperplazici – mai frecventi, - lacune < 1 cm, net delimitate, - fara potential de malignizare , adenomatosiadenomatosi – mai mari - sesili/pediculati (mai ales in antru) - potential de malignizare

Leiomiom, neurinom, lipom, fibrom Leiomiom, neurinom, lipom, fibrom

Schwanomul este o tumoră care poate ulcera – radiologic: nişă în lacună benignă – fără ca această ulceraţie să însemne malignizare.

În rest orice schimbare a comportamentului tumoral = malignizare.

--Rare; localizarea tumorii este extramucoasa

-Ex. baritat – imagini lacunare rotunde, net delimitate

- ulceratii (leiomiom)

-Ecografia, CT: extensia masei submucoase

POLIPI GASTRICI

-examen cu dublu contrast-insuflatie; -imagini multiple protruzive in lumen,mulate cu strat fin opac, contur net, dimensiuni mici

CANCERUL GASTRIC

Debut (“early gastric cancer”)

Invazie limitata la mucoasa si submucoasa, fara afectare ganglionarasau metastaze la distanta. - tip I: proeminent, vegetant (h > 0,5 cm); - tip II: superficial: - II a: elevat; - II b: plat; - II c: depresionat; - tip III: excavat , ulcerat;

CANCER GASTRIC CANCER GASTRIC LA DEBUT TIP IIILA DEBUT TIP III

-zona depresata,lizereu marginal sters,neregulat, halou si pliuri adunate catre leziune

CANCER GASTRIC CANCER GASTRIC in perioada de starein perioada de stare

VEGETANT

INFILTRANT

CANCER GASTRIC AVANSATVegetant: - masa tumorala exofitica intraluminala + necroza, ulceratie; - defect de umplere/lacuna,defect de umplere/lacuna, delimitare imprecisa, distructia peretelui;Infiltrant: - ingrosarea peretelui; - rigiditate, absenta peristalticii;rigiditate, absenta peristalticii; - distrugerea mucoasei; - ingustatarea lumenului gastric » schir gastric;Ulcerant: - nisa maligna;- nisa maligna; - profil: “menisc”, contur rectiliniu, in limitele peretelui, dig periulceros cu margini egale, pliuri infiltrate oprite la distanta de nisa;

Cancerul gastric formă vegetantăCancerul gastric formă vegetantă Are ca expresie radiologică lacuna malignă cu toate caracterele Are ca expresie radiologică lacuna malignă cu toate caracterele

menţionate care atunci când este mare poate produce menţionate care atunci când este mare poate produce bilocularea malignăbilocularea malignă cu următorul aspect : cu următorul aspect :

Istmul este în axul organului, conturul este neregulat, difuz;Istmul este în axul organului, conturul este neregulat, difuz; Stomacul ia aspect de clepsidră, umplerea se face simultan în Stomacul ia aspect de clepsidră, umplerea se face simultan în

ambele pungi;ambele pungi; Pliurile mucoasei sunt întrerupte la nivelul istmului cu aspect Pliurile mucoasei sunt întrerupte la nivelul istmului cu aspect

semitonal; semitonal; Aspecte particulare ale cancerului vegetant în funcţie de Aspecte particulare ale cancerului vegetant în funcţie de

localizare:localizare: Tumorile cu localizare subcardială produc devierea jetului de Tumorile cu localizare subcardială produc devierea jetului de

bariu – semnul devierii jetului sau al „deltei”;bariu – semnul devierii jetului sau al „deltei”; Tumorile antrale prepilorice produc în fazele primare o falsă Tumorile antrale prepilorice produc în fazele primare o falsă

creştere a distanţei dintre bulb şi antru, tranzitul făcându-se creştere a distanţei dintre bulb şi antru, tranzitul făcându-se printr-un orificiu piloric fals alungit cu contur semitonal – printr-un orificiu piloric fals alungit cu contur semitonal – semnul falsei alungiri a pilorului ; în evoluţie antrul devine semnul falsei alungiri a pilorului ; în evoluţie antrul devine ulterior amputat, tranzitul se opreşte şi apare stenoza pilorică ulterior amputat, tranzitul se opreşte şi apare stenoza pilorică malignă.malignă.

CANCER VEGETANT &CANCER VEGETANT &

ULCERATULCERATLacuna cu rest de bariu central

CANCER GASTRIC VEGETANTCANCER GASTRIC VEGETANT

tum

Cancerul gastric infiltrativCancerul gastric infiltrativ

Are ca expresie radiologică rigiditatea segmentară. Se Are ca expresie radiologică rigiditatea segmentară. Se consideră că limita de detectare radiologică a consideră că limita de detectare radiologică a infiltraţiei parietale este de 2 cm. Când infiltraţia este infiltraţiei parietale este de 2 cm. Când infiltraţia este localizată la nivelul unghiului gastric – acesta se localizată la nivelul unghiului gastric – acesta se deschide, devine obtuz – semn de malignitate.deschide, devine obtuz – semn de malignitate.

În faze avansate stomacul ia aspect de „ceainic” – În faze avansate stomacul ia aspect de „ceainic” – cuprinzând tot antrul – linită plastică sau, în cazul cuprinzând tot antrul – linită plastică sau, în cazul afectării întregului stomac, acesta se transformă într-afectării întregului stomac, acesta se transformă într-un tub rigid,un tub rigid, care nu ţine bariul.care nu ţine bariul.

CANCER CANCER GASTRIC GASTRIC INFILTRANTINFILTRANT

“Schir” gastric

Examen in repletie

Dublu contrast

Rigiditate segmentara

“pliu mort in picioare”…

CANCERUL GASTRIC FORMA ULCERATACANCERUL GASTRIC FORMA ULCERATA

Se traduce radiologic prin prezenţa Se traduce radiologic prin prezenţa nişei malignenişei maligne – – retrasă din contur, retrasă din contur, - - cu bază largă de implantare, cu bază largă de implantare, - - neomogen opacifiată de substanţa baritată; neomogen opacifiată de substanţa baritată; - - pliurile gastrice sunt rigide, întrerupte la distanţă pliurile gastrice sunt rigide, întrerupte la distanţă

faţă de nişă. faţă de nişă. Nu se vindecă sau diminuă la testul terapeutic ci, Nu se vindecă sau diminuă la testul terapeutic ci,

dimpotrivă persistă şi chiar creşte în dimensiuni.dimpotrivă persistă şi chiar creşte în dimensiuni.

Variante de nişe maligne: Pe lângă cele enumerate anterior ca fiind maligne au mai fost descrise: Nişa Carman, - în „şa”, „călare”, în „menisc” – cu localizare tipică pe mica

curbură, în porţiunea orizontală, are formă rotund-ovalară, „călare”, cu un versant anterior şi unul posterior; are bază largă, este retrasă din contur şi prezintă o zonă de transparenţă submeniscală – este o nişă sigur malignă

Nişa Guy AlbotNişa Guy Albot – este similară cu cea precedentă fiind considerată de unii – este similară cu cea precedentă fiind considerată de unii autori ca fiind un stadiu evolutiv mai avansat al nişei Carman; prezintă în autori ca fiind un stadiu evolutiv mai avansat al nişei Carman; prezintă în plus rădăcini opace dispuse radiar în zona de transparenţă submeniscală plus rădăcini opace dispuse radiar în zona de transparenţă submeniscală datorate infiltraţiei tumorale;datorate infiltraţiei tumorale;

Nişa triunghiularăNişa triunghiulară – chiar dacă iese din contur este considerată cel puţin – chiar dacă iese din contur este considerată cel puţin suspectă – suspectă –

Nişa în platou Nişa în platou – are fundul plat, dimensiuni mari şi toate celelalte caractere – are fundul plat, dimensiuni mari şi toate celelalte caractere maligne descrise –;maligne descrise –;

Nişa în lacună Nişa în lacună – nişă care este situată în lacună şi este de dimensiuni mari ;– nişă care este situată în lacună şi este de dimensiuni mari ; Nişa rezistentă la tratament Nişa rezistentă la tratament – peste 21 zile este considerată malignă.– peste 21 zile este considerată malignă.

CANCER GASTRIC CANCER GASTRIC ULCERATULCERAT

Menisc malign

CANCER GASTRIC VEGETANT SI ULCERATCANCER GASTRIC VEGETANT SI ULCERAT

Nisa Carman

Tumorile antrale prepilorice produc în fazele primare Tumorile antrale prepilorice produc în fazele primare o falsă creştere a distanţei dintre bulb şi antru, o falsă creştere a distanţei dintre bulb şi antru, tranzitul făcându-se printr-un orificiu piloric fals tranzitul făcându-se printr-un orificiu piloric fals alungit cu contur semitonal – semnul falsei alungiri a alungit cu contur semitonal – semnul falsei alungiri a pilorului ; în evoluţie antrul devine ulterior amputat, pilorului ; în evoluţie antrul devine ulterior amputat, tranzitul se opreşte şi apare stenoza pilorică tranzitul se opreşte şi apare stenoza pilorică malignă.malignă.

Limfoame gastrice - non Hodgkin/Hodgkin;Macroscopic: polipoid, ulcerant, infiltrant;

Aspect radiologic:Aspect radiologic: - mucoasa proeminenta + ingrosarea pliurilor; - multiple eroziuni + ulceratii;

Examinare ecografica;Examinare ecografica;

Examinare computer-tomografica;Examinare computer-tomografica;

RADIODIAGNOSTICUL STOMACULUI OPERAT•Radiologic, înainte depistării oricărei suferinţe a stomacului operat trebuie să recunoaştem tipul de rezecţie gastrică şi de anastomoză.

Interventii conservatoare: - vagotomie: totala (+ piloroplastie); selectiva; - gastroenteroanastomoza: ansa jejunala la marea curbura gastrica;

Rezectii gastrice: - partiale; - subtotale: rezectie 2/3 distala + anastomoza gastro-duodenala, gastro-jejunala; - totale – anastomoza eso-jejunala;

•Rezecţiile gastrice pot fi subtotale, rezecţii 2/3 (majoritatea) sau totale. •Anastomozele pot fi termino-terminale sau termino-laterale cu multiple variante de tehnică chirurgicală.

TIPURI PRINCIPALE DE REZECTIE GASTRICA SI TIPURI PRINCIPALE DE REZECTIE GASTRICA SI ENTERO - ANASTOMOZEENTERO - ANASTOMOZE

PEAN-BILROTHPEAN-BILROTHtermino-terminalatermino-terminala

REICHEL-POLYAREICHEL-POLYAtermino-lateralatermino-laterala

ROUX-BROWNROUX-BROWNeso-jejunala “Y”eso-jejunala “Y”

Complicatii precoceAtonia acută a stomaculuiRadiologic - bontul gastric este mare, inert, fără contracţii, substanţa baritată cade în „fulgi de nea”.Stenoza gurii de anastomozăRadiologic – stomacul are contracţii ample cu refluxul substanţei baritate în ansa aferentă. Stenoza poate fi organică, dată de torsiunea anselor, invaginaţia lor sau de inflamaţia intra şi perianastomotică.Desfacerea suturilorSe realizează în condiţiile efectuării unor suturi în ţesut friabil, cu rezistenţă redusă. Radiologic – bariul ajunge în peritoneu cu apariţia unei peritonite grave . Se utilizeaza contrast hidrosolubilAbcesul subfrenicRadiologic – imagine mixtă, hidro-aerică, cu nivel orizontal subdiafragmatică.Complicatii tardiveBontul gastric mic Sindroame functionaleSindromul de ansă aferentă - Apare după anastomoze T-L de tip Reickel Polia.Radiologic – ansa aferentă se opacifiază pe o distanţă de 10-15 cm, are un calibru crescut. După o opacifiere de 10-15 min., ansa aferentă prezintă unde antiperistaltice accentuate, evacuează conţinutul baritat şi nu se mai opacifiază în cadrul aceluiaşi examen. - reflux gastro-esofagian: post gastrectomie polara superioara;- sindrom de ansa eferenta (dumping syndrome): evacuare precipitata si distensia accentuata a eferentei;

Sindroame organo-functionale

- gastrita bontului; - stomita, jejunita;

Afectiuni organice

- invaginatia acuta/cronica a ansei aferente/eferente; - prolapsul mucoasei gastrice; - ulcerul peptic: gura de anastomoza, ansa eferenta (primii 5 cm); - cancerul pe bont: recidiva; primitiv

Ulcerul pepticApare la nivelul zonei de anastomoză, frecvent după gatro-entero anastomoze, mai rar după rezecţii (mai ν după după T-T decât T-L).Semnul direct este nişa care se evidenţiază cu aceleaşi caractere ca şi în cazul stomacului nerezecat

ULCER PEPTIC POST-OPERATORULCER PEPTIC POST-OPERATOR

GEA REICHEL-POLYAGEA REICHEL-POLYAGEA TIP PEAN-BILROTHGEA TIP PEAN-BILROTH

STENOZA GURII DE ANASTOMOZA: A)ulcer; B) cancerSTENOZA GURII DE ANASTOMOZA: A)ulcer; B) cancer

STOMAC OPERAT : COMPLICATIISTOMAC OPERAT : COMPLICATII

Ulcer anastomoticUlcer anastomotic Stenoza gurii de anastomozaStenoza gurii de anastomoza Neoplasm de Neoplasm de bont gastricbont gastric

Lichid de staza

stenoza

Reflux in ansa aferenta

METODE in Radio- imagistica duodenuluiExaminarea cu substanta de contrast - sulfat de Bariu: contrast simplu/dublu contrast; - probe farmacodinamice: duodenografia hipotona; - contrast hidrosolubil: perforatii;

Ecografia: peritonite localizate secundare perforatiilor acoperite, extensia locala a tumorilor

Eco-endoscopia: modificari parietale

Examinarea computer-tomografica: extensie tumorala

DuodenulDuodenul r reprezintă prima porţiune a intestinului subţire, fixă prin eprezintă prima porţiune a intestinului subţire, fixă prin poziţia sa profundă, care are conexiuni cu canalul coledoc şi poziţia sa profundă, care are conexiuni cu canalul coledoc şi pancreatic. Este separat de stomac prin şanţul duodeno-piloric iar de pancreatic. Este separat de stomac prin şanţul duodeno-piloric iar de ileon prin unghiul duodeno-jejunal Treitz.ileon prin unghiul duodeno-jejunal Treitz.

Radiologic se disting patru porţiuni: D1 – bulbul duodenal;D2 – între Radiologic se disting patru porţiuni: D1 – bulbul duodenal;D2 – între genunchiul inferior şi bulb;D3 – corespude genunchiului inferior;D4 – genunchiul inferior şi bulb;D3 – corespude genunchiului inferior;D4 – ultima porţiune între genunchiul inferior şi unghiul lui Treitz.ultima porţiune între genunchiul inferior şi unghiul lui Treitz.

Bulbul duodenalBulbul duodenal –– este mobil, situat intraperitoneal este mobil, situat intraperitoneal ; ; restul duodenului restul duodenului este fixat, situat retroperitoneal este fixat, situat retroperitoneal

bulbul are fomă triunghiulară conică, configuraţia radiologică a bulbul are fomă triunghiulară conică, configuraţia radiologică a acestuia putând fiind comparată cu o “pară”, un “bulb de ceapă”, etc..acestuia putând fiind comparată cu o “pară”, un “bulb de ceapă”, etc..

În poziţie ortostatică, bulbul este situat la nivelul lui LÎn poziţie ortostatică, bulbul este situat la nivelul lui L11-L-L22 şi se şi se proiectează în dreptul coloanei, rareori pe linia mediană. Acesta proiectează în dreptul coloanei, rareori pe linia mediană. Acesta prezintă:prezintă:

Două curburi, mica şi marea curbură – fiecare situate în prelungirea Două curburi, mica şi marea curbură – fiecare situate în prelungirea curburii gastrice respective, vizibile în plan frontal sau din poziţia OAD;curburii gastrice respective, vizibile în plan frontal sau din poziţia OAD;

Două feţe, una anterioară şi una posterioară, care se vizualizează Două feţe, una anterioară şi una posterioară, care se vizualizează numai în poziţia OAS; în această poziţie faţa anterioară se proiectează numai în poziţia OAS; în această poziţie faţa anterioară se proiectează spre dreapta şi înainte, iar faţa posterioară se proiectează către spre dreapta şi înainte, iar faţa posterioară se proiectează către stânga;stânga;

Baza bulbului, care priveşte spre stomac şi care reprezintă versantul Baza bulbului, care priveşte spre stomac şi care reprezintă versantul bulbar al sfincterului piloric;bulbar al sfincterului piloric;

Vârful bulbului priveşte către genunchiul superior şi are formă de vârf Vârful bulbului priveşte către genunchiul superior şi are formă de vârf de flacără de lumânare;de flacără de lumânare;

Unghiurile pe care le face baza bulbului cu curburile sale poartă Unghiurile pe care le face baza bulbului cu curburile sale poartă numele de recesuri: Cole şinumele de recesuri: Cole şi Akerlund.Akerlund.

Pliuri dispuse poligonal, în formă hexagonală, simetric – se întâlnesc Pliuri dispuse poligonal, în formă hexagonală, simetric – se întâlnesc mai rar.mai rar.

DUODEN:DUODEN:EXAMEN BARITATEXAMEN BARITAT

Repletie Repletie Strat subtire/relief mucosStrat subtire/relief mucos

BULB DUODENALBULB DUODENAL

CADRU DUODENAL IN DECUBITCADRU DUODENAL IN DECUBIT

Modificarile de pozitieDuoden inversDuoden inversDuoden in “M”Duoden in “M”Compresiuni de vecinatateCompresiuni de vecinatate - vezicula biliara; - tumori vateriene; - tumori pancreas cefalic; - tumori renale drepte;

Aderente si tractiuni post-inflamatorii;Aderente si tractiuni post-inflamatorii;

Potcoava duodenală Potcoava duodenală este situată profund, retroperitoneal, aşezată este situată profund, retroperitoneal, aşezată pe coloana vertebrală, la nivelul corpilor vertebrali Lpe coloana vertebrală, la nivelul corpilor vertebrali L1, 1, LL2, 2, LL33. .

Cele patru porţiuni ale duodenului fac între ele trei unghiuri, Cele patru porţiuni ale duodenului fac între ele trei unghiuri, denumite şi genunchi duodenal; potcoava duodenală înconjură denumite şi genunchi duodenal; potcoava duodenală înconjură capul pancreasului, iar canalele coledoc, Wirsung, Santorini se capul pancreasului, iar canalele coledoc, Wirsung, Santorini se varsă în D2. varsă în D2.

Mucoasa duodenală prezintă pliuri dispuse transversal şi oblic , Mucoasa duodenală prezintă pliuri dispuse transversal şi oblic , asemănătoare jejunului. asemănătoare jejunului.

În porţiunea mijlocie a lui D2 se poate observa la compresiune În porţiunea mijlocie a lui D2 se poate observa la compresiune dozată o imagine circulară radiotransparentă, sub formă de lacună dozată o imagine circulară radiotransparentă, sub formă de lacună către care se centrează pliurile duodenale – ampula Vater. În ea se către care se centrează pliurile duodenale – ampula Vater. În ea se varsă canalul coledoc unit cu canalul Wirsung şi este situată pe varsă canalul coledoc unit cu canalul Wirsung şi este situată pe partea medială şi pe versantul posterior al duodenului. partea medială şi pe versantul posterior al duodenului.

Bulbul duodenal se umple pasiv şi se evacuează în sistolă în Bulbul duodenal se umple pasiv şi se evacuează în sistolă în totalitate, tranzitul la nivelul duodenului este de 60 sec.totalitate, tranzitul la nivelul duodenului este de 60 sec.

AMPRENTE DE VECINATATE PE DUODENAMPRENTE DE VECINATATE PE DUODEN

COLECISTCOLECIST

ADENOPATII

DUODEN : MODIFICARI DE POZITIEDUODEN : MODIFICARI DE POZITIE

D2 lung:”hamac”

Ulcerul duodenal bulbar-semne radiologiceNisa –semnul direct semne indirecte modificarile mucoasei:-edem, convergenta pliurilor, modificari de contur bulbarForme anatomo-radiologice:Edematoasa: - bulb nedeformat; - nisa + edem periulceros = imagine “in cocarda”;Forma edemato-scleroasa: - contur bulbar cu incizuri si ancose; - nisa + edem periulceros + benzi de fibroza in submucoasa;

Înaintea apariţiei nişei a fost descris un Înaintea apariţiei nişei a fost descris un sindrom clinico-sindrom clinico-radiologic preulceros radiologic preulceros (Lupu) care grupează:(Lupu) care grupează:

Hipersecreţie gastrică peste 7-8 cm cu bariu care curge în Hipersecreţie gastrică peste 7-8 cm cu bariu care curge în fulgi de nea;fulgi de nea;

Spasm piloric trecător de 5-15 min.;Spasm piloric trecător de 5-15 min.; Evacuare gastrică întârziată peste 6 ore;Evacuare gastrică întârziată peste 6 ore; Peristaltism gastric disecant, frecvent şi unde ample;Peristaltism gastric disecant, frecvent şi unde ample; Bulb iritat spastic cu tranzit uşor accelerat;Bulb iritat spastic cu tranzit uşor accelerat; Uneori bulbul reţine bariu după evacuarea totală a Uneori bulbul reţine bariu după evacuarea totală a

duodenului.duodenului.

Semnul directSemnul direct al suferinţei ulceroase duodenale este – al suferinţei ulceroase duodenale este – nişa – nişa – cu toate caracterele de benignitate (dig ulceros, cu toate caracterele de benignitate (dig ulceros, cocardă - faţă); aceasta cocardă - faţă); aceasta este întotdeauna benignă este întotdeauna benignă deoarece până în momentul actual nu au fost descrise deoarece până în momentul actual nu au fost descrise nişe maligne duodenale nişe maligne duodenale

Aceasta poate fi localizată pe feţe sau pe curburi, este Aceasta poate fi localizată pe feţe sau pe curburi, este micamica, unică, dublă sau multiplă (ulcer dublu faţă în faţă = , unică, dublă sau multiplă (ulcer dublu faţă în faţă = „kissing „kissing ulcerulcer”). ”).

NNişa se vindecă cu apariţia unui ţesut fibros cicatricial. În işa se vindecă cu apariţia unui ţesut fibros cicatricial. În cursul fiecărui puseu dureros apare o nouă nişă care se cursul fiecărui puseu dureros apare o nouă nişă care se vindecă astfel, bulburile duodenale cu suferinţă cronică vindecă astfel, bulburile duodenale cu suferinţă cronică apar deformate cu dimensiuni reduse – „ftizis bulbapar deformate cu dimensiuni reduse – „ftizis bulbii”.”.

Forma sclero-edematoasa - deformarea bulbului: stenoza, biloculare, dilatatie pre-stenotica (“diverticul Cole”); - identificare dificila a nisei;

Fenomene de insotire: - gastro-duodenita

ULCER DUODENAL BULBARULCER DUODENAL BULBAR

FORMA EDEMATOASAFORMA EDEMATOASA

FORMA SCLERO-EDEMATOASA SCLERO-CICATRICIAL

ULCER BULBARULCER BULBAR

STENOZANT:STENOZANT:

DIVERTICULIDIVERTICULI

SECUNDARISECUNDARI

COLE (1) &COLE (1) &

ACKERLUND(2)ACKERLUND(2)

1122

SEMNE INDIRECTE DE U.D.SEMNE INDIRECTE DE U.D. Semnele indirecteSemnele indirecte de ulcer duodenal pot fi împărţite în morfologice de ulcer duodenal pot fi împărţite în morfologice

şi funcţionale, locale şi la distanţă faţă de leziune.şi funcţionale, locale şi la distanţă faţă de leziune. Semne indirecte morfologice:Semne indirecte morfologice: Modificări de formă şi dimensiuni ale bulbului;Modificări de formă şi dimensiuni ale bulbului; În În faza acută faza acută bulbul este mic datorită edemului cu incizuri pe contur;bulbul este mic datorită edemului cu incizuri pe contur; În În ulcerele cronice ulcerele cronice bulbul este scleros, cu pereţi rigizi, liniari, bulbul este scleros, cu pereţi rigizi, liniari,

contururi neregulate;contururi neregulate; Bulbul poate apare deformat în „treflă”, în „ciocan”, în „roată Bulbul poate apare deformat în „treflă”, în „ciocan”, în „roată

dinţată”;dinţată”; Pseudodiverticulul Pseudodiverticulul HartHart – zonă de perete bulbar normal cuprinsă – zonă de perete bulbar normal cuprinsă

între două arii cicatriciale care se dilată la trecerea substanţei între două arii cicatriciale care se dilată la trecerea substanţei baritate;baritate;

Nişa bulbară nu poate fi întotdeauna bine vizibilă mai ales în cazul Nişa bulbară nu poate fi întotdeauna bine vizibilă mai ales în cazul bulburilor cu o suferinţă cronică. bulburilor cu o suferinţă cronică.

FanardjianFanardjian a descris diverse corelaţii între prezenţa incizurilor şi a a descris diverse corelaţii între prezenţa incizurilor şi a dilatării recesurilor şi localizarea nişei cunoscută drept legea lui dilatării recesurilor şi localizarea nişei cunoscută drept legea lui Fanardjian, astfel:Fanardjian, astfel:

Incizură pe mica curbură = nişă pe faţa posterioară;Incizură pe mica curbură = nişă pe faţa posterioară; Incizură pe marea curbură = nişă pe faţa anterioară;Incizură pe marea curbură = nişă pe faţa anterioară; Incizuri pe ambele curburi = ulcer dublu ;Incizuri pe ambele curburi = ulcer dublu ; Dilatarea recesului Akerlund = nişă pe faţa anterioară;Dilatarea recesului Akerlund = nişă pe faţa anterioară; Dilatarea recesului Cole = nişă pe faţa posterioară;Dilatarea recesului Cole = nişă pe faţa posterioară; Dilatarea ambelor recesuri = ulcer dublu.Dilatarea ambelor recesuri = ulcer dublu.

Semne indirecte funcţionale:Semne indirecte funcţionale: Locale:Locale: Întârzierea umplerii bulbului cu substanţă baritată;Întârzierea umplerii bulbului cu substanţă baritată; Evacuare accelerată bulbară sau evacuare întârziată cu Evacuare accelerată bulbară sau evacuare întârziată cu

bulb hipoton;bulb hipoton; Modificări de tranzit bulbar în + sau în - = stază bulbară Modificări de tranzit bulbar în + sau în - = stază bulbară

– bulb intolerant;– bulb intolerant; Evacuare şi umplere incompletă cu nivel hidroaeric;Evacuare şi umplere incompletă cu nivel hidroaeric; La distanţă:La distanţă: În amonte faţă de leziune:În amonte faţă de leziune: Spasm piloric intermitent;Spasm piloric intermitent; Stomac cu cei trei H: hipersecreţie, hipertonie, Stomac cu cei trei H: hipersecreţie, hipertonie,

hiperperistaltism;hiperperistaltism; În aval faţă de leziune:În aval faţă de leziune: Dilatarea genunchiului inferior al DII cu stază şi Dilatarea genunchiului inferior al DII cu stază şi

fenomenul de „brasaj” radioscopic: mişcarea de du-te – fenomenul de „brasaj” radioscopic: mişcarea de du-te – vino a substanţei baritate;vino a substanţei baritate;

ULCER BULBAR DUBLU:”KISSING-ULCER”ULCER BULBAR DUBLU:”KISSING-ULCER”

Complicatii: - perforatie: pneumoperitoneu; penetratie - hemoragie digestiva;

Ulcer duodenal post-bulbar - obs. Sdr. Zollinger-Ellison; - sediu: D2 supravaterian; - nisa + spasm de insotire (“perla pe ata”);

ULCER DUODENAL POSTBULBARULCER DUODENAL POSTBULBAR

ULCER BULBAR PERFORAT IN ULCER BULBAR PERFORAT IN

MAREA CAVITATE PERITONEALA: MAREA CAVITATE PERITONEALA: examinare cu GASTROGRAFINexaminare cu GASTROGRAFIN

ULCER PERFORAT: PNEUMOPERITONEUULCER PERFORAT: PNEUMOPERITONEU

semiluna aerica subdiafragmatica bilateralsemiluna aerica subdiafragmatica bilateral

STENOZA STENOZA PILORICAPILORICA

DECOMPENSATADECOMPENSATA

Diverticulii duodenaliMecanism: pulsiuneSediu: frecvent D2, in interiorul potcoavei duodenale;Morfologie: imagine de aditie, contur net, prelungire de pliuri in interior;

Pot fi de pulsiune sau de tracţiune, unici sau multiplii. Se localizează la orice nivel al cadrului duodenal dar sediul de elecţie este marginea internă a lui DII –Diverticulii perivaterieni pot genera episoade icterice în episoadele de diverticulită iar aplatizarea unui diverticul de DII = semn de pancreatită cronică.În episoadele inflamatorii – diverticulii cresc în dimensiuni, au un aspect neomogen, nivel hidro-aeric şi contururi difuze

DIVERTICULI DUODENALIDIVERTICULI DUODENALI

Stenoze duodenale - medio-bulbara: dupa ulcer bulbar duodenal; - D2: T cap de pancreas: cadru largit, pliuri sterse, stenoza,

ampulom vaterian tumori duodenale - D3: pensa mezenterica;

Stenoza portiunii descendente Stenoza portiunii descendente a duodenului in formatiuni a duodenului in formatiuni

expansive pancreaticeexpansive pancreatice

LARGIREA CADRULUILARGIREA CADRULUI

DUODENAL IN CANCERDUODENAL IN CANCER

PANCREATIC CEFALICPANCREATIC CEFALIC

PENSA AORTO-MEZENTERICAPENSA AORTO-MEZENTERICA

Tumori duodenaleTumori duodenale

-rare;

-polipi: imagini lacunare bine delimitate, dimensiuni mici;

-schwanom, leiomiom: stergerea pliurilor, ulceratii;

-adenocarcinom: stenoza neregulata, excentrica

-limfom: stergerea pliurilor, stenoza

POLIPI DUODENALIPOLIPI DUODENALI

Schwanom duodenal: stergerea pliurilor, ulceratieSchwanom duodenal: stergerea pliurilor, ulceratie