d

Neoclasicism72

Exotism74

Ralionalismstructural7a

IVlate ria lis m80

Medievalisma2

MODERNISMTIMPURIU

Sublim76

Arhitecturdvictorian;a4

Urbanismmonumental

lmperialism92

Antiurbanism88

Arhitecturddecorativd90

/l Arhitectura este peste tol in jurul

V noslru. Leq;tura sa cu realitatea

imediat; ne afecteaze vielile subtil ti profund(de exemplu cend intr:m intro clidire ticirculern prin ea), evocand amintiri, generand

sentimente, idei Si diverse asocieri.

Cu toate acestea, arhitectura esle foartevariate, conform lirnpului, locului ticontextu lu i social in care a fost creatd. Aceste

vdridl.ii ne ajura sA incaorii'r fie(are,.tip de

arhitecture intr-o categorie anume - ...Bmele

de fa!6, prin care descriem anumite perioade

din isloria acestui subiect.

Lucrarea este un ghid simplu pentru

inlelegerea ceLor mai importante ...lsme

din arhitectu16. Diferenlele dintre ele i5i au

originea ln condilii fizice precum scopulpentru care o clddire a Jost construita,

climatul local ti materialele de construclie

disponibile. Aceste inlluenle au evoluatinconvenlii integrate culturii locale, generand

adesea tradiliice au rezistatin timp. Pe

lelurite cai, cum ar Ji come4ul cu alte Fri,aceste tradilii indigene au ajuns s6

influenteze culturi ti soc.etali din alte p;r ti

ale lumii - ata cum europenii SFau dus

arhitectura cu eiin colonii.

Dac: originile arhitecturii rezida in nevoia

omenirii de a-ti crea un habitat potrivit,

curend lucrurile au evoluat astfelincetarhitectura a devenit o modalitaie de

negociere Siinlelegere a unor circumstante

p'ezenLarea unei anumile imdgin rerlor tlelementelor naturale pe care aceStia le

controlau -, caracteristici va la b ile tiin zilele

noastre: arhitectura ne poate ajuta in

relalionarea cu vecinii, prietenii 5i oaspelii,precum tiin definirea unui anumit loc tn

ierarhia social6.

Cartea de fa16 v; va ajuta se inlelegeii unele

dintre principalele curente arhitectonice,precum ti conceptele ii condiliile materiale 9i

sociale care s-au aJlat la baza curentelorrespecrve. cu roate ca lucrarea nu [urnizear;

informalii atat de amenunlite incat cititorul5; poat6 recunoagte cdrui -../im aparl ne

o cl6dire sau aha, ea descrie, in linii marl,

cum anume folosesc arhiteclii oparticularitate estetica pentru a fezolvaprobleme de ordin practic ti, in acelaii timp,pentru a exprima ldei.

Un ...rim nu poate fr descrs printr-o singura,

simple delrnrlie. De exemplL. exi5ld drhrteLti )icradrn aare se regases( in -ai nulte ...,sme in

lucrdrea de [aU arr grupat acFste aurpnre in

cinci calegorii de bazA. Unele .-./sme au rdmas

relativ constante pentru perioade lungi de

timp - vezi cazul Confucianismului, cate

reflecte mai degrabA consistenla tradilieiarhitecturale chineze ti ord nea social6

nes.himbatii, dec6t istoria polit.c; modernE a

Cninei. Allele, curr este htndu6mul, a.opetaperioade de urp srmrlare, in+ (e refera mdi

mult la modulin care tradilia arhitectural;poate depinde de schimbare Si adaptare.

Exista ti .../sme ce reflecti rapiditatea cu cafe

ideile rSsarin imaginalia arhitecliJor (sau sunladoptate de catre acettia), pentru a jiinlo(uite apoi de alle .../5rne intr-o decad; oridoui. Nu in ultimul rand, ...6mele potcoexista 'cum e5te cazul ubanismuluimonumental i al medieval ismului, apatenlcontradictorii, adresAndu-se insa aceloratiprovocari ale secolului XlX.

indinle de jumatatea se(olului Xlx, arhitecliinu considerau ce lucr;rile lor aparlin unui

anumit .../sm, nu eraL Lonttienti de prezenla

curentelor arhitectonice, in ciuda diferentelofevidente dintre lucr;ri, precum 5i dintremitc;rile pe care acesle lucrdri le reprezentau.

lncepAnd cu 1830 ins;, arhitectura a inlratsub influenta politrculur. rar alegerea stilului d

devenit o opliune ideologicS. La inceputusecoluluiXX, subscrierea la o anumit;,,miscare" arhitectural; a devenit aproape

obligatorie. Totuti, ulterior afhiteclii au

inceput din nou sa opuna rezistent; acesTei

categorizeri.

CELE 5 TIPURI DE ...ISME

1 TENDINTA DE LARGA RASPANDIRE

(de exemplu umanism, neoclasicism)

AvAici se inscriu cazurile in care mi'cdrile culturale

de anvergura au generat anumite curentein

arhitectura sau, mai rar, cele in care un curent

arhitecturala stabilit un nou standard cultural.

Aprodpe intordeauna .../smele din dceasTi

categorie au avut echivalente in alte domenll

ale artei, iar intre ele au existat schimbur

intense. Chlar daca nu toate au avut viale

lung;, aceste ...isme au Jost marcate de o

r;spendire largd, simultanS, a ideilor similare.

2 CURENT DEFINIT DE ARHITECT

(de exemplu puism, sttuctutalism)

Majoritatea curentelor din aceaste categorle

dateazd din secolele XIX tiXX. Aceslea au fostperiodde in .are drhiteclri au acordat tot mai

mare importanl6 autodefinirii, precum ti definirii

propriilor ide . Acolo unde a fost posibil,

arhitecliitiau unit fo4ele cu alli confrali pentru

a-9i afirma valorile 5i convingerile in defavoafea

ori(eror afe mitcdfl coltempordne, precum )idin trecul - adesea prin intermediul

rnanifestelor. Chiar dac6 erau caractefizate de o

retoric6 elocvent6, acestor ...iime le lipsea

prof unzimea intelectuale a ...ismelor

tradilionale, mai pulin exactdelinite.

3,,ETICHETA" APLICATA RETROSPECTIV

(de exemplu protoclasicism, manierism)

Aceast6 categorie este o favoare f6cut; istoricilor

pentru eforturile lor de a structura aoerent ceea

ce la vremea respectivd pdrea o aduneturd de

inlormalii Tntampl6toare. De exemplu,

constructoriidin Kno55o5 nu s-au considerat,

probabll. ca apaCinand protoclasicismului.

Pentru aceasta, ar fitrebuit ca insuticonceptul

de ,, clasicism " sd existe I E insd cla r c; practKile

5i convingerile lor au construit clasicismul,

carein - 5i prin variatele sale maniJestdria Jost

cel ma i influent stil arh itecton ic. Astfel, aceste

,,elichete" aplicate retrospectiv sunt instrumente

vitale pentru inlelegerea moduluiin care

stilurile arhitectonice s-au intrelesut, s-au

desfaFuratii au evoluat.

4 REPREZENTAREA UNEI IDEOLOGII

(de exemplu pietism, totalitaism)avArta are posibilitalea de a exp ma o ideologie,

in mod mai mult sau mai pu!in explicit. Totuti,

relalia dintre arhrtectu.6 5t ideoloqie esle unlc6.

mdcar pentru dimensiunile sale Jizice: pentru

arhitecturi, manifestat; prin rezulatul final,.onsrrLClia, in moo ev.dent clneva lrebuiF q;

pliteasca. Cu cet este rnal mare lucrarea, cu

atat e mai putefnic6 persoana care a

comandat-o ti, in consecinl5, cu atet mai rnare

va fi preocuparea persoanei respectve pentru

afirmarea gi promulgarea propriilor idei.

5 TENDII'ITA REGIONALA SAU NATIONAIA(de exemplu shintoism, usanianism)

PanS cand tehnologia a fdcut posibil transportul

materialelor pe distanle mari ti modificarea

clim atului intr-o cl;dife, arhitectura avea

posibiliu! aproape infime de a evita conexiunile

cu ambientul imediat. Interacliunea dintre ideile

ii convingerile unei societili, climatul titopogralia, precum 5i materialele deconstfuclie

aflate la indeman; a avut adesea ca rezultat

tradilii arhitecturale uSor de recunoscut, cel mal

bine descrise ca tendinle regionale sau

nalionale. Tn secolulXlX, astfel de tradilii au fost

strans legate de intrebiri importante privitoare

la identitatea unei naliuni.

- Simbolufile sunt folosite Dentru a face

- distinclia intre cele cinci tipuri de ...6rne

sublinidte dnterior, dstfelinciit sa puteTi

spune imediat dac; un .../sm e o tendinl; delargb r6spandire TLR, un curent definil de

arhitect CDA, sau unul definit mai tarziu de

critici ti istorici, adic6 o,,etichetb" aplicateret.ospedrv EAR, o reprezentare a unei ideologii

Rl sau o tendinlS regional;/nalionali TRN.

INTRODUCERE

CUVINTE-CHEIE

Insumeazi conceptele de baz;,stilurile sau orice alte chestiuni esenliale legate

de ...i3mulrespectrv. Cuvintele-.heie oterA un

sistem de asociericev; permite $ inlelegeliun ...i.m dintr-o privire ti $ vi-l amintili utor.

DEFINITIA PRINCIPALA

Definilia principal; exploreaza...ismul mai profund decat o face scurtaintroducere a acestuia, explicandsemnificalia, istoria ti ideile sale, precum;itehnici sau caracteristici de stil care

genereaze asem6neri cu alte ...6rne sau,

dimpotrivS, deosebirifale de ele.

cr-ADrRr ESENTTALE

Fiecare ...6m este ilustrat prin una 5au douaclAdiri, alese astfel incat s5 exemplifice catmai bine aaracten5ticr e ...ismulu intauza,cuvintele-cheie ti definilia sa principalS.

ALTE CONSTRUCTII

Venind sd imbogdleasci lista cl;diriloresenliale, celelalte construclii menlionate sunt

o la felde buna ilustrare a ...bmuluiin cduld tr,unde e posibil, sunt situate geografic aproape

unele de celelalre - pentru a explora Jn ...i(minir-o singure vizite.

.../\mele interrelalioneazi adesea.

cele din categoria ,,Vezi 5i... " prezinta

REPERE TEMPOMLE

Acestea arat; durata de vial,ii a ...ismdoldescrise in lucrare. Veti observa ce ..-/smele

considerate lendinle regionale sau nalionaleau cea mai rnare duratd de via16. Una dintreexpl.atiile a.estui lucru consta in faptul ce

aceste .../ime sunt parte a feluluiin care o

anumiU cullurE se adapteazd climatului iigeografieiln care s-a stabilit, iar aceste

,,reaclii" prind rAdacini in tradiliile acelei

culturi. Chiar ti cend adopu o schimbare,

dceasta lot va aved o puternic; inc;rc;rur;de structura social6 ti identitate nalionalA.

Tot astJel, tendinlele de larg; r;spandireevolueaze, de obicei, in ritmul schimbdrilor

sociale. Este evident c; .../sme/e din

ambele categorii menlionate maisus au

durate de vial6 mai iungi decat cele definitede arhitecji cu un scop anume. .../smele care

reprezinte dnumite ideologir pot fi de lungesau de scurt; durat6, in funclie de perioada

de timp rn care acea ideologie se manifesta.

Uneori, acesle ...rlme pot apdrea din nou

dupi un timp, TnsA acest lucru nu implice

ti o reviqorare a stilului original. Tot astfel,isloricii sau cfiticii pot folosi un termen

nou pentru a defini un subiect de studiu

ti a-l identifica ln raport cu mi5c;rilecontemporane, dar fi cu cele imediatanterioare ti ulterioare.

LOCURI DE VIZTAT

O lisu cu sugestii de localii (aproximative)

unde pot fi gasite exemple ale unor anumite

.../sme. Nici acedsU listS nu este exhaustiv;,

ci mai degrabd o seleclie a stilurilorarhitectonice pe care vizitatorul se poate

a$tepta se le gAseasc; in marile orateale lumii.

Prima secliune a fiecdrui ...lsm este o

o afinitate - fie ca e o tehnici sau o idee

cu ...ismulin cauze...

scurta in rrod Lcere i1 partiau antalrle acesturd,

oferind un sumar al caracteristicilor sale.

ARHTTECTt-CHEtE

Este o lista a celor mai importantenume legate de ...lsmul in disculie. Datorit;s;rbciei informaliilor care au ajuns panA la

noi din perioada prerenascentist;, aceaste

rubricd a fost omis6 in prima secliune a canii.

... /smele sunt adesea in opozilie,incompalibile din punct de vedere al

tehnicilor sau ideilor, exduzandu-se unul pe

altul. ...6mele menlionate la categoria aceasta

sunt, sA zicem, pe alt; frecvenli decet

.../smul in disculie.

Alte elemente componenteGLOSAR AL CLADIRILOR

List; alfabetic; a clddirilor menlionate in caa(e,

cu localiile, datele t, ...rsmele pe care acestea

le exemplificb cel mai bine. Lista nu este unaexhaustrv6 sreste departe de a acoperi toatebogSliile arhitecturale ale ISrilor respective.

GLOSAR AL ARHITECTILOR

Arhiteclii identif icali ca fiind nume-cheiepentru ...lsmele discutate sunt treculiinordr're alfabetrca, pentru a putea [i gisrli mai

utor. Indicele include ti date biografice,cum sunt data natterii 5i a mo4ii arhitectului(acolo unde sunt cunoscute), precum 5i

... ismu I lsau ... ismele) cu care lucrdrile acestui

se identific,; cel mai bine.

GLOSAR DE TERMENI I,JTILI

Lista terrnenilor tehnici folosili pentru a

defini ...1slrele, precum litermeni generali

cu care este posibils6 v: con{runtali cand

vizitali o cl6dire sau cand citili despre ea

in alti parte.

^^.mE

rl c& i,qFihhiu6, t) *,F-E*"-D"^*

a b,"Fud*d" 4fb-k.

@6Lulqluhns.!!!d(

\./ll'a4d|q]d.,

G' i.t;g

fr

ft in crLrda unor sim antatr d€ t pul

v surplusulu!de mancare In general

depinzand de e ernentele naturii , civll za'tiile

timpurii au ap;rut t s-au dezvo tat izolat

unele de alte e, dezvoltand caracteristici

diferite. Totuf, civillzaliile din OrientulMijlociu erau atat de apropiate, incet au

inceput s; interaclioneze foarte devreme,

accepiand inf uenlele clasicismu ui elen Si

totodard -ontribuind ld lormarea a.e.rui"

devreme, iar artefactele Lor au devenit tot ma

sofistlcate pan; cand, la inceputul mileniu ul

lll .Hr.,aL.idi,dl 5rrL. u'irepol [!"/rte.i n

z ele noastre fie construcli e, fie ruinele lor.

Cele mai lrnportante r;man morminte e 9i

templele, care ref ecte fundarnentul teocratic

al vech ulul Egipt. Evo ulia acestor crealii

furnizeaz; informaliiSidespre fe ulcum s-a

modiflcat balanla puteri, intre regiSi preoli.

Cele mai cunoscute monumente egiptene,piram dele, au,,crescut", de a prmeleastfel

de construclii, la inceputul mlenlulul I i.h .,

pana a Marea Pirar.id; de la Gizeh, terminatdpe a 2500|^.Hr. Aceste morminte regale

simbolizau trecerea faraonului de a vlala pe

pd-;nt ld (ed drvrni DJpa alLrl ./000 '.Hr.

au ap;rut numeroase temple, cum este cel

al uiArnon, de la Karnak. Construit de-a

lungul a sute de ani, sub domni e succesive

ale unuiintreg iir de regl, temp ul luiAmoneste un monument sirnbol zand mai deqraba

o evo ul e a convlngerllor, si nu un rege

anume. Prin folosirea unor elenrente

decorative inspirate din natura (buneoare

frunzele ce orneaza coloanele), dar avand

gr o semnificalie slmbolic;, monLrmentele

vechlului Egipt sunt o prevest re a clas cismului.

Dar predominanla monumentelor f unerare

a dus la o asociere - popuLard in secolul X ^

a acestui stilcu moartea.

Urme ale unor civilizal i la fel de vechi au

fost g;site in Mesopotamia, acolo unde cele

doua rauri principale, Tigru t Eutrat, tafluenlii lor au fbcut posibll; aparilia a

lume od>e itdte mi(i(a'e rJ au alins, in"a,

n velul de unitate sau de continu tate al

I giprJlui. Numero"se c ddiri oJ o5t rorsl'uilFdin cerbmiziarse la soare, ins; arhitectufa lormonJl-enLdlA. .rar.al; prin \olum. L,rid e si

z duri mas ve, a inceput sA ,, poarte" a

exterior decoraliuni sofisticate. U ter or, d n

secolul lV i.Hr. (la fe ca ti Egiptul),

nteracl unile dintre aceste civilizali SiceaelenA au devenit tot mai importante.

monumental; conseruare; comemorare;

munca sclavilor; c vilizalie

ll ln mllenlul ll 9i illi.Hr., condiliile cllmatice

V 5i prezenla reuriLor ce str;b;teau vechiul

Orient N,4ijlociu au furnizat stabilitatea

receia'; deTvo Ia'ir a nJmerod\p.ivili,/a ii.

Dintre acestea, cea mai intluenU ti mai

dL dbild d fo.l ir TgipL. unde a-bele ma rr'ale N ulu erau deopotriv; fertie, datorite

lurddll or. Oarronl s-du \rdbrlil d. olo lodrtecoNSTRUCI[ CHEIE

n Piramidelede la Gizeh,ln aprcpierc decaio, Egipt.

cca 2631-2498 rHr.

Delast;nqr la drerpia:pirarn dele !iMikerinos, Kelren tKheops P.obablcea rnaiia moasa, insain mod tgur.ea

ma marc d n ansamblu dela GLzeh, pirarn da lt Kheops

aredproape 150 min;lt me Ceetreinrlciur

impresionante aufoslconnru te pentr! a addposti

r;mas Gl€ p:mantettia e faraonilor respectvi, iar modu ln

c:re aufon construite5ub niaz; credinla eqipteniLorin

vata dedup; moarte P ramidele sunt oientate coniorm

punctelor cardina e, fecarefaFene !n triLrnqhi echilateraL,

iararanjarea lor reJ ed; princ pa e e consielal cerett

€ Poarh zeitei lshtar, Babibn, Mesopotamia,

cca 605-563i.Hr.

,,Oameniivor privi.! ! m re,scria N.bLrccodonosor

al ea despre Poarta 2ete shtar parte a efortlr orsaLe

de reconstruclie a cetdliiBabilonului Fatada acenei

connruct masive este ornata cu c;rim z qlazurateceo

evoca pe zela eq pteafa a riizbo u ! 5 a sexla 1;l

'p,f ; "p.1hd,."".. d" 'ninilL \;- d.ru p.

ALIE CONSTRUCTII

ln Egipt

Piramidaln trepte a u Zoser saqqara (2778-2721 L H r );

Ptrarn dee de la Ddh5h!r ale faraonu u seneferu

(P rarn da Roiie: P ram da lnclinata ccr 26001.Hr.);

5f nxu pato! de la Gizeh (cca 2800].Hr.);Marele

Templua ! Amon Karnak(1510 323i.Hr)rTempiu

de la Luxor (1408 ll001Hr )

-9 "ul r". r. d"ld ' ," on.ruiF T 2ciHl

Orasele Ashur, Nimrud tiKhorrabad (1250 700iHr.)

proroclasiciem; arh tectuLr; preco !mbani;hindLr sm; conflcranism, s!b m

got c scolanict rococo; n€oclasicism;

fl T mp de mu te m de an . arh tectLtrdt!\-/ lr0 ara a 6\O -aL OdtOrlLd nleroLt Ln"dintre trad liile ndigene, loca e, si nfluenteieven te din exterior Succesiunea culturilor a

doved t o ab tate refaarcab a de a adoptaideie uneitrad lii: a le adapta pentru a

satisface nevo e alteia. ToaLe acestea au dvulca rezultat o extraord nar; d versitate ceja oneaz; bogata stor e cu tural; a

SUbCOnt nentu ur.

evoluand pr ntr un proces de adaptare al

ide or no a obiceiur e ind gene.

Acest Lrcru este deoseblt de ev dent inconstrucl ile cu caracter felgios. H ndu smLtl,od.rdi a \Ad rr , rplqr . .|o1F do..a.rl

d n pract ce re qoas;bazatapesacrfici,unaadevoliuni , a venerat ei nilial, arhitecturaconstrucl ilor re g oase derlva din obscure

tormu e matematice cLrnoscute doar de lna timembriai c eru u . Budisfauls la nismulauap;rut ca reactii ira pot riva aceste teocrali , asa

c; pract c e or religioase aveau nevoie de o

nou; arh tectur; Budsmu a ntrodlrs..16'ol diorgreq.rord; o.6o\ dt. uiadoalt gen de spal decat devot unea nd v dual;practicat; de h ndu sm;de ascmenea, aLl

aparLrt sll/p, (sau tope) a tare ce adaposteaLl

rerne5ile o per.antest (cenuSa)celor care

at nsesera lelLr sLrprera al budismulu ,

i um narea. mp I rea acestor necest;l de

ordin praatic a tufnizat fnot va1 a pentrLt a

accepta nflLrente e ven te d n Pers a sau ah ar

pe cele e ene, ajunse in Ind a pr n A exandru

cel l\4are, in secolul lVi.Hf .

Dr 'o| tld d.po o d. ,r I

a evo utre afh lecluriiind ene s a man festatpregnant. Pe anga ,,prevcder le" is am c-"

privitoare a repfezent;r le natLrTi , caTe aLr un

efect profLrnd asirpra decoral uf or, tendinLtde inLcgrare a practic or fel qioase ir trad 1 a

arh lectuta : a cont f!a1s; se man feste in noLra sa

cap ta ;, Fatehpur Sikr

(T 569 1580), imparat!lAkbar a reu:it s; comb ne

decoral !n le 5 ami!|liL ur,

ale bud smulu , ale

hinduisrnului, ba s pe c,.le

gotLce, ifLr-o unitate

simbo c;. Nepotu seu,

:ahLr Jehan, a cofstru tTaj Mahalul rnonument.areinsumeaz; caractef lsticl ale

arh tectur i ind ene s slam cc.

+II

th 4F'*

ir,-/?,4

i*''itg

.tl4

i

I

s ntez; cultura a;zrd;rie; hindursrn,

bLrdism; is am

^ Asa cum este noTrna Dentru un

V subcontin-"nt foarte mare si dens

popu at, arh tectura dln nd a variaza mult infuncl e de fegiune, prezentand urrne ale

r r^ e od plor irllcr " " a. a'o -p., "|"rl' d- drDrtr',1 rloFd "I d "d,rpouna d ntre ce c mai vech c vil zatii de pe

"- '.. d. la mijo. - rl' r r, r I p;r , a

inceputLrl mllen ului I l_.Hr. A c s-au dezvo latafez;r urbane de d mens uni mar, ale carorr ^. "'

,a^ a. a " i, zo.t". | .r | .or .

a aflrentilor s;i. Din p;ci]te, m:irtlrri e scf se

tunt putin-o 5 qreu de des.rfrat. U tcr of (:i cu onlcns Late crescutA incepand din secolu lV

i.Hr ), arhileclura i|ldidn; a doved t o abiltateremarcab I; de a incorpora nfluenle e str; ne,

coNSTRUCT CHEtE

n IajMahal Aqra,India, 16:0 16s:ll i zrnJ!'slr; Lra lo. e, ..n5tfL .hi r..ifi .ri.FrmL re a ha 5 .( r. !5h1 detetre.oorilc,...fl{ rata de qFd ia s. erleLnt bli i.L 5de

ihr leur lote 5rle lalor1e, Nlrmtnz ll].rhn

I P n. mar.d n e nrorm nteeivllghn ! !

.teror!lc.idr.laraiing.rd! i...s! p vr o

f d s.rete d n exteror .eer.e o lJ.er mai porr ! Gf -antr! apnrtnnrente e remerlof

ALTE CONSTRUCI

Mo ret.ro d.ro5 Harrppi ldlci r;! ! fd!!' t\r,lv I lli iloo.

f.lelrp!r lrkri Aqtu (1569 l5E0) l/lonf;rt! lLr

H!rrdy!r Df i (1585)rP.latLr d,".h,hl,nrbar

Rflrnlrdr (162: l66E)tIr r1,r r,1a'rta lap!f,F!;nfdr (1726 l7l4)

@g

il l,lah. ! e5te.ea mn .ofor.Lrtn oreE arlrite.trrnl:r.d n..1 ! t.t.drti, nrtr !. r rarea.apa. tatir a.es1e a

de, ir.orporr. fof or lc rr1. I rd t rs

( Mawa Mahal-laipur, Rajasthan.India, 1799

" 1,.,p ,t.i..n !.1!r ene c!not.!1j n 5!b r!nee de ,,p..1!,! rLlr or" D.! .o rtt ! L pcrLr! i i lo olit d. lrr !r ftr ril!! l.tr onriucftc. dift.lit. nurt rl. Lrpt o

fovllt 5lopllp n. pir d dLr5l! lpd.d|.ordllriclrl,'.

fa. khrncr xnt ..ntLr..n irnt Flamtrm

I eo.lne.6m, .orfotrn snl

Pr viu nitialca o civilizatie

mrsterioas6, lnchisi, fird legeturi cu

culturile invencinate, cultura minoici este

considerat; acum, pe baza unor dovezicovarSitoare, precursoarea clasicismuluielen. Arhitectura minoici din insula

Creta, dar sicea micenianA, din GreciapeninsularS, chiar dace diferite, au evoluatimpreun;, unite fiind de o mitologie Fi

de o limb; comun6.

zidArie; mormant; apbrare;orat-sraI

I ln anii 1950. Ny'ichaelVentris a

- descoperit cA inscripliile gisite pe

numeroase tablete in palatul din Knossos,

Creta, erau scrise Intr-un dialect timpuriudin Grecia anticS. Acest lucru a deschis

calea c;tre noi interpre€riale diferitelorculturi est-mediteraneene anterioareclasicismului elen, dovedindu-se c;aceste culturi au tifost r;dicinile sale.

De menlionat sunt Knossos ti N,4icene,

al caror apogeu a fost mijlocul rrileniului ll

i.Hr. Unele aspecte ale istorieiti civilizalieilor au supravieluitin /rbdariln Odiseealui Homer.

Relalia dintre construclii ti decoralii,precum ti scopul acestor cladiri protoclasice

dife16 prin mai mulle aspecte de cele

ale constf ucliilor clasicismului elen.

Principalele vestigii sunt complexelerezidenliale (palatele), citadele fortificatecare au evoluat pe parcursul a lungi perioade

de limp. lniuntrul lor gisim spalii distincte,

inchise sau deschise, accentulfiind pus

mai rnult pe interior decat pe aspectul

exterior, ca ln cazul clidirilor apa4inandclasicismului elen. Planurile construcliilorsatisfac mai degrabi nevoi de ordinpractic decat * urmeze lipare geometrice

abslracte. Construcliilesunt. in general,

acoperite cu o sirnpl6

tencuial6, iar cea mai

intalniU formA de

decoraliune este picturainterioar;. Totuti,lnafar; de indiciile referitoare

la folosinla dat; camerelor

respective, decoraliunileau prea pulini legilur;cu arhitectura sau cu

construclia in sine -cu exceplia Po4ii Leilor,

din l\,4icene. Aici, o uriatdpiatrd sculptate lnfiliSenddoi lei este atezate

deasupra intr;rii, reper

simbolicce d5, poate, osemnificalie ritual; sau

mistic; unuielementimportant al clbdirii, cum

este intrarea. Chiar

dacA intr-o form; brut;,aceastA Poart6 a Leilor

veste5te echilibrul dintreconstruclie, decoraliune

ti funclionalitate intelnitin clasicism.

coNSTRUCTlt-CHEtE

<- Palatul regelui l,linos - Knossos, creta, Grecia,

lnainte de l400T.Hr.

Ata numlta civilizali€ minoic6 din Creta alostoprecuGoarea clasicismului e en, ata curn s-a demonstrat

prin descifrarea LlnearulliB de pe inscipliile intr-ofom: arhaici degreacevechedn palatulde la

Knossos. Pr€zent:nd ti inf luen!€ egiptene, palatul

marcheaz; un pLrncl important de hcrucitare a

civilizaliilor est-mediteraneene.

,1\ Poarta Leilor - [4icene, Grecia, cca 12501Hr.

Cucir.a 800de aniina nte ca clasi.ism u I elen s; ating;apogeu, citadela de laTirintneofer, cateva indiciiprviloare la dezvoltarea 2onei. Poarta Leilofesteoconnruclie rimpl:, masiva, din zidare neornamentat;,impresionaid doar pr n leiisculptaliln piatra atezati pe

uria:ul buiandrus de deasupra intrarii. Ace( ,,panou"decoralivva deveni o cara.terlstice importanta a

arhitectuii elene de maitarziu.

ALTE CONSTRUCTII

ln Grecia

Palatuldin Phaenos - creta (secolul XV i. H r.);

Tezaurul u Atreu- M cene(cca 1300-12001.Hr.)

@I

preclaslc sm; clasicism elen;

'1.;. ':

(! Porn nd dc ld re. zdl|lc.v rznlre\-/ qrece\lr, a ac ar5m| e en a at ns un

n ve ina t de rafinament a expfesiel

arlritecton ce. Ccl mai mportantpoatefconsrdcrat modulin caTe acest cuTent a

imbinat fenomen," e obiSnuite, curn ar Ii

grav talia, cu descricri alc unor 5cene din

nr lolog e asoc ere ce a consolidat rdeea ce

sster.uJ decrednlel convinqer a socieutiiera .rncorat in rea tat,o

lt')ordine proporr e consTru(t e LU

\./ ou anoruqr enrasrs, a:ezare, pols

sacfiticiu; r tual

/l Desiexistau construcll ma m.rilv realiziri m.ri impres onantearhitectural atufci c;nd a fost ridicat

Partheflonu, a m loculsecolulu Vi.Hr,nrciLrna nu a avLrt puterea s mbolic;, nte ectual;s cLrlt!fa a a acestu a ClasLcisrnul clcn a

captlvat aproape toale gcneral e care au

urmat, lnaugurand o tradil e ce a dukrt a rca

2 500 de dn. Pdrthenon., deafon\ rod ''d mensiun e :l inoval.r t,"hnic;], de)i

importante, nu sur'rl sLrlrc ente pentru a

confef un statut de excepl e Lrne opere

arhitecturale,:ica pentru a obline Lrn astlel

de statut o constfucl e trebu e s;interaclioneze cu lntelectuJ S cLr cmo! c

omu u.Che a .rrhltectLrr qrecetti sunt cele tre

ordlne dofic, ion c licorlntic. Origin le

acestora se pierd in ceata mito ogie , insa

ALTECONSTRUCI

Parthenon - Atena. Grecia, IKTINOS,447-432 LHr.

P..te.nlormuln..t.. ntemplulLric!lolorf.l.lexlerors .u.ite r n lroftor a tecnre.np:li! rr.

iil,.,a.e.rt.i lortrtrrh d€v! r !r crLrcm dr toi!1.nU'e ilf!d i!oLl!r lc t ftrLro .r, fc!drr cforcfl tu,tld ld

t!nctn pe c.reo rre. .rlonnd i tnr d5tf.lq.ifdrl;inc.it sr cor..tezc !z c oliti..

€

,'.Y;i

-{,tB

construcl ile se bazeazA pe requ prec se

privitoare a proporl si ornamentare ceea

ce inseamne cA pot fLrrn za inforraaliiprivitoare a trad liile cultura e, f ind 5i

rbF d.di. p 1oir..la rod I. d di

anr tCdmdn-nteLC lLmon leald d-ea- a

caracteristica deexemplu, a mloc,ooo1.la.r1 ..or |^.dta t.p,ao. a.tot.

ca 5 cum arlistrvite pe misur; ce se

i.dl d Llir I ",,". ,. ,r- dp d .o d i' rp

verf, expr m;nd astfe fufclia de sLrsl nere

in mitoloqie, dorcu reprez nta un barbat,l^n t rap ce ion cul feprez nt; o teme e

malLrr;, ar corint cu o tanira fecioar;

5 iat; cum regulile de constrLrctic(il tfaditiile) transfofma un fenomen5imp u aurn este grav tal a intr-o descriere

a conditie umane

hr"r d"." e emen e e del nitorii dle el,reiord1..l 'er .,...lr- . hilibr.,

intrc rea latc s i uzle care e este comun

tuturor De exemplu, friza dorlca de la

Parthenon este presarat; cu trig ife 5

^ elopo pr ^ plo ., - op a/pt dr I o o

ale capetelof unor b;rne t fac refer re la

construclia or grna a, d n emf, iar ceie din

urm; sunt pl;ci sculptate sau p ctate cu

feprezentirL ale unor 5cen," din mito oqie.

, :t-r. .

t{".4c

ALTE CONsTRUCIII

ln Grecia

Olimpid klf rful590 iHr ), Co rllincepiifd.! ii!540i lf);Oe |h (irc.:p;fd(!di! 5l0ilr)The5on(llephae5trorl Atcrd 449 444 i.Hr,Temt !lzete NrleApteroe Aren.(427iHr ),

Er..hl. on Alrrl.] (421 405iHr)

in taiaTemfe.a.,rs. fLfL s( n{550 450iHr);

",rn \.t \ 0l! |

T-arnt -a-A de . Alrr gent 5c i(510-110i lr),TemrLr de a seq,"na 5.: a(424 416i lr)

, ,rrrulgrec din 5egesta sicilia, ltalia,

,olul!lli.Hf.i Lr n rlltni pc arcLr,rnl. .i alungi . ur

runr r.! lorlcc fatlf ,;s. inc:rt.onnturfc!Lritr! ! a Ld fclde mportnnti.n ! pcleLe..re

l iulf c Trr.le e.Lrrbate,.! rcilftr or de

i,.o r.eflralc a5upra t.-Ane arfl up(ca au

I l,rt€ b!fc prntru retr-a7-antat e teatralc

Ch nr dd(d LcnlrLr e de m c d m.f!!'r , .! Lrf drametru

de doir 6l de m.ti, eqjt!ri 5 mboh(. i frre dramele

Lmnnc ri r!1!r; ene evdent:

@Iproto.lnsi. s nic nr c snr ro nani neo.lasi. sm

.rax.r5m.rex nt qor. 5.o.!r.l

Arhitectura este una dintre

I ilu,r.rt 5i cu streslni impresionante, intoarse

,, ,. sr bogat ofnamentate. Cum prima era

lrLr te corni5a, aceasta determrna, rl onarea coloanelor. Cel maifolosit

,,rialde construclie era lemnuL, a care se

' | .dL rardmilrle. pracrle de (e dmic; si-i l , ) unde se g;sea, iar distanla l6cea

| )rl.i aprovizionarea - piatra.ln secolul

' , ( and c;letorii europeni au inceput sa

,.,/-o regulat Ch na, combinalia dintre, rl^ dldl de eiotr.p .i peisalele d'a-att.e

' l, v('nrt o important; surs6 de inspiralie

I . rrrLr noiidei deordnestetic.,rrh,lFd .o(rdld)rpolfiicaape mtsChrner

I rl)soarbd" influenlele dln exterior, dintre

,. lnrdismul a fost cea mai importantd. In

| , lch mburlle .omerciale - ti maiales

{ rr,rtulcu metase - au permis Chinei

rctultimpuriu cu Europa. Orice nu putea

rl)sorbit" era considerat barbar; aceasta

l,{ rrl; deatinebarbaril departeaduslar' d elei mdr mar aonslruLt,' LhtneT's1 -I r1,e Zid, lung de 2 260 km, construitinr rlr{'succesiveincepandcu anul 214i.Hr., nrrLr a proteja frontiera de nord a Chinei

h nd! sm; indo-khmerismr 5hintoism,

coNSTRUCT 'CHETE

< MarcleZid Chinezesc, din 214lHr.Tnt nzandu-se de a lunsula 2 260 km t urmand rclieful

froniiereide nord avech ! ! imperiu chinez, N/areleZid

nu ene numaiointrepr ndefe de anverquri, citioputernlca liniededernarcateintrecivillzale(china):ibarbare(restul !rn ), din necesitatea de a p;nra o ordrne

strctAin nterorLr qrantelor imperiului, ndierent ce s ar

f iniamplatd ncoo de -.1e.

V Iemplul Cerurilof - Beijing, C hina, 1420

Acestcomplex decad r era loculln careimP;ratLrl ntra in

leg;lura cu CerLr, creand o conex unesimbolic6 de nalur;

" on.ohdd o o 'pd o ,dld propo/.d r" d. o 'fuJcai n

saa circllara de ruqa(iune (ln dreapta) ene t pca

d"opo.lv" p" 'or 'ru.tiile i\1bo r(a'hinei Lpa

doudzec r opt de co oa ne simbolizand 28 de connelalii,

precum t lunile rip€roadee din zi.

ALTE CONSTRUCTII

ln China

PagodadeSud Fan9shan, Hopei(117 d Hr.)

Pagoda qageisalbatice Ch'ang Ang, She.sL

(701-705 d.Hr )t Pa at! mperial OratuLlnterzis, Bel ng

(1407-1420)

@Icaracteristicile care au unif cat culturaChinei, prezentand prea puline varialii inciuda distantelor mari Fia djJerenlelor de

cl ma sr relief stabilitate datorate in mareparte accentului pus de confucianism asupraordinii morale si sociale.

ordine; armonie; cosmos; autoritate;venerarea stramoS lor

/l Filozof ia conf ucianist6 preluiette

V ordinea 5i ierarhla mai mult decat orice,iar influenta foarte puternicS pe care a

exercitat-o asupra culturii chineze, de a lungula mairnulte milenii, a contribuit la mentinereaJrei orogenrtau remd Ldb e pa un tF toriufoarte vast 5i bine populat. Efectele pe careconfuc anismul, ca fl ozofie, le-a avut asupraarhitectLrrii sunt evidentiate de continuitateaconstrucliilor din diferite epoci, ref lect,and

sistemul aproape neschimbat de valor Si

convingeri, precum si de felLrlin care forma( ddir or sr pldnift(" ed Jrbdrrr,.a elprimdcosmologia conf ucianisti. Fiecare punctcardinal are o semnificajie mitic;, ce

contribuie la stabilirea funcliilor acestora inraport cu celelalte Siconsttuie baza deplecare pentru feng 5hui.

lerarhia si cosmologia confuciantste suntunitare in credinta ca imperatul e fiul cerurilor si

trebuie s; fie ascultat f;ra cracnire. Astfel,contucanismulde o mare importanta temp elor,palitelo li, maid1"., ctru.tun o rdJ e simbo, izeaza

legAtura dintre cersipbmant. De la simplerlad ri irdrviduale oina la ora,,e nrregr, e.t-evrdenI c; lodle \e sLpun acelo d5i pr it, ipii dF

baz6 privind regulartatea s ordinea. in afara

oraselor,l^n peisajulatet de variat 5i relefuladesea accidentat, podurile construite peste

nu-erodse e raur sunt dovadd e\istentei ulel(omunic;ri ir.re dile.ilel" oartr ale rrper ulli.

AcopefiSul este cel mai important element inarhitectura chinez;, adesea fiind extrem de

ft Roman raveau sdcina dea admtnistra

'\/ un /rnpenu vast, a5a ca, desr aveau

multe in comun cu grecii, societatea lor,in mod inevitabil, a devenit maicomplexd

ti a avut nevoie de o mai mare varietatede construclii, in diferlte locatii, indeplinindmai multe funclii.

1fi imperiu; putere;bolta; dom;

/l Fxceptdnd'olosirea aceloratr ordrnc

V ionic, doric 5i corintlc arhitecturaroman; este loarte diferita de ced greceas.a.in timp ce oratele grecilor erau adesea stabiliteavandu-se in vedere un potenlial simbolic, cele

ale romanilof derivau din aiezarea uneitaberemilitare.ln ce prive5te construcfia 5i

ornarertele, cele doJa arhite.tJfl drler; )i -aimult. Arhilectura rornand a ntrodus bolta caelement de construct e, ti ulterior domul, ceea

ce a ficul posibile aparilia a nojtipuritidimensiunide spatii. Acest lucru a deschis calea

cilre clediri cu combinatii complexe de spatii,

cum sunr lermele lur Cdra(a la s'vila lJi Hao dn.Arl'itectura romana combind cdracteristictle

ordinelor cu o dezinvolturd ce iar fiSocat pe

greci. zguduind din .ereliiviziunea ror staricd.

De exemplu, plalul Colosseumului, stru(turevasG pe care grecii nu ar fl putut-o gandiniciodau, este un oval ale cArui r6nduridelolufl sJn1 ( oncrru rte, 'ie(d re, ( ontoraa unuordin de la doric la ionic tiapoi la corintic, cuadeugarea celui de-al patrulea, ata-numitulordin compus. Primele trei randuri dejoslombina jum;T5lile de (o'oana.L ar.adele.

Ca entitdte ddmintslraflva mat complexa, rraidurabila ti acoperind o arie mai mare decatoraSele-stat ale Greciei, lmperiul Roman a avutnevoie de maimulte tipuride cledii;ia avutde infruntal provoceri in9 nereiti majore-cum ar fi construirea drumurilor ii transportulapei. In plus, cl;diri e care lrebuiau se

r | | [cheze diferite evenirnente si ritualuri

l,rr'cum arcul de triumf, pentfu celebrareairt loriilor imperiului- trebuiau ti ele sa fieriute, gandlte.

l\: scurt, arhitectura imperiulu a pierdut, Lrlia stfansS, bine pusA la punct, dintre

rrura, socielate 5i mitolog e la care

, 15 cismul elen a Iinut at5t de mult, inse, in1,,Inele F manifest;rile sale libere, a

,lt,rnonstrat cat de utor se poate adapta,rr cismulla scopuri5 cerinle diferite, ale

||lor societ;Ii variate.

L oNSTRUCT -CHEtE

I , )losseum - Roma, ltalia, 7H2 d.Hr.,,,valvastdeaproape 200demetr lnqime,inconjurat| , p{p e Lon:r,tuiL d n op.re.i de d L.de de d l en5 uni. ,,, co osreumLrlputea prirnl50 000 de spectatori, De

' l, i fiare $lbat ce, g adiatori 5i v ctime. Constrr.r4ia

, ,l) exi, adaptarea ordinelorc asice tiinteg.rca lor in, muLdearcade toate arata sradulde sofisi care, de

| | en,dl.c.e dL n. de d l.r.e.lurd ron and. i p.nF s

' , r!,r conso da fa ma iiputerea imperiLr ui.

c as cism eleniclasi.ism cretiin;

Vila lui Hadrian - Tivoli, ltalia, 124d.Hr.Arhiteclura romani ref ecta catdeeterogen era rnperlul,

iarvila u Hadrian a cautaisa reproduci diierilele traditiialeacestuia,constituindu-seoarecumintr-!n indexal

umiicunoscute. Diferiteb pa4ia e consttucliei sunt

dld(urdle r. deg,db; in f-r( | e d" topog-atr. o.- - . q

nu urmend un anum€ aranjarnent, iarconstru4ia de pe

r suld e _co_-"1"deIn.;periL-iorncdfe re. roala

unite prin ntermedi! L colonad€i centra e circularc

ALTE CONSTRUCTII

ln ltalia

TeatrLrl u lvldrcellus Romd (21 13i.Hr.); Pompei-distrusln T9d.Hr.jArculluiTitus Roma(82d.Hr.)Pantheonu Roma (118 126d.fr.)tTernp u zeitei

Ve(a Roma (205 d.Hr.);Termee luiCaracalla-Roma (211 217 d Hr.); For! -Rorna(secolulli.Hr.

@g

4! Amc i.a pre, o Lrmb,rna dcl.po.ter\/ -at *u o v ,7 ,t po rrp.u.p-trr-tleufopeni e .ru dislftrs, ins; Lrrme e or au

ramas pani az De-a unqLr s(]co LrlLri LreaLrt,

prin lnteresul tol ma mare fala de va or le

lor (u trrrale, aola ti .u d,"scoper rile

aTheo oqi.,o, .rceste civil za! au exercildt o

1rIo.1 rI.1roo.tpd. ,tt, I d, o

j) nror lmer ta||r.1Tp, rtua, s rrt|f rrl

\./ cosmoroq e

- Pe contifentu amer can s .rrl

v dezvo t.rt cel pulndorntftidtiirrq. tr,,l.,, r'. tul .d tt Jl

,l.olo, pLrl n dup: anLrl 1500. if Ame i.aCentrala, . vilizal .r maya a evo uat d-o la

cultukr o meci, t rnprrrLe,:lsl nl:satafnprentcr i|l nLrfir€roasclc tcntplc p amlda e

I r. r'll .d."" /"^ir lo

aafe e sLrb in .rLr pLrternic caTacterrl

rnonurnent.rl Aztecii au dezvoltal fof|l]ok.arhltecturale nraya:e, adapUndLr-lc in pr mu

rand noilof I tLra uri re q oase, foartesafqeroase P atra, folos t:i la toateconstruciiile importante, era sof sticat

ucrirte, ins; linr lat; ca ul zarc de

axc|llp u, aTcade e erau necunoscute la

acea vreme (s a dezvotatins; tehn ca

lolos r conso elor, in sch mb, scu ptlrrie. h..^,.t,.f,,,t^^,. n.-F,,r ^. ^comp ex tate ulurtoare

Ma la sud, in actuahrl Per!, cvrliTalla

inca inl ore.r in mileniul anterior cucer rii

spanio e d n '1532. ta s-a dervo tal pan;la fivc u unui imperi!, puternic (-"nlralizat,

c! o ordine soc.r ;ifo.rrt," ng d; Ce e nrai

fnportante monLrrnente af hitoctutalcref ech crad nLa or in cgetura stransa

d ntre Inca (imparat) F zeul 5oare.

Orientarea construcliilor astf el incat s;ref ecte soarele in anLrm te momente ale

zilci, pentru a marca anum te r tua uri

importante, este una d n principale e

caracterist ci .rle arhitectur in..r:,". P," fisiainqLlsta de p;rn;nl dinlre Oaeanu Pac fic

:i Ariri, c:remiri e arse la 5oaTe eTau ce ma

comun trater a de aofstrLrcl e, in trmp ce

in fll! rli piatra se q;5e51e d n abLrndenl.lngil]rr a cra 5i aa o pnrla Inporlanlii a

afhiLcctur naase, ii 5aTc na aceste a

c;z;nd indeobste aonstr! re.r drumur or

c.rfe f;rceau posibLli administfaTen unLri

mper Lrvast, precum ! de5chiderea Llnol

terase in coaste e munl lor, pentru .r prof ta

de (.it ma mult ler-"n .! trv.rb I

rdi.ri n..1,".rLl .l,r ,rL 1."rnlr t ma s rnp a in reca ce csLc aaLlTr

sld-vesLL SUA. Ch ar dac; folosea! mu tc.iramiTi -" d-" chirp c , care se d strLrqeau

.Lrtimpu, vastu conrplex dc LoaLr nLc dc

a PLrcll o Bonito, Mex c ((ca 900 I200) e5te

construrt drn pratr;.

CONSTRUCT CHE E

Mach! Picchu anga Cuzco. Peru, cca 1500

!! !!t r trrrlr i r rlc rlr ( !rfr rei ort)enuhr ne.ntre!p! ro if l5l2 fcrj i!.or.rlf! 1n..!tip 1r.!]do !t lc rurt,r Pf cclcrca lol in rc.rr c| lrr vea z (lir,l..lr..v.lcftn, .. i ],i .L or.lin 7.re.. ad r or s .'I1rftrrr.rtsrr,r..rln.trL.t .r.itre..areref e.l.rrori.c!L! , i,r (r.lf.i $..1; s rc .t.iri

ALTE CON5TRUCTII

P rinr.li !.ire Lr leotrh(a.nf(...2!0dH );

i ide i leor hL ..af (.m {jo{l d Hr ),

Tcnrt Lr r;zh. r. or ( h drei 17. (..n lUo . Hr ),

T.r.fL, d.lo. ( h.h.r tTa kcr l2{l{l d | | )

joa t.r lonre r l.h!nn..o(..r llirlr l200dflr)ia u.. (l,l!0 I rl2 d Hr l;5;.s:yhr.nFn (... l4l! d Hr )

@M

rre. n.. !m, Froto.lns. s lr,

.u 1 Tkal, GLratemaa, ccr 500i.Hr.I rr lo,Ar rrn rd..irtr.pt...br7.r t. f! I Ll rr T.r,r r L d.l.r I li , .L .i Lr.tL n,!r. i,.!1r' l)1, ne rlL.!i.rl{ 5e i!Lrl

. rt! trlrl ,if rr,, rr. r , .1lir.. ri i nr !.irlrfMr t) | rr 1|,(lil (11, r.r , n.. re r.l7e.Ff ,[rd!tr]1 tf), (irri ttr r.n !: oire.nin.k, !

ri 'mr*

.7 .fri

a adoptatsrruclura oe

emn, !p c

chinezeascd,

precum 5

importanlacovats l0aTe a

acopenSu ur, a

inceput s; se

dezvolteLnoepenoenl,

lormandu s

propr urcaracrer

Arta decorativ; a

at ns un inaltntvetoe

raf nament, in

rmpcecompozrlLa

arhitectural; a

dezvolte efecte e

s metrierFialeaStmetr et,

{

6tt

{

CoNSTRUCJ CHETE

e Poarta .,plutitoare" Torii, Sanciuarul ltsukushima

li.ja- Miyajima, Japon a, secolulXll

!h ntosm! ene o rc rte poLteisti, ar arh teclLtrr sa

ciltain pennafciL; echilibruld ntre nalLri si

indcmafarca ornLr u Aceasti poart; !neste simboli.

virf!flc muf! ord n dep,irtare.! marea. intr o

''l l'f l

care.!pr fde nrainnrlte nnr.t!r, a lon rd cnt de

lana no Kiyorrori, ce ma puterni. peBonaldLn

laponir d.c or uomLri

.1,, V a impeialS Katsura, laponia, KoEoRl ENSHU, 1620' '| . I lin, .1 . anir" .ir ,pd.r .r.

uI.^ "L r"p u, ,d- p

" | "v a sa o povcsl re din secohrlx, iftitulrti

lorcnfa /u 6enl): Arhite.turr cjd r oreste! frp i, inrr . re at e nrifsa.! naturra, atil lf pr v fLd

inrpretuimilor, .it s ir .e. .1 imaginilor pc.drc pei5al!1,

d\a c!rn ene elltind i. e qenereaza | 5c.olulxx,..ot. I 4i1ot6rr.L,o \d., v .,.dir;l.!en!,r tradilr,q laPoneze

ALTE CONSTRUCTII

San.tuanrl5h ntott de lr K.ml-Yanra lle(701 d lLr )

Palalt]l rnper. de la Nari (seco[rlXV1d.Hr.)]

5.n.nr.r! Kasrga Nara (incepird.! 758 d | | ,

W':,..

Q hrr to /p, ha ' rad,1L" idoon",/d drF

\./ p omo\.d d /pr atataa ct amo, or ) J

naturii, are o putern ce nfluenla asupra

culturii japoneze, constituind un mediuindlgen, farn ar, in care s; poata fi,,absorbite" lnfluenlele stre ne.

j) lumrna; qrat e; narura;

A Jaoon a a foarte in serios echillbruV d ntre natur; s cultur;, care sta la

llaza af hitecturii Topoqraf ia naturalacreeazd peisaje dramatice, iar puternica

tend nt; de izo are orice inf uenle

exterioare au tost oprite intre seco ele

XVll SiXlX a dus a dezvo tarea

independentd a concepte or arhltectonice,odau ce au lost introduse.

Vech ulsistem de credinte Sh nto a

modelat pract cile de venerare a naturii

ti a str;moSilor f;rd s; creeze o identitatearhitectural; anume. P;trundereabud smului, din China, in seco ul Vl

a adus atat un avant al construcliilor,cat 5i un mod de a construi care exp lca

sim ar t;li e dintre arhitectura japoneza

Si cea chineza. Dar a5a cum bud smul nu

a eclipsat nic odat; sh ntolsmLrl, totastfe arh tectura japonez;, chiar daca

.7 1,t Precum tl' posibilitatea de a

stabili un

echilibrugralios, subt ,

rtre ele. Trpurile de cl;dlri constrLliteLr inceput se se divefsifice, in funcl el(-. nevo e \pecifice ale ritualur lor,lponeze, eum ar t ceremonia cea u Lli.

Aceste atr bute au generat in arh tectura,rponeze un slrat al corapozilie extrem

Lle sotist cat Dimensiunea s locul fieciruiL,ement sunt bine siabilite, intr-o felalieomplex; cu celelalte e emente, mai

' legraba dec;t cu vreun siml abstract al

', metrrei sau georretriei. in acest fel, natura, erarhia soc al: par a fuziona, imp icand.rptulce ateasta din urraa este un produsrl ce ei dintai

@g.onf!cLrn sm, metaliol !n;

predrsi.ism, c rlic 1m eefl

(t Cr!\Lrn'mu c .t.r d.l,r Lle tre

\r, 5lllc 0d An CJnal lOni,lll l-.lLl

adopt.rt ca re ig e oficia a even maflaa a avut Ltn iffrpact mportant as!praarhiLecturii mper t] Ltis asupra rnodu rl

in care erau gandite orasele. in secole e

if care au lost nLerz se, reLiq a s pract cile

cTcsline s .ru aonso dal, i|s; o(rtrile

de inti n re a e crcdifrc os of a! trebutts; f;rn;na 5ecrete niplic t, arh tecturaa ramas s ea modesta. Arhitccturaclas c; eTa rl]ollurnenta e, inse a evo !.rtd n cred nle e p;ga|lc Provocarea

era dezvoltarea Ltnei afhlLectufi care

s; fie atal nronumental;, aat s

cresl na.

'\ crest n;talc, cato .ism; ortodox c,

.,:' doctr na' faarl fiu, ! rnp tate,,.oratrun liqurattve

..} Ca prccursoare ale b 5er cilor,l temple e erau ncpotriv t-o, e drept

id ad ltrrctur e !nase, aaoper te cLl

fL r , ale lomei au lu(at I c c LIn rol inzvoltarca ulter o.rri a .rrhitectUrq oase oaaidcfla e Spat t] inter oi cra

I aicnt de itaap.ttor per'tlTLr uf nraT-o

Tn;f de onm,on , qeometria a raLrlara p!teartelea5;5i ftorpretati a.r o refer rc In

r tate.r 5 paffc(LiLrnc.r tI llLrmnezeLt, inrr!, -"f,"ctele de lLrm n; obt nute pfin,n5trual c (vezi ,,o.h !l de lUmin; d n

fur cloTn! u PanLheofulLri)d;deau Lr|t dor

m steT, av;nd o oafc'car,".rt I t.rte au

r,rl ! s,opu aTa e clt caTc arc:liIii ,or.tu

nriliar r.rl lle .t inceputLt scao Lt Lti V , a

,r'tii.,9 d . t4 ot I

ll -"fa! b ser c lc. 51 sof n d n

r)f5tint nopo e (noLta Ro|ltA ,,.reslin.] )

!.rn Vitale din Ravenna, g;s |lt deta.,i5 c sto lolos le in fornre noi, novdto.lr-.,,Jt ! qene os pernt lafd deaor.trear a,rla,,5o aI moza a!ft avend !Ltb eate

Lln a t pas a l(r5l t;aLrt aand afcst ni5ntUl

n scmdat ircvocdb i| ortodox e s

,rlo c srn 5p.ttiile aaopcrile cu dom!fi.0r biscr ca !l Va5 edinMo5.ova,Lr mu tip a c sale rn nnr,"te) eraLt potr v te,r.rat cilor liturllirc s rn 5ti.e a e ortodoxie ,

;r.l1ia pr.rct cilor caLo cc era d fer t;rs;,5Lrb nilnd ro ! preolilor dc |ltodiator

nt e Cerl r si Pafira|rt, intfeDLm|alcLl. o.rrn-on Planul onq tr d nal, cL nava

lu.:ind de la rtrarca pr Ic p.rli, .t ve5t,r; n; a a tar, .r est, era mi potr vit.

'e la I I00, pa ir tinsul Eitropet se qaloaLl

rrmeToa5e b ser ci de ace5i 1ip, s ngurc crLrTre,,Tomalte" t nd arcddele rotunde! detaliile cl.rs ctste

coNSTRUCTI CHE E

f Crtedrala d n Durharn Angiia, 1093 1132

l:lrlri.r dtrr!! nn.51rr.t,rl,zf Li{r !cJJr. r i( 1!r .l!trr6mr L .r.!r r i I 10f!t[.r r.,l\, xr;r !l! ru ( oir (,,re r { ll t,1tr | . [.c!.d].,Lr r |) i j!i ! rir o !i (le rlp Lr.rt{r.rLr rl,. | | irt. o

€ Sf6nta 5ofia stanbLrj, TLrrcia, 532 537Ar |i\l,r h!.r.r d[ru,:ri] d. lJr, ot,.n|!t[rr,en...n rii ltlu0rtlit!.r..dr.fr.rrrL tlrf rLrrrr1 n:..,r rr L lL ( .\1 I I b5!r(, rtr

n rn.nl. rn.(it ii tc rp e, ttelje I:r r,r; irtit f,o|rr:inrnifL,d.r! donL,pr.7.nt.irr \r !rtr, ofri

.rh il.lr, n! fLro ! r(rer]n. .L tr..,tf.frL I n l\ . I rlLr ,r( fr

ALTE CON5TRUCI

in ltalia,, nr,,ifl r D Sotordo l.n. ,]i,rl ,1l r I I ),

liiT I L a,r i lvlrrLo Ve re1. Ll0(,I lasl)

in Anqlial,rrt,r5t lorr ulril .rn 1 i8a l1r!r/j4h.1. !t /\ r,r r! (lD7 / I I I ii

''l!l [,1.'f]r tor d ra ro . nnftrr 1la5al

.)

a

Arhitectura islamicd are ca element de

baz; n'roscheea, care, fal; de bisericd,

nu eo reprezentare a divlnului, ci o,,unealtS"

carp sa fa( rlitere indatoririle rel.giod5e. E mdi

mult dec6t un loc de rugiciune e ti un

punqr de int6lnire ulde se OoI scl^imbd idei,

incorporand astfel practicile religioase in

experienla zilnicS.

geometrie; ax5; simetrie; arcade

asculitd; bolfi ; decoraliune

lsiamul s-a dezvoltat foarte repedeplecand de la epicentrul din

Peninsula Arab5, in secolulVll, catfe

orientul l\,4ijlociu, Afr ca de Nord 5i Europa

Occldental;, prln Peninsula lberice.

Cele mai importante monumentearhitectonice pot fi gSsite in Spanla tiIndia, atat de departe una de alta. Claritatea

mesajului islamic i-a facilitat r;spandlrea,

acesta venind astfelln contact cu multeaLte culturi.

IVloscheile combin6 ca uti itate activitilicerora in Occident le sunt dedicate clediri

separate. DeSi organizarea lor generali

cauu si echilibreze diferitele p;4icomponente conJorm unui abstract

concept de perfecliune, moscheile tindsa urmeze inia clar;, simp15 a doctrineiislamice, cu doar cateva obligallvil;liconstructive in afara cerinlei ca credincio$

s; fie cu fala spre l\,4ecca atunci cand se

roage tia nigeidin care imamulconducerugSciunea. Totusi, interzlcerea

reproducerilor din nature a dus la stilizarea

decoraliunilor, acest lucru oferindoportunitatea dezvoltar i unor modele

geometrice deosebite, pline de inventivitate.

Astfel, speciflcul moscheilor islamice

CoNSTRUCT CHEIE

e Moscheea Mesquita -cordoba, Spania,78H87Marea moschee drn

cordoba, connruit;ln mai

rnu te etape, arati cum

culturile locale au fostinglobate ln arhiteclura

tranrform;r nfluenland

Lr terior per oada qotic;.

nter oru magnific, deriareun caracter repet t v, da

dovadade nventivitate.

Un rSnd de coloane suport;un altul, Lar acesta sugrne

arcadeet cupolee.

v fe din repetarea elementelor de tipul, oloanelor, mai sirac sau mai bogali krcorate, aldturate minaretelor ti domurilorlleluate din alte culluri.Drmensiunile moscheilor varlazS enorm,

rlungandu-se pend la construclii complexe

i are cupr nd 5coli 5 posibilitdli de cazare

)ontru cdlStori - conform rolului

,rutoasumat de loc pentru schimburi, omerciale sau de idel. Aceasld tradilie a

\(oLilor din moscheiinsemna cA lumea

!lamice avea multe de ar;tat Europei

Fo:evdle, de la copii dle telte or slrave(l-. sl

l)an; a noildeiSiconcepte in discipline

t)recum medicina ii matemallca.

4\ Moscheea AlbastrS - Inanbul, Tulcaa,

SEDEFKAR I\,4EH[4EI AGA, I61O-1 61 6

Pe m;eurA ce lmperiulOloman I'ain ocuit trepGr pe cel

Bzantin, arhite4ii5; au adoptal dom!r e-,,marc." a

b sericilor ortodoxe bzant ne ca eement consiructiv

inteqrat mosche or. Modelu care a inspiratpe

afiitectul Moschee Albanre a fost biseica 5f.sona,

aflat; ln aprcpiere cea mai mileaJE dintrc construCiile

blzant ne de qen. Sedefkar Mehm€l Aga a combinato

sere de domt]I cu minarctel€ pentru a crea osenzalie

deindllare.

ALTI CONSTRUCII

rno entul l\,4ijlociu

Domu sGncii er!saLLm, hra€l (684 d. H r.);

N,4osche€a Al'Aqsa lerusalim, lsrael (70s d Hr )i

Marca rnoschee - Damasc, 5 ra(706 715 d.Hr);

Moscheea AlAhzar-ca ro, Esipt(970 d.Hr.)

lnSpania

orarul lMadinat-al-Zahra lenq; Cordoba (936 d Hr');

PalatulA hambra - Granada (13:8 1390)

@g

ft Re grre indrene h ndusmu si

\/ b tdt.mLl dL osl sur5; de tr,p rdl e

pentru tradilii arhitectuTale importante ce s au

rdspandit pe cuprinsul intregii Asii de Sud-Est.

Bogatele texte rel gioase 5i nur.eroasele zeitatise reg;seau in decoratiunlle generoase ale

cledir lor, a e c;ror poz lionare 5i mas vitatesunt legate de cosmologia indian;.

lt) de.ordriufe: ordirF: s. himb ( JlrL'a .

\-/ cosmoloq e

^ Ernanend din lnd a secolulu llli.Hr.

V h nduismulsi bLrdismlr si-au ualcu ele t arhitectura, in ,,c;latoria" or pe

intinsu As ei de Sud-Est. nteraclionandodo>ea eu . r-rl ur e ndigere , Fla doJ" rp|giiau dat naStere unor trad Iii arh tectura e

distincte titotLrtiinrudlte. Una dintre cele

mai imporlante este cea a khrner or, in

actuala Cambodgie. Aproape pierdute injungle, construcliile civll zaliei khmere,

nedescoperte penein urmd cu circa o sLrta

de ani, sunt cu adev;rat uluitoare, forma lor

5l felulin care sunt pozilionate contr buinoa cultura vizuale.

ln secolu lX d.Hr., ma multe state khmere

s-au reunit sub conducerea unui singur rege.

n urm;toarele Sase sute de ani au fostconstruite numeroa5e co oniiin zona Angkor,pe o suprafald de circa 300 km2. Aici se

g;seste 5i templu de a Angkor Wat, ridicatin secolulXll este una dintre putinele zonecare nLr au fost inghitite de jungl; intreseco ulXVlg secolulXX.

Arf iiectL d o deven . (ed rrdi -por dn.dforme de art; in cultura khmer; deoareceera s ngura posibl tate de a ad;uga un

sens simbo c acestor structuri uriaSe.

Cum controlu asupra aproviz on:rii cu

ape a contr buit la central zarea puterl ,

printre monumenteLe din Angkor se g;sesc

t cateva uriaSe rezervoare de apa, f ecare

cu propr uJ templu adesea o insu e

inconjurat; de ape, ceea ce dddea osemn f icalie religioase evidentului scop

practic.

Arhitectura khmerd avea o dlmensiune

cosmic;. Fiecare cldd re eTa un microcosmossimbolic efect obl nut pr ntr o atentacompozilie fi decorare, evocend mitur e

khmere ale creal ei. Sanctuarul centra de a

AngkorWat porneste de la o platformeinconjurat6 de p nte concentrice, a5a cummuntele cosmic Merlr se inall; d n inimacont nentului central, care a randul sAu era

inconjurat de tase continente 5i tapte oceane,

totulinconjurat de un z d de piatre. F ecare

parte a construclie -fe mare, f e o

-drdcLeri-tiLa deLoratr\ d de m cr drmens Jnlare o funclie t o loca izare b ne definite,p'prtu derora_ruT 'or 'rrnd de tor>oIdar".elaborare, pf n feprezentare naturalisu, a

mesajuluil statutulu mito ogic.

,J,,';

,l(,grabb decat o suprafale solid;. Fiecare

),rte a unei structuri pare a avea o lunclle',lrec fic;. Perelii nu maL constltule o

nvitalie" pentru decoraliun pictate ori

( ulptate in basorelief, forma elernentelor de

lriatra fllnd cea care da expreste.

nceste inovalii de ordin tehnLc erau in pas

I I convingerile religioase medievale Raiul,,(,bucura de o perfecliune imposibil de

rlrns pe pdmant, insd puritatea matematic I tiirezenla lumin puteau sa aduce ceva

rltn frumuselea divlnS. Cu lumina

,lfecurendu-se in catedrale prin vitra dince

rce maielaborate, cu dimensiunile

Llferitelor nervuride piatrd Sicu relalia dlntre

L'e, guvernatA de proporlil matematlce,,lr cte, arh tectura acesteiperioade a putut

' lL, a pe oamdnt Ln 'r.oo o,n t'umLrselFa \i)crfecliunea cerunlor

n rhitectura gotica s-a aflat intr o relalie,,transe, profunde, cu curentul scolastlc

rfodul dofalnant de abordare, la acea vreme,

r leo ogieiSifilozoflei. Unul dintre scopunle

"r e era de a explica legitura dlntre

lrerfecliunea raiului gi pdmantulcel plin de

{lcfecte, ceea ce a generat aPanl a Idczvoltarea a numeroase moduri de

nterpTetare, din .e in ce mal sofisticate, a tot.eea ce ne inconjoara. ArhLtectura, cu

rAd;clniin reaLitate, ins; p;rand .a se all; in

contact ti cu divinitatea, era rnoda ltatea

csenliala de conectare a experlenlelof

religioase cu viala de zi cu zL.

CONSTRUCTII CHEIE

sainte chapelle Paris, Franla, PIERRE DE MoNTREUIL,

1243 12445pdr e goale d n strlctura de piatr; de tip scheet,

, rorFpF.l - .. qoi. - .IUnplul"r ld;rr".(icLr vitraliice5pun pnvitorulu o poveste. De asemenea,

v tr,r e dau o !mina specialdln Lntenor, gener;nd a

rtmosfer; foarte dilenta de spall! exterior

c a5 c sm crettint medievalrsm;

c as c srn elent neoclaeicism;

catedrala din Rheims Franla, BERNARD DE 5O|55ON5,

1211-1290F nd loculln crre erau lncoronati req Franiei, catedrala

din RheimsocuF un loc rnportant pnntre marre

catedrae gotice din nordultranle. Pe fatada devest

q;5 rn 5OO de19!r sculptate, anfelorqan zateincatsa

creezeo leqdlur;lntre stor5 r e din Biblie t sf nl

lrancez. 5pre deosebire deconstr!cliile aeemAn;toare

din AngLa, caledralele franceze nu era! ,,atatate"

vreufeim;n;nii,c bineintegratein,,lesatura'

ALTE CONSTRUCTII

1n Franla

abalia 5a nt Denis - anqa Paris (1135 1144);

CatedraaNotre-Dame Pars(1161 1250);

Catedrala din Chartres (1 1 94-1 260)

ln Anglia

caledralddinCanterb!ry(1096 1185);

catedrala d n Lrf coln (1 129-1320);

Wenm nster Abbey Londra (1 245 sf:rtilul secoLulli XIV)I

Capela KingsCo ege Universitatea Cambndge

(1446-t 5t 5)

@g

Fdra a se opune arhitecturi c asice,

arhitectura qotici se inspir; dinganditori ai epocii clasice - cum sunt Platon 5i

Ar 5ro el . idr proporlrle folo.ire au a'inilari u

cele ale clidir lor din perioada clasici.

Diferenlele sunt pregnante in ce privette

rFlaria a.l'rlFClurir gol.e.u reolog'a.retlrna.

lt) biblie; rgnoranta; lumina;\/ transcendenla, arcada ascutrta,

bolta;vitraliLr

Catedralele gotice erau concepute ca

ilustr;ri ale raiului, ii ch ar dac;arhitectura cregtine timpurie a incercat acelag

lu, rd, Inderrdrare" lehn (d \ g;nd red rou"o h Jlui lvlediu dL ddtdrhiteLLUr go.iLeloidimensiunl. Arcadele asculite ti boltele,preluate d n arhitectura islamlce 5i apoi

dezvo tat-", au schimbat fundarnental relatia

dintre structur:, aspect Situnclie. Un pereteputea deveni o relea fin; de fire de piatr;,p||n ca.e lumrna <F rtrFrLlra cu LturrnIa, fai

(f t om-rrul 1le/rdlio lala Lonl'iburt la

\/ raspanorrea toe or tT !L.opd. ue\tnua avut ca rezultat un stil arhitecturdl unitar,bogalia pe care comertul a creat-o a stimulataparilia arhitecturiisecu are care, in punctulsau culminant, a rivalizat in spectaculozitatecu marile catedrale.

|') comert, nternationaltsm:

v oecorate; Invenle

I ln perioada de sfart t a Evului l\lediu,V comertul internalional a crescutintr-oasemenea m;surd incat a permis dezvoltareaunel impfesionante rete e de contacte s,

schimburiin Europa - retea care, dupb

Biserica Romano-CatolicS, era a doua forteunificatoare intre culturile dif er telor stateAcolo unde Biserica avea nevoie de

catedrale, m;n;stiri sau tcoli prin intermediulc;rora sa isi proclame mesajele, comerlul se

dlalura acestord .u aso( dt'i dle b'e< attlot,cu primeriiti, dupa un timp, cu locuinfepline de opulenl; in care i5i etalau bogalitle.

Inilidl. drl^rrF(tura.t\, d st.ea co-erciaradin Evul l\,4ediu erau maiapropiate decaracterul autohton al f iec;rei regiuni decatde stilul gotic internationai al marriorcatedrale. n orate prospere precumLavenham, din Suffolk, Anglia, pot fiintalnite numeroase case construite dinpaiante, pe structura de emn, care nu se

, ,,osebesc de fermele din apropiere decat

l,In ornamentarea elaboratS, ti nu prin!r(,u n element de conceplie. insb in centre e, , )rnertului international, cum era cazul

,rfdrel, alVenetiei ti alora5elor hanseatlce,If nordu Europei, s-au dezvoltat sttluri

rlritecturale ce le-au dep;tit cu mult pe cele

l' )( ale, autohtone. cigantica cl;dire a

,,)rnercianlilor detextile din Ypres, Be gia,

, ,r un indiciu asupra nlvelulu la carerlLrnsese comertul cu lan;, dup; ce

rversase toate Europa de vest, ln timp ce,,r,rtulLLlbeck, in Germania, era dovada nu,Irar a bog6fiei, ci5ia independenlei,ir,rselorcu un comen activ, infloritor, falaI lt' ,rutoritatea regala.

Toate acestea au atinsapogeul in Venelia, care

'i-a creat propria ordine

sociale 5i a c;rei culturaera maiapropiate de

partenerii bizantini decat

de vecinii dln Europa

occidental;. Oligarhiacomerciala venelian6 a

adoptat, pentru palatele

in care iti desf;iuraactivitatea, un stil bogatsi elaborat ornamentat.

coNSTRUCTI CHErE

€ Palatul Dogilor - Venelia, ltalia

GIOVANNI ri BARToLoMEo

BUON,1309-1424Venelra a iost unuld ntrecelemaiboqatet maicosmopo te

oraie dle Evu uiMediu, nrlct!rasa socialA un c; tiarezarea pe

apa aducand cu ele adaptareaarhitecturii qolice ttransforrnarea ei intr-o expresie

rafinati, alent ordonata, a

bo9i1e morale iimateriale. infotoqraf e, arcadele pe dou;n vele ale Palatu u Dogilor.

t

I

s,4\ clSdirea comercianlilor de textile (cloth Hall)

Ypres, Belgia, 1202-1304Reconnruila dup; lermifarea Prrnu u RazboiMondial,d cei 134 m lungime a i, cl;direa cornerciantior de

.e..ita d.n I o.as Ir" F. o.F\. oooa. e p..a.F , pra. .l

aLte oratea e Flandreiau ac!rn! at oin Lrrma cornertul!cu lan6,in EvulMediu Cu loate.a prez nta nenum6ratedeta elaborate, pr nc pa ! electesteoblinut aicipr n

s rnp tate tirepette, acen lucru dernonnrand cat deversdt 6, sub toateaspectele, putea f arhitectura qotic;

ALIE CONSTRUCTII

Tn Belgia

Cladirea cornerciantior de textlle d n Bruges (128:,,

Primdia d n Bruges (incepand cLr anul 1376);

Primaria d n Ghent (l 515 1528)

hAngliaG! dhd Lavenham, Suffolk (1510);

Market cross sa sbu ry (secolul XIV)

@I

'{

In

medievalismt vlcto.lanism;Ittttt

i:i:r"6;ff

RENASTERE

lnventionism

oY' n "i r,'in"t ^rorlor'\-7 prod"l p-redlpr r'r. ,rade mport.rnte ca s accentul puspe

, fan Penlru a duae a bLrn sfers t defnersul

u arhilc.tonic, el a trebuit ca, p ec;nd de .l

'golo oo'' oa rt ii t"r or',i on5trual e pentru a lerfnrnn ceea ce avea

.lerr n;, in I416, .el m.ri mare doffl al

ropci lvlLrlte dintre so uli e.rlese de

lo \ o, o.t ,l ia l,l. .r | .!r .- | |

( aesu 5iLr a akitat.i no le rnetode de, r5tr|rcll-", .hinr dr.ir empiri.c, poL prodLrce,r l:rte..rre p;lf; dturial ar I paiut ml]os biell|rne esch a ap cat di5ciplin.r clas cisrn! !rrroblelnele au c.rre 5 a aonlruntirt,)e imenl;nd nqc.nios O:pcda c deq

lxert, con5Lr! [irrLfc 14] 9 1424, denoUrra marc aprop ere de stand.rrdele

\ a srr! ui d,".it loqll ir de Ldfli, dc

L,rllpl|r,.on5lrLril.r de e if I naralc, in Lrm|,

',!f Lofcfro :i 5anLo 5pir to adapteaza. a 5mL a planLrl tr.rd t ora a 1rn-oi ll s-ofrc

ae Prieten l! BTUnelle5.h, Ma!a(colon.rtello, iLr rcdclifLl p aluf.r :i scu ptura,

Ll5.ipo u s;Lr M chelozzo di B.rftolommeo

r(]5aLrt drept Miche ozz M chelozzo), rcat precedeftLrl palate or renas.ent sLe

,. vor ( ] co t. .ol)l L[li pfcc!m orcline s s melr e in ae

lnventionism

mai mportant tip de consLruclic rcna5acnti5t;,pa atu

Trad lacxperfaenur : aaercetarii. t adOl^1" tP.t I l.le imp.r. l

cu int-"re5u penlrLr lnv:rlatLrr Le cla! c sniLr ur,

clr m nifd clr ccraat;r lc l! Leonardo d.r V na

in darman precrLm zboru saLrcoTpu

oTncncsc. Carnete e sale de not le cont rl

une e d ntre cele ma t rnpurii stL d asuDra

a aeea ce avea s; devira eniblcnra penoade

rrrialccfl ste: planLtT e Lrne b 5er a

coN5TRUCT| CHE E

€ Basilica disanta [,4aria delFiore (catedraLa din Floren]a),

Ita a, F L PPO BRUNELLESCH, 1418 1436

lrr nrlr.iL ! !.u iL Lr A r) '.rirl{ r , fhqr rLl

rii (() i L .f .e\i tle u i.efr!r!;t , r!.r!! | flri orrr I L lrrrll[\(]triittr!flil.ri. o rt( piff rlr() r1.,..r!nr.te rebnTn(rf.t1 ri..li r. ftr I r l,(|\trll,. r r..lL nr r.mn.n 5 .1o1..,

iL aL . L.r n:71 lrrTe L nr toire

., Palazzo Medici, Forenta, ta a, MIcHELoZZo Dl

BARTOLOMMEO, 14!!-1459lvlcl (,. Ii I r,,tr !L..riti d. n.!r.t.tr a r.r. r. .r fr qrlrr fi tr). n,nr !... Lr lV, n n.n!5 r r !or..ptL rLr, r.l I ..nr er noLrfrr f.of.it Lr!n rccrtr prl.rt

P:lf nlLrr {r lir .Lr[]r!l.n! f nllofr.irrrIrlrlnn rLtstF.i. r i.(.. . fr.i!rr Dro.l.rf!!!r tfnii ! r.,J.tL n..ir.i.bL.Lri(, (l.on5ltu.t.!ctf! !.oLL t,ril.ri. rmL t. rLrr.ie..!e!1!,.rr. rli ip r tr , i nr.b... |.!b 1nl.n.t.rItrlt:Ll.r.i iLl.r lil l)rn r 5ffiflrl,ilulor!friiirI ti\(. r (ltslrrr|n rli..l f) r (hr lrs ! ,

ALTE CON5lRUCT

LrxJlJ I rl. Ln r t.!.n]i( l/a lll.rlLl. . l) tL rLf' L L (l r rre rl. tLO I N/O l,H BtRi ,

lllL l ll l), O.|.(lnl. rl!! rror.ft Iorcrl.rlf PPO ilRLlN !l I ll l'r 1424), ( r!. | )rrr

f().r1,(r_ FFll EnLlNl' F!(H, 42!r 14461ilrrto\t) lr) l.n rr.rLl Llilil) lltli\l LlriLl ,l:'l! l/i821

rd.- tr rd A' lr'|L'ld coriLr lllr t a mod I carea le uLu in caTe eTaLl

pr v te clad rle, de a tehniciLe de .onstruclre.r luncl onalit.rte ti a intelesLrr le s mbo c-" pe

cirre e pLrt€au avea. lfvcrltioni5mLr, in

arh tc.tLr;, a inscmnat la lel de f.llt ca 5

apar tia perspect vei in p ctura.

F LPPO BRUNELLESCHI (] JIl ],1,11,),

LORENZO GHtBERT|(r r /8 r,1r,).MI'HIIOZ7O D BAFTOLO|\/IO J

LEONARDO DAVNC (i4!2 r! r9)

lt) novnte, e,p"r menlnTp, tro\o .rrF;

\/ not rarp, m]rll]rruq

- La in.epLrtu se.o u u XV, Florenla era

V sLrficient de boqate cat s; incerce ceea

ce p;na nLr demult fusese impos b Lln simbo

al acestei indr;zrel , emblenr; a intreqRena5teri f orent ne, este cupoLa aonstruita de

Filippo BrLrnelles.h dea5upra catedra e

ora:u u . inc-"p!t; in 1296 in sti qotic,

catedrala a ajun5, in 1418, 5a p!f; probleme

mari constructori or, dator la pLrnctul! Lrrias

de loncl une (c rca 40 []elri) d rtfe n.rv.l

princ p.rl.i 5i.ele lalera e llrune esch , care

dparllnea bresleiblutier or, studiase lri

am;nLrn! nrc arhitccLura vech u Lri lmper Lr

(.a

'l€;

rii (r i. \ |ilrL (lL ri, neo..s.5n; L nrJn nr,(1.. 5n;.1.n. !.o!nsti.

Avand ca model numeroasele vestigii

romane, detaliile $ifofmele clasice nu au

disp;rut niciodatb comp et din arhitectura

italianS, inse accentul pusin Renastere pe

inv6};turile clasice a stimulat o atenl e aproape

arheologicd, fa16 de acuratele. Uman Stii

rmbilaL a(e,r interescJ q;ndr'ed reoplatolka.favorabili formelor 5i propoCiilor matematice.

Astfel, arhitecrura a devenit o d sciplin;

'1rele.ruala. pF langa d -e1s uned sd prd(Li\;

/\ LEON BATT|5TA ALBERTI ( 1404 1472).

(a,;""'JiT8,fl ffi Sl',o,1oXolo,!n';,

lt) rFna\le'e: , ld .i.5-: invdLdrurA. sludiu.r\-/ proporlre, unrlale; qanorre

neoplatonic;

I Gandirea neoplatonlc: 5istructur e

V protoclasice coexistau de ceva vreme

inainte ca Leon Battista Alberti sd le

reuneasc;, atat in studiile Si tratatele sale, cat

tl in clad rile pe care le a proiectat 5i construit.

Af rmandu t astfel afinitdlile cu lurnea veche,

Albertl ardta c; apreciaza, ma presus de

toate, v rtutea civicd, iar arhitectura era

modalitatea prin care afirma acest lu.ru.Astfel, construcl I e sale trebuiau sa fie

pre.rsF, inqrilrta si, prin ordilea ''1dter.dt'c;pre.ra dervd a din g;nd, ed neoplaionic:.apte sd expr me idei sofisticate despre

oameni, societate ti relaliile cu divinitatea.

Albprlr a [olos - ordinele a'h.te(Lori(e r ld.i, p

pe'rlru a ,ldbil ie d hii d lddd tr u-'aladefinea intrarea intr-o blseri.6, in timp ce

elementele diferitelor ordine marcau nu

numa o cladire mpoarante, c ti parlileacesteia, fiecare cu statutuls6u.

Florentin prin naStere, Albertiti-a petrecut o

mare pafte din v aF la curtea pape, iar ideile

sale s-au raspandit in numeroase oraSe din

nordul ltaliei. Frederigo Monteleltro ti-astabilit curtea la Urbino, unul dintre cele ma

importante centre umaniste ale secolu ui XV,

il l-a angajat pe Piero della Francesca pentru

a-i fi pictor de curte. Sub patronajul lui

Montefellro a apArut PalatuldLrcal, cu curtea

bine proporlionaU a lui Luciano Laurana Slcucoleclia sa de artd.

Nascutin Urbinoin 1444, Donato Bramante

a crescut intr-o atmosfer; umanista. Cledirile

lu din l\,4ilano ti Roma, acolo unde a inceputse reconstruiasc; 5an Pietro si a terminatsplpndidL lempieLto, dovedesc o i.lFzaraf nate a invelbturilor clasicismului 9i gandirii

neoplatonrce.

CoNSTRUCT CHETE

< Tempietto - Roma, ltalia, DoNATo BRAMANTE,

1502-1st0Atezat; exactin loc! in care, conform trad te, a fost(ucificatSfent! Pelru, mlca bserca are a.este

dimensiuni, precum >ipan! cLfcular, dintr-un rnotvpractlc. Totuti, constrlcJa ene confoma dea ur or

arh tect!ra e de des9n, bazate pe conceptee platonice texpr mate ai.ipr n planuleipr n domuLsemisferk

) Palatul Ru.ellai - Florenta, rtalia. LEoN BATTISTA AL8ERTI,

1446-14s7La pul n t rnp de a connruirca palatuluifam e

Medici. A bertia ntrodlso noua d mens uneinarhitect!ra acenuitipde construclie prin foos rea

elemente or apa4inand ordinelor arh lecton ice

L d\, p. d trn;ndL-.rds'F dpar-nar 'd ld _v;L;.. ,1e

Lrmaf ne derivate dLn studiulpr ncp lorcascsmului.

ALTE CONSTRUCJII

in ltalia

'.r azzo Ducale, Urbno, LUCIANO LAURANA,

1444 1482;Santa Marla NoveLa (falada) Florenla,

LEON BATTISTAALBERTI, 1456 1470, san Sebaniano

t/lantova, LEONBATTISTAALBERTI, 1459; Santa Mara, lel e Grazle - Milano, DONATo BI YANIE,492 r497;5anta Maria della Pacc Roma,

DONATO BRAMANTE, 15OO 1504

idealism; neoc as c srn; dasicism een;

@g

@lsiarcade cu lronton. Extfaordinara clad re

denoLa o abordare reiaxat; a trad I orc asicismLrlLri, at;t terare, c;t t arhitecton ce,

ti cu m neazd cu un intefror care, chiar dac;nu are nici un ornament ce tine de arh tecturi,este acoper t cu pictLrri rfaqn fice avandsub ecte legate dc epoca clas c; In modsimilar, Andrea Pallad o care este pos bil sA filu rJt.u r r|o Rom"no a e^t n- rTdo Lrd

. . lal ir. ;r .d podld in, o po o o FrrFfconsiderate anlerior aa inaofirpattbile.

ln p anu f;cut de Baldassare Peruzzi pentru

Pa azzo Massimo, din Roma, inta nira un altelement-aheie: luz a optic;. Confruntat cu oropogrd'i^,^rnguddpa a.d or .l -:o.oun pa at dublu, pentru do frali, Peruzriacurbat fatada astfel incat s; urmeze lin a str;zii.in spatc, el a pro ectat o a t; ser e de elemente

^ L/ . pt . .. , o.r. olrddtc dp oschema decorativa, naugurand un princip u. dt, d.od.; dt .t!:.rpog. I | 6po I b.,o d.

Ltn scco Siceva ma t;rz u

coNSTRUCII CHETE

-> Basilica Vicenza, talia, ANDREA PALLADO, 1546-1549Pr mi sa(rn; plb .ir a ! Pd rd o r fon incorporrrer lner. ;d r ex nef te lnlF! r ! ltcnr dc arcade pe do!; i ve e

ll! te I nrcr5 !f i! iort determrfrte de str!.l(tr"pr.rxtLrft lreftru. obl ne uf p.n.oerent, Pi id o a

rlpfap!td lert-a -alemenre a e strlul! ..!. .lnlar.rersm! ! pentr{r n.offc o Icx b 1|tcrnrPorbilF.\"r.trt rl1, dorl

AL]E CONsTRUCT

in ltaliaEibliote.n Lr!renr!n! Foreil:, IVICHELANGELO, 1524,irrlrzzo de le M.nlovi, GIULIO ROMANO, 1525 l5l!.lo(rnt.rJim n,i t\/l,rrlovi GIULIO ROMANO, I5,1,1.

Falazzo lvl.ls rro Rour BALDASARE PERUZI,l5l2 1516, B Lr ol(d ldr Mar.o Venetia IACOPO5ANsOVINO. l5l5 1551. 'alizzo rh -"n-" V.efzi,ANDREA PALLAD O, M2. P:.77o a h errat, V.cfrd,ANDREA PALLADIO, I549tsif c orgo li\4irj! ofrvef eha, ANDREA PALLADIO, 1566; R.denrofeV.ietra, ANDREA PALLADIO, 1576

Manierism

,-l La jum;tatea secoluiu XVldeven set!V imp.d. dt I e d tTrotd.d rra po br 'a.o 11;. ont | | Ll. prp, eptple P.-".t. ii . d

varialiile erau necesare pentru a face fauc-"rintelor practrce. Manier smLr e st Lrl rezu tatdird,6.t ompu^ . "rl-itp.

| || F.g"1d.dtrebu e s; adaptczc regu le clasicismu ui, inlorm; tideta iu, din motivc pragr.at ce iipentru anumite efecte vizuaLe. AstI€1, el a

reorientat arhitectura cast;, intelectua ;,dLt. a a d tmd1i.n.l Li.at ". p", - elens.eni.: raspuns emol ona .

/1 M CHELANGFIO ,r or.BAIDAS<AP|l-l pt\-u 18 | | ! Mr.Hrrr <ANVr.rfL'

'r 8r ,..o AcoPosANsovlNo(r/R.6IULIO ROMANO (]499 1546), ANDREA PALLADIO

{r508 t5E0)

^ ofnament, libertinal; uz e; detalju

t , tnovalotr o1d Mt. ho .1q . o d Ll, ,/^t I d. htt. L

^ bazilc i 5an P etro d n Roma. in 1547

V (v. i ustratia de la paq.42), clar tateav ziuni avute in fial de Bramante se p eTduse

datorit; numeroaselor relLrari a e ucr;rior cle

'6;'r1.;[.ei..i ir 1" dJ d l" bLr '"r.rlM/chclang€lo a adiuqrt o a doua p ate a 45de grade fal; de planLr ui Branrante, cTe;nd o

compozilie dinar. ca ce i-a pcrfir 5s;incorporeze elemente e dezorganizate 5 sa

constru asca contralorl sulc ent de maripenLrLr a face fatd urra:ei greuut a tamburulu

,r dom..lL. r t"mb'r' lrd'u pn "'" 16

domul), e a atezat terestre dreptungh ulare cu

latura ung; la or zontala, punand deasupra loro ,,scoica" de zid;rie s un antablament un

exernp u al practici raanieriste de imb nare a

dou; elemente compoz liona e.

Manierismul a lost perceput in nufaeroasefelur. Giu io Ror.ano, discipo a lui Rafael, a

lucrat, incepand cu anLr 1520, pentru familiaGonTaqa din Mantova. Romano a nlrodus'" r""b" r do a anounele - a:,.i:mulu r|capodopera sa, Pa azzo de Te r tmur. . "1lp,pil" 'ir',rl r-L1 rl m" r-.lrr

Manierism

@

obnro.; rc.o.o,.rs.5m romnn,

c.rcsm eLe., de. rnr;

)':,r'l

I

Pietism

JACOPO VIGNOLA (1507 1571)tlUANBAUTISTA DETOLEDO (rrorl I557), CLAUDIO DE

ARCINIEGA(]527 ]59]), IUAN DE HERRERA

( . .1 )CIA.OMODFILAoOPTA( 1- .DOMENICOFONTANA(l541 1607); FRANCISCO

EAUT|5TA(1594 1679)

n contkrreform;l<-/ doctrin;

I Reaflrmarea doctr n," catollce a

- ium;tatea secolu ui XV a qenerat o

cerere crescande peftru biserici5la sch mbat

natura des gnului lor. No ordine rnonastice,

ol Pietism

CON5TRUCTI CHEIE

<- El Escorial Madrld, Spanla, jUAN BAUTISTA DE

TOLEDOtiIUAN DE HERRARA, 1559 1584

A.cn tunrplex -"norm. nc !z:ifd uf prLt, o nrananrre,

!n.ol,"qiu r o b s-{cr. asez.liftr o zon; pltle,nr!f1oa5i 5r.on5tr! I d ntr Ln grafitln crrc.rd l.J,rrte

!lrer si t-a s.u pteze ornarr.nl., r(ln aLrtentatea ..re,if.on.ett..h n( tr ! siu !l:piln, F p al en, era

V llGesu Roma, talia, jACOPO VIGNOLA ti GIACOMO

DELLAPORTA, 1568 1584

"lr;r'itdr{ ri dc,r rcil rm. do.trifr ornn ro ..to .; ! dc a o

fplfl'dutD nejornD protestinti t. c ft .rrc irc.c! lrt nv.rl v1.1. pentrL ndnptnre, pr rc p or

Rcrrltcr d dcs!n! b.er. or A.enn; if.cr.rrc ilf!f Iran' i.e.r doui nave aterne rtr o.onrpor 1 c

Lrn .; . lo5t .opnrta !1€rordcrltr(o i!Lr!c1{r.

ALTE CONSTRUCT

( it-adr a diI c !'hd dc 1,,]t{.o,CLAUDIO DE ARC N]EGO, ]'85

in ltalia

Fnlntul .terrno ftotrr, DOMEN CO FONTANA, l!81';lan L.como degh ltulrib tioma, FRANC SCO DA

VOLTERM, l!90. lrnt Ariclrci d! aV,r e Ronb.

GIACOMO DELLA PORTA. ]59]

@I

rl Ld iumatdlcd SeLo Lrlui \V, Biscrica

\-t Pomdco, o oli d.,o1lJ1ldr lr'a'ldub a provocare a pierderii autor til in

nordul Europe, in urma Relorme, 5 a

dot r'^ d^ " , o.po.d olot ra pdt o.portugheze in sfera sa de nfluenli, .r instrtrl to serie de m;sur cunoscute dreptContrareform;. Pietism! descrie influentd

lor d5upra arfliteclut ma a es asL-rpta

arhitecturl bisericilor.

precum iezu lii, fondate pentru a dLrce

rnunc:i de misiorianat tl a sus!inc

Contrarelorma, aveaLr n-"vo e de no biserici,

in t rnp ce Conciliul de la Trento a ,,cod licat"doctr na 5i .r re terat vech ul rol al artei aa

,,biblie a celor lqnorari! ".Pictura fi scLr plLrra trebu au s; ilustreze

povcst b ll (e inallatoare, arh tectura s;furn zeze spall e necesare penlru deservirea

no of tipare devoliona e, a!tlel alungandLr-se

d n nou a b scr ca medieval; cu plan

lorg' Ld rr .idoL" d1 aplL i , r.:Jr i.' ,

acest tip de b ser ca tusese respins 5uf)

rnfLuenla curentu ui neoplatonic, e permiteappdr,. Lr,rarrl .m.^bi l. rlL i

cred nc oti, iar lunqimea navei centrale

oferea spaliu din plin pentru nite e l.rtera e ce

ad;posteau statui ale sfinlLLor Din nef€r crre,

n cirr:car,, bcrtinalul" afhitecton c al

rnanier smu ui nu a putut ofer o solul e

pentru adaptarea faladelor clas ce la

bisericile qot ce t , de oc surprlnz;tor,

'Lr tat," e incerc;rilor in tlale cumeste,,,,tr, blser ca iezuitilor d n Roma aLr lostlulde neindemanat ce.

l)an a, cu t-or torii rnusulmane feaent1,x.rte s cu un nunrar seanniticativ de

'r' , d s |rrtlL din plin torla politrc; a

flr.ifcformei. in arh tect!f;, acest LIcru

rr!cmnat, de exemplu, inserarea unci

L(,(lrale in magnifcd rnosahee d n

]|(]oba lLrcru pe car-^ pan; tiimparatur o a V- ea (reqe e Caro | .rl Spanie ),

raTe a comand.rt ,,lucrarea", l-a fegretat,

r.i la urm; in alte ocuri din Span a,

L ( orat unilc boqate transTn teau mesale

rr.it ve ii acopereau stanq;ciile

', umetr ce des ex st; excep-lii precum

:5coria , p.rlatu auster ti s n stru al lup .rl ea, al .;rLrl p an trebula se fieicflfarienLii aducere aminte a martlriulu

l,_rntu[]i La urenl u.

d.: rnr; r maf 5m. empirLm tr! crf,

Clasicism regional

fl Aparit a t paruluiin Renastere at!\/ I -mr o' .o ro rl d\p.- po.rl rlrlo'-dde a calator mai fepede :i mai ef cient,

in(urajand scrisul ti faciltand . rculalla

trat.rtelor unul d ntre cele ma importanteI no Lc 5.rr\ dc rt"r onrl :co"sL ono : r o in

anii tarz i aiv e1ii, Ser o a ucrat t in Franla,

iar deile sa e au ajuns in Ang a pe la stars tulseco uluiXV. Pretut ndeni de le nov.rtoareau interaclionat cu cele loca e gene16nd

numeroa5e vaT al

/-\ rtBAs-rANo StaLro , DoML\/o

!t DACOETONA rt4rr r5 n PH L BEET DE

L OR[/]E (15 !o lsrn) RoBEBT5MYTH5ON

1..a l!J6 lrl4);IOHN SMYTHSON (mort lai(l);IOHN THORPE (] 5I,5 655) SIMON DE LAVALLEE

(l r!0 642);IACOB VAN CAMPEN (l'i(lli la!7);FRANCOTS N,tANSART (r 5.18 r ar;a)

Q adantare; invenlie; trat.rte t p;rite

/l Prin cuvintu tipirit, c t tof din Franra

- siAnqlia au putut aprec a ide e

Renaiter i cLr ani buniina nte aa virtlrliearh tecturii acestei perioade ea f e

recunoscute ti constructorii loca I sa o adopteArhitealura c asic; 5r-a f;cut s nrtit; prezenla

r.a ifta in deta iile adaugdlc cl;dir lor a c;rorlorma era martrad liona;; de exernplu,

castelele de pe va ea Loire sau numeroa5ele

c adiri a e universit;tior din Oxfofd sau

Cambr dge. Ulterior, Sebastiano Sedio a

incercat sa fac; o demonstralie practica a

teorii or din trat.rt-" e s.rle ma multe vollme,publ c.rt," in Fftrn1.r in .rn i I 540 1550 inpldriurlle pcftru casle u Ancy- e-Franc. Prin

!a.l , u 'dop.'t.prd i orou"otdir eio nou; d scip na pentfu c adifile de locuit,.l " la " i lari Ldrc dL u-rd[ ld Lon r]Lt d

." clu rror. r hrmb"t Ldtc.d LlLmcnlc f-tdde planu arh tectulL-ri, pestrand panta

Clasicism regional

coNsrRUCT|l CHEIE

a K rby Hall Noarhamptonsh re, Anglia, atabuita u

THOMAs THORPE, 1570 1572

K rby.!t. !rr d flre d.i.lLn....nftr le de noun e f, ifL trrp! rlon i.a req .e l- tnb-"Lr , . rd r ce rint.t !n ,

.. J ... t, d.,'!rd! or prli\lr (.1(r. f!ee)!t 7.1 prnridrtrd.Vl lhcl.mqflo ,r aip to L dnBona aniirr,p r5tr

art rt.{llrl if slrlul.n nl. nrent-p medreln . p rf! ! .

e chateau de chambord-valea toirei, Franla.

DOMENTCO DA CORTONA, 1 519 1547

tner.lLr. nr. sm! r pJrc.ii rbr cf c\tc d r t,rf Lr .e r

nD nrr-a.nnel n.d.va dc p.\'r r! Lo rc P,lastrtr de

tie fi1.r.l., Inolnltn .! det.r c r.rr!..nlilr er f1trr

..nrf.11e d re.ti.! 1!r r! ele.l pc ki rturll llctJ.l!(.f.rr if;irftr, o r..rn dr b i n !p r..r i'nl;.l !en1. L Leofrdo da V fc, Lirf '! L ; in itrot ere

ALTE CONSTRUCTII

Af.y e Frin. B!r9!rd. FrrLd,SEBASTANo5ERLo,..a 54L, Lh:1e.! d' fel v. t. Lo rcr, friril,r,PHILIBERTDE L ORME, l!48. '.raL! Foftatrret)l+n,

lene et Mntrrc. FufLr GILLES LE BREIoN, I568I dlv.k Hi D.rbp rn., A ](l r, ROBERT

SMYTHSON, l!!l) r!97;Vldr t/huD liq3,o.n.l..IACOB VAN CAL4PEN, lrrlr l6l5ir;r5aNoh orl5ar

I asa (ili er or) !1o.1 D tri, 5!cl d, 5IMON i IEAN

DE LAVALLEE; I64I I674

- n. r.rim;.nrpr rrr.rr.l .inr

dcr lnr, urrdr !r l

, LrpL; a acopertllu siturnur edeaol!i |ce caste le Lor {ra nluzes Li. in Lrcrar e

', .rrh 1e.1 precurn Ph libcrt de 'orme,,,lc aLamcnte au evo uat, treptat, intr-unr ocTent

1a nou ap;fut; a avLrt conlr bul sim are

rhitectura erglez; vez c ed rile

rbetane Lonqleat, Hardwick Hall:[1h ey, unde co:0r e de lurn au ll]atr na lraqmentelor de co oanii, ar

rnpetel-" au devcnit anlalllarnente. N c un

lrlect de taLia u Ser o nu a uaratinrJ a, iar rcsponsab tatea pentfu aceste

rIfi revine !nol arh Lect sLcofslrLrctoTi

, r , precLrm Robert Smythson 5 lohnrorpe. nsa sub detaliu de I p clas c,

'JLrros si adesea ap cat c! invent vitate,,.rscund planuf care sunt cornblnaLi

Lral.tte de s metr e rcnascef[ 5t; ti('|l]ef te med cva e cum arli holur e,

.1,:rdfccS qaler re de d mensiun

rpre5 onante. a .r5 aismul renasccr'tl5t a

rrL .rt in p nA forl.i in Arig .r dc-ab a a

r.eputul sccolLrlu urm;tor, iar attrfci a

,r.rLLrrat totulin calea s.r Adoptarea slilL Ll

,rs c de cetre a te l;r nord-€uTopene a

LLrmat un trpar aseman;tof.

fl enn baroc. ruptura de umanrsmulii\-/ tdedli\mul Rpnd\rpfit a [o\l ( omplatd.

Formele baroce erau mai bogate 5i mai

variate, punend accentul pe iluzie iispectacol mai rnult decat pe intruchipareaidealuri or in forme platonice, din dorinla de

a conso ida doctrlna religioas6. Cu toateacestea, abilitatea cu care stl ul baroc a

exprlmat ii a transmis ideile nonarhitecturale-a fA.Jl sa inl.a in .onta.l .J o'oa4e larga

game de concepte, de la descoperirl

matematice pen: la absolutismul politic.

GIANLORENZO BERNINI ( 1 598- I680)l

L.Par'nrrr arh re.rJrr bdroce au'o5L

- doiextraordinari arhile.ti din Roma

Cirnfo'".^ g"l.; rif'""."r." g"' .ri;iAmandoi au creat forrne fluide Si complexe,

incorporand in tradilia clasicist; realiUlilepolitice, rellgioase 5i topografice pe care

formele pure, ,,ideale" ale Renatterii nu le

putuseri asimila.

Adept al pictorilor barocului, precum

Caravaggio, 5i cu pregatire de sculptor,

Bernini a folosrt gesturile si poziliile pentru a

exprima emoliile umane. Adesea a combinatsculptura 5i pictura pentru a persona iza tiada un caracter naratlv efectelor arhitecturale

folosite. De exemplu, in 5an Andrea al

Quirinale, din Roma, a descris astfelmome'llu in , drc \uflelul sf;nlulLtAndrelperase$te trupulcrucificat al acestuia 5 se

inalIe, insollt de putti(bdiele ), cbtre lumina

divin: (o anternb din vArfuldomului). Ch ar

L , (tonadele din piata 5an Pietro seam6nb

r riste brale cuprinz6nd omenirea,r' 1q;nd-o d adiposluldrpplFi, redir .r/uin!a supreme a Contrareformei-,ursele lui Bofromini au fost ma abstracte.,,r efectul lor este la fel de conving6tor-

r1)l tand de cunottinlele pe care le avea inLrrreniu l zld6riei si al prelucrbrii pietrei tr,l.rugand o temeinlca inlelegere a

l,!)metriei, Borrominia creat forme de o,rf plexitate extraordinar;. Capodopera sa,

n Carlo alle Quattro Fontane, atinge oI nunatd unitate a triunghiurilor ii cercurilor,

'r,r, nand r mbolur d eTrermr cu unrtalFa'lr1)lputernicia biseric i lLri Dumnezeu.

lldrocul a cestigat teren, extinzandu se in, utd umea catolice ba chiar a produs

, l(,cte slin alara acesteia, cum este cazul, rrrpirlsmuluianglican. inse pe masure ce

Llirnla fale de Roma cregtea, balanla, |'mentelor dom nante se sch mba lnl, rvoarea aspectelor decorative, in loc deir rventivitatea structuraLe ti spaliale. A existat

''leplie ir lo'ino. Jndp GLdriro Cud iriI ma. ldr,/iL. lilippo luvdrd dL LredI lucrdli'au rivalizat cu ale lui Borromini, prin

r,rlionalismul lor. Cunottinlele lui Guarini,, h!llns matematician ti filozof, stau la baza

Lr.r;rilor sale arhitectonice. Ela aretat ce o, tindire avansata poate spori potenlialul de

,,xpresie al arhitecturii dincolo de canoane e

,lilistice convenlionaLe.

LONGHENA (1 598 1682); CARLO RAINALDI

(1611 1691), GUARINO GUAR|N| (1624- 1683);

FtLtPPO JUVARRA ( 1 678-1 736)

fRANCESCOBORROMINI(1599 1667): PIETRO

DA CORTONA (1 596 I669); BALDASSARE

complexitate; miscafe; emojie; iluzie;

suspans

( oNSTRUCT -CHEtE

',ant'Andrea al Quidnale- Roma, ltalia,(J ANLORENZO BERNINI, 1658-1670rierca pe care a constrLr t o Bern n pentru novc Lezu t

Pe." et - bdro o P- P" ;I Lre arh tectLrri, pi.turS tisc! ptur; pentru a crea un

,,fectvzua covariilor O pcturain spateleataru u

'l$crie rnartiri! 5fantuluiandrei Sufetuls;u se rdca la

L lJuriprin fronlonulspart de deasupra, insolit de

irr(area ascendenti a personale or angeli.e, catre dorn.

San Carlo alle Quattro Fontane - Roma,ltalia,

FRANCESCO BORRON4tNt, 1633'1 667

Borrominia obl n ut complexitatea spec f ca stilu urbaro.pr n suprapunerea cornpozl or arhite.turale. ma

degrabi decat pr n reuniea diferlteor mediidea/p 1redr.t.o " o. dqNddl onbrd".unultrungh, aunuicerciia unu oval, fiec.re cu rezonanle

simbolice, t !n fcarea lorsub !n dom eliptlc.

ALIE CONSTRUCTII

In ltalia

Sant'lvo de a 5apenza Roma, FMNCESCO

BORROI\4|N|, 1642 1660; Pidzza San Pietro Roma,

GIANLORENZO BERNINI, l656tsanta Maria della Pace

falada de ven ri p ata Roma, PIEIRO DA coRToNA,1656 1657;Santa Maria de rvlracoli/Sanla Mara in

Montesanto- Pazza de Popolo, Roma, CARLo

RAINALDI, 1622t Palazzo RezzonLco Veneta,

BALDASSARE LONGHINA, t661.Prtt/o'" 9 dalo _o. GUARINO GUARINI, o?q. -Fl p .Lpp 9dTor no, FILIPPOIUVARM, I715 1727

@I

ro.o.otsublim, got c scolastic,

idealism; neoclatl.srn;

ft Termen ul de ,, absolutism " descr e

\-7 leqd "lLe e dr hi.e! lurd e dle pLrlernrc lorconducetori ai Europei, care au creat stateleabsolutiste ale secolelor XVll tiXVIL Sursa lorde inspiralie politice era diplomatia din timpulRenatteri, astfel c; istoricul Jacob Burckhardtfolosea, in secolul XlX, termenul ,,statul ca

oper; de and" - ceea ceinsemna ce fiecareaspect al guvern6rii era subiectLrl unei analize

rationale Sisublinia aprop erea dintre arG,drhire.lJra' po rl .4. Arhr.eLtJrd db5o ulijraaliseaza, do a"pmpn"a. plrop le Rend)Lerii.

/1 lOU|SI|VAU116ll lb 0\:CLAUDE PERMUI I

l^, ( 6 r t688). ToHANNF|SCHERVO\TRLAC.

- (1656 1723)j JACQUES ANGE GABRIEL

(1698-1782); BARTOLOMEO RASTRELLI(1700 1771);LlJlGt VANV|TELU (1700 1 771)

a\ putere; monarhre; control centralizat;

K/ drept divin; autoritate

A in absolutism. fie cd era vorba de

V arhltectur; sau arta quverndr , totulse invartea t^n jurul monarhulul la putere.

RenaSlerea af;tase potenlialul c adirl orcentralizate, iar man erismul ti baroculntroduseser; un grad de libertate care

ajutase Ja consolidarea ideilor programatice.

Totuli, absolutismul Si-a adjudecat ideea

cl;dirilor cu ,,centru de gfeutate",aonsolldandu- e simetr a cu elementeradia e, adeugend o scenografie baroca si

prezentand totul a scare mare. Cel maiimportant (singurul, de altfel) monumenteste Versailles; de aici, Ludov c alXlV-leaputea s; creadA c; este Regele Soare, cu

copac 5i fentanile pArand ca se inclin; infala voinle sale, cu tot ateta umil nF 5i

respect ca ti servltor i lui. Ch ar gi drumuriledinspre Paris converg spre curtea din falapdld.LrlLr. (d'irJr raprlala \r'nlrpdqd ldrd

s-ar inclina la picioarele regelui.Palatu de la Versailies datoreazd mult

castelului VaLrx-le-Vicomte. Chiar dac; mult

rnai mic, 5i acesta pare c; ,,radiaz;" dintr un

anurnlt loc al unur parc bine gandil. Planurilegrandioase ale creatof ului seu, Nicolas

Fouquet, au trezit suspiciunea lur LudovicalXlv-lea si Fouquet a fost condamnat la

in(hisodre pevidtd, {a o(onlirrrarea pute||labsolute a regelui.

Monarhii absolut 5i arhiteclli lor au inlelescd o construclie vast; poate fi ti maiimpresionantS, dace se face uz de anumitetrucuri de compozilie 5i perspectivd. Ata se

ld(e (d,llrFgLlo.at r a lsruhe, ir Ger-aria,,,rad aza" dinspre palatul dLrca inspreexterior, aproape pena la limlta statu ui.

J;rlle mai mari nu puteau fi reduse la un

srngur ora5, insa prin planuri e sale pentru

Karlsklrche, iohann Fischer von Erlach

5uqera c; V ena era succesoarea RomeitiaConstantinopolelui, iar Petru cel Mare afondat un intreg orat, 5ankt Petersburg,

rilr-oincercarede a,,atrage" Rusiain lumear odernd sub incontestab la lui putere -r,rrlizare conso idata de formidabila sa

' .ac^:ra F.:tarin:.o: [/rra

oNSTRUCJ -CHEtE

' v, .r,ailles - Paris, Franta, Louts LE VAU ti CHARLES LE

||luN, 1661-1678| .i. "l \ e". . F"S"l" o"re . rermdi p-te - L

frrh alELrrope, a extinsln douA etape(a tasea t a

4 "'d" "d;"e ".olului Vll)-_Ld.r€l F"tvnrlir d dF vd d o" p I ror. L, \o ., ludov,. " \l lad,

rr a care a tostconstr! t pabtulde aVe6aillesahs p;na a limite neb;nuite ngen ozitatea

'' or"d ".rf- p.; d 'r . r""r; o 'drdo; -- r" ;'q d. dF "

plpr 4d din"n iuni ' I bo 5 rd d,"rdritr rnftorului reqelui in miloc, cLr parculradilnd d nspre

l',rlatul de iama-sanh Petersborg, Rusia,

TARTOLOMEO RA5TiiLU. 1 75lL-1 762Lr,.gul5ankt Pete6burq ene !n monument ded cat!rtituliei" Jarsm! u ceama lunq;rnonarhe

absoluta d n Europa , ar Palatulde arn; eneinsasi

,,inima",:cen! impresionantmecansm. connruitp€nlru Iar na Elisabeta lal cirul rala, Petru ce Mare, era

onddlorulo "s, , \. pdld ul" l. I c.p. bogd d.. o'at

are nteroare magnifice, qanditesa lase o pltern ca

impresie asupra celor care evziieazd

ALTE CONSTRUCTII

Palatul Luvru, lronlonul de est Paris, Franla,

CLAUDE PERflAULT, 1 667t Karlskirche Viena, Austr a,

IOHANN FISCHERVON ERLACH, l. lo:,dr lo" \"losankt Petersb!rq, Rusia, gARTOTOMEO RASTRELLI,

1749 1756; Pa at! reqal Caserta,llalia,

LUIGIVAN\1T[LU, c .Pld.edeld!o, od" Pd,i

FTANIA, ]ACQUES.ANGE GABRIEL, 1 755

@I ralionalismj funclon. srnl

Absolutism Absolutism

;r;:I

i

*R

!:s

, ,ii.rj

i;

t.l

a

-;l ;' ;t, ,ox r;ii ;iii r,i;]-{_:_lI

1,1

Empirism anglican

(t Yo'''rn",nu"n, ua s boqata n

I la r.rmur 4.. -(l d

ap;rut in Anq a .r slarsitul secolu u XVll

Adaptand mb.ij!l . asicismtr ui l.t s.opurprec se po t ce 5 praaticc, cmpirismu .rnqli..tnprez nta asem.in.tr cLl fiarocu . TotuSi,

empir s|lrul anq icirn nu a .rdopt.]t .loatrina

romano calo c;, poflru a se trinstormatreptat in abso Lrt 5m, ci s-a flrrrral in lLrrurecon5.r.ratei I seTic enq eze, atLrna aafdnoua o garhio ariltocratic; deve|e.t fortaorl ".lo t"t ".t I p r. rrl f

r;strrnau aonv fger bine inr;d;c fdto

A JOHNWEBBI i [' I FOGERPRA]T

? , .:n q. CHRISToPHEFWREN

Llal, 17,ll, NICHOLA5 HAWKsMOOR( 64, r7r6) IoHNVANERUGH{rrrrr4 r/2rr).lAMESGIBBS (taj!t I75,1)

lt) I u usl l|te nr, , .p| FTnrp.r nr t n;

\-/ e pc rrrrrrl LJ Lu, LJPo npll|ppraqmal5rIr

/l . ,,|,ro mo rrq. rr|| ^

V 1660,4 maLul nteJectua sistrlatu|.lp.tronaju ! se schimbascrl rad c;: in urm.rntrodLrc-"rii de .atre Iniqo Jone5, cu o

lum:talc de se.o in urmi, a .la5. srn! ui

Ip c perioadc Rcna:Leril Acest lLicnr este

ustrat de car era u 5ir Christopher Wren, un

om d-" stiint.r ale .aru cunoit nlc si poritieloc al; i a|r p-"rtn s s; abordeze che5t urrca

aonstrLririi noiiord I socia e

Prime e cladir ale ui Wren PembfokeCollege aarnbr dqe, !nde unchiLr s;Lr,

cpilcopu de [ly, a dofit s.i se rid ce o fouacapel; ti a p el L ca acest u.ru s; f e inf;ptuit,tiTeatrul 5he don an dif Oxlord, Lrnde Wreneri profesor de astronom e au foll relu tdtuleqetLrrilor sa e reg.rlist-", ea eziast ce tiacadem ce La aonstr!ctin teatr!lu , Wren sl a

folos t cuno5t ntele de matcmat aa pentfu a

d.r anverq!re spaliu uifara a rccLrrllc ia bolteqot cc sau a coloan-o intermed are fat cra sa

a cuno5aul o ctc5lcTc |lrportar]1a dup; maTe e

incendi! .l n Londra, d n 1666, if5d nici

arfbit osu s.:i! p.rn .tl oralulu 5 n c p anur e

pcntru adledr;r a St P.t| nu au lost rea tzate

vteodal;. Totu5i, nurnero;rsel-o b selai a e

ailror plan!n po.trt; 5eTnnatuTi id arirLa

exlr:rord nafti nvent v tate de catc a ddldovad; pcntru a face f.rli ne.esit;1 or mpuse

de pract c c lilurqice af9 i.ane, in local

ade5ea foarte mta 5i dvafLl Iornre incomoale.

limp de npro.rpe . n.izec de ant ifaepanocu I669, cd suprirveqh."tor qener.r .tl

antreprilelor aonr.rnLl.rlc d-" r,"q-", Wfen a .rvu1

o nrare rnlluent:i prirr ucrar h sah, rlar 5 pr n.p. ol"r'o "t In. -l ,t Il..l

llrllf tvrlyn as!pr; pr.r({.tk]l arltile( torr cr,pe rna5Ltr; cc dac!lea imcepe.rI sa aapete

c.rractef stici intelectualc Pf nlrr co.rboratorls; erau: N cholas Hawksmoof, ridar da

Ine!-.ri-o, .afe a pr5 in practica ide e Lr Wrcn,

Si 5 r lohf Vdfbrugh, dramatrrgul un om

salipitor, lo5t pr zonier a Bast lia, .are a

conaeput.5 pl.tn!I e ce or Tna spcclaau oa5e

resed nte de t.rri dln Anq ia Blenhetm Pa aco

5i aasl c llowdrd Ab:rt,"r -" de la c.ts aisrn, pe

r'rL "tu rd.'n.''., , r ,. ,i"

"d"1, ior p"todr ,lL .

au revo utionat stL urile Anql e de la inaeputulsecolLrlLrrXV

)N5TRUCJI CHE E

rir! sheldonian Oxford, AnqLa,..HR

STOPH ER WREN, 1 664 ]669i ! r 1o ort rLi Lr1 | (lc nnLffril ( i r,

Lr)1r1.f).(irlfnif)r.)lfrn rOr]lrrl,p. rliLl

llr ,i itrirlr x, ili r ( i!(rlri. LfL n rtn;Jnlr.i r d rr i{lr! L r !r1j l;rl I n rr.inrl r. {,1r,.

., tnqr I ilv t) rL . irl,i; !].l r;1i\( lr (n (,.fro(nrIl v rl.L!/.( rll, ltlr l.r. a)Lrl(trrl

f!r qr.tr I riLr r rr r,i (,rr il.l'ri{l;rts,'i.Lrr(ller Jrfrr i!,rtc|rlLr fu(.r.i

.nheim Paace Woodnock, Oxon, Anqlia,

N]N VANERUGH, ]705 ]720f! fitrf f{rl riii rll, l,rlr n i An.l r !.n t.l

rril r i!f. !qlrir f i;r,itJrrlt:rTr..rlrn'.]on..I L V;fbnrqh, rr.v{r n.l . nlr o h.!.i.r ! lnrntn|r .nr; rl., jr.t.r .liLr L .rar .tr saLe.lttrtn.n e

:rr rlfr+Jrec A;|e.1. e tra.l.e nu jotl reTolatel.lrlro|d ]iv/[!nr..,

Empirism anglican

ALTE CONSTRUCTI

sl ',t.,r)lsr \,1'.r ,nriI lor](hi. S R CHRISTOPHER

WREN, l(,/;, ()8/,li e.a!.hNililao.'t. Loflh,5 R CHRISTOPHERWREN s IOHN WEBB, l6!r I /l !,',1 Mnry u/oo r.n r Lofdf,'. N CHOLAs HAWKsMOOR,

1/11 1l)l | \ rl. ir. r l,l]1r l!(5 Lr r||!r,N CHOLAS HAWKSMOOR, I /2i I /2!r, !t Vlrrt I rr I rr rli . rlir.IAMES GIBB, l/22 I /26

i

II,aJ3,

og

Rococo

iAE-

t-,

5liLLr foaoo a inp n5 .r | [r te

nclt;nttte LioqnT n ofn;rrferrlo or 5i n

. p, I .1. ., | j .

, ^ .rl I ,1

[]mcn Tonrarrri a.rLolr.l i rdeo\ebra(r 5finltll|lrpcr Lr Rar r].rn ! c! 5rtdtt (iermnrr e

.t f f l le( Lu T.t a)aoao n( ( -.n l tl-.nln .llprl lc c

t15ter o.tse, ntr 1 va. nlc r rcLlifLci, ,rr ,tp;rt tIImerc;r!-. l)iseria , rildrr.lrt fi 5 paJate pentnlpr f( p tlt.tor (l n aennnn .r . pentftl nlLl

condua;1or

]AKOB PRANDTAT]ER 1 ]I]I]t] ] /)'), GERMAIN

BOFFRAND rlrir,T Ir!ll BAITIIASAR

NEUMANN ilrrN/ l7t i, MATFAaS

POPPELMANN 1I"2 I/' ]I ), LUKA5 VON HIIDEBRANDI

'^I A\\ DI N 'NFOIIP

toHANN \.4!CHAEL Ft5CHER ir i,i):) rr'r,ar. GlllSEPfE

GALLIDA 8 B ENA (] F']IJ ],i57)

carmp a,t LnTe, Lrmin.i, i L 7 e, n!lrt,r1 e

deaotnl it lle

!tilLrl ftxo(o (o fbif.r lr rrrip ilc

.rrh ltaLorl ae.lb!L|1:r( 1e, b.r/.r1-o f)e

l,,rJ"ol,..lu!lt aleant)aleneronse Or oTfnrrr rlc

lliatrr.r e ln tlrn!.rr NcLrrianf, n {.iTul

bi!erl(,1dc ;rVicrrclr|lfrc qcr, Bavnr n, este

!lJlolcril,l !a,t onalc 1)aoaar, 5l n nacllL I

a.tTleT.r a.t lrq Ier rr l1;rr, p;f.r c.lfdprirlt] ep !(op dc WLrfrbL r(1, .rnqalato[]sntl, lJ Lr rniS dVcriar a Par 5 !;5tLLd e7p

.rrll lr( LLrra in I mp ae fanlor t.rtearntlamparrin or!i aln 5Lralul Germnfic nu

lrte e: not uf l{: d! ljirr; .r c domcnirr[t

' l"l t tl

cladirLlc LL orn.imetle, Neult.tnlt n ndus o

r cqcrc d pr fa p a)f;rfriltaton air La

iratnhe Lnqclt, c .r aorpts In l) atFrn a e aolist r.tT ale tarflne r.1e 5e

I ir ,lonfn ! rLrfrif.r, ir rorrlii rnL a r|Inmf rl.,,c, ndnr q,r nqo,rrr nTe eaTr n ,i

ai.! LI e tot oll.l.-.|L |r |( p.rl nl nr I let I |rr .Ilefrt n

I ro(rJ(o, ifl o Frr ar.lLL if rnfc,l a !|ltL st ltl] ! |c ! 5Lt i|t t;tl

rlLr ,r. ! prlLrf.rca.l crp jift.1|lI r; a;lo a.i Tolu5, l,!Lcrc.i dc;

)nrI u(l tL lotol nr tl.ll|it ifrltltlrlLr L L firljrr L] lo fnll Lh I pf fl lLir

r!a|lr]nL lr.lr.i .t l rrt.iLtl f'r ta rr Iar .r !;r\arrio,y',LraJLral (a ['L fanra,,rn ra nl |.r i]lr ,'v,, rla, (li r )re.,ilfLfL CllI lloll I fltlOli!. ll| a:l | |

,,r r:;i, irrJ;r dcror.rl I r I Jr rl.rl.il Li'r.rIe, rr e e rel]LL. or t,tIt,ltT.re

lr ifL ae, .rll on re alPnrrai ar tlne,i,jl ( n, Ia L) n, r(l lIa rl rla 1,,,,i ,.r :,rl ('

1'!:lr I lrllLL t tia'.:l (r( ,ilao (l

i ,tL rl,:rnal ;aanollnf , n a,a la tte a

rt.,T |(fre,n.rarf ll iolL (rnL lc ritlen) fr,i ., ( r r !1ir ,, Trr i rer (l ri,,, r(irotor)lit/ tl.i Lt I Lo taclii i| I iti IL l.l Lt

r rt il5lil.lza rlllL:l l { ( rl il .1 qeller ,l .r rL.

re ! n alezlo lnT nrhilea tr rr ale ir

or ,r! ( LsrTi, pr r f;rloir,r ,, rir l!1fr( lrlr,r,r; I rror]lrr srl

lNltHUcltcHUteEehnheiliqen 8avrri.. Cermanir.

IITHASAF NEL]MANN, 174] ]772I rlfr,rr L , r) r r. rLrl , l

'L,,1f. !L, (l(lir., rlf r. L .,

I LrL. Lr.irnl,rLr L .Lrn,:r r::.fi nrr Ll

1., lrir r\rl,r,lf, L I.,,r,! rlL .i!.rt,,..r'

Rococo,J, Pa atllZ\r nqer Dresda, Gerrnan a,

I/ATHAUS POPPELN1ANN, 171 1 ]722i, t!.:!, lnrlr rrtrt. I rr.rit I r,!rrrlriri l. ,ir,.(,ilitr lrJrLrL (,r.rl.!L',,r,: !lo(Lir.r,(! r.lrrLrL,L!r i,,r.,tr r. r.,,ri!.r r.L(o r'f il.,:r.trf(t)r'...:r r 1,lro L.,',r,lr11Lf

'.n . ,l!!.1r r-ri.rtrrlrrl.r rritf,rir,f,rrrLr r rr1,Llr fL(r, rr .r.r rr.rLL: rr l

,.1,.1,,, rrf,'rr,. Lr i, rir r r , .rtri , ,. rrLrf:Lr ,,

'L ri,i r,( r : ,1,, r, . I rLl

ALTE CON5TR!CT

r.i,, , r' ,, r f,lr.l , IAKOB PRANT-JIAUER, /L I I. .I' ]1 1' \'. ,], LUKA5 VON HILDEERANDT,

, 'l ll

,'(,' ,.li L f .GERMANBOUFFRAND,

,,1_L ,,irr,.,'1, IOHANN D ENITINHOFER,,l I ll,,r,,.ir:Lr, l

IOHANN |r']{:HAELF5tHER, ,'t. t,'t,t t\::,rrDD a fdoft N^

rl .'r "l.r l r, rrlr rli

^f

t';!i

4' ,1.i}'it,

Palladism

fl^t"rrdl ^ drodD d ',dl\., trarq d0tr0. ! o'to. d'r a

lntelfil pc Vlncenzo 5camoTz , as stantul

cLrnoscLrtu Lriarhit-"ct man cri!1, in cel;tor ile

in lta ia a in.-opulLrl seco L u XV . Un 5e.o

rn.rLUrz u, ordLrl Bur nqton 5i alt .:]livaarhitca! au adaptat prln.lp lle arlr tecton ae

ac U Pallad o l.r .o|l d Lr esoaae5 c matce

'-q'. , l"|o P"l 'd rl

deven t 5urla dc ln5prralie p,"ntfrr con!LrLraL d

dc rc:ed nleif 5eao u XVI

/^ foLEN aAMPBELL r l r , WILLIAM

5f rENT ..q rq LoFD BURLTNGTON' r '' Ft\qYrl T Pol( )

THOMAS JEFFERsON (1741 llra). HENRYHOLLAND

f) t'a .r.1", : rr , 1r - 6, .po I F

l n r o r rrrlrr rrd- L

- vilrL^aut BitaDniaus. o ironie la

adre5ir orccscLoT unor afh t-"ai prcaLrm

Wreri, Hawksf.oor:l Vrnbruqh ldc e di-

@l Palladism

rtro.[..r.. f.r.n .lor rm..] rr a r.l.n,[ ]1r,i !| rnzlr!-A.enbrle,flrlr.n!! qiorrrrlil)LfL ,r.il. t)r f( t, r ( ( Lr rrir ri.. oi .

I Holkham Hall Norfolk, Anglia, WILLAN4 KENT,

construitalncepand cu 1734

li.rl r i [.pr 1.. .rn.r p.td r! ] pilrofilL l.(l( L

lrrr f(lt0r,r..rft rlLorlr.rlr.{r!(lflr |!|( flr!(! | rrri ftrr!!!rLtrc!.dft.dtrrrdilr1\trt I A.foL!f c pr l.d r r., r!. ! rit., po i.! .or ft. r

cr.!trf c.! i.llf do |llrrdruqrl. I ..Jr. r t. .

rr.J(c ollrrd.f r1r Jrrplrr.r r..rfl.o!r! nf.rrrlrJ t !fghu, .nl! L..en4

ALTE CON5TRUCTII

in Anglra

liL r rlllrrrr rr !,14(i(1. fr Rr.l;rr Loflnr,COLEN CAMPBELL, W LLAM K[NT, LORDUL

BURLLNGTON \ i i1,nr!trL L;i,Lfr); rl{r 1717,

a !tf L r!1,{o!,rl i (frrt, COLEN CAMPBELL,

1J77 11)\,ax\) f,rl !!rlr,,lnr,. COLEN CAMPBELL,

]V..,ni, LORDUL BUBL NGTAN, 1722 rT ia

)'l.,rL,.lll), t/ nt , ., THOMAS IEFFE RSON, 1769 1809

@g

aceasta u.r;re aLr !la! t in lord!l BLrr lnqtonun fo.rrte bogat ar stoarat in v;rst.r de 21 clc

.rn , cu plrlcrnlae ina nal ad st ce Lrn

adcpt aare avea : mll oace e [irianc]are

pcntrlr a p!ne .r.-"ste ideiin practLc;, :a.rp.rc tate.r dc a aduae o contrlbrl e

!|rb!LanLia; a dezvolt.rrea lor

Budinqton i .r 5tr;ins p-! arlL5Liiprotelatrde

cl peftftr .r remode a cdsa drn P ccad y, in

Londra de! rcrultalLrl lna se datoreaz; cc

put n in aceeas misLrr.i s viziuf Lri

Bur ngton. Lord! s a p clis l rcpcde de

r qrd t.rte.r ! Carrpbcll 5i a transleftitfespons.rb lataa LriWil am Kent .ar-", chrar

da..l lfLlia a losL p ctof, a prcsperal r.r

arh tect sLrb t!t-"1.r knd!lui BLrr ngton intfeg!lqr!p .rdm ri rcraTrc ui Pa ad o, ar

l]l1fhnqtof .llraf a intrepf rrs o n doun

c.iLaLofLc in lLaIa p,"ntftr a strdi.r L!ar:rfrlc

daaslLr afhit-"at sludir pr ntrc a c c:rLl

Tez| tale se l]u|lraf:t v a d n Ch sw ak .r uL

llrr nqlo|l, .aTc dalofeaz; m! t plnrrrrrilor lLl

Pdlldd o pcntfu VlJl. Rotundir

r nqlon J a nsp ral d n prirraipiic, .,te a e cornpoz 1ie , pL n.ind .raae rt! pe

,,lr o ii d-"ta iu f ! stnratrrr.r lor alintT !|, r cnLrdl re dL v |l] c 5l dr p lalerar e vasle,

L, d n V€ncti.r a c Lr P.r ndro sc poLrvcaLl(,{ i 5i st u[] de liala, amb t or tl) ititibr I nan..rre .rle enql-"zilor

l. l. Jl I I d l

,r a le pLrrtefd 5amnaLLrfa niaraluidrh Lccl

,rn aL 5LtqeTal nLtTneToa5e mooele penlTL

( e d," o|.r5 s f,"lur te inst lutr . De a aele

ldioi5c Wafstend, 51oLr heiclsnu,L Llhlon Ha , aonslruLlil pcnLru prcrnrcrLl

. A"pol" p '" lrrr"r d

Lrenla lu Pa .rd o, tr.rnsrn s.r de Bur ncjto l1a nsoa at s; , a atins to.rt-o .rspeale e

r lccLLrr cng czc, alungand pan; in ll!sra!LJA

r)N5TRUCI CHETE

I .wck House Londra, Anglia,L )qDU L BURLINGTON, 1725-1729

drrr YJto r i rlu l , rri;' .!r! F. ii . ! a

, ,L ,), I. G r!l! a, ,1, ,,,i rrr ilr! d ll,tr! iiltu,r,tftf f {! f!!lf! !t.idlrri!r i.p ordurliL!,,r r t|(i! ! ! Pr l.rd o, i.Jr V r F!L! r.lr .r i. ! lt, trx]l]c Tot!!, ip. !l ! d lcr t. form. pcftr!

Urbanism georgian

fl in:.."tr \ LurrJra Er.l L hs(.l!=/ .rt I JL lLlL lrL SLopU I n l.n

rrb;fc c .ts cc Llarenal a 5cnri nrla si 5!o1]onsLfanqerea L nei deTvo tir urban !Li.c.t calor , arhileat ar ertif! r€pcflofiL!ffar oT, !aLr;TLLt or I p ale of astte iia;1l;: roffcrc fo arT caTt e e tn 5tfop d r

rlr.rtdoaTca s reTarhtz.rrea ans(L!rfL Ll

flrar d.ta.i oaLrnteJ-" ifrlv dun r af.ru aa ma

.lalese.r ao rstfuiLc ! nlp Lr, au |lt n Tnu I ale

arff.rrT)cnLc, poz t a lof ilt .lr5arnb t] rlefrr.rrcrrc; :a de,t o impres c rl,. ( nsia lrlr,adaplnl lt5.l ao rl I o o(onor acJlopoqr.rti.e or.lle

.. - \ NGO LONE5rr,,lr rn,rr.GIORGEDANCEaFI\r .-i:1 BATRAN L ra'r! r 1r.3r. GEORGE DANCE CEL'

TANAR r ./'r r rri:ir. toHN wooD ctLBATRANroP\wooD _ -^\^P

ROBERTADAI,I l 7:Lr l',11, THOMASLEVERTONr t'| :t,t IOHNNAsH /,.1 til ,

'lt -',

Llcrvo L.trc a eator e, .ralnplnl{,;I , - I U!Lc!!q, CtO lo|l] !

,ffu | qo lofcs 5 ar cleni!|5;Lr,aorteed-"Ts' tsL]Ll o d, r tr.| -, rr.,pnlGi (le

d "P I i

Lofdr.r an or l6 l{l rsp firl Llc .;l:rLor le

l.laLrteif Ltn a!i I fLl irP.rr5pca;rd5eao rlLrr a Plaae Roy.t e, lone!.r ale'i-.nnI

p .,rtL]l e !r]e I ete ale form, rcllr ,rL.r,

inaonlIl.tti ale anse, ( lr l)!er In Sl. PnL .tLtnu

.l n.npefe Ar of,l.r .r [o!t pftaaderrLr de aa e.r

.r\.,u1 lcvo r LLr lLlid a.r rd .t incepttl !i ae

crlirrd.r, a pltin t rnI drpn r !.;r r po l aa

de a lL fant.rte.5e.o LrlLr XV

lJl.r ea folrlic.]iaa L r 'io rtcnt in

.1lrte(lrrr.r ftr5lItr!.irLrcn terllr Lr irl

olL | |r.r lnaJ!aLL., pelrlrt] oaI nle e

n.llv (lLra e, lolrrr (Jrrprlc;Lr alala c.lLe

rnrrl !:ll lf !l L lJ, pr rLr | | 5r5lar I ale .rre tal.lrl p,r "

lrop eLarLrlL litLn n k rf,fr |] Lh o}a.rl(l ale n r rr Lrl L .r I a,boaj,tle, |reatLrnli|l!!c 1{-lr,: dc Bc|l{oral): (.To5!,errof, (nTe

L ne, aLr p oaedat a5tle iraepand aLl

,r! alur.inalt] se a.'r n5eznfe.t ! a.r t.rt,oa

r)r lLrfr I sul . -.n I de br ne .:rt si po.rT;

r i].r odfra pTopr c|jl of or

r du 5e drn Lofdr.r i r BaLli, in I727, Johrl

' i llntr;i r a iraepLrt s; ( cTeze .r lt.lrLrI e

(lLrrcf 5q!irrr, lhc a r.!s ! lloyn

rt pl.riur pt a.rfr I u !i!, lollf Woolr. J ",

,Lr F.rtade { o ull!r,. au pf aepe e,

.i,r'rlc c of !c d11: ocLriftc ifd v dLr.r c, !, i € unoT rob I L.r 5cl .r r ar.rr or da

r.T e d r Lord .r,ln 1767, Ceoraja t)a r( e

..r.l.rl)anrTLt a 5lrca!fa nfLrTc c cLr Lrdl c nlcn!

,.1,r. ," fa.rnLIne]rLnlej pe a 1800,

l) ele ! sar .rrrr delelt 5er.i p.tTte

,f1.r.r plnf J(,liir bnn 51.e de .r lir.Tolr trl fburglr, !filc ffdl iAdrnr .r!lnt rdeen L nrf a.r rn nr lorcl;df in

', L re sill!rrre f.rl.r.le vez F tzroy 5qrarL.

rlr , if LLJfdf.l

Urbanism georgian

CON5TRUCJI CHE E

Bedford 5quare Londra, Anq a, THOMAS LEVERTON,

(.onsinrita incepand cu 1775)

1r 1l,rrIr,rl \ ,rrrllIil1r)L ){ir tr.|,frf,ir1lt) .li ( ri L i.r.r. rL r

rr rrrrlrl L,rr(, lri,1, lrLi,rrr rn:.nr!.,LorrirLrLr rflr,L,.i, l! li tlL 1r.i

r,rii I il.r lr.1{, otLr r.rlft ..1 nt.N.rlLrl.rrlLrn) ,,rr.tr rLr! rlr(li ir rf.ir(.r)liiLrt rrL I t tr ir'rl. t,r,rtif Lrr I r,r f .ir fr, r r.,r ir,(lL r L r r r ir l r rr(

'l', rr flrtrir ,:,, nrl. rl\r L rfrf,rl,rtr'r'l"Il. i I r.lfr 1r r 1r rl lrrl |r I

Roya Crescent 8ath, A.qlia, IOHN WOOD CEL IANAR,116t-1111

lrr l\,' rrlrl.rL fr(1.:rrLlrL r(rr,Lrl L

lr"r' ,lrLrf ,fr.r.rlf lnrliUnr! . f,r rr.ii t ( .frr,r!r, rrn,r /\,ll., r.!,r I f..,.rl

.rl :,r r r, Lr,i'Lfr. .ri,rl. rrL lttr rrL ,rlL,rl

.l..tn r..r. r..tLr

. ir! rrr., tr fr,:i rr. r.l{, rnr,,,,.l. lL I ,

i T. ..r. r.. r. t.in: nriNL,.. LrrDn jl.. 1l r ;Lriir lllf ! nr,/.i I .ir.riirr!irrl r/!1.|.:fi)1r..

ALTE CONSTRUCI

in Ang a

:rl r,Lr!r,(r,ii r.Lr r|rl L ln(.rlrllL 71,7,

'.';r/r . r.lri.lN GO lONE5, (.ir Lr,1r

i ,,.,i rl, L llJl ,ll(,[],r!r.! Lorl r. GEORGEDANCE

Cfl.TANAR, L1+, I /,,ir 'lL ( .. rJfr, ( r( ! \.rLlh r,1rnl,, GEORGEDANCECELTANAR, 1785 t!.t0 rdt!l,irr. ROBERT, jOHNADAM,lTlill 1172, llrt|i !rf,,L

.i 1..ti trrl .rrl; IOHN NAsH, I r) trt'L 1,,i|ri.)irl

.Lr !l l

fnr r \f rrlt.ili!. r . i'i' il|ri

e

@v,i&rr

MODERNISMTIMPURIU

Neoclasicism

A Neoc asic srnul a aDerut aa urmaTe a

\t convinqerii ca stilurile baroc 5 rococo

au dus arhitectura prea departe de oriqinilesaLel d n preocuparea de a descopeficare

anume erau aceste orlgini Gandirea

ralionale, der vate din climatul ntelectual

al Lrm nismLrlLri, Sidescoperrrile arheoloq ce

au sprl nit aceste cdutari.

/^ MARC ANIOINE LAUGIER {17lr t6'rr

!l ,nce-r: crnvaru souFlLo- ao

JACQUE5GONDOIN{I7]7 ]P ]8) THOMAS

JEFFER5ON {1743 r826), PTERRE VTGNON (r 762 r828).

BENIA[/]N LATROBE1l764 lE20)r KARLFRIEDRcH

SCH NKEL (1781 184I )r ROBERT SIVIRKE ( 1781 1867).

LEO VON KLENZE (1784 1864)

/h sollrietate; succes une;1(]rma;

<-rf disc pl nat rat une; lluminism

^ La modul superficia . neoc asicismul a

U apArut in urf.a cunost nlelor rezultate

d n descoperirile arheologice din.an+ralo ., 'lr' r;lo < o.^n.mi.o : a

Ant ch tat . Cu toate acestea, aparilia

neoclasicismului a avut F o important;dimensrune teoret ca. Tot ce inseamn;

@! Neoclasicisma serv inrbt or prlsa.c de d trdn5form,r Ber nul ntr o

,,Atefi a nord! ! '

{/ Panteonul(fosta sa nte Geneviav€) Paris, Franla,

IACQU ES-G ERMAIN SOUFFLOT (construit6 incepend

cu 17s6)Pr",. " o to p".r' b ^."p. o" " ."a ParsL ! arft o vers !fc ncoda5,ci. fonnuler tolosite

la conntr rea uriaselor .:ledr: e,:! domri rnir asezite

deat!pr. I nor fale vanc.Soufllot a qind t nrr clLra (.oo.ne siantab.neflc, tr,rn5formand nierorlr intr o

,,p,:d!re' de e emenle apartnr;fd c i!. sm! Lr

ALTE CONSTRUCTII

5.orlr dech r!r! c Pdl5, Fr,r fli, JACQUES GoNDolN,r769 1775. taraAb; W,rtlr nqlon Da,5Lla.IAMES HOBAN s BENIAMIN LATROBE, 1792 18t,.Catedrala d n Bi t more N4ary.rnd,SUA,

BENIAMIN LATRO8E, lE04 lElEt L,r Vladelerne Pirs.Franra, PIERREVIGNON, 1806; G p1{)1e.a MLln.hen,(;ermin a. LEO VON KLENZE, 1 E1 6 I 8:,lt Lrn verr l.te.V r9 n n a rarloti.5v c, V rq I a, 5llATHOMAS IEFFERSON, l8l 7 1826rBrlshMrserm.Lo.dra. Ang . ROBERTsMIRKE, l82l r847

@I

, \ um si a folos rii antab arnentelor in loc

.lrcade, planurile lu iacques-GerraainL lflot pentru biserica Slanta Genoveva,

troana spirtua b a Parisulu, demonstreaza

i renla lui Laug er. Aceasta arhltectura

r.ip natd", aperuti in timpulr rr nismulu trancez, a lnspirat numeroase, r.irl. Era a eqerea cea ma potr vitd pentru

. . tl I rol ia .; 'o,t6 o dl I eelol, r Brit sh Museum, purtand sernn;tura

, rlantu ui Robert 5rn rke, pAna la e egantu

rdrLA. Mtatmd rBpr 1, " dt ti

r L f-"ct a fost Kar Friedr ch Schinkel.

ir lliarn Wilk ns, arh tectul clas cist convert trcoc asicism, a adoptat acest stil cand a

r rt p anufile pentru Universrty College din,ridra, iar Benlamin Latrobe a dus in SL-

1)NSTRUCTII CHEIE

\ les lvuseum-Be in, Germania. KARLFRIEDRICH( | NKEL, 1824-1828

r de.o oane ionne 9 qa rt. cdrc irtimp n; v zLtatonl

,rr nrod! aunert rqlrotif.dr.5ch nke a

o br" .".. 1tr",I .l.l fea arhrte.r!ra eef; a lo5t dd,rpt,rt; pentru:. Iati fLrn.le speclceac.dr s, ir' gtfcr,r, pentr!

. dsi.nm -a-an;umaf smr de. tm;pr ad sm;

D,rro(;roco.ot meo eva sf.i

".hilp utd .pr 1.d Md ^rlo 1e LdL o (,ln Eseu despre arhitectur;,in 1 /53 alputea f derivat d n ,,co ba pr mitv6", din

,,nobl ul respuns ral onal al omu ui sdlbatlc"

la nevoia de addpost, chiar dace acest

adEpost avea o structura simpl; compu!ad n patru trunchiur de copac pe post de

coloarie s crengiin locu acoperituluiinclinat. Aceste e emente au lost organizate

i-n forme de baza p;trate t triunghiurrpfla "ld.r t e .or .I gprpa /a ra rr n6a I

forme e naturale au aceleaSi r;dacini.Aceast; oplnie intelectua st; furniza o

aLtefnat vd atrdg;toare la rococo 5i datora

mult descrier pe care Vitfuvius a f;cut-oor g nilor mltice aLe arh tecturii, insa a

.onst tLrit mLrlt mai mult decat o simpld

revigorare a forme of antice In u t ma

instanl;, a furnizat arhitecturii un r.odeconceptua care a inlocuit cLr conexiuni

rdt 01. F d6ppr d6. . da 'ddrtiila | , p

Astfel, neoclas c srnul a fost baza pe care

s au ridicat structuralismul ralional 5 , rnai

terziu, modernismul in arhitectura.

SLrstinand intaielatea co oan-"lof in

defavoarea contraforlilor ti a pilattrilor,

Exotism

lt) A\rmetl|idF Lcratr I ompozTrd\-, p crLtrir J nt permF nTntle. or 5n

inlroduc; fo electe vLlLa e sis:t suqerez€

relatra cu nalura ln falLrf carc nLr craupo5 bile l-n trad t a cla5ra st:. Procedcntc c au

lo!t 5Lirbilite de plctor pe saqisli,.um,"r.rC aLrdc Lorraif, : dir TrunlcTonse 5!rse

terare. Dar ntefcsLrl pcntr'u afli Lcalufa non-

c.rs ci5t; a taaut pe un arh tect 5: 5e

intoar..i !pre.lid rile qott.e, nd ene 5

ah ncra5l.WLLIAM CHAMBER5I]72] ]796), ]AME5

WYATT (17:17 lll l), JOHN NASH { 1752 l3l5).SAMUEL PEPY5 COCKERELL (1751 r827)

/\ r.r rli m: I r.o .,, ir iraeU nc n:to

I Dccorrrr o ncre!u ale, !fde fdlLrfa

V pare a; domiii; fLccatLr , Lrrrclcs-"fzalir p i.Lrle p[v LorLr]Lr sr !l Iea!teoret c en Riclrard Payn," Kni!hl s Uve.l.tle

Pr e " f"r-rLu -e o r ir ^. l.r or "conlef t o d men5rL ne n1e ectLrala! r...d ,rL o I foi ,16. ,o.

dela experimenta .u nf |r,"n1," e exoti.evan lc diri Or eflulifdepartat Od.rt; cu

paqod.r din Kew G.rdef s cL Pav onulChinez-"sc (.rmbe -" tefmin.tle in an I760)dif Swed 5lr fbyal Pa .r.e de la

Drollnifqhol|li, Ionrc c oricnta e 1-aurtr. o rl 6 '1"'rl'rrr '' I

qr;ldin 5i parcrrr A.ea5ti lpsa de 1orm.t sm

d fcu5il 5; 5c 5trc(o.rre p;na siin Frnnl.r vezl

lanLcz sl. .rl.zaf. p.rsLordl:i dr ;fq; fVicul

Tr anon, ir qr;din le palatulLr Vefsaillc!,.onstrLrt pe rtru [/lana Aftoaneta.

Arlr laaLii craLrinaanLal Lla coflra!lLr cu

c asra sm! acadern c 5i dc po! b tal a pa

aafe aceste noi dei e ote e.ru, de5ah zano(.r ,an (itre o intr-o.rq; pie.rda de -"featevizLra e lohr NJslr a exp ornl as melr e ale

(onrpor !e si delaliL I gol c, in.r f lc dc d

translorra P.! ionLrl Reqal de la Bf qhton

; 182:l) a printuui regeftinlr-oL / -. orienla A. Pan; 5i Rcgcnt Park, cu

r,f ld sa a asia:, are o putern c;L)alralie. nlelur de Sez ncote House,

rJrfta aonstrLit.i de 5.rmre l'epy!rrr€ll peflrLr frate a sau, 5ir Char es , l.l

Lqcraa acestu a din comertu cu ndia,

onu Reqa ar.rla aum .r.-ost-o st Lrri

. ,ro r.l..pr Jr' ' "r , 'l . ", tul! 5o(:la si ntc ccludl, L n mod de

,[;acra a lantez or pefson.] e (h.rrol ,."1....io, , ir p,o

11.11," pr-"cizie, a persislal aSOC]CTC.I

I tor st Lrri cLr afLrTnilc scluri de valorl

r'TsTRUCJ CHE E

oru Regal Brqhton, Anglia,]ohN NASH,

,1423r).. a lrJfrli.A !Irri'0inr L r

,,li oi i \L !r c i'lr Lrl |dr rl,(! l) /r ne ;.n e..L .r!L.r.i.rtf ! /! r c !tir.l.r.! (bf l.lL ..vL I rr.jhr(rlirfirrifr.!.(... rrlerLl. r el; l

, !r!.f,ri!|o!(rr(. Lr !i:tn.nnr i.notrL. rfd ihrr iLr.r l8:;1 i ni...1 5 enrlt e

c -'a

Exotism

I Pagoda Kew Gardens, Londra, Anq ia,

W LLIAM CHAMBERS, 1757 ]762liL .lL pent Lr.le.oirl r | . rlr for.!l I rBrtr t i Er !!r

.L! I

ftor5t(,r I irfL).! frAlL rL .lflr.t..rleprtnirht..|.! oi. r rrrir.r i vr tiLllr fn (kr,;11r.1.....for !tnrr | !fr!l I or urU !. f l rr rtLrlr) r rrrf r,r!fro!.rr rld rrlrrrtr.!lti. o..rcrtrc Tll Ia li fii. ii i \trn(l{ I fn n r!.r!! i oLrl L rLcr.r,,L!,rifr. rl ...r.i dm

ALTE CON5TBUCT

'.rv o i! llr ff:r1r, lrdj i ri{rM r. :rHlnCARLIOHAN CRONSTEDT 5 CARL FREDRIK

ADELCRANTZ, I lrilj l.r !riLl, rfAl, (r.L ..5t.Alrr.,Ai.l i. SAMUEL PEPYS COCKERELL, lEill lll!l]\trlrr... .1,,e I ertt.(inr rc. /\ rlt I IAMES

$ryATT, ( r ri Lrnrir.cp.rn..Lr lar!

@I

,ll

r 4t:Q fl,

feo.is.sn rilofJ ifr.

Sublim

Q rsecoul {Vll.esle i,d. oi rplldlou\-/ apa'L'; d irLeput 5a d )eLe illeres rrrle

convenlionale5 asociatiiede ideialeformeorSi stilur or arh tectonice traditionale. Tns;

explorand cum provoaca aara efecte senzoriale

si intelectLrale, estetica a sporit posibilit6lile de

expr mare a e arhitectur i, iar sub imu a

exploatat aceste noi oportunit;I.

/^ | t NNr I OU|S BOL| Ltt r '-8 | oq,. CLAUDT

L-,, NICOLAs LEDOUX (1716 1806) GEORGE

- DANCE cELTANAR (r 74r 1825);loHNsoANE(1 753-l 837); CARLO ROSSI (1 755 1849)l

A coplettor, expr esie; Lontrol.t\-/ granooare, rattune, um nrsm

-. Fa mosulcontrast d ntre sub m si

U frumos, sublniat de fiozofulpoliticI drurd Bu4 e. s d gd)rL eLoJl ir d la

drl J In ,o. olJl .V L Obsarva'eo ob et.eloordondt drd'rjdte indJ, e Jr 'anrimerr da I rlnd

Sisatsfactie care, dup; Edmund Burke, e

echivalent cu frumusetea. Prin contrast, oprve iSte agtate, dezordonaU, incompletaqenereazd un coplegitor sent raent de teroare,chiar dacA pr ve iltea nu este ter bi e in sine

Acesta era sLrbl mu care, pr n arhitecturapoi rg''", pr r rnt"r"su .'aqcind pe,lt L r reii prin lustral ca gravurie lui GB Piranesi, a

caror sub ect era inchisoarea, 5 -a ges t calea

cetre arhitectLr16.

Claude-Nicolas Ledoux a n;scocit un intreg

Cu pllin t mpinainle de Revoluia Francez; de la I789,Ledour a des€nat p an|]ile rna multor baierevamakunde s; se.oiecteze taxele penlftr b!fur e iftroduse in

Paris n ciuda scopului or, Ledoux a exper meftat c! de

arhite.tura e revolulonare dtez;nd un cilindru pcrta

uf plan cascin cr!.e.In plus, orn,rmentata modeet:.onsolideaz; efectul volumelor p u re, generat€ parc;

@[limbal c asicistin compozliie pline de

inventivitate ce evocau e ementele p atonice,convertindu-le in forme adaptate funcl ilor pe

caretrebuiau se leindep ineasc; cl;dirierespective, la care se adauga detaliu grafic, cu

scop de consoldare a simbo isticii. Bafierele(cubiroufivamale cu tot)constru te de elin jurul

Parisu uiina ntea RevolLrt e Franceze au

conferit o t ma mare putere expresiei

autorit;li, iar planurile sale pentru ,,orafulidea " perfeclioneaze sinteza intre forrne e

elementare, funclie ti detaliu simbo lc.Dldlur le pe, dre I lienre-loL s BoJllee le-d

l;cutin l7B4 pentru cenotaful luiNewton(pe care nu l-a realizat n ciodatd) ref ecteinteresul pentru ttiinla si rat une, iar forme epure, solide ale neoclasicismuLu -in acest

caz, slera erau mijloacele potr vite pentru a

exprima acest interes.lnsa scara a care a fostgandrt rnonumentu era at;t de rtare incatenormltatea structurii gi ideea pe care oreprezinta sunt cop esitoare efect ob! nut ticu planurile monumentu ui care ar f trebuitsa f e dedicatF nle Supreme.

La o scard mai mica 5i ma pract c;, lohn' oane. rare la lUinrt pe Prdao\ 'r apor '-al^mprieten t cu pictoru Jl\,4W Turner, a evocatsublimul prin spalii ag tate, mobile, cu ttm tegreu de identif cat 5i surse de umln; mascatece suqereaza puteri nevazute. Soane a folositeler.entele clasicismulu 9i detalii got ce,

ardtend cd expr marea subl mului revolutionaarhitectura clasic sta 5i deschldea tl ca ea

altor tradilii

coNSTRUCTI,CHEtE

€ Bariera la Villetie - Paris, Franla, CLAUDE N|COLAS

LEDOUX, 1785-1789

5a on pentru micll dejun - Muzeul Sir John soane,

Londta, Anglia,loHN 5oANE, 1812'..eand cdrnera din locuinta u 5c)€ne suqereaz;qrom,Ane copertoare.€ se pelrec din.olo de m1e",.rceptbilitalli. un dom de rn ca adancime def nene

rntru inciperii, iar !mnasenrecoariln;!ntr! prir

.renree ascLrnse dedeas!pra, pentru cd dpo sa feie uatd 5iimpri5tata de numaroase oq nz anie,rnrera e nLrndata de o str: u. re diafanr Pi.tuleaese

, u qrll; ddduqa asocialiinarative efedulu de ansamb u.

Sublim

ALTE CONSTRUCIII

A Ha lows by thoT.wer Londra, Anglia, GEORGE

DANCE CELTANAR, 176515rlne e regale Arcersenan.Franla, CLAUDE NICOLAS LEDOUX, 1775 1779;Banca

Afqle Londra, Anglia, loHN SoANE, conslrurtd

In "p , o, . o. . " .'ur \,4":o

5ankt Pete6b!rg, Rusia, CARLO ROSSI, 1819 1E29

baroc; urbanrm monumental; ncocla5cisml

prec as . srn; imperialism

medevakmt antltrlbanism;

@I

Ralionalism structural

a-l Atuncicand a devenrt oosib l;\J calcularea lin or de forla dintr-ostructurA, teoret cienii arhitectur au savuratsansa care l5e oferea, de a transformamatematica practic6 in tere de lege.

Dclo m" rle na, e.d'" d, p.l- .op aJ 'ur1r/atlegatura d ntre neoclasic sm, got c Si

modern sm.

/.1 ltAN NIC OLAS LOUIS DURAND 1 o0 8 Il./t HFNRTLAEROU(]r o o LOnFcr-n

SEMPER (IEO] i879) AUGUsTUS PUGIN

(1812 1852)t EUGENE VTOLLET LE DUC (1814 1879)

ANAToLE DE BAUDOT (1E14 191s); HENDRICK

BERLAGE (1E56 1914)tAUGUST PERREI (1E74 195.,

.n rationalism; log ca; Intelepc une;

/l Aparenta raliune a 5t n1e era exact

- ceea ce itrebuia uminismului aflat

intr-o permanent: ceutare a mpez m

qaldL - . A.ar'ea aL ddt nd/te e Teocld) ( |'

mului, insa JNL Durand, profesor a nfluenta

ECOre POtyle(nnrque oe far 5 Incepano au

anu 1795, a dus logica un pas mai departe,\Jgp'd1d, a bdTa I r.la. Ldld o o htte.tL I

@[

rez dd in ltiinld, ma degraba decat intr-Lrn

irecuperab trecut mito oqic. Scopul sdu era.a tradL " rdtola .-L rrg ,le rer

'1 p dTJ l

'oqi .. ur' Io1d e,.Ll ajurorrl ur rrra o aj

de torma unui p6trat. Aparent, acest lucru a

trimis elementele decorat ve arh tectura e nc

un plan secLrndar, insa pr n ruperea

legdturilor d ntre structura 5 ornament au

apdrut semne de intrebafe legate de relal a

dintre forma, funcl e ti semnif ca1ie.

B b oteca National; din Par s, de HenriLabrouste, a sugerat o noua s ntez;. P anu'or5.L, lFi L Iu lLdm.ror'd6 implL.,ralional, ins; pul nele elemente decofat ve

fo osite, chiar dac; nu s-au indep;rtat foartemult de t parele clas cismu ui, transm t ointerpretare bogatA in simbolur a funclieindeplinite de c;dire si a relalie dintrearhitectura ti cultur;.

Atat ELrgdne Vio et-le-Duc, c;t 5i AuqustusPugin au folos t retorica ralionalismu ui

structural pentru a 5 susline preferinla pentrLr

st Lrl gotic. Pugin afirma c; lipsa oric;ruielement fdfe un rost anurne fecea ca stilu

gotic s5 f e virtuos moralraente, in t mp ce

,

.l ollet-le-Duc sublin a aparenta obartie a

' toticulul in princlpiile structurale.

La inceputulseco Lrlui XX, arh tect precum

cndrick Berlage au inceput s; exploreze

| .od ra.trui lu." trsd)ipod p. .ad .pdtiu. tr( e aSitimp referindu-se La scopul ei ldra a

rvea nevoie de decoraliuni lormu ; ae a

r1 ns apoqeulin perioada de incepLrt a

lodernismului.

' oNSTRUCTII CHEIE

rLrrsa de merfui -Amstefdam, olanda,][NDRICK EERLAG E, 1 897-1 903,rliqc t ,r fonnat propr ! con.apt de ratonaL5m

!.1!ra inspirandu se d n n!merodee lLrl'e indllv, LrrrinlelllVo et-e-D!c5iale ! semper ncrnrl

do | " In"n"a p prl"'r'.soLe, qinz. cent!r i id celizlalc!rn rfume

I rt d red on:te l0rtele

Rationalism structural

v Eiblioteca NationaE Paris, Franla, HENRILABROUSTE,

1860-1868Conv ns.; ornam.nlLr lrebLr esAvlni ch ar din

connrlct ains;:i, Labroune a fon LrnLr dintre primr

arhrect care a! garl un potenla de exprimareln

eteme.tele constrlcuvc d n metal Forrnee dervi din

torl "rld"_. aad "r' bbondep;tind m leecLrnosc!te pan;.t!n. sr anticip;nd

!r lz:irilo ! leroareae met,rloluiin arh tectu;

ALTE CONSTRUCJ]

B bLoteca Srifte Genoviav. Pan5, HENRILABRoUSTE,

1845-1850;5t Deny! de Enree lenq; Pars. EUGENE

VTOLLET'LE-DUC, 1864 1867t st. lean de Montmartrepais, ANATOLE DE BAUDOT, 1897 1905;NotreDrme

du tuifcy Pars, AUGUST PERRET,1922 l92l

@I

Materialism @l MaterialismcoNsTRUCII-CHEtEPalm House Kew Gardens, Londra, Anglia,DECIMUS BURTON tiRICHARD TURNER, 1849o qdpe .rdlnF,,q,.ip p a,.da.o. a 'dpll nli de t;gadi poteftialulmeta ! ! r alst c e de a

inchrde un rpal Lr marelntr un rnod practk, d cat! nd ostructura usoa.;, trasparent;. Priceperea ! Turferinpre ucrarea meta ! ! acompletrt pertectsefsibL tatea

neoc asi(a a I Budon,dncoaborarealorrezuGido'.1"r"f1"r or"olsr 'l'. o,.r .r"d, nd.qkl"neconvenlionale, c! do aniinainte de crynalPa ace.

Muzeulde noie NaturaE - Oxford, Anglia,THoN4As DEANE ti BENJAwIN WOODWARD, 1854 1858Muzeula fon.on.eput de ThomasA.land, profesor de

medrcinA a Un verstatea Oxford, cd un indexa istor"a_ dDl op. . dprFrdl i\r ; qoiid ""r"

pltern ca infhrenl; pe..are o aveaLr opiniile prvloire a

rohr Dulrn op'r r",.. 9or6celmaiaproape de natu: dovedindin.: o datb r!pl!rad ntre proqresu $ nte tireprezenlarea !1 ni.;

ALTECONSTRUCTII

inAngliaThe Crysta Pa ace Londra, JOSEPH PAX|ON. l85l r KinqCro$ 5taton Londra. LEWS CUBn, 1850 1852;OldRerdinq Room Brilish M!se!rn, Lofdra, SIDNEYSMIRKE,

1852 1857i Padd nglon Station Londra,ISAIVBARDKIGDOM BRUNEI:i MATTHEW DIGBYWYATT, 1854; Oriel

Chambers Liveeool, PETER ELL]S1864 1865

@I

(! a'rr".r de ld tL^ dtdted,.eLo IUi , \v au oezDalL[ InoeLL]ng ptoDtema

folo.r. m. olu - id .tr' lp |l I rrr;'rlp lor. tldeoarece acestea trebuiau sa fie utilizate a

noi e tipuri de contruclii, cum erau qarile,

chestiunea nu a pLrtLrl fi gnorat;. Prob ema

principald era dac; materia ele ar trebLri

adaptate la no e canoane ale arhitecturii,care de milen evo uase in juru pietret s

lef.nului, sau dac; posibilitelile oferite de

aceste noi materia e ar trebui exploatate

ind ferent de tradit e.

/^ S|DNEYSM|RKE l]798 877), LEW]S CUBTTT

?' "" ss Dl( v1,5 BURTO\ 1600 aal'JOSEPH PAION (180] 186!)r PETER ELLs

(1804 1884); ISAMBARD K NGDON/ BRUNEL

(1E06 1859), BENIAM|N WOODWARD (1816 1861);

MATTNEW DIGBY!\ryATT {] 820 ]877)

i\ mater al; meta ; sticla' ornament;

</l structura

- Pos biitatea de a face d n meta structuri

- efic ente fapt dernonstrat de podul

constru t de Abraham Darby la Coalbrookda e

in 1779 a dinamitat teor ile arh tectonice

,1)fventionale, care feceau apo ogia materialeorlormelor trad l onale. ,,Fitrlu " acestei

rlev;rate bombe a arsincet pane pin 1830,

, ,rnd cresterea produdriei de ole ti descoperrrea

r rol moda it;ti de folos re a acestu a in(instruclri a coincis cu afirmal le teoret c eni or

l,recum Augustus Pugin cum cb arhitectura arlr,'bui se ramana fidel6 materialelor care au

, rnsacrat-o. Au urmat nenum;rate disculii.l',lcdievalittii au exclLrs meialul din arhitectura,r I au incercat, reuS nd in mai mare sau maif c; masure, * gaseascd un echiibru intre

Ji.a metalLlLi )ilonverLi e drhi.e.Lor -e, idl

' ,_6pLrliathite.I dL/tu s; e(L'tods(d si

,r accepte potenlialu rnetalulu de a crea un

I l) nou de arhftecturd.lr c uda eforturilor pe care echipa de

. rh tecll Matthew Diqby Wyatt isambardfl fgdom Brunelle-a f;cut pentru a atenuar ,pectul brut al Paddington Stat on,1) osindu-se de elemente care 5; confere o

,,.rrecare sensibilitate arhite.turale, lohn Ruskin,

rrf uentcritc so.ialtide art6 a epocirrdoriene, a afirmat ce va maidura pane

,r lie utilizat metalul. Opiniie lu Ruskin

L larul pe Berjamir Woodndrd sd.lLolvi'rgd

t)1' Fran. s Sk dmore din Coventry, cel mai' Jmit [iFra. dl d."'o. \ rFmJfi, \d 1;sao.6as/a

, ' structurd goticd pentru curtea inter oare

'le a Oxford Museum. lnsd existau doudlructuri care demonstraser; deja potenl a ul

.etalu ui: vastulCrystal Pa ace al lui iohn

'lor, (on\lru I i1 IBq |, u o p^rrdordin"r;

.rp ditate, ev dent din elemente prefabricate,

t,fecum timaqiflca Palm House din KewI ardens, de Decimus Barton si Richard Turner( Dnstructie a careievidentd logice dep;5ette( onventi le arh tecturale.

St. Pancras Station marcheaz6 punctu in

1 dre a fost abandonat; or ce incercare de

,r uni metalul cu sti urile tradjliona e. Aceasta

Lrptura intre arhitectura 5i ingrnerie a avut( .ou rrulte generatli, atingand punct!l1 Lr minant in modernism.

Medievalism Medievalism

dintr-o d straclie pentrLr d etant avutlintr o

activitale serioase de inginerie sociaLe.

ALqJ I-. P to.n. 'omd1o .dlo , 'a.vpr, i

arh tect pro fic, susllnea c; modalitatea cea

mai bun; de a lupta cu prob eme e de ordln

social provocate de ndustrializare erar6i rpoiod so' Ft"rii r\ulL Vpd'L ldrliu p irrmildra,r e a'1,r d drlrte. ur moral.. oqi'e.din acea perioade.

in Franta, Euqene V ol et le Duc a preluat tia dezvoltat opiniile lu Pugin, oblinand

ral onallsmu structura. Aspectu morala

fost dezvoltat ti mai elocvent de John

Ruskin, care afirma ca ,,f urditatea" stilu ul

qot a fbcea ca acesta sd fie o extensle a

naturiis, prin urmare, lucrarea lul

Dumnezeu Aceast; Lature morala s-a cxtlns

de la scopu cl;d rilor la construct a or,

avand in vedere c; libeltatea de expftmare

pe care o c;p:itasera luct;toriil^ eLlbelase de

ceea ce Rusk n considera a f ,,sclav a"

copier deta ului clasic. Undeva intre

catolic srnu lu Pugin ticre5t nlsmul

evanghelic a lLr Ruskin, nalta soctetate

Ecleziastica Anglican; a recomandat s; se

fac; mod ficdr la vech e biserlc 5i a mpus

anurnite nortne in constlutrea celof no .

Date fiind a.este nfluenle combinate,

majoritatea cladirilor publice din Anqlia, de

a Pafla..ent ('1835 1860) pena la Curlea

Regala de Just tie (T B6E I882), au c;pitataccente gotrce. ch aI5i c6nd Limiterile

aceste incercer de re uare a stilurl or

arhitealonice istorice au devenit evidente,

Ln{luenla lu Puqin5ia ui Ruskns-af;cutd n nou slralita, de data aceasta in art; !meSreSuqurl

coNsTRUCIll CHE E,| Allsaints Marcarct street, Londra, Anglia,

WILLIAM BUTTERFIELD, ] 850-1 859

Lotr".. Mrlr t6 'loo, o r.16.

E( cz.(.a !n grlp de preot : rrh tc.tLc.r'a.o.s derd

c; rcinnotrea sp r 1!n; pLrtea I obl n!1; prrn;t .!rea''''darr"P".l ',r,1" L l

'

f.i!rn.lenlor or. r;difea uiSLrtterfe d

,'r f aL;in.ompozle si f roporl, p,"ntru.ri, rin iq omerirea urbana, t dovedesteo! rnre extraordinaraln ceea.e prveile

,rLN Regal; delunile Londra, Anglia,1 IITGE EDMUND STREET, 1868 1882

, *ta l!.rar-a,5treet a reLttr.a re.reezeirnr !nI L t Ina .onv f!;tor ti mn 5avant nlu lot1:dinL r , despre.,rre5e.redea c; avea.a tilLc

tr, e:to..lve ade.vate lne fntll .are lrcb! a

rbo ,t^,gtFi o prt...4 | ^^1.. ,

r.o imb!natal re, rpli.aiil!n t -"

ALTE CONSTRUCTII

inAngliaCdnelul{:ard II Wales. WLLAM BURGES, r868 r88!;51. A!9!d nr Ran's9ate, AUGUSTUS PUGIN,

1846 l85l,5t hmesthe Lett Londrr, GEORGE

EDMUND STREET, 1858 186l,St A!q!nnesKlburnLondra, IOHNLOUGHBOROUGHPEARSON, 1870 1880

gotLc.omer.ial, got. s.o ast.,.rh te.ntr.vi.torirnit .nt !rb.n trn

feoclasicism, anrnect!r; nd!5tra ide.orativil!rbrf sm monunient.

@g

/-l [,4edieva stii considerau ce soc etatea

\J r.edieva ; dovedise virtuli tnorale pe

care lie lluminismu, fie industrializafea e

dislrusese. Ch ar daca eIa ltnposib ca acea

societate sa fie recreat;, reproducerea

artefactelor spec fice acelei perioade ar fiavut ca rezu tat r;spand rea respectlvelor

v rtuli pierdute Acela a fost momentu i-n

care estet ca a lLlat o turnur; moral; 5l

dldactica.

,^ AUGUsTUS PUGIN ( lPr 2 352r

L^J wtLLtAM BUTTERFTELD i d 4 900)

- EUGENEVOLLET LE DUC (]E]4 ]E79),

ioHN LOUGHBoRoUGH PEARSoN (1817 1897)l

GEORGE EDMUND STREE] (] 824 ]88])WILLIAM BURGEs (1E27 ]88])

/n rnedreval; gotic; ornament;

\.-/ detallu

/l Cr zele socia e s Ieligioase d n a tre a

V s a patra decad; a secolu ulXlX

au adus o accentuare a eforturilor de

reinsufJel fe a got cu ui, translortnandu- e

Arh itectu rd victoriand

, ".4

,-{

,,""'\ !l ul viaLor .rn este cnrir(LcT raI'l-.flC adcsea ca o ..bnta c" a stilLrr or

qol a :i ala5 c ( lr toatt aacslea, !ptnsa dad,"n la rn fLVc In.r 5!btil, d ntr o

protrrd.i Llorirrt; aJe n l.r.::illLir irrlc c!lefea

no of tchnoloq i5in s.li nrlr:1r or 5oaia e,

.ifc s; t ," ln.or|XrfnLc lfr lrad 1ra

atn leaMa n

r 11, r.l -ttst_tJEJ IF

CHARLES BARRY 117!! lrli,0r ANTHONY

SALVIN ( I /I]! I1]]]I,, GEOBGE G LBERT SCOTT

( i! t//l AUGUSTUs PUGIN llEll fl'llW LL AM BU |ILRF ELD i I I ,r l'raal, aLFRtD

WATERIIOUSE i Nl0 ltl,l

Ttonrmr rl.l|5m; d d.rat aism,

rrrbif i5m, ndtr5tT.r rsrrr

-'2

,{9

- -)

til

Arh itectu rd victoriand

'\tltilccLLtra v clor e|;r -. r,.preTentnt v:l

l)crLTL] o 5oa ctnlc pf ns.i iftrc Lrr

'l f.rr proqres tehno oq a 5 fcspaalL

rnd tie A.e.rsT.t 1en5 Lt re a l;aut po5 bi;rfor ( ad fi ,,e elnntine", nt.r! ve !ii, qral e, dcaor.rLr cLr Llclili dcf vrle (lrr

rLrr.r !1ar a.i li o 5(ar: s lololifd lcflrr Ll

L,,rt] de doffre| L f.rtteze itntnteaal.1X 51 urle islor r e inaa frlrTe.rLrexltT Tn.l

lr' a.]|r c rcpftrc rl.ru, (lr a dil(n,) irrrr r ,,.rrnnl.rle nstf.: ina.ll s.i f.ra.,t

r ()r f!nr I Onn il.rti 5.rr tr.lrlloTTf,tla,

"1, fi.rrd .l d drvc r (l-. xrre(r ro5(rl, ale

rL,r ta r Tfb;TrSoc.r c [rpLL]lr:n

r ale aleaoT.tl ve !loTlaa, i raafrr !cr; !.r J .ot,

harlcif drcl.r5 fc tr;rdilio rillx,fl rr

nn tle c.!L T c Llorilc.

L,rretode de I r.r rl.rTe: oTaJ.rfr r.rcd,l|] Iiernlis []r rnri I onlp ete ! lu.1! ve alil

r a,, ( urlr ctl]|r a.l r Jrr.llc s si!lcrlrt I L.r; Te, a.rTLr 11 0u5 rtoarciLaraaif t|l]Lrai

I i,rplor rrrbn re No e 1 pLrr de cl.ld r,L' ,r! !l,rf f,, Irleir ii(on:trLrite alo.rT

, rrlu !r Lrll|ro rJLl ,, [rn1{]rnlorioi,(rm|ralt r 5 itta a. lL tTt lortLc a( csLr; rLL l)tut(-!d,ont iu.trh Teat! .t c.t! c s uU Ll

f (td Llol (J, lerLr if(nretrehLriaL pTVlp

JL:iLri dc pfolJlcrlrnlir ll,r!pllr5{rrile er.rrl

! !;f aLa dc a fcoflr.]|fcrL.llul dop,ru da

. c rl \"llri.t drpou Lr , o ( nd re rlol a.r ina,ira.t1.i

r;5 {L of nd|lrrr]Lc d I rf cLir

.r 5 !f I D dr a;d fr Lr'ad L of;|, rrnr i:ra(i e! Lt, trnde.tzn temper.tTn!|tL aac ofrLrr ao cqiLr Krb a n rL lll arllatrn e arl

L lul, 1 ird |lra rcll | 5r 1lr.] lrLrl rl

.i o ranL dec;L ;uq!:l !i irrdfLr:i,i deo.rfe.e BL tter|e al era qaLa s; .rpc cz!llcrj.r e produ5-. ndustf.rl! n noilrii;i ale orqa r zarr a pToccsLr u d€

,l r.lre in p us, de n.rrc alL tor a losl(lofnf e lmfortant; ven t.i alin part,"a

ri G lrb!

coN5TnucI cHEtE

ecoeqLr Keble Un ver'tatea Oxford, Anglia,W LLAM BUTTIRI [LD, 186&1E82I rtt.rl..l: r Lr.rrr(rlr,:r r)jrJ\Lrr.irtlL(rL (rrlri r. .,1., :.!:.1.1,,,,|flr Ll,rlr!rlr fL! lf !!Lr

,t,'! Ll( rl I prxl!i f(]L.trf r rr r i,Lr.tr.itft!r!rb i.rlr porl ! rll.(tr! orrl rffl., n rr ii f....nj I i11i\rrl(j nj!ifl:,.f f r.rriiL(nr.e..ri!.ri.l

i,1l,.r r rl tfrl.rr|]'rridflfr l..la.ornrtl.)

. , Gara 5t Pandas Londra, Anglia, CEORGE GlLtsERl saol I

' (M dand HoIeD,1868 1874,5 WLL]AM HTNRY BARLoW(depoLr de valloanc), 1851 1855

r,l lr,ll rrf Lf,tl;.ir .r'r,' rli.r,r fl r) rrl,a i

.r',rL r]1.1r1)llL ,LlL Ir!-l|! rir rrl|,Jr. h flirlrlr.,r,, . rrlr,Lr lIrlL ,rrL,rrf!,1!r. l r rLrll

I ri(f, ,ri]ltiLr, f\rrtrrr rf il,r'r .( ' n( ,ilr n lrtrL lif

.rrrL, I r 1,,,).,,1!. f.lLr.rl').r'.,Ll,l, r !Lr r.(1. r:(rrrf(.rl[((11 .l]rlL | ,1I!,1

ALTE CON5TRUCTI

if Anq a

ln.ri,'ir', ir f,. Ni L.ANTHONYSALVN,il 11 riL,r,r i orl,i, CHARLES

BAftRY ALICUsIUS PUCIN, r:i rr l81rrr i!'r,,1(,1,,,i, .irr. r. .,,l , GEoRGE G L8IRTSCOTT,

r!!l.xr i I L r|i J,r , ..1 ,i, r . ,l .1 L

Urbanism monumental

fl Ma: va enpansrune pa rare au

\, alnosalrt o or.rs,o," in seco ulX Xa adus au s ne metode noide conslruclie 5i

dezvoltafea activitel of eaonoTn ce 5 5oc a e,

cee.r ce a general aparlia a noit pur de

dd . t^ i^ p .r. l.^ b"r . .L d .. ro,t .au tost insolite de o cerere cfcsc;nd: pentru

nol lnst tul :i str;zi. Ora5c e, ata cLrm

evoluaseri ee dn RenaStere, nu puteaulace

[al; aaeslor provoc;ri, a:a car arh tect i liurban tt a! c;iLrtat noi t parc dc dezvoltarcp-"ntftr ag orner;ric Lrrbane

/1 ]EAN FRANqO5IHESEsE CHALGEIN

U ,FAp \RARR\ toGOTTFRIED SEMPER (]E| T ]879) ]OsEPH

PoELART ( rilr / r 8/9), cHARLEs GARN ER (18:5 r8!8).DANIEL BURNHAM (I846 ]9]2)

j) orrndo;re, .omemor.rrr putc c

\r/ llomhast c pu eTc

-, natreas a oatra decad; a secolulLl

U XlX, nstituti e or.lsene5ti au d.ven'mai numerodse, indep n nd flnctii d n ce in ce

maicomp exe. Prin c ubLrrie pe care -" a

proiectal:i, nra presus de orice, prln ClidlredPar afaent! ! (pa atui weslrninsLer), Char e5

Barry a adaptat perlect modc e e istor ce a

nevolle soc et;l moderne. Opera din Dresda,

pLrrt;fd semniitLrra Lr Gotttried 5emper,

,,imprLrmutd", de asernenea, elemente.t ,i.a nat tr r'io,o o^po.ala oinlo

de vo[]m neaesarc inoval ilor r ce ale

pr etcfulu seu, Richard Wagner, Semper d

crcat, facand ape a nevoLe si metodclc

contefaporane, un nou tlp de Jorm;

monumentaLi. if scr eTile s.rle, arhit,"ctu c:uta!: fac: sinteza intre ext nd-"re.r cercet;rilor !ra r opet , ot . \e^ ott, p .rr'. r . ,r olo r ,

care pLrteau duce arh tectufa 5i constfucliile

d ncolo de c aliflcar e stilstice ex stente.

Pe la lurn6lalea secolulu XIX devenise

rnperativ; gasirea unor soLulii viabile pentru

ordoa 1,or t,r n rp.ri..orltd ;.1 riPari5ul aLr ven t cLr lrei f;spun5ur arhetipale

@l'rsfRUCJ CHETE

I r Gamier Paris, Franla, cHARLES GARNIER.,,r 1874

rr ipr.ta.! oara d flrc nrarl€ c ad r publi.e.

' Ip l" "o

-, p

,ip!! rprf.t6eorqet Elqefellnu$mnnn.opeftlI fr ilsdta if p!f.l! d. rr.i n ff r i|. u! tor

, rl'r !nq 5iclfrpLc. Fdt.'dd o!!. rL: rc..ntuorzrL !c arrt.ofnrlct J il.r! n5lpri pfvlor! !, pr n

f.! clcrr.rt.lor r&. at.r.! Lr!rr!r demnrilor',r lor,.re;nd atLi! o.orexiure !z!r:Lirrtre, ! tridlt r arlrL..l!rt r

,.th norsches Museum Vena, Austda.r rFR ED sEVtPtR, 1869

,,r r\lc !frllinLrc. rtri.rt. c p rrr! ! ri!.trrp.rLr o rlrr P( r(lr ftr f)irl. r R r!n n$., fr n .ir.,r.rf.rnrat vc.h . f.rl f..1 i r vr.fcr h rcp.rf

r ', .. Vi fliidre.z. Pal,rrL,l I per dl, fi(,lnl l$,r1r ri,

Londkr era pra.t c; s a crcal aons ru

Metropolitan, carc avca in sarcrn; T,ozo v.rfea

aceslor chest unl, insn trcrar e rrasivc de

con5truclie.ru .rf ectat cur;nd intregul orai,gener.lnd probleme dc san:tate pub ci.

Viena, iftr-Lrn registrLr mar aproap," de

estet c;, a transformat vechile fort ficatii in

R nq5tfas5e, unde nsLiluliLc llLrrllheze s aLl

lnst.r dt in cl;d r c nronumentale cLr sti ur

a ese conform re al ei lor simbol ce cu lunct d

cum ar fi cladirea Par amentu Lri, in !1

neoelen. zolarea acestor nsttlrLr a fost

rna t:rz u cr t cat; de aamillo 5 tte, care .l

rn itat pcntrLr core area .rct vit;li or s,i

formelor, in nterior!l : in -"xter oru c ;dir lor

de ut tate public.i.

Ln I E50, Georges'tuqenc HaLrssanann a

devef I prelectu Par sului Transtorm;ndord| |r'|1ul ..t qgn |..ld.dl .ltd/ldrepte pnn structura istoricA a oratLr u, e a

tiv t cu clid ri standard zatc 5i a rnarcat

lonctiun o dintfe ele prin monumente

vcri aazlrl Operel ! Garnier. Acesta a devenit

standardLrl d," imbifare a chestiun or sociale,

tehn ce s economice intr un l_nve t estetrc

Dan e Burnham -a adaptat pentr!a inlfLrmusela ahicago or.r:ul 5 mbol

al expan5iun indLrstrlale amcflcane

suprrpun;nd uf s stem de perspect ve

rad nd dln zona monuffiente or c;treroleaua urban; pro ectat; in I909.

@I

Urbanism monumentalin mod simbo i., intr-" imp;rat .L .!ll!ra b!r.!he7;,iit o maf era sL a o r. a mpot bile in. fte de

ALTE CONSTRUCTII

L'Ar. de Tromphe Pans, rr.nl,r,IEAN F8ANCOI5

THERESE CHALGRIN, r806 1ni5, Martrle Ar.h .ndra,a o lollN \A<Ll, LJ l

An! i. CHARLES BARRY, 1840r P.. s de lrtrtr..Brlre es. Be gra IOSEPH POELART, 1866 l88l;Monr mentr {fvltor.l-mmafrele I Roma,lr,r.GIUSEPPE SACCONI, r885 r'l I I , !\/orld 5 r. I s te

ah ci!to.llnotr. !UA. DANIELBURHAM, r 89l

.!!cif rorrdr, brro(.

Antiurbanism

ft V ata la rara par"d o d lprrdl \ d demldV de uat in seama la mizeria oratelor

industriale, insd s-a dovedit a fiextrem de difici

de \epdrdl'ros.dlqrd peauu'alari.le e{i.lenlp n

societatea pre ndustrial; de preocuparea

autentica pentru imbunetellrea situaliei sociale.

Arhitectura de a sfertitu I secolu lu i XIX reflecta

aceastd dilemb a idealurilor progresiste g a

aparenlelor tradilionaliste.

l^, PHILIPWEBB ( 8l l- l9l5), NORMAN SHAW

- (1831 I912); CHARLES FRANCIS ANNESLEY

VOYSEY (1857 1941), MACKAY HUGH BAILLIE SCOTT

(1865 1945); BARRY PARKER ( 1867 1941)t FF"ANK

LLOYD WRTGHT ( r 867 1959)

oI Antiurbanism

4 Casa Rotie - Bexleyheath, Anqlia, PHILIP WEBB, 1859

Laudele nenumarah pr m te de proiect! ! Webb a!dezm nltteama c: s mp talea afiifkiali a connrlcte ar

p!tea produce ag late. ConnruitA pentr! wilLEm

N/lotris,.arevoa s; grab€as.A revoLulia soc ala pr n

intorr.erea a Evu Modiu, [asa Rotie a ntrod!s deea

uneiv elis mpe. rurale

ALTECONSTRUCII

ln AngliaBedlord Park Londra, NORMAN sHAW,1876,Letchworth Gardon t ly, RAYMOND UNWIN t BARRY

PARKER, .onnruitlncepand cu 1901; l'lampnead

carden Suburb- Lofdra, RAYI\,4OND UNWN,.u lucr;rlde EDWIN LUryENS tiMACKAY HUGH BAILLIE SCOTT,

connruil lncepa nd .u 1906

Tn sUA

Robie Holse Chi.ago, noe,

FRAN K LLOYD WRIGHT, 1 909

@I

orat gr;din;;suburbie; id lic; modest;

temperat; relal sociale;comunitate;propnetate comunale

/l Chiar dac; aspectele decofative tl de

V plaqiat ale incercar dereviqorareastilu ui gotic d spbruser;, practic, p;n; in

lBB0, mo\ler,red :a de "to<ralg p 'omalliod .ig puritanism a supravietuit, modeland

lvlitcarea Artelor $ MeSte5ugur or. W I iam

Mo'ri" arli/dn. des gner )rs(r Iorbrrrdli.-

a pledat pentru virtulile une viel simple,

rurale, cvasimedievale, pe care Philip Webb -co ( dre d )emrdt pld,lur.la r as6i oo.ria lr

Mor ) d in.Frcar, rar urooria..i reus ,:a o

intruchipeze in cledirile sale.

M!gcarea Arte or 5i l\,4ettetugurilor a leg feral

puterea arhitecturii de a expr ma idei prin

intermedlul construc! I or tradilionale,restrangand la maximum egdturi e cu

chestiunl e conternporane precurn

industr alizarea 5i expansiunea urbana, ba

chiar, p;n; la urme, limitand mesajul pe care

arhitectura i putea comunica. n cl;dirileindividuale, gen a e compozilie precum

Norman 5haw, Charles Voysey il Hugh Baillie

5.otr aJ putui d"pa)i no. dlg d 'r( .p ertd. i1s;n .rodara ru dL pLlLr. Inl;nqe con rddi(liapresupus: de folos rea mijloacelor trad lionalepentru rezolvarea problemelor v elii rnoderne.

TotuSi, Ebenezer Howard, stenograf la

par ament, a propus in c aftea sa, Tomorrcw -A PeacefulPath to RealReforn (1898), o

strategie complefi pentrLr adoptarea noilor

Sabloane urbanist ce. Proprietatea comuna,

suslinea Howard, ar permlte o fo os re mai

echitabi e a pdmantur lor; atezarea 5i

d mensiunile iocuinlelor ar putea fi astfel l nute

sub control, ala incet

relatLv aproape de

serviciLr, dar se aib; Fi

acces la teren deschis.

Degr Howard nu a

arhitecturalanume,sentimentele sale

ant urbane erau

consonante cLr lelurilel\,4itc;rii Artelor iiMe'teSugurilor. Cand

Raymond Unwin tlBarry Parker au fostdesemnalLse deseneze

planurile pentru

,.'.l:,.i .:,;'

,'tchworth (1903), primu ora5-gredina, ei

rLf;cut in aia fe incet paariculartelile

rhitecturale locale sb fie prezente in viala, )r,rsLrlul-gradina in aceeaSi m;sur; cu valorile

l'.1 tc6rli Artelor 5i l\,4e5tetuquri or.

ldealul reprezentat de ora'ele-gradind. nu impr;ttiatin lume sub diferteforme.

L )versiune e cea care st6 a ternelia Lrnor

L ,rprtale precurn Canberra ti New Delhi;o alta

r deven t sub ect de experimentein Rusia.

( ONSTRUCTI CHETE

( ara Waldbuhl- Uzwil, Elvetia, MACKAY HUGH BALLLIE

\coTT, 1907-1911

' h" o dfo | . d r'" "i r" \e, i.i" r" ri

iglez d n peioada N/ sc;r Afielor tl Mette:uqunlor,

' !t nd si comblne panlr e practke t s rnpLe cu

,lipt;r sau cop conv ngitoare ale deta or

rd i ona e. Chiar i cand lucraln E velia, ela adaptat

L:mente trad uona eenll ezett, cum ettecrzulLtr cturii a par€nte de lemn

af h teclura indunriala decorat v;; ro.o.ol

Arhitecturd industriald decorativd @ | Arhitecturd industriala decorativd

, rJlia pAn: a Henr van de Velde de la tcoala,rrte aplicate de la Weimar - cea care ulter or(,venit cLrnoscuta Bauhaus. Peter Behrens,

. qner la AEG, a fost aproape, ,l fea iza aceaste uniune in designu

r, r,elo d e.-ro.asntcp rhiarda.",rralara, Iabri.a de turb ne ale (dre planuri le a,r rat, lucrarilesale arhitectonice au avutrI pulin succes.

I recare oc a pTezentat var aI specifice. La

r 5 si la Bruxelles, Hector Guimard ti Victor, irla au conferit lucrerilor lor lin flulde, ca

L rl('rii cauretori, departalandu-le de

,ld tatile c asicismulu.ln p us, olnamente'-nl /ple pFrrrL ir rarre rr.l" iile de

'r{,trou, purt6nd semn;tura luiGu mard, nu

r)Lrteau fi facute decat din fler. La Barce ona,

\ rfonio Gaudl a demonstrat convingerea sa

rrlp urbp r ,.apar in lJi DL^ ne-eu o in,,xlraordlnara sa Sagrada Familia, unde

. b.le n r 5Jrl o qimpl; dp, ordl L r.. , i pd lprerent; a structurii. n Viena, Otto Wagner a

rl rmat c; arhitectura modern6 era or,'.apitulare (are se t;cea intre traditie 5i

modernism. Capodopera sa, cledirea casel

de economii a Po5te or, exploateaz;poten!lalul decorativ al aluminiu ui, pe-atllnc

de-abia folos t.

Structura de olel a insemnat transtormarea

comp eu a cledir lor din chicago. Louis 5u livan

a acceptat disciplina propo4 ona 6 pe care

acesttip de structu16 o impunea 5i a n;scocit

ornamente bazate pe formele naturale, ignorand

relalia dintre structLrra regulata 5 decoral unile

stilizate propoveduit; de clasicism.

coNSTRUCI[ CHE]E

€ Magazinul lrniversal Ca6on Pirie Scott - chicago, lllinois.

SUA, LOUISSULLVAN, 1899

Frintre fo e trpun de. id r apinte dalort; pos b tat or

of.rile de nructura de ole se n!m;ra s maqazn'ul

univor?. Proe.tullui5u v.n d; na$ere !n! fou ordtfarh tc.t!ra. Decoratiunile meta ceconcepute de e pcnlr!prrtor siprmuln ve du.c!q;nd! la ni$e rame peftrr

V IntErca Porte Dauphine- metrouldln Pa s,Franla,

HECTOR GUIMARD, 19OO

Lrtrarile de metrou constrlite de Cuimardintre 1899 5i

1904, c! formele orexuberante,Iluide. connr! te dif lier

forlat, nLr sunt doaro epitom; a fr morseiBelle Epoct!e;

ee sLrnt odernonnrale a toos r

(l D'oe d ';r 'rlLll\e' olJlLr 'l\ d I rL', rl

\l/ au Incepul sa t5 oeaseaanaca

materialele produse ndustria nu numaiaepot da naStere unor forme tistructuriferaprecedent, dar pot f ti modelate pentru a

genera noi ,, imbaje" decoratlve. Sust nut, pe

de alti parte, 5 de noile teor i a e estet c i,

acest potential de a conferi un conl nut artist cproduselor nel^nsuf etite, lpsite de spirit, ale

ifdJ,rra qmLlL d d"s h 5 ("led cdtre )Ldbtl re"unor noi leqaturiintfe obiecte 9 dei

n oTrowAGNrE 8r . S.ANTON|OCAUD

!D, rr852 r926) LoussuLLVANLr856 r924r;

WILLIAM LETHABY(1857 19]1), VICTOR HORTA(1861 1947)t HENRIVANDEVELDE(1861 1957)j

JOSEF I\4ARA OLBRIC H (1867 1908); HECTORGUIMARD(1E67 1942)t PErER BEHRENS (1E68 1940);

JOSEF HOFFMANN f87o 19s6)

oo

expresie; nie sinuoas;; decorare;emblemd;fluiditate

Pe m;sura ce industria zarea schimbasocietatea, intelectualii au inceput se

se intrebe daca nu aumva s-a mod ficat iinollunea de trumusele. Aceste intreb;ri eraucu atat mai pregnante cu cet efectele1dL .lr d||7dlr ordL m" pL.e ntre. 1 o dsF

precum Chicago 5i Ber n. August Endell

sustlnea c; frumuselea unor asemenea ora5e

nu putea fljudecata dupa standardeleconvenlionale. Arhiteclii dtn V ena, Paris,

Bruxelles, Barcelona tidin ter e nordice

c;utau noie m jloace de expr raarein afaratraditiei clasice, apelend a surse variate,precum tehnolog a saLr mito ogia nationale.

Nevoia de a uni arta gi industria a deven taproape universala, de la Wiliam Lethaby, in

lehnooq or modeme pentr! dccorar.a no

nfrlstrlct!r metroulparzan c:re,rcontr b! t enorm a natltuLde mclropoi

ALTE CONSTRUCTII

Catedrala 5agr.da Fam a B.rceona.spania, ANTONIO GAUDI, connu Li

in.ep;nd.! 1881. CastelLrl Berefqcr - P.r !,Franla. HECTOR GUIMARD, 1894 18981

M,r son dLr PerpLe Brlxe es,8.l9ia, VICTOR

HORTA, r896 1897; dadirea Secession

V en,r, Aunr a, IOSEF MARIA OLBRIC H, 1 898;

Pa a s Stoclet Brue es, Belqia, JOSEF

HOFFMANN, ]905 191 1

@

Ifeodrsi.ism, ratona sm;

mperialism

nofeuropcne, contaat c-o a avut eleate dtvcrsc

asupra trad li or arh te.turale a e cu tur lorrespective lmpefialismLr se reIer; chi.]r a

arh tectura din colof , unde acesL (ontact era

rna nlers :i rel ecta comp cata nteraalilrnedintre conduc;lofl ll supLrs Pe masuri ce

sintezele estet ae devencaLr lot nrai sof st cate,

arhitectlra devenea tot raa rnu t o unoalUexp rcit; a po t ci mper ale

coloniali5mLr a h.tlt pos b

contactul intre culluri c europene 5

CHARLES MANT I 'r. Ed r,

ROBERTCHISHOLM (1840 191 5), SWNTON

JACOB (r8/r r r.f 7), W|LL|AM EMERSON

or enta sm, ad[ain stralie,colon alism, repTezentare

Cl;d rile din perioada t mpur e a

co onia ism! ui erau o ref ectarc a

faode elot europen,", in5.t c ma

ocal;, materia ele si tehficile de construclteau dLrs cur;nd la apa|1ia mod licar or. inndia, care av€a cea mai boqat; tradil e

arh tectura a a tcritoriilor colon zate, planur e

celor ma rriulte cl;diri craLr gand te de

ngiferi m tar;pfin aceste modc €

ntperlccto, neoclascsTnu 5 a a e1!raln!meToase oT mportur arhitecturale dela..i tet p Pd oa .r Jr.. "- rr., I L tr.p ,.. .o

incorporeze in palate e or elemente a e

arnrteclur europene,

in timp ce rnteresu

britanicilor s-a axat pe

inle egerea afhitecturLndigene. Ulurtoarea

5a COmP exlt.lle Pareaa ret ecta d versitatcapo tlc; d ndic .

Plecarid de aicr,

nginerii t , mai

tarz u, arhitectii

DepartarnentulurdeluareripLrb ce a0

inceput sa

nascocea5ca un strl

arhiteatural cofapozltnumiI ndo saTazrn.

Avendu I orlqinrle,

cel pul n .rparent, n

diteritetradt,aceststilera cxpr marea

conv ngenlor

britanic or c.i

arh tectura hindus;51

cea 5araz n; nu aveau

nimic in com!n s cinumat pnn

ntermediul or cele

r)!e cLrlturl puteau I unite in mod pafnic.

rplical e politice sunt expLicite in cazu

ror constructii precunl Mdyo Colleqe, de

ir.rrLes Mant, unde erau educat rajahii, or

f unreroaselor rnemor ale inchinater crcg or 5 recjinei Vlctor a

New De h, conceputiri 1910, a dus pena

..rp;t aceast; po tica Principalul s:urlritect, Edwin Lutyens,: a -"xpr'mall 5pfclUl fal; de arhitectura hindus;, ins; a

,.O a aaocp r. 1rn r" . drr- " e"

rcapodopera sa, pa atu viceregelLridin

lew Delh . N/la pul n desavar: t, ins; a leli: conv ns de eq timitatea opiri ior sale, a

)5t Herbert Baker, care 5i-a constru t,pLrtal a imb nand r.odestul stil din Cape

lmperialism

Dutch cu mbaju propr u MiSc;ril Artelor:Me5tetuqurilor, pentru bogal propretar de

m ne din A{r ca de Sud. Chiar dac.i

colaborarea sa cu Lutyens in De h s-a slers tpe un ton acrimon os, Unlon Bu d ngs, drn

Pretor a, construit; inacpand au anu I909pentru a simbo ra ,,Lrniunea" Alric de SLrd

dup; r;zboiLr anglo bur, nu este ma putin

grand oasa. Faptu ci Nelson Mandela a

d' o pF'll l , ir"LoJr" o'^ Fd n i". 1

1994, arati curn o astfel de cl;d re poate

dura rnai nrLr t decat scopu or gina p€nlru

carc a lost constru t;].

coN5TRUCT[ CHETE

e Reredinla vicereselui - New Delhi, lndla,

EDWIN LUryENS, 1912-1930l,rri" I t'r '

nno5t nlr. dc.l-".metrLe.onp u; Pc!,r.cnlr.;i fo arpit.lc,r f.le, drdirei eti otz; o lri !n.r f|tro (a, d.nuld. m Lnn, iftre rr r l.( [ nr.uopeafa

cdrc re r.l.;, deanrpra !ror anlc d..or6der€fle,dorrr;nd pe!.rl! presirit.! r! r. r ordtcl,n d n tre.r t

-> Union Buildinss Pretoria, Afr ca de sud,

HERBERT BAKER, 1909 1912

8dk{ n Innnrtrofat ni.onnr! ds.r o !.ropo; r.npenal:r

p.ntr!.apLtal.r L,inuniiAlr. dc !!d..rcd1; n' 1910 pr n

!f rta d do!:,i:oof brtr.r.e s do!; r.p!l . blrer.l.pcrlcflr Cel. do!.. adtrrprin.ipr. s!rt d\rrate

in viirlul !f! dcd .c dom ni .ran . i nd !r tc trrlDlide o.o ofa'ln Lr rbrt;

ALTE CONsTRUCTII

ln lndia

chdnr! !cral!r I lln ve6rtatir M.dtrn. RoBERT

CHIsHOLM, lE74 lE79r M.yo I o e.le Rfldrrltdf,

'rAR.l\MANl, c o il,llr rocli, 5WINToN jACOB, l88l l8!10, Mtnlof.r !v.rond a,r.!il.r, wlLLlaM EMERsON, I901 19211

Sccrct.nirt Lr! d ng5 New De h. HERBERTBAKER,

l9l2 l9l0t nd i Ar.h N-"wDelr. EDWjN LUryENs,

t92t l9l1

! Dir !r tr!nr!nren', . pre. is. rm,

fcq,ona rm;med elaltm

]m,. gryrl_

r47n*rrir*ryw

' -':r13' ,fr. '

{1841 t92r). HERBERT BAKER (r862 1946),

EDWIN LUryENS 1] 86! 1944)

@I

-\

lmperialismlmperialism

II

fr

,r c eaiiforme puternice, uneorineobisnuite,.rlc expresionismului; dar cu diferenlerportante- Constructivismul a constituit

ArLdjed de a n;scoci noi tabloane eStettce,lr,rzate pe maSiniriifi,ln ultima instan'!;, pe

I,lrnte. Functionalismul a cautat * inventezelorrne derivate din functiile pe care1 {)nstructiile trebuiau si leindeplineasci. Tn

1r)rma sa cea rnai purA, expresionismul nu a, nutatjustific;rimaideparte de s mplar,xistenta a ideiiin mintea arhitectului.

furnul Einstein (1917 1921) dln Potsdam,( Jern'rania, de Erich Mendelsohn, a dus(,xpresionismul la apogeu in incercarea de a

lransforma formulele celebrului fizician in lornre,rrhitecturale gfalioase, ca o noud modelare arclatiei spatiu-timp. Ca t l\4endelsohn, mulli, r rh itecti exp resion i51i au trecut ulterior la

I unctiona|]sm sau rationalism. Totuti,oxpresionismul a fost o excelentS modalitare oe('xperimentare a ideilorintr-o perioada candor ce autoritate tiofice precedent in arhitectur;

l);reau puse sub semnul intrebarii.Formele expresioniste au continuat sa lilprosere pe drhile.ti- in rod 5pecial pe cei

.rllati la granilele moderntsmului, cum e cazullur isrn Utzon, a caruiOpera din Sydney

!ublimeaze f unclia ti contextul intr-ocxtraordinara serie de forme.

medievalism; arhitectur; ndu5tr ala decorativ;;construct v srn; deconstructivism

ralionaii1m; corpordt srn; neoclasicism;

coNsTRUClt-cHEtE<- Turnul Einstein - Potsdam, Gemania,

ERICH MENDETSOHN, 1917-1921Pentru un obrrvalorastronomict un aboraror de anrofzic;,semnificalia n umelu e evidenta; aceana, lmprelna cu Jormascllp1uraE, de caren;, fac ca proiectul clidiri s, fie Tns;tiesenla c;utdi or unel relalii intfe noiefuncJiona lral rirome, ce au marcat anil 1920.

\, Opera-sydney, Aunralia, jORN UIZON, 1956-1973utzon aiost unu d n prim ii arhite4i care au exploatatpotentia ul de expresie al une structuride beron deacesttip,n;scocind oformi memorabilA carea dat v aJ; Sydney ului.

ALTE CONSTRUCTII

Tn GermaniaPav onu de stic; expozilia WefkbLr nd, Kdln,BRUNOTAUT, lq l4j ab , r de vopse ... Fop. hFr.nktu'l, PETERBEHRENS, 1920 1925; Chilehaut-Hamburg, FRIIZ HOGER, 1922 1923; OlympiaparkMunchen, GUNTER BEHNISCH, 1967 1972

ln OlandaBlocul Eigen Haard Amsterdam,MICHEL DE KTERK, ] 921

ln SUA

Terminalul TWA- Aeroportul lFK, New York.EERO SMRINEN, 1958 1962

ln ltalia5an Giovanni Battista Florenla, GlovaNNt MtcHELUcct,1960 1963

@gMai rnult o stare de spirit decat o miFcare

arhitectonicd pfopriu-zis6,

expresionismul a ap;rut pornind de lapresupunerea ca o clAdire poate transmite un

gand sau o idee fer; mijlocirea convenlilor sau

a st lurilor arhitectonice. Potenlialul seu de

expfesie dramatice a devenlt evident dupe

Primul R;zboi N,4ondial, cand a constituitpJrctLl de plFcarF ppntrJ arf.itFctu'a rodernii.

A ptreneeHaeNsi 8o8- q40). HANs mtl4cU' roo. 9 rb. fRrrz HoGrR' r8//-rqro' BRUNo

TAUT (1880 1918);MICHEL DE KLERK

(1 884-1 923); PIETER KMIMER (1881-1961); ERICH

MENDELSOHN (1 887-1 9s3) j GIOVANNI N4ICHELUCCI

(1891-1990); EERO SMRINEN (1910-1961)t JORN tfiZON(n 1918); GUNTERBEHNISCH (n 1922)

expresle; agitatie; instabi itate;

anrropomorTtSm

/l cl6dirile industr ale, cu cerintele lor

V pentru volume indrdznele, le-au oferitarhitecl lor ocazia de a experimenta cu formedramatice, inainte de 1914. Un exemplutimpuriu il constituie extraordinara cor.binalieintre un turn de ape si o sa16 de expozilil din

Porldn, in Dolonia, semndU de Hdrs PoeLig :n

191 1. Dar, din 1918, numerotl arhitecll, lnspecialin Germania, au experimentat cu

fofmele neregulate si efecrele dramatice.

Rezultatele erau adesea, in mod deliberat,

imposibil de construit-vezi propunerea lu

Mies van der Rohe, in 1921, pentru un

,/garie no.i Lo'rstrur inlegrdl din slicla: lL( r-care nu insemna ci proiectele acestor

conslruclii nu erau capabile s; genereze

npaLrmarate polemi(-r. Mai pra.lrar, arh.Te(tri

Amsterdam au reu$it, prin lucrarile lor de un

In( edrbil druopor-orf >m. d irsulleLeds(dpartea desud a oratului,in anii 1920.

Constructivismul ti funcl onaLismul eta eaza

ceea ce el considera a fi autentice e valori

americane ale caselor relativ ieftine pe care

le-a construit in anii 1930. Lloyd Wright a

fost, pentru o bun; perioad; de tlrnp,

arhile\ lL de I urLe al srarFlor Uflre, In linrd

intai a incerc;rilor de a gasl o arhitecturd care

s; expriffie ideile nalionale contemporane.

/.\ LOUIS 5ULLIVAN (1856 1924); BERNARD

L-,,t N4aYBEcr ( 8b1 rqr/.|RANKIIoYDWRIGHT

- (1867-1959):CHARLES GRTENE (1868 1957);

HENRY GREENE (1870 1954)tALBERT KAHN

termenul ,,usonian" pentru a descrie

(1869 1942); GEORGE HOWE (1886 19ss); RUDoLPH

sCHINDLER (1887-1953); RICHARD NEUTM(1892 1970)t WlLLlAl/ LESCME (1896 1969); LOUIS

KAHN (1901-1974);8RUCE GOFF (r 904 1982)

Frank Lloyd Wright a inventat

libertate; democralie; identitatenationale

- Pe la 1890. arhitectuTa americana aved

V cateva cai distincte de dezvoltare si

e\pnma'p. 5lrlLi praLtrcdt pe CodsLa de E5l si

cel californian combinau compozi'!ille

complexe 5 detalille eclectice cu o planlficare

Inovatrva a lteriorJlui.lolusi. in ChildgL .

arhiteclii au inceput s6 foloseasc; o

arhitecturd complet noud pornind de la

struclura de olel, lift ti detalii 5i ornarnente

produse industrial. Louis Su lvan, unul dintrearhiteclii de frunte, considera c5 in

arhitectu16, ca tiin natur;, lorma deriva drn

esenla sarcinii pe care o avea de indepl nrt.

Wright a mers rnai departe decat mentorul>dJ, Louis \u,livdn, rr ( dLrared Ln .dur lormei

Si a funcliel; acest stil, numit de el

,,arhitectur; organic;", ref lecta dragostea lui

WrrghL pont'u rarura t asele drn perioada sa

<- coNsTRUCTlt CHETE

Galeiia de arti a Universitelii

Connecticut, SUA,

LOUts KAHN, 19s1-1954Prlrna Lrcrare impodanta a lu

Kahn a fost ocrtcaeb.v-"ft; la

adresa d n cein ce maibanalului rnodernism imporlatin Statee Uniie d n Europa hqaleria de la Ya e, Kahn a

introdus efecte sc!lpturale instructura acoperisului si o scara

central; pentru a artcu a un

plan ber, trannorm:ndarhitedura americafain ace atlelln care expreson srnLr i

<€ Casa Greg Afileck - Bloomfield Hills, Michigan, SUA,

FRANK LLOYD WRIGHT, ]941

Wrght, alc;ru nume a fost asoc a1, petot parcuEullunqiisa ecariere, c! c;utarea uneiarh tect!r americane

aulentLce, in an 1930 inveniqa metodesimple,

nandardzate de construclecare si perm 1A a..esulp.b .. ldrgt .''o F dla.r16 ro rp ddC.9Affeck e(e una dintrc loclintele lson ene rezoltate.

ocu nt€ln care, prinlr-o planificarcs!bt b, Wnghta rerr tsa crcezeefecte inovatoare foos nd! se de spalr!. !m n;

ALTE CONsTRUCIII

h SUA

Gamble House - Pasadena, California, CHARLES siHENRY

GREENE, 1908 1909, Love Eeach House Newport

Beach, Calilomia, RUDOLPH 5CHINDLER, 1925 1926;Love House LosAnqeles, Ca forn a, RICHARD NEUTM,1927-1929; PSFS Skyscraper - Philade ph a, Pennsylvania,

GEORGE HOWE: WILLIAM LESCAZE,1929 1932,

Bav nger House - Nornran, Oklahoma, BRUCE GOFF,

1950-1955

@I

lrmpurie par egate de p;ment, cu lin e lor|| onra F, iT lrmp !e pldni[rLd ed nte iodrd

fovatoare introduce noiconcepte de spatiu tl{ ompozitie. Casele uson ene din anii 1930 au

incercat sa pund acest tip de arh tectu16 la

'rde-dra rutu'o, sdL rel put 1 d L;t ncr,L or a_Fnca1r. Mar conple^e dr1 purcL de

vedefe alspaliulu gi mai ieftine d n cel al

so uliilor constructive alese, case e erau legate

nt;t de terenurile pe care erau construite, cati de stilul de viale al celor care locuiau in ele.

Fo5ti angajal ai lui Wright, Rudolf Schindler iiRichard Neutra au dezvoltat une e din aceste

nt rcipiiatunci card > aL rurdl In , d lorrid.ifrs; atitudinea ui Wr qht Jala de ceilallarh tecli era oarecum dispreluitoare -ln spec a

1Ld/Jl moderni\l lor puropeni. Amoigua pra si

relalia sa cu un alt mare arhitect american,LoLr s Kahn, care explora interacliunea dintreform6, functie ti structurA. Chiar daca ar;ta ooarecare afinitate cu ideile sociale ale

modernitt lor europeni, incepend cu T 950Kahn a produs o serie de proiecte invent ve dinpunct de vedere .ompoziliona . nfluenla pe

care a avut-o at6t ca arhitect, cat sica profesor

a tost putern cd S, oarecum, surpr nzdtoare;pr llrF srudenrii55:s-au nun-; dL Le mdimdtiarhitecti postmodefnitti afftericani, Char es

Moore 9i Robert Ventur.

regionalismt anl urban srn;

A constructivismul a fost curentul radical

\J a c6rui influent: a dural cel mai mult,

dintre slilurile apArute in UR55, intre Revolulia

din Octornbrie 1917 5i impunerea realismului

socialist, la sfartitulanilor 1920. De$i abstrac(e

si(on)lienr lip5ite de referinte, une'e eremple

reflecti formele puternice ale industrieigrele poate ca o sugestie ce giinla pura,

ch a'daca pulrn romanlala, ar puled inloLL.

valorile tradilionale rusegti in conlinutulspiritualalartei.

/^ KONSIANIN MEINIKOV(1890 I9/4\: VLADIMIR

l., rarlrN 0885-r951). tEoNtD vEsNtN(1880-r9rr). vrfioRVESN|N ( r882 r9s0);

ALEKsANDER VESNIN (1883-1959); IVAN IEONIDOV(1902- 1959); NIKOLAI MUUnN(1889 1942)

radicalism; condensalor social;

experiment; avangard;; art; ti societate;

reinnoire

^ constructivisrnul a oornit de la dou;

U premise, tranume. c; arhrlFctura poate

ref lecta ti chiar grabi formarea noii

societali sovieti(e ti ca b ologia )i [ /icd sunt

baza ralional; de la care se poate pleca.ln

consecinla, nu era nevoie de reperele unei

tradilii artistice, iar prin angajarealn progresul

social arhitecturaarfi servitunornevoi pfesupuse

a fi reale- Procesele gtiinlifice aveau si genereze

noiforme f6rd a face referiri la tradi'lie.

Inilial, constructivismul a g;sit un debugeu inlucraale ani<tice, generatoare de polem|Ci, :n5d

leluls;u era mult maicomplex. l\.4ilutin a

propusforma ideale a ordsulursoc.a rst, in trmp

ce al!iarhilecliiiau axat preocupArile pe

,, condensatorii sociali" - noile clbdirifi instituliicare ar fiajutat la instaurarea noiisocietdli. De

menlionat sunt formele puternice, angulare, ale

cluburilor muncitoreiti din N4oscova ce poarta

semnitura lui Melnikov; la scare mare, Melnikov

a tacut planuri pent'u struct.r le ndustriale pc

care Un unea Sovietice lrned $ le promoveze si

care monumentalizau clasa muncitoare.

l\,4onumentul Internalionalei a lll-a, al lul

VladimirTatlin, detl nu a depbfil stadiulde plan,

exprim: dilemele conslructivismului. Scopul 5;ue de un socialism autettrc, forma urmeaza o

secvenl; logaritmic;, dar trimlte evident la

TurnulEiffel.

in fascinalia sa pentru transformareaproduselor industriale lntr-un limbaj abstract

formal, cons'tructivismul apa4ine seriei de

curente experimentale de la inceputul anilor

1920, care au compus modernismul.

Constructivismul rimane incontestabil o

,,marc;" ruseasce, avandu-siorig nile in

vehementele polemici postrevolulionare legate

de exprimarea aspectelor vielii de zicu zi prin

intermediul artei. lnevitabil, subiectivismul a

intervenit in determinarea felului in care chiarpresupus oblectiva Ftiinl6 poate Ji transformatA

in forma con5trJita ConstrJCtrvrsmJl s-a aflatin permanen!i pe granila sublire dintre design

funclional ti art6 subiectiv6, devenind o lintiutoara cand 5ubiectivismul a devenit, in op nia

regimului sovietic, suspect politic. Cu toateacestea, in form; clandestin;, constructivismul

a supravieluit, inspirandu-i timp de generalii pe

arhitectii din alafa URSS.

CoNSIRUCT CHETE

> I/onumentul Intenationalei a lll-a, VLADIMIR TATLIN, 1920

FaimosulturnaLluiTatlincapteaz;dinamismulnructura

trndrurd efel erd d -L ; or ' or\.ru livi\." lin p , .

ttiinla tiarta propagandist, denladi s-au combinatpentru a conduce oameniicatreo cu turA nouA,

ALTE CONSTRUCTII

Planurile cEdriiPravda - Moscova, AIEXANDER VESNIN,

1923; lnntutulLen n Moscova, IVAN LEONIDOV, 1927;f ubu Rusakov- Moscova, KONSTANnN NTELNIKoV,

1921-1924

ln UkrainaBarajul D nieproges, VII(IOR VESNIN, 1932

@Iexprcsionism; deconstr!ct v sm;

lt Arl'iler riiau raspLrrs imed at la .evolJtiilo

\./ din Lul Lrd virudld Le aJ dvut loL rn Pdris

incepAnd cu perioada impresioniste chiardac; rezultate e iniliale erau eclectlce ticonfuze, iar lnfluenla diferitelor ...6meera greu

de depistat cu precizie.lns; in perioada

posLcubrstd.;1o'rii i920, pr 'n

Le Corbu.ier, dnd

ti arhitectura au dezvoltat aspecte estetice cu

diferite eLemente comune.

/.1 CHARLES EDOUARD IEAT.INERET (T . Lt CORBUSIER)

et f887 r96s), ANDRE LURCAT ( r894-r 970)

- IOSEF HAVLICEK.I8OO.IOb I,, KARTLHONIIC(1900 1966); BERTHOLD LUBETKIN (1901-1990)

1t) vo um;forma;spat u;

\-/ lum nA, puritate

^ Dupd o cariere eclectica, influentau de

J valorile propoveduite de Mi5carea

Artelor Si MeSteSugurilor, I dupb olung; perioad; de autoinstruire ce a inclus ocel6torie la Munte e Athos ti citirea opere or

lui Nietzsche, Charles Edouard leanneret Le

Corbusier, cum s-a autonumit ulterior s-a

mutat la Paris, in 1917. Le Corbusier a adus cu

sine, in cap tala artlstice a lumii, perseverenla

lui mesianici, condamnend formalismu ScoliideArte Frumoase ti declarend r;zboi cubisrnulu

in man festul seu din 1918 (,,Aprds le Cubisme"),

care a introdus conceptul de purism.

Chidr dd(d Lubis-Jl d gererdl o revolLrie In

artele vizuale, incerc;rile de a transpunedoctrinele sale in dorneniul arhitectur i au fostmai pulin incununate de succes. Cu un stilreto i- ce d deverit..-drcd" sa, Le CorbJsier a

parut sa condamne complet miSc;rileexistente, l^nsa in realitate a preluat multee emente din acestea. Ca li cubismul, p cturapurisu prezenta obiectele in feluri mai pulinobi5nuite, in*, in loc 5; iSifragmenteze,ubre.le p, le aacentua .ara.rerulvoltmetnc,lucru ce venea in sprijinul def niliei pe care Le

Corbusier a dat-o arhitecturii: ,,jocul controlat, .orect ti magnific al volumelor aduse

ln umin6".l^n anil 1920, Le Corbus er a contribuit la

cvolulia estetic i(egat; pentru totdeauna de

modernism) a formelor albe, neclintite,venind aut dintr-o apreciere a tehnologiei.at ti a artei. Noile metode de construclie,

J,t,npa e . reled/d legd.ur,le d rtre strlrrura

5 invel F, permilend c adirilor s; se ridice.,radinrle de pe ocopen;ur aJ , redr o noud

relalie intre natur; ticonstruclre, in trmp ce

[erestrele orizontale, lung], redau priveliSt le

intr-un mod complet diferit de sistemul

trad lional de asezare a ferestrelor.

in aceast; etapa a car erei sale, Le

Corbusier imp;rteSea increderea

rallonallsm ului in faptul cA produclia

ndustrial; va rafina obiectele, reducandu-le

a forme e or esenliale - furnizand astfelolemelle F-cl Fie a'e de'i9ru Ji drl-i.ectoni(.ldeile ui au cont nuat s5 evo ueze, lar din

1930 ucr6rie sa e au cbpatato asprime

de iberata, pastrand in tot acest timpputernicu siml al formei.

coNSTRUCTI-CHEtE

A vila savoye Poissy, Franla, LE CoRBUSIER, 1929-1931

,,O mat nA in care sa setrAiasc;" ial; def n t a data de

Le Corbuser uneicase, in anii1920, iar c;d rea de tat;prezinu nru le dintre deile u d n aced perioada.

Estetca purBli ene dezv; u ti deelemente blne

defin te, aranjate subtil- pion , ferestre orlzonta e.

acopers-grAd ni I elaborata promenad; arh tecturali.

€ Bazinul pinguinilor Regentt Park zoo, Londra, Anglia,

BERTHOLD LUBEIKIN, 1934

Pltern c inlluentat de eslet ca purn; a hlLe Corbusier,

c! volumelo :i forrne e sale a be, Lubetk n 5 a

demonnrat timonenirea sovetc; pr n.aracter!

' o- '. N, dl "l pa , dubll h"li . -; d d r'"1'".maimemorabila rna! ne a modernismului b r ta n c.

ALTE CONSTRUCTII

ln Franla

Casa Larocheleanneret Pdrs, LE CORBUSIER, 19231

Vila 5te n Gd rches, tE CORBUSIER, 1927; V a Se! rat

Paris, ANDRE LURCAT, 1925 1926

h Republica Cehe

B rou pensi or de stat Praqa,losEF HAVLICEK si KAREL

HoNzlc,1929 19rl

@Ira1 ona sm; neodasi.ism; iunctionalism;

arhLtect!r; induniala decorati\';; expresionisml

Q La irceputul secolului XX. doud lucruri\/ au adus relalia dintre arhitectura tiralionalism ln centrul atenliei. Oferindposibilitatea construirii clSdirilor dincomponente produse exclusiv industrial,ralionalismul a c;p;tat o nouA dimensiuneestetica. ln acest timp, evolulia ttiinlei aducea

cu sine tratamFnte pentru boltle oamenilor, aradoptarea acestor tratamente a devenit un

impera(iv moral. Rationalismul in arhitecturd d

fost rezultatul lmbindrii progresului tehnologiccu angajarnentul social.

/^ WALTERGROPIUS / 88i r9b9\. TUDWG MrFs

er vAN DER ROHE ( r886 1969). ERNST MAy( 1886-1o70). Lf coRSuslER ( 88/-rq6\) GERRTT

RIEryELD (1888 1964); HANNES ITEYER (1889-19sa);

JACOBUS JOHANNES PIETER OUD (1890-1963)

lt) produ(lie industriala; plan ratrona,

I Exemole de lucr;ri arhitectoniceV concepute pentru aimbunateticonditiile sociale au existatinci de la

lum;tatea secolului XlX, iar disculiile desprenecesitatea unor noiJorme de arhitecturi,adaptate noilor tehnologil, dateaza ince ti mai

de demult. Cu toate acestea, a fost nevoie de

tulbur;rile sociale de la sfartitul PrimuluiRizboi Mondial, de pe lol .uprinsLrl Europer,

incet cele dou; tendinle si fuzioneze,form6nd curentul ralionalist. Retorica a

devenit maiatr;g;toare pentru noile regimuripolitice fie ce era vorba despre UniuneaSovietic; sdu Ge.mania social-democratdfiindca ratrondlismJl ..gbndea" la scara nare,plasend planilicarea inaintea cledirilorindividuale, tot ata cum societatea meritainreietdte 1r tdta individului. Arl^tecLu.a pdrea

capabilA s; se sprijine pe progresulttiinlificpentru a contribui la inslaurarea unei noiordini socia e. Termenul Neue Sachlichkeit(noua obiectivitate) a aperut in Germania,suger;nd o profunzime filozofica a unoradint.e cele mai bLne lucrdri ale curentului

Ralionalismul a,,produs" numeroase cartierede locuil, Tai ales i1 l-rankfun ii Be lin. lVulteau fost doar ,,cosmetizate" conform curentuluimodernist, cu toate c; Ernst May, in Frankfurt,

SiWalter Gropius, in

casele proiectate de elinWeissenhofseidlung,s-au luptat cu

pfefabricalele $icuprodu4ia industriala.lns; constructiileindividuale, precum

casele luiLe Corbusjer tiBauhaus-ul lui Gropius,

au str;lucitTn luminilerarnpei. Astfel de clSdiri

erau imagjnea clara,

u'or oe recunoscur, a

,,noii arhitecturi", ii au

$i eclipsat celelalte

manifestariale ei.

Formele elementareale ralionalismului,

deschiderile maritiestomparea distincliilor

traditionale intre {alada

ti spatele unei cl6diri oriintre exterior ti inlerior,au devenit sinonime cu

arhitectura moderni. lnAmenca, pentfu

, xpozitia din 1932 de la Muzeulde AfteModernS, Henry Russell Hitchcock ti Philip

' rnso. nu au luat cJ ei dedt imagrnea, fara

rl arcetura social; corespunzitoare. Cu

, r( casta, transformarea ralionalismului, drntr-o

I )r.rctici vizend imbunAt;lirea condiliilor

,,ociale, combinat; cu produclia industrial;,r'r-un aurentestetic, ddevenilcompleta.

( oNSTRUCT -CHETE

. I r.urnle - weiss€nhots€idlung, stuttgan, Gemania,iAcoBUs ouD, 1927, frmania a organizat prc ectul Weissenhof, avendu-l

r d rector artistic p€ Miesvan der Rohe, pentrLl a

,rnonnra potenl dlulpe care ,,noua arhit€ctlra"

' 4o n '.pd.ep'N.a spalib pe1tru locuir te, ul.e iol

1l.ven nd un exemplu aL formelor simple, d scip lnaie,

materialism; ralionalism structLrral;

arhitecturd corporatista

expresionism; postmodern srn;

rotalitarism

Bashaus - Dessau, Gemania, WALTER GROPIUS, 1926

cand cropius a ven t la condu.erea faimoasei icoli de

arhitectura, in 1919. acea5ta se afla in Weimar. Dificultaideordin politicau impus mutareaeiin Dessau, d€ndurocaTra lLrcrop,us sd desenere o|drullF noulurseo J

Panul, sugerand dnarn sm, ene anf-d gandit lncat toate

cotel€ si fie egale,ln timp ced menslunlle imprcsionanle

ale perel or de sticl; rnonumentalizeaza tehnicil€

indun alefoLoste pentru producerea nicbi.

A|TE CONSIRUCTII

Pavillonu Barc€lona Expozilia Int€malionala de la

EarceLona, spania, MIES VAN DER RoHE, 19291

casa Schrdder Utrecht, olanda, GERRIT RIETVELD,

1924 1925)

@g

A Fun.tionalismul crede cA formele pot ft!\-/ deTvollale cd sa se polnvFa.ca lunLLelo'. A, ed5td a olerit o bdld. pre5upJs ob FCrivd,

penl'L nvenlared roilor fo.me, suger;nd .adr hile( tL,ra ar de Vd di1 revoile oamentlor mdi

degraba decet din traditie sau ierarh e; astfel,

'u tct,on"lis.rJl a devent )i rdmdnp - unLdrntre aspectele cu o mare incbrceturaemot onale ale fitodernismului-

Chiar daca ideea ci forma urmeaz;funclia era in plinb vigoare in perioada

de incepLrt a rnodernismulLri, in an i I920,originile sale se reg;sesc cu mult timp inurm;. Teoreticienii f rancezi ai arhitecturii dinperioada iluminista au reut t si slabeasca( redinla odrb" in dulo.itatea lo melor clasrrp,

i"r'ilozotu germdn ceorg H"qel, ir t5tel,.aafirma ce orlginile arhitecturii se gasesc innevoia de a furniza incinte pentru dverseactivit;1i sociale ori cu anumite functionalitali.Pe la jumetatea secolului XlX, modulin carearhitectura putea fi rev gorate, prin noilefunclionalit6ti carora cl6dirile trebu au $ le

corespund;, era o chestiune la fel de

arzdtoare ca 5i rolul noilor materiale de

I onstructie in plus, toate acestea erau ins65l

,\enta cursurilor predate la influenta fcolerkrs Beaux Arts.

La sfargitul anilor 1920, funclionallsrl']ul era

rlcfinitiv legat delormele libere, organice, ale

rnor arhitecli precum Hugo Hdring 5i Hans

',chaToun, care vedeau cl:dirile ca pe une te

l)entru activitatea uman6. AceasG infuzie de

revoie socia i a dus funclionalismul mai

r.pd' te decel alunse<e exprerionismul. a'

lormele sale neregulate, uneoristran i, erau

{)pusul presupusei oblectivit;Ii a

rationalism ului.

Exilaji din linia lntai a modernismului, in

Inare m;surA din pricina neinlelegerilor cu

c Corbusier, funclionalittli ti-au gas trnangaierea in Scandinavia. De exemplu,

',uedezul Gunnar Asplund a ar6tat oarece

nf nit;Ii cu mitcarea Iocal: Funklt detil!cr;ri e luiimpfumutau elemente din

reoclasicism. lns; in uniunea formelor libere

au materialele naturale, toate compuse in

lurul necesit;lilor omulul, f inlandezul Alvar

Aalto a demonstrat ci gandirea

lunclionalisu poate fi mai aproape de om'lidr dec;t fJnclronals"rul In sine. ALeastd

atur; a modernismului, numiti uneori

,,cealalte tradilie" in opozllie cu ceea ce se

.onsidera a ficurentul principal, al carui

nucleu erau Le Corbusier 5i Mies van der

Rohe , a ietit din nou la suprafal6 inperioada 1950-1960, atingand apogeul prin

c adirea Filarmonicii din Berlin, purtand

semnbtura lui Hans Scharoun.

coNSTRUCT -CHETE

(- clidiea Filarmonicii - Berlin, Germania,

HANS SCHAROUN, 1960-1 963

Clsdirea primiriei - seinajoki, finlanda,ALVAR MLTO, 1 958-1 960

AdLoddF d" .d..pubh ul \,lddirilel.;.eobs. re

ar irebui$ se afie intr-o armon ie maideqrab;misterioasa", com!n cand anfellatura soc aE tisimbolicaacofceptuluisauprivtorlafun4ionalism.Paderuldesch s, etajulcare latnette parcA pr n acoperrtrelaliain carc construclia seaflA cu ce e a te cl;diri din

centrll orarului - toate slst n umanismul bera al

ALTE CONsTRUCTII

Audtorium-Ch acaqo, lllinois, SUA, LOUIS SULLIVAN,

1887 1889; UnityTempe-Oak Park, Chi.ago,

llinois, sUA, FRANK LLOYD WRIGHT, 1905 1907;

Ferma Garka! in apropierede Lubeck, German a,

HUGOHARING; 1924 1925; Cl;direa Univ€rsitaliidin

Leicester Anqlia, JAMES STIRUNG ti JAMES GoWAN,

1959 1963

@g

LOUIS SULLIVAN ( 1 856 1 924)j FRANK LLOYD

WRIGHI (1867 1959); HUGO HARING(1882-1958); HANS SCHAROUN (1891 1972);

in aniil920, scharoun a fost unu dintrepincpaivocaliaifunclonalismuluicabaraaformelorrrh tecturale moderne in acean; eala deconceneiapodop€ra arh tectLr Lr organizarea nteroarar fmarette opt m zarea acunicii, iarforma generala

ene datd de randurile descaune, atezatela nivele

rliferite, pe un plan neregllat, anfel lncat f ecare

ALVAR AALTO (1898 1 976); IAM ES SIIRLING

\1924 1992)

functie; forme; proces;

industrial

lnalt; si fie ti practic;, Siposibi16. in specialinChicago, incepand cu '1870, arhitecli precumW lliam le Bdron Jenney, Dan e'Burrham tiLouis Sullivan au lnceput sE recunoasce faptulc; volumele extinse ii noua structur;schirnbaseri radical convenliile arhitectonice.Pentru Suljivan, al cbrui eseu ,,The Tall Building

Artistically Considered" a fost primaincercdre de a dezvo td o leorie a destqlulLzgarie-norilor, in6llimea era ceva senzalional,pasionant titulbur:tor. Plecand de la pa4ilemetalice ale construCriei, arhitectul a niscocitpropo4i' eleganlo sr orndmenle irovaloare.inspirate din formele naturale. Chicago a

conlinLat 5; atrdgd arhitpcri Inveltivi ( are sa

se ocupe de designul zgarie-norilor.Competjlia pentru cl;direa care urma sa

adaposteasca Chicago Tribune, in I922, a

atras concurenli din intreaga lume s-a pututface o comparalie intre modernismul dinEuropa ticel din Statele Unite. Dar New Yorkula devenlt centrul designulul de zgarie-nori, cual sau Chrysler Bulldlng, de Wi liam van Alen,

ti cu Empire State Bullding (1931), aflate incompetitie pentru titlul de cea maiinaltaLladrre d,n lume AmandouA spr jiredu teonalui Sullivan, conform c:reia crettereapopulatieiSi nevoia de birourivor duce laaparilia unor cl;diritot mai maripe terenuridemicidimensiuni, ceea ce se putea oblinenumai construind pe vertica16, ti amandouaexprimau aceast; mi'care verticala prinverfurile avantate catre cer. Rockefeller Centerexplora ideed (arl,erLlu comer!tdl urban, c.un amestec de cl6diride in;llime mare si

rnedie concentrate in jurul turnului RCA,

proiectat de Raymond Hood.Dupe 1945, C hicago fi-a recaiigat locul

de frunte, in mare parte datoriu ingenioziteliiarhitectilor de la firma Skidmore,Owings & Merril5i priceperiilor de a reduce

cantitatea de otelfolosita la construcle,m nimizend astfel costurile. N,4ai recent,

economia exploziva din Asia confirm;

legetura stran5; d ntre cl6dirie inalte si

prosperitatea corPoratistd.

coNSTRUCTI-CHETE

."' c hrysler Buiuing - New YorK SUA, WlLLlAl\4 VAN ALLEN,

1930( ! decoraliunib sa €jazz age ricu varfulasculit ca un ac,

r '', o p dhrrpflult. rl Fllul sau ,/oiau ,d ,e d.iou p r;reast; c;dire va ficea mailnalu d nintfeaqa lume,

a hrys er Blilding, term nata chiar dupic€ crash'u f ndnciar

rqudLr se puternic ftdinta oarnenilorin capilalsm, e esenla

,rrhitecturizqAie-nonordinaceaperioada. Cbdrle.onnrurte u terior aveau sd fie ma sobre.

( SeagEm Buiuing -NewYork, sua, MIES VAN DER ROHE

r PHtLtPJOHNSON, t95+19s8Lre la sos rea saln Statele Unite, in 1918, Van der Rohe a

,lezvoltat o enet ca p na de fo4; pomind de la o

trilerpretare in.isiv6 a.onstru.l lor.Tn Seagrarn Buildinqe a

ifcercat si surpr nd;in#i esenla c;dir lorinahe. Adesea

dercrs, ca fiind,,ralonaE" ii,,anonim;", seasram Bu lding

edeo ambiguilate memorabi ;.

ALTE CONSTRUCTII

ih sUA

ch casoTrbuneTower c hicago, lllinois, RAYI4OND

HOOD, 1925; Empire State Blild ng - New York, RICHARD

SHREVE, WILXAM LAMB 5i ARTHUR HAR[4ON, 1 931 ] RCA

Bu ding Rockefeller cenler, NewYork, WAL|ACE

HARRIsON i.a., 1931-1940; 860 -880 Lake 5hore Drive

Chicaqo, lll nois, l,4lES VAN DER ROHE,1950 1951i Citicorp

center New York, HUGH STUBBINS, 1 977

ln l,4alaysia

Petronas Towe6 - Kuala Lumpur, CESAR PELLI, 1998

@gtolalirarisrn; afi itecturd

ecoloqismt regiona sm

-i..1:...r..-'S

Cu cat terenurile deveneau maivaloroase, construcliile inalte deveneaLl

mai atractive. La sfertttul secolului XlX,

zgArie-norii au pus la incercare ingeniozitateaarhitectilor in oblinerea echil brului comert/ad;, cet tiin provocarea vizuale Sitehnic; pe

care o reprezenta o astfel de slructura.

A wLLnv u gnnor JENNEy (1832-1907)

! omtteL aunrurnv, t846 t9t2) R|CHABD

SHREVE(1877 r946);WrLLrAr\4LAI,4B(1883-19s2),ARTHUR HARI/ION (1878-19s8); RAYI,{OND HooD(1881 1914);WILLIAM VAN ALEN (188J-1954);LUDWG MIES VAN DER ROHE (1886 1969); WALLACE

HARRISoN (1895 I981)j HUGH SIUBBINS (n. 1912);

CESARPELLI(n 1926)

/n in;lliffre; linie de or zont;\-/ simbolfa ic

- Dou; inventiidin a douajum;tate a

V secoluluiXlX liftulsistructuraderezistentd din olel au fdcut ca orice cledire

ll

II,$\t

flllIt

IEttlttl

Q negrmur e.totalitare au diferit de\/ t ran te pottttce antenoare pr n

resurse e tehnologice extinse de care au

beneticiat, atadar prin controlul pe care I auputut exercfta. Aceste regimuri au avut la

dispozil e mijloacele 5i motivalia de a

orchestra forle ur ate care s; le consolidezedu.or .d.ed, I J.P/ulfalp.arp pvocd o dila-da deologiel lor, intre dorinla de a-tl proclamaputerea tehnoloqice sicea de a evoca

referinte istorice si nalionaliste.

ALEXEI'CIUSEV(1873 1949), PAULTROO5T(1879 1 914)j IVIARCELLO PIACENTINI

(1881 1960)t LEV RUDNEV (1885 1956);BORSIOFAN 11891 1976); GIUSEPPE TERMGNI(r904 l94l)lALBERTSPEER (]904 1981)

lt') putere, g gantism. istor e;

/l Begimur e rola||lare eiopele dir a'r

V l9l0 1940 de exemplu Germantanazist;, lta ia fascistb si URSS au folos tarhiiectura pentrLr a extinde inf uenla 5i

pJte,ed da \ldL A, es e L.e ld de./vol.d5erd

importante m Fcari avangardiste, iar

atitudinea fiecareia fate de respeclivelemiscariofere un indiciu asupra ro uluiarhitecturiiin ideoLogiile respective si ajuta la

obtinefea unui respuns la intrebdriletotalitarismu ur priv toare la relati e dtntrearhitectur; ti soc etate.

in ltala, avangarda a supravietuit, alungandsa joace Lrn rolin arh tectura ,,oficiale".Dilerite nterpretdriale modernismulu pot flintalnite in colonrile in .are copi i emiqrantilorerau trimitipentru a se bucura devacanleplatte de stat, in cl;direa in care Part duFasc stisi avea cartierulgeneral, dar Siin gar le

r;5;rite pe tot cupr nsulUri . Se viza crearea,

cu sprilinul arhitecturir, a unel unitali simbolice.i operalrolale I;rd oreLedenl It irro.ia i;nlin cazur le cele ma bune, aceasta acl une a

produs capodopere raliona iste precum Casa

dp fac.io. dir Co^ o, de uiu .eppe lo11691

cladire fascinanta datorit; complexit;liirlguroase a constructiei, a detalulu iiacompozl e, precum Fi din pricina provoc;rlansate ipotezeica o soc etate bolnav; produce

arhitectura de proasta calitate. insd conex unea

de nesters a ral onalismului italian cu fascismul

l-a provocat pe Ernesto Rogers, supravetuitoral per oadei fasc ste, sa respingA rationallsmul,vestind regionalismul cu Torre Velasca, dinM lano, la care a lucrat.u altiarhitecti.

Regimu sovietic 5i cel naz st, cu ambitiile lormegalomane, au fost ma brutale cu

moFtenirea

avangardiste. AlbertSpeer a facut planurile

Bedinu uipentruAdolf Hitler,

concentrand orasLrlinjurul uneig gantice

Panteonului.lnainte,

vastulZeppelin Field

din Nirnberg servise

drept scen: pentru

fi mele de

propagande ale lui

LeniRlefenstahl,conf rmand opinia

coNSTRUCT CHErE

Universitatea Lomonosov -fvloscova, Rusia, LEV RUDNEV,

1947 19525talin si-a tr rn sarhitectiiinSUA in rnaresecret, pentru a

nud a connrucna zgar e-

nor or tia se pregalr pentru

rd carea celor,,tap1e suror" -ooc!r r!rn care procarna!vaor ebohevicer erau

totodatd puncte straleg ce de

5!pr,rvegrrere a oratLr r.

Un verstatea de stat din

Moscov,r, inlr un turn ina l de

240 de metrifancat de pattu

ar p c! camere penlrLr

n!denl Decordtiunil," ref e.ta

CasadelFascio Como,ltalia,G IUSEPPE TERRAGNI,

1932 1936E eq;nt proportionata, ins;rq d; iidezolanta, aceand

cid re a dd;pon t biourile si

ad!nir efascinilor Proporl e

t geometria c;d r suntextraord nar de sof n cate,

f nd exemplllpe e.t a

pozte rationalsmului t,r an,

prnsintre nevora de a moder-

n za 5oc elnlea, In ,rceeal

masLrra c! expresia arlsic;, tfasc n.la fala de store.

ALTECONSTRUCTII

Mauso eul I Lenin Moscova,

Rusia, ALEXEISCIUSEV,

marxistulu Walter Benjamin c; fascismul

reprezenta estetizarea extrem; a politici .

n UR55, respingerea planur lor pe care

Le Corbusler le f;cuse pentru Paiatul

5ov etelor, in favoarea unui ,,tort de nuntdstalinist", avand in varf o g gantic; statuier lu Lenin, a marcat evidenta ruptLrr; de

dvangard;. Des une e ideiconstructivisterLr supravietuit in planificarea urbanS,

. adirlle etalau parodii insipide ale

ornamentelof tf aditionale.

1924 l9l0; Casa de pe d q (.omplex deapanamontq -Morova. Rus a, BORIS IOFAN, 1 928 1 93 1 ; Casa AdeGermane Munchen, cerrnan a, PAULTROOST,

l93l l9l7; EUR (Esposi2ione Un versa e Roma) Roma,

l'hd.MAR(fllOPlA(fNTlNlr- 9r"at. "a'r"Cancelarer Berlif, German a, Albelt Speer, l9l8lPalatul:t nte siC!lturii Varrovia, Poon a,

LEV RUDNEV, ]955

precascsm;!rban sm monumenta ; pietisml

arhrlectura zgar e-nor lor

rallonalsnr; eco oq sml@g

n r. rJr n,, l r" .r. rrod\-/ rrl rleLLur ,,lp,rLrla n leao rl " ',care v za irnp in Tea nece5 tali or estet ce 5

iLrnctionale a e ataaer or la sc.rfti rn.rr-" SL, ,

a! 5tab t r trn! in pr vinla ffran.rqemeflulLl

.orporati5t I d l.hnoloq or de aor'rstrLrcl e,

o[cfifd no or forme de arh teatur.i

, ,L d "d er iar ' ^',fcorporat . Desiavand eg:1ura cLl

lunclLonalisrnu : ra!ona !nr! , nflLrenla

!pcaiI a: a med L][]i ale afaceri ameria.rn a

coIfer t corporat SanLtIt Lrn c.]r(ratef ap.rrte

/\ rou . .ul rvAN / -DA\. LLo\ D

\.), wRrcHr jl ''r, ALBEFT f.AHN(186!i M42r LUDWIG t!'llEs vAN DER RoHE

(1886 1969) PHILIPJOHNSON r I q01, 2005)tEERo

SMR|NEN r r9r0 196 t), 5KIDMORE, OWTNGS &

MERRILL(fnrrd IortrLld if l916)

modern sfn, llrncl ona 5fn,

man.rqement; ideft taLe corpofdLisle;

ind!slr -.; bLts ne!!, fTtdr ntc; tdlLLtnc

asa nLrm tir ,,st lrterna! ona "), orllanlzaUln 19J2 de Henry llussell I itcli.ock:i Philip

oL , ..| rd I ' i. I".,"do Kahn in proiectele sale este llpsita d-" sens

Corporat e, if clor nla or de a f p-"r.eprte

'pomor'!. ItJt ,tddl .Lp.

ce pesle €le Ir0LUsct; depTe5 unea

ecorionr c;5ial Do ea R;zboi Mond a, au

adoptat faesalu de exefap Lr, Lever Ho!sed1\.^ rr r I ,!. ,^.9 &v I

I952) a ifdLrqur.it aombinalia de turn care se

irv.if l; a;Lra ina tur au cladirea pod um, care

5: maraheze prezenl.r a 5ol. ( u .-. e 24 de

etale a e 5a e, aonstflcl.r .r lost rap d Lrmbrita

de Seagram s Bu d ng, prrl;fd scnrnalufa

LriVan der Rohe.

in curind, n ci un oras nord ar.reri.an nL

f,. , d., ,, f. .4 J4r _r o.al n stic,i s olel, pe |l].rslrr; ac caclnom a

'ri.rdr-or ,j. tl "r' dor '"ig oba a. Estet ca ndLrstfia .r .r .rjuns s:dofa ne m.tqinea (orpor.rt sta, pe fir;sLrra ce

| .r. . orpot.t,il. Ju, .;" a, r-,L ..

al Fabf cile purt;nd 5emn;tLrr e

V arhtec! oT.rmeTc.rn dinan 1920

na u5iv pe.-oa a luiA berL Kdhn, afalaLr la lclde {Lrnctior.rlc ad or ac lLrcrare .r arhitealilor''ri 'r oJ , "rlrblil irid5cir;n;Loare in modu de operare. ln

urrnetoarea decad:i, Fkrnk L oyd Wriqht, .arcdela con!tru !e b roLrri cc fclccLau noilepr nc piiif ofgan rarea afacerilor, .r de5en.rt

planL]l a scd u u centr.]l al I rme lohnsofWax, in W sconsin Ma mtr I .rrir t,"( ! au

.rdopt.rt d 5t n.lia pe c;rre Kahf a lacuL-o

intre !paLi c dc produ.l e (labri. e)5i cele

dcst nate birourilor (5edr e lirme or) de

exemp u, centTe e ofas,o or lleiro 1, ahLcaqo

I New York conlr.rsteaz:r putcrn a au ronc c

inalu5tr ale de a rnarq ric

Prczcflerid tamut e eletogene .r e

modern sTnu uteurop-a.rn c(r o s nqur;entit.rte, expoT t a de la Mureul dc ArLa

Modern; d I New York (cxpozii e ce a def nit

coNSTRUCIIICHEtE

Sedlul cenlral al lohnson Wax - Rac ne, Wisconsin,

SUA, FRANK LLOYDWRIGHT, 1936-1939r turnu aborator

connru tinirc 1944 1950

A. , !\hglrt, prrur! t !. rtr! i r.r .lq)1Lartr! I

.ln.idtr .o ro11..,llrorrl'r rorclfrrLilliirifolo or5pe.1.. a flr f n rL,fll. 1t;frl fl r;i.n i. lir.r .le7-" ,, o.it.rr " i i LofLortrr4 [!! r.rL i. lo :r lLmirr z . flrr I r Lr. ilrl fr rl

L nr nit.nreLe !r.te lt!t !|r.rl.r.r ,.ofrplrr! t!r. o

mni.o LtlLrrf d | 1Otrrr. rh !,rrirr 1l; r.$1, 1]l, 1lJ.( leror, rrf rdi!qdu tnfrI i]r..r.ctr(,..rrl,rrt fi!.1.e io.!r lcx \\/rb]rl r !1i( crn t \ f()l).rLiren !. i. ren rd n r nfrt r

htli

t{l

I)I

Cornplexeie de cl;diri de inaltirne mic;/medie ad6posteau adesea laboratoare decercetare 5 zone de produclie laola tasediul central alfabr cantu ui de tfactoareJohn Deere, oriCentru Tehntc GeneralMotors, ambele proiectale de Eero Saarinen,Jra,. ld L." e,teti, a . t po, 6d L1 ,1otddpractrca, sub aceeas, identitate corporatista.in lucr;rile sale pentru IBM si Mobil,arhrtectul american Eliot Noyes a ar;tat cLtmaceasta tdentitate poate ft unuldintreaspectele politicii unei corporat|. Au fostnecesare Socurile globale din anii ,l970

pentru a putea Tt sugerale orice alte tipuride re at iintre afacer 5i design.

<- Lever House ParkAvenue, New yo*, SUA,SKIDMORE, OWINGS & MERRILL, 1952AceasLi.l;drre, connruitdpentrLt.otrrpanranrcirorpropfi.tan ern! trar Lever, a dovedit ca rnodorn,freuropeaf poa(e f ada plr t ccrin telor .orpor.1 neDesqn! e..urat siaparent rdronat, parea,r rafl€daelraenta comercd a si de(hiderea .,j trc noit. tehno oqldeea comp exu u forrn,rrd |rr n llnr s o constl!(r.

lois, a tost pre Lrat. t reprodus;.|o de ncrumir,rleor, proectee ulterio.re do2vo l;nd concepr! si

.oordonifdert.nor!1.! nreriofut5rc! nn)bitierut,creaf d dnlel rnecl !l corporar n

rriiii;

:.,;l ALTE CONSTRUCTII

hSUAGLr,rrdfty B! ld n9 Buffalo, New york, LOUTS

SULLIVAN, 1895;Lark n 8urd.g 8!llr o, NewyorkFMNK LLOYDWRicHT, 1905, tabrt.a desri.:h Ford lDetro I, Mi.hiqan, ALBERTKAHN, 1822,lohn Deere,cad re. admin nrare \4otine. nos,EERO SAARINEN. ]957 195]

ra!ona]|'n, !son]anErn;

9::il:,:';"*

fi Bruta ismulare origin specifice iio\.2 definitie restran$, de5 aceaste etlchete

a fost aplicau oricarei arhitecturi lpsrte de

popu aritate din perioada postbe ic6. In 1954,

,,nouL brutalsm" a desernnat lucrerile unor

tlneri arhitecli britanici, grupali in jurul sol lor

Peler SiAlison Smithson, tia fost marcat de

fascinalia pentru expresivitatea bruta a

materialelor, a formelorS a funclillor.

/^ LECORBUsIER( 88t 965) LOUIS KAHN

l^l ( 90 1974). PAUL RUDoLPH ( t9 t8 t9q7),

- PETER SMITHSON (1923 2003);ALISON

SMITHSON (1928 1993); JAMES sTIRLING (1924 1992)

j) one,trtate, raLet al, Ltne ar.htlcoLxe\/ al/lre (,,o alU arhrtectLrra")

- Col,t uLL d m.)rvd oe lo(Jrnra rmpJc;

- de proqramul britanic de aiutor social

dup; al Doilea Rezbol Mond al a adoptat rapid

modernismul, inse lipsa materalelor ti ser;c a

cuno5tinle or fdceau ca din curentul

arh tectonic sd remen; doar nuriele. nsplrali

de revero:rmrla tombrldLre dl ua ara|r./el^ dp

pionierat privitoare la arhitectura RenaSterii, ale

germanulLri Rudo f Wittkower, 5i aparenta

rigurozitate a noilor ucreri semnate de Le

Corbus er s Mre) vdr der Rol'p. lrrpr I arhrlFcll

brtaniciau c;utat o baz; maicredibila, dinpLrnct de vedere intelectual, pentru proiectele

lor. AJ ,i gd ,il o. grefdrd o dpli, dre e\lrerd d

vechii doctrlne privitoare ia onestitatea

mater alelor foLosite, pe forme e pe care Mres

le proiectase pentru .ampusu Institutulul de

Tehnolog e din ll nois (1939 1956). Proiectul

pentru Hunstanton School, Norfolk, semnatde sotii Smithson, expune deliberat, cu o

extraordinare limpezime, stf uctura, materialele,i ,roprr. e, arora pa.iilele,unl de:tnatr.Cronicaru acestu curent arhitectonic, Reyner

Banham, a afirmat c; brLrtalismul este mai

degrab; ,,etic" decat ,,estetic", c;utandinljod constient sa creeze o arhltectur; care sa

.rsd d n tipare e tradil eiSi din canoane equsturilor, gener;nd efecte prin intermediurfaterialelor si a forme or neprelLrcrate,

presupuse a deriva din funclie. Dupa ce Le

Corbus er a fo osit betonu brut, f e numa s

prelucrarea acestura impotriva intemperiilor, ca

5; nu ma vorblm de orice {el de acoperire, era

consderate,,imofale",incerc6nd deemo!epo emicile. E greu de ignorat efectu estetic pe

care solii 5m thson au oblinut prin asezarea

^1o-t el6r a Srqder roL ... ol pleg",llJl rhr.

Econor. st Comp ex, insa arh tectii ar fiob ectat, suslrn6nd cd astfel de efecte, precum

detaliulelegant, erau date, de fapt, de

pozilionarea logic; a elementelor ti ob ecte orobi5nu te, 5i nu de vreo ntenlie estetic;.

Brutalismu a avut cateva rep icig in afara

Anq e de exemp u, lucrdrile in beton ale lui

Pau Rudolph, din State e Unite. ln Suedia, in

dn i 1950, Sigurd Lewerentz tia marcat

reintoarcerea la afh tectur;, dup; 30 de anide.rbsenu, nu in limba.lu s:u de un putern cneoclas cism, ci prin forme ti materialeneprelLrcrate - niciodau, inse, grosolane.

coNSTRUCT CHETE

e HunstantonSchool Norfolk,Anqlia, PETER:iALISON

SM|THSON, 1949 1954

5o1ii5rn thson,rLr redus enetcd rationalina a u Miesvan

dd,oo.dun | ...d,"pdb,t.f .,,," d p.d,.

element o bazi obieciiva cd punct de pec.re pentru o

arhitectura ce n! face refer nt; a nimk,r lceva de.at a

5ine s,rLr . funclia pecafe o indep netle.

4. t\,l5n5stir€a La Tourette Eveux sur l'Albresle, Franla,

LE CORBUStER, 0 957-1960)h a.easti Lrcrare a s. num;randu se pr ntre ultimele ce

poartd sernn;turi mare I arhitecl , Le Corbuslera

explorat potent,r Lr betofLr Lr deacreaoviretaledetexturi, forrnet efccte de Lrnrina 1n eta afea betonuluibrut, firin;st red LaTourette se apfopie de etoslr

brutalismului, a c;rui apologeti ,rr preferat 5; i considere

maid-"grabi etc decar est-"t c.

ALTECONSTRUCII

Suqdef Holse Waltord, Anq d, PETERT ALISON

lo.r -L4 o or. onpt6.Londra. Ang a. PETER slAL|SON SMITHSON. r959 1954,

Ham Hommon (apartamefte) Londra, An9la. JAMES

STIRLING r JAMES GOWAN, 1955 l958,ArtandAr.hiiect!re B! d nq Yale, New Hrven. Connectc!1,

SUA, PAUL RUDOLPH, 19 58 1964

@Ifunctonal sm; r.1of. sml

Bazandu se pe stud ie de antropologle-in mod spec al pe cele ale lui Claude

Ldvi Strauss - structura smul a propus teoriaconform cereia tiparele fLrndamenta e ale

relaliilor socia e F a e comportarnentu ui

u[aan ar pLrtea furniza baza pentru formearh tecturale care sa evite anonifftatul ster ,

tehnologrc, al modernismulu ortodox.

/^ cALoLI IRSK \E rol loo \ rA(oBBA\lVA

u , lcl AlDovaNLY(r I

HEBNIAN HERTZBERGER ( .ltlzr

|') otuo"re 'on 6r ro o. 'o| arp.o. alo.rv nteTact une

/l Reconstructla urbane de dupb a Doilea

V Rezbo Mond ala p;rLrt s; iioferemodernismu ui cecu in a b de care avea

nevoie pentru a li demonstra capac tatea de

a crea oTa:e inse dezbater le asupra unorsubiecte precLrm ierarhia sau

monumental tatea, purtate in cadruConqresulu Internal ona de Arhitectur;Moderna, care defin se ortodox a modernistai'n.ep;nd de la aparitia sa, in 1928, au dev-"n trepe0e contfoversale

Condus de afh tecti prea t neri ca sa fifostact v ina nte de 1939, curentu structuralisr a

resp ns tehnologia ca qeneratoare de

arhitectura F a c;utat arheL pLrricare sa fi' r'r \. Ot ollp I . rud" , l'rbar Or r' orr .,,LLrra na c;l;uzitoafe era A do van Eyck, care

cal;tor sein Alrica de Nord Siadoptaseteor a

ui Claude Levi-Strauss conform cereLa

structura soc etalii deriv; din releauafLrndamentaa de re atii A acliona l^n nler orLrl

d, p ot trJ rL't .o. alF dd ti ad pt 5 . ooq r. a

v elii; a t l-n afara lor era o forme de ex .

L6vi Strauss a adaptat un concepL linqvist c

la dorneniu antropolog ei Transpunend acest

or ' ^pl in drL le.Lrrd. Vo1 ry t .u 1ad ' o

trebu au identifaate I pare e fundamentaleL5 rnen iondte. A\ "nd rn mod e. iden r ne\ ore

doo'turtu "[r.r d. or^ela | .p,riil. Lrnpi

c edir trebuiau s; cu tive (s nu s;

stinghereasca) interactiunea soc ale, expresia

estet c; f nd secundar;. Cu toate acestea, in

rnod aproape inevitab , cl;dirile structuralisterigid zau ceea ce ar fi trebu t sA fie structur.o dlp " ibil., 'd1.lo m"1d or^ ple lor ir

mag n u5or de fecunoscut.Van Eyck a fost un membru de frunte al

,,Team X", tanara generat e de arhitecti care

a reugrt sb i_ngenuncheze CongresulInternal ona de Arh tectura Moderna, in1950. Mai mLrlli r.embriatacestu qfup,pr ntfe care Peter 5i Alison Smithson, aup'op-. ,I pr F Jrbdt e d. dtm^.1\, tr .dl

despre care suslineau c6 der v; d n t parele

sociale. Ch ar t Le Corbusier s a a dturatgrupu ui a proiectulseu final un spita dtn

Venetia, a c;rui pr nc pa a ca tate este cA nua lost niciodat; construit Cea mai de succes

rea zare au fost planurile (semnate de

arhiteclii de la Cand s-losic Woods) pentru

Universtatea Liber; d n Bed n, ide e beralesi proqrama de inv;Umant avend stranse

afinitali cLr !tructura srn ul.

CoNSTRUCTI CHE E

central Beheer Ofiice Apeldoom, olanda,HERMAN HER17 BERGER, 1970 1972

in vz rnei l! l.rtzbcrqor,5patiirlperlr! b roLr enetraltnrenlil ifLr-o 5.r. Llc !r Ut mai n c, ( egat!riftre e e i ade5ea iv,ifd fa.rIt;tr (onr!fc tor! c!pr ns

nrtr !n vo rrn leneral

ALTE CONSTRUCJ

ofelifat Amnerdarl, O irnd., ALDO VAN EYCK,

1957 l960tLln ver! ldtc'd Libcra Ber n,Cermana,trmaCANDILIC jOSIC WOODS, l95l 1979,:coa a

Monte$on DeLft, O.rnd., HERMAN HERTZBERGER,

1966 l970ra.e!L alar.Ha t.nrbr d9., Ang a.

RALPH ERSKINE, l967t5p r. ! dc plihiitircMrddeLhanri, O.f{la,IACOBBAKEMA, l97l 1974

@Ire!lon. srnt e.oro!,r5mt.ofslr!.rvrr,

Q Re9_ionalsmu a fost o reaclre la

\/ unrlormttatea pe care o dovedeamodernismul in pof ida enormelor diferenleclimatice ti sociale. Prin definilie, curentulvariazo,nfun. tede lo(dt,e, oar(eed.eune/temani'astdriF lut ir,r otFndtntacoe erta, dacdnu intr-o mitcare formale, e angajamentulcomun al proiectelor de a r;spunde la conditilelocale, adesea sprijinindu-se pe traditiileindigene la fel de mult ca 5i modernismul.

n HAssaN fATHy,lo0o to8q, LUts BARMGAN

U. qO. tq8s):BRUcr GOF|,loor '98,,. oSCARNIEMEYER (n. 1907);ERNESTo ROGERS

(1909 1969);GEOFFREY BAWA (1919 2003); CHARLES

coRREA (n. 1910); RAJ REWAL (n. 193a)

tehnologie corespunzAtoare;reinterpretare; adaptare; loc

Pe mesura ce modernismul era folositin intreg Occidentul, a devenit limpede

ca, oncet de universal aplicabile eraucaracteristicile sale progresiste, materialele,forme e fi tehnicile de construclie nu puteau fl,,transJerate" asa u5or. Le Corbusier s-aconfruntat cu astfelde provoc;riin noul orasChandigarh, din India, unde, ai;turidecolaboratorii $i (Max Fry ti Jane Drew), a

lnleles ce trebuiau sa se adapteze la climatulIndiei t la industr a locala a construcljilor.

Numerosi alli arh tecli, de la exuberantulfieclecticulBruce Goff, din Oklahoma, lardlindlul 5i >en5,orlul Ceofl.ey Bawa, drn ..iLanka, Si-au gasit propriile ,,relete", imbinendprincipii formale ale modernismului cutrimiteri la tradiliile indigene, totul adaptat lafo osirea materialelor dispon bile pe plan local.in ,,Towards a Critical Regionalism", eseul de

rc

Kenneth Frampton, acesta a recunoscut,retrospectrv, ce tendinla incepuse s; se

rnanifeste cu ceteva decade inainte, oferindeg tirnitatea teoretica pentru atingereanazu nlelor rnoderniste pfln intermediu.ondltiilor locale - clim;, lumin;, topografie.

Regionalismu a inflorit maiales acolo undeatitudinea critica fa16 de rnodernismu folositpe plan interna'lionalavea un scop politic,ca in Amer ca Latina sau in India. Lucr;rileur Luis Barragdn, in Mexic, 5i ale lui Oscar

Niemeyer, in Brazilia, reprezinU variantepline de v aF ale moderntsmului, dublate,de inovatoare tehnici de construcl e ce aupermiS obtinerea unor forme de un

dinamism extraordinar gi a unor scheme.olor stice pline de viata, specifice

mare succes al criticului de arhitectura

traditiilor nationale.

spectaculoasd. Pentru arhitecti precumCharles Correa ii Raj Rewal moitenirea errnportant;, ins; impos bil de re.uperat; ea

olere mai degraba analogii decat modele de

coplat, in timp ce modernismu sugereaz;lelLri cocrale dbsenle din arltta(turd no dna

tradit onale. Astfel, ucrer le lor sunt o d stilare

subtllb a ambelor jimbaje arhitecturale.

CoNSTRUCTI CHETE

cledirea Parlamentului - Kotte (Bnse Cobmbo).SriLanka, GEOFFREY BAWA, 1979 1982

on 6pLlLcur o'rp. \.. dld r1o od pd.Lt' u.o 01 bo. d, " _ 1o- .n F ,r oos.. olor ral. tF pipentru req ona sm, if.orporand concepl€e localeprvrtoare a spal Lr 5i materl.le intr !n cadru tr bltar

MuTeul dpArG Contemporafa Nileroi Riodelaneiro,Brazilia, OSCAR NIEMEYER, 1991-1 996inn"Fod,".L" o.. t-. o d,,.r. a tur N .r6lFBrazilia t'a dezvoltat propria trad lein ceea ce prive$e

modernismul. O tem;.omunA este inventivirateadovedit; in fo os rea nru.turilor de beton a c spriinindo ornj

".F1 ; ; od p ur "'nd\e so" " ^. d'la d p" " p"p!nct! de,r zbura pe deas!pra golfului

ALTE CONSTRUCIII

New Go!rna-lang; Luxor, Egipt, HASSAN FATHY,

1948; Pa atu in dunriilor (com p ex expozilional) , Sao

P"Llo 8.,, " OSCARNIIM|YIR, q. o 4 lo rVelasca [,4ilano, llalia, ERNESTO ROGERS, 1954 1958]|\/uzeul c.ndi Ashram Ahmeddbdd, India,

CHARLES CORREA,1963, LosC ubes cudaddeMexico, Mexic, LU|S BARRAGAN, 1 967 1 958

@gecoroq smt slftrctu ra lrn

arh tect!ra corporatina

Arhitectura indian; este mai pulin

demarcalieintre public Fi privat. Oriunde aifi,esie po.ibi'sd asculli nJricd sdu sd te angajezl

intr-o activitale persona16, de tipul vorbitului la

telefon. Acesl lucru, suslineau ei, avea

rmp rcdll profunde penlru o.uinte, pe cdre ei

le preconizau a fi adevirale ,,capsule" pline de

tehnologie; pentru instituliile publice, privite

ca relele Iegate prin noduri; ti pentru orate,

considerate,,terenuri" potrivite pentru

experimentare. lmagistica metabolittilor a

datofat mult science-f ictionului.

Expozilia N,4ondial; de la Osaka, din 1970, a

adus ir atenlia publi.ulJi din lumea inlredgdperfor'.anlele economice ale Japoniei, ddr )igrupul metabolittilor, in caf e incepuseri deja

s; apara divergenle. Niclodau membru oficial

al grupului, Arata lsokazi a considerat forrnele

elementare, platonice, ca fiind calea cbtre

ordine intr-o mare de electronic;. Totuti,relalia dintre virtual ti real r;mane opreocupare centrale a arhitecturii japoneze.

coNSTRUCTI-CHEIE

Nagakin Capsule Tower - Tokio, Japonia,

KISHO KUROKAWA 1 972

Dezvo tarea masivi a t€hnoloqiei cons derau

adeplii m€labolismului lnsemnac; spaJ e

peuonaeput€aufi grupatein,,ciorch n " de

,,boabe' 1€hnoloqizate. precumcapsulele

nd vduale din acest bloc-turn. Acetti ,,ciorchini"pot fi apoi nterconectali pin dlfer te miloace de

comunicarct iransporl,organizandu seasifeltizonele publice ale orarului

ALTE CONSTRUCTII

lnlaponiasky Holse Tokyo, KIYONoRI KIKUTAKE, 19s9;

UniveEitateaRissho Kumaqaya.FUt!4lHlKoMAK|,l9b/ 9b8 l,,nul)ony Ordld. KISHO KUROKAWA

1916

tehnooq 5m; brutalism; struct!ra sm;

9:::'x#''.IIII

I

l'l

(! In l960 a dpdrut metabot.smul, pornrnd\./ de ra un grup de tiner, arhiteLtijaponezltalentali, maturizaliin perioada imediatpostbelic;. Atenlia gfupului era concentraliasupra relinrStilor unei so. etdii Le trebuia sa

facb fate cretterii economice iischimbarilortehnologice cu un ritm extrem de rapid.Ca reaclie, grupula fu.njzat o platform;de principiiarhitectonice pornind de la

care afhitectura japonezb ar fi putut aveao influentb internalionalS.

japonezd 5i rapida expansiune economic; aucontribuit la ruptura decisivA de rid5cinileeuropene. Kenzo Tange, eminenla cenutie a

metabolismului, a lncercat s; incorporezeesenla tradiliei a rh itecton ice japon eze inlucrarile sale, referindu-se la aceasta maidegrab; prin analogii decat copiind-o direct.Lucr;rile terzii ale lui Le Corbusier (de exemplupavilionul Philips de la Expozitra Inlernational;de la Bruxelles, din 1958 - formd gigantic:,rmpetuoas;, generat5 pe baza principiilormatemdl:ae) au repretentat o alt; influentdrmportanta.

TnsS aparitia produselor elecrronice a fost cea

care i-a unit pe meta boliiti intr-un singur grup,cu ocazia Conferinlei l\,4ondiale de Design ce aavut loc la Tokio ln 1960. De la aparatele radiocL tranTisrori $i pand la telefoane'e mobile si

nenumdrate alte aparate electronice dinprezent, sustin adepIr metdbolismului, roatenu fac altceva decat s; altereze linia de

Primarie-Tokio, Japonia, KENZo TANGE, I991

Iang€ a fost cel mal influent dintre arhitecli

tapon€zid n a douajumatatea secoluluiXX, iar

ideile sa eau adus o contibuli€ important;melabolismulr.ri. D n lu.raile sale t6zii rszbatepreocupa rea arhitectului fale de formel€

indraznele ri fata de ulilizarea tehnolosiei.

Avand pen€ 200 de metriin;ltime, cadlreaprimireien€ printre cele maiinalte din Tokio.

organ zarea constru4iei face trimitere la speranla

metabolitiilor cA tehnoLogia va reconfig!rareal ile dintrespal u public rice privat, peBona.

KENZoTANGE (1913-2005); tUl.4lHlKO MAKI(n. 1928); KIYONORI KIKUIAKE (n 1928)jKISHO KUROKAWA(n ]934)

J) simbroza; comunrcdre; tehnoloqie;

I in Japonia, modernismula avut o istoriev lungi, pfecum ticativa adeptiderenume, insA lncepand cu anii 1950 tradilia

(! 'o t^ oa" r .mL o rol.r; id d al. o P

\/ tendrnte,,rparute dup; 1960, ce au;Jldl d e ..r da "'i" de ^ p

",., d" rr . pr-rr

pe care arhrtectura e pLltea transmtte 5i pe caremodern smu ortodox pafea s; e inabuse.Sursele lui de inspifatie var au de la referintestor ae a cultura populaf;, insa toate aceste

tendrnle erau iegate intre ele de angalanientuifata de plura srtulformelor:i a inte esur or. lnd.tL^ ra d.06. 6. ot d 1. apL - LJp, , a". d

modu in care arhitectLlra pUtea re ua leg;turacu oconle, cu tfadil a ti cu comunitatea

/A CHARLES MOORE lr15 Itt'JI FOBERT

lal VENTUR L r.2!1 D EN|SE SCOTT BROWN(n I911)tJAMES STIRLING (lrl26 rtt92).

MCHAELGRAVES h l9l4). HANS HOLLEIN (r 191.,/,

TERRY FARRELL(n l9lE), ROBERTSTERN (n t9l!);IOHN OUTRAM (n I 914), LEON KR ER (n 1946)

1fi s ntaxa; amb quitate; feferint;; ron e,t-t\-z ptLtrat 5n , s mboltsm

I . odo ri.m | " J.'ar I ofld "r I t. ton Ld

V dorninant; dupa al Doilea Razboi Mondia ,

care a ar;tat miterile acestu a in relattonaredcu contextul, dar:iin cfearea inlelesurrlor.Poslmodernism!l a fost r;spunsui arhitectilor la

toate acestea, cu toate ca, frind o crit ca a

adresa modernisrnului, a avLtt oarecare afin teticu izbucnrr e de nemu lumire, atat politice, c6t

ti comunitare, aparute in acelaSi timp.Roberl Venturi a fost primul ti ce mai eructtt

exponent al cLrrentu u postmodern st in

"rl .(t- ;. r doua d 1lr. J.'o'tl- LorteaCamplexity and cantradiction (1966) to oa Llp-1LrJ,o.ddrr Dl- rd"phi""m"-ersa e (1965) a prop!5 o arhitectura bogat; in.iml oL, dmboIr"r.d | . J.t ;Jd.. i

cauza prin referinle a rstorie ti a cr trcalrterar;. Ca student al lu LuisKahn,Vcntur a

c;utat se separe modern srnul de ceea ce el

considera a f bana itat e faodernismuluicorporatist, ma degraba indreptandLr-l c;tretrad t e decet renuntand comp et la el si

stabilind asttel t parul dupa .are s a dezvoltatpostmodern smLrlin SUA, unde diferentad nlre modefnrsm 5i ,,pomo' (postrnodern sm)consrsta adesea doar in mater alul/s sterau deo r o,o d d l , or \.,/ 1 tl , o,po,dt 6l

^TB- d" Philp rotr | . 1. .o | . In.ro .ple

ucr;fi ale lui Michael Graves.

ir -'opo ' 106 moo lr n Jloro I d, aoJ I

m;sur; o manrfestare a politicl democraticc :ia comerlului, postmoderntsmul ,,arati altle.

l

ConsilierLrl pfintului Chaf es, Leon Krier, avazut modernismLll ca pe o aberalie ce ad strLrs comun tel e Aldo Rosst a c;utalt pafele ascunse ale foTme oT urbane,considerandu- e stngura baze fe evantbpp,lrt I drl 6, tJ ; :n lag"rura .L trdd t"ins; lara a se referiin raod deschis la aceasta

lar permisiunea de a se raporta la traditie ae berat de constranger monLlrnentalu simtal forme or al ui iames 5t dtng.

coNSTRUCTI CHflECasa VannaVenturi ChestnutHill, Ph ladelphla,Pennsylvania, sUA, ROBERTVENTURI, 1965a! a.esl proect, Ventrtria dovedt.i p: ;s ocontrr!fiedc tr'i.i d rnen5 Lrf poate liboqar; in tnre$!r :emiieulene un simbol domcsl c !e.hi de cind lunrei; efecrr

!l.fLant de torm. a.opcris!l! du.e.r ll,lndul a !ntronlon casc. iare.h bfur lerenrelorene !n otemenr

moderni5t bi .hlar consLr!ct v n Ar.d,r de deas!pra'',drii " -\p r boh "do "t '.. , r I onutur..!bhni nd totodat; separarea

.rh tectLrr; corporrtistr, tehno ort !fir,

0 Staatsgale e-Stuttgart, Gemania. JAMES ST|RL|NG,

1977 19A4Refer r e i dasi.i5nr. c!rn este.az! corn se, .onf,rmatendntele sprc nronument. i e l!r5r r ng, insA ullmof'rmenta de dup; modenr t r. Culorile pLrrern.csr qereaza ! r cement pop0iBt, dr n parlerc;te\ra bu.alld- rl lJ r rf, tr,II o "r',o ; o.,'or,

al i o nni.l!.4 ntodern st; drn ot.

ALTE CONSTRUCT]

tslrteria5.r! r Viena, ALrnri, HANS HOLLEIN,

l9l2 l9T4tPrrzza d'Lrla New Orerfs, Lo! r,rn.,5UA,CHARLES MOORE. l!,'9rl oteluril. D tney Forda,5UA,MCHAELGRAVES. 198/ 1990; 5ediulc.ntra DEfeyC. iorn !,5UA, MIC HAEL GRAVES; 1988 l990rsrar.de pomp.re hle oi Dols ondri, Afglia, JOHN

OUTM[,l, ] 9E8

@a

Combinatia dLntre gral ca sc -fi 5

fum;rul d n ce in ce ma rnare de bunur

-o ealron cc de consuTn, l_n anr 1950, a

sch mbat relat a d ntre arhitectura 5

tehno oql," Tehfoloq sm!1 dc5crie modu incare a*rLtecl aLr lncefcat se acopere d stanta

d ntre r.agln e linand de dorneniulfantezrerspo b ld la a".ol. itedo,lo rdlol ,oooip

A Fr( HpRD B-.r t'/ \sTtR rutttR o

!1, CHABLES EAME5 r n7 r/8r RAY EAMES

11912 1!88);RON HERRON (l9i0 1994).

RICHARD ROGERS rn l'l l:), CEDRIC PRICE 1l !J4 20011.

NORMAN FOSTERTn l9:5)r MICHAELHOPKINS(r

1915);PETER COOK hr l9lajl RENZOPIANO(n l9ll).N CHOLAS GRIN,4SHAW (n l9J8)

tehno oqie, uminozitate; efic ente,

structura

n I960, cr ticul britanic de arhiLe.tLrA

Reyner BanhaTn a avart zat arhiteclic; acceptarea tchno oqie insemna aruncarea

o dr- .bdjd .l. hl" . " l . L. llui

recent. Modernismu, dupa curn suttinea el,

5e innamolise intr-o ob5es € nesan;toas:egate de [orme ti de compozil e, tocmai

cand mas nr e cu faotor: aparatele

electrocasnice i e beraLr pc oamcni de

lerarh Lle socia c t de trad I e stovitoare.

o ^.L BA l' a a tga. ^ <r ^ L tJdonrlUfu dintre e era ma mu t decat oriqina uCedria Pfice, acesta, rnotivat de angajamentulpo t c in aceea: masure ca I de tehnoloq e, a

vazut in proiectele arhitecton ce oportunit;tspec f ce ocu ul 5 timpului or de facl Lafe

a reofqaniz;r societ;lii. lmag nie lspit toare

Propuso de l1ce, impreun; cu loanI ttlewood (pe atun. d rectoare de teatru),in planur e pontrlr Fun Palace aLr

reconl gurat uzanlele pTtv toare la ceea ce ar

orlad.;i|prao|1 p6. doldora|, 1

t rnp ce proie.tul ,,Th nkbelt", g;ndit de el

pentru The Potter cs (den!m re daL; oras! Lti

Sloke-on lrent din Staflordsh re, Anq a

I I o[. ^d tr 1. dao.^ottd d . l_ dt e .

pr vit.i ca unealt; de reqenerare Llrbana s

rainrio re socia ; Nic unul dintre pforoctenu a devenit realitate.

G ru p! | Archiqram, atal prin doctrina, cat

5 pf n grafiaa sa, a avut de asemenea onflLreritA putern ca chiar dac; incercarie

grupulLr de a trans{orma proiectele ifrealitate au fost contracarate. maqist ca lor

seducatoare : alinitat e clare cu peIoadatulbure a anilor 1960 pareau a ifd ca oarhitectura a noilor posrbilit;ti

Atraclia obs-"s va a u Banharn fate de

tehno ogic, iripreun; cu entLtziasmLtl siupentru stud uldc caz ,,Case ca forn efe"au contf blrit Ii a mode area arh tectLtrir

h -tcch vizibil; la lucrar e t rnpur semnatcd," Richard Rogers s Norman Foster, detFoster era profund influenlat de afaericanLtl

Buakrn nster Fuler. Pcntru Roqers,

tehno og a ef.t ca ea ce duaea catreimplinirea per5ona a, pe de o parte, si

dovada ruperii de trad tie 5i convenl e,

pe oe a ra.

coNsrRucTltcHEtE<a centrul Georues Pompidou - Paris, Franla,

RINIO PIANO TiRICHARD ROGtRs, I97l-1977P ano ti Rogers au catt gat concursul de proLecte pentru

centrul expozilional cu o lcrare avand oviziu.e radica;ce pretindea ca ,, democrat zeaz; " accesul a art).construclia areo seriede nivele f;r;coloane sau pereli,

astf€l c; ob ectele, carlile ti atelierele pot fi atezate

oriunde O astfel de caract€ristic; constructvaanecesitat eforturi ti trucuri nr!cturale considerabile. 1n

umpce utilitatile necesarc c matz;r tiiluminariispaj I or expozilionale au fost arezate in spatele cbdirii,dandu- -se o expresie monumenta;.

) Sainsbury Centre, Universityof EanAnglia - Norwich,

Anqlia, NORMAN FOSTER, 1978

Ratiunea de a fia arhile+ilor,,h tech'brilaniciaconetituiLo transf ormarea ln f orrne expresive a nructurii

tiut ltil or, precurn nnaaliile sanitare t de dimatlzale.

Ac, structura tl ut lit;lile impart o zond definlta cu

alutoru panilordeolel, mod fcand lumina titemperatura dlnspre exterior astfe lnc6t sa f e optima

ALTE CONSTRUCTII

in Anglia

c id rea Lloyds tondra, RICHARD ROGERS,

l9/8 1986.,nno 'd.rori - \F*po1. oulhWcF\.RICHARD ROGERS, I 980 1 982j Laboratoarele

schlumberqer cambridge, MICHAEIHOPKINS,

1985r haginat on Headquarte19 - Londra,

RON HERRON, 1990

in SUA

casa Earnes LosAngeles, ca ifornia, CHARLES EAME5

ri RAY EAL4ES, 1 949

ln Canada

PaviLionLr SUA (domul geodezic) Expozilia Mond aade la Montrca, Quebec, RICHARD BUCKI\4|N5TER

FULLE& 1967

metabol sm; rationalismi

I i"T'J:ff#*'

italianulAldo Rossi, aceste forme furnizauanalogii cu trecutul, pe care arhiteclii le-aurefolosit interpretendu le ca esenleabstracte, ti nu ca modele de copiat.

Rossi a fost puternic influenlat de picturilelui Giorgio de Chirico, iar clSdifile sale suntimpr6ttiale, ca ti cum formele lor ar incercase vorbeasc;, insi nu pot s; o fac;. Ceea ce

ar putea ele sb zic6 pare a veni din ins;tiesenla tradiliei lor culturale, iar

imposibilitatea de a o face trece repede de laamdrdciune a tragedie. Neoralionaliiti au

v;zut acest ucru ca pe un rezultat inevitabial crizei culturale generalizate ce a urmatdlipnar prodLse de caprtd rsm. de rdlism iide comunismu sovietic. Teoriile lor se bazauputern c pe concepte sociale Sipolit ce.

Pentru a depaii aceast; disjuncl e, Rossi a

ddoprat Jnp e a(pecte alp supraredl s-Jlui,jonglend cu formele iidlmensiunie; un

ceainic prolectat de e are lorma unei c 6dir ,

iar o cl6dire are dimensiuni impos bil deeta onat. Pentru Ungers, schema r;meneconstanU, sublin ind un sistem abstract de

organizare ce conferd coerenl6 forrnelor.

coNsrRUcI -cHEtE

< CimirirulSan Cataldo- l,4odena, ltalia, ALDOROSSI,

lncepand cu anul 1980ln viziunea lli Ro$ , .imitirul este un orai al rnorl or.Pentru Rosi, un orat e o co ecl e de formearhet paece au rez nat tiau evo uat de a lunqulistof e.Mon u rnentele sunt osuare e colorate in rotu :i cotulcrernatoriu u, iarr;m;tilele !manesunt atezate, precurn

caseecelorvii, in cEdnisimple, pe,,nrazi" cu arcade.

V Centrul de Arta Contemporan5 al caliciei - Santiago deCompostella, spania, AtVARo SIZA" 1 988-1 993O formi aparents mp; dezv;luie treptato complexilaleextfaord nar;, generaia de reacliile la stor a locu u, de

monurnente € din vecin;tater de tiparLrl 5trada . Pe

ldnqd'-^na ad"'r- F ..lddtrF"e'r" ro1"dr" "asupraoratulu, istoieiiic!lturiisale

ALII CONSTRUCT{I

Cara Unqers- Kdn, Gerrnan a, OSWAID UNGERS, 1959;

Complexu de locuinle Gallar€tese- Milano, ia a, ALDO

RO55l, 1970 1973;tcoala secundara- Morbo nleriore,

tlvella, [4AR|O BOTTA, 1972-1977; Biserica Santa Maria

de Canaveses - Oporto, Portuqalia, ATVARO 5lZA,

1990 1996

@graliof alism; neoclasic srn;

iehfoloqismt ecoloq sm

/-l Neoralionalismul, spre deosebire def!v alte curente premerqatoare, nJ qede

1 ga.rrFa Llor baze pFnTru arl'rrectu.a pr 1

inlelegerea tiparelor oragelor clasice

europene, in detrimentul structurii sau

formei abstracte. Dezvoltarea acestor ora'e,suslin ddeplii neordl ona snJlui, evo'Joaza

in jurul unor Jorme ce persist6 chiar I cend

funclli e lor se schirnb6. Ca purtStoare ale

valorilor 5i ideiLor cuiturale, aceste formeau devenit elementele esenliale a e

noilor proiecte.

OSWATD UNGERS (f. 1926);

ALDO ROSSI ( 1 93 1 -1 997); ALVARO SIZA(n. I 933)t MARIO BOTTA (n. 1943)

orat; tlp; istorie;

forme

|l Neoralionalismula aperut in anii

V 1960, concentrat in jurul necesitelii

de a relua leg;turile cu mottenirea orafeloristorice -in special a ce or din Europa

continentald , care scapasere de ravagiile

industrlalizir iti de cele ale razboiului.

Adeplii neoral ona ismului au respins

conceptele rnoderniste privind formeleurbane, suslinand ce intreaga ,, lesaturd" a

unui orat - strezile, cledir le obiinu te,monurnentele - era importanta p-"ntru

caracterul acestuia. Aceste elemente

evolueazi 5 se consolideaze in timp,devenind forme ce persistd lndiferent defunclla pe care ajung s; o lndeplineasc;, lnele fiind intiperit subcontt entul colectiv.

Pentru doi dinlre cei maisofisticalineo'auoTaIstr, germdnul Oswald Urge , sr

oo

(l De, orr I L( | \ i. mL . .o- orlo.re qreodie

\./ -r psrla oe gra-te tTra.oTsrruar,"rsm tconceptele literare a e ui Jacques Derr da, aincercat sd dentifice teTenul pe care se puteau

ir.oln ro p 'or-e. plira dp In\enu\ .dte. si

incercerile de a diversifica baza teoretic; a

arh tecturii. Aceste tendinle au apdrut in antl

1980 ca reaclie la ev dentele neajunsuri ale

convenll or moderniste, ca ii la posibilitateapribLrsir totale a acestora.

/a GUNTIER BEHN|S(H 1 . o,/T.tRANKGTHRY

l^, (n lo,,),PElcRtrstNIlAN n lo..r BTRNARD

- TSCHUMI(n. 1944)i HELMUT SWICZINSKY(n 1944); ZAHA HADID (n 1950);WoLFPRIX(n.1942)

at\) ..bai inteles;

\-/ negat vrsm

al Schimbarea politicii econom ce s un val

V de no teorii au f;cut ca arhitecturaan lor 1980 sa fie extrem de diver*, cum nu

mai lusese de peste o general e. Atet formele,c6t ti conlinutul nte ectual al arhitecturiidernonstf au aceast; diversitate. Tabuurileegate d-" raportarea la arh tectura trecutuluiau dispArut, Fiastfe istoria arhitecturiiadevenit un catalog de mot ve, in timp ce

arhiteclii cu inclinatii spre teor e sl-au indreptatdlanlidra.rpevolLrlllaInLeeLLuale . Jmestecazu poststructuralismului francez unde augAsit analogii cu intentiile lor de a r;sturnacanoanele moderniste.

Una dintre descoperirile f;cute in istoriaarhitecturii a fost constructivlsrnul rus,

care a avut doua puncte pr nc pale de atractie.n primLrl rand, acordendu-i-se doar un

nteres redus in istoria modernismu ut, s-a

pLlut tleLe LJ vedored pF rF orig 1i e )dle \ipPsle lpmd do^ IndT.d d,o'u Jtdrf lpr IL in

societate, acordandu-se atenlie doarinventivitalii, ca dovad; a libertalii creatoare -impli.dnd , l^.dr ( d arl^ 'ert rra er o o dr:' ipliraautonom;. n aldoiiea f6nd, deoarece clrrentulconstructvist, fiind un ,,I;star" al

modern srnu ui(prea pulin ingrjit), era un

antidot pentru postmodernism, ti astfel a

devenit mandatul de care era nevo e pentru

contrnuarea rezbo ului deo ogic.Intre timp, cercetarea slntaxe modern smului

s-a aprop at de lingv st ca poststructuralist;

a Lr Derrida. De5 incercdrile de a folosideconstructivismu direct in dorneniularhitecton c nu au fost incununate de succes,

au exrstat c61va terraeni, precum

,,diff6rance", care pareau aplicablliaTnesteculu intelectua al arhitectur L

Expozilla din 1988, de la MuzeuldeArta [/oderna din New York, cu

tem; deconstructiv smul, a incercatse explce aceste conexiun , degi mai

degrab; a perut 5; arate inerenta lorinstabi rtate. insA nLr s-a prev;zut ca

domen ul Tera pe punctulde a

cunoatte o dezvo tare exp ozvd ce

avea sa permit; aonstruirea tormelorvizionare proiectate de arhitectiiprezenti la expozlt e. La inceputunoulu m leniu, termenu

,,deconstructivism" rem;sese

inqropat sub spectacolul forme or

exlTaoTotnare.

coNsTRUCTI-CHEtEl Muz€ul Guggenheim Bilbao, Spania, FRANKGEHRY,

1991

Gehry a re(r!convent e rrhiteclurale pr n lucrarea s..ce,r maila moasa clrdire de tp no! a an or 1990.Cu al!torul progra me orde.omputer foloeites aproiectarca avioafelor de !pt; eli dezvoltatformeecompiexe, pacate c! ttan Lr, str!(tura d. rezistefraocupand !n spaliu neob sn!lt, iftreinv.he! extenor s

spatirl," deexpunor. d n nteror

t centrul de StiinF - Wo fsburs, Germania, ZAHAHADID,2005cariera u Hadrd, dupi prezenl,: lui .r expozrtra d n 1988de la Muze! do Arta Modern:, demonnreaz: dtarp!nctele iorle, cal sipe ce e nrbe. e arh tecturiid-.o i ..rri.iror.' oa6lorelenL-prezenti sri c. Totuei, in ocsr sel!5tfce prin frag e

.na oq cu leora lerar; esoterici, lrh t,a.tLr a preferat,in lcrArib sa e rc.cnt€, s; fo ote.5ci forme der vdrc utr

connru.tlvl!m; met.rElionalisml

lormlla m;temat ce .omplexe, ce pot f afd zate si

connrriite m! t!m ti uriateipllcr d (ompltere or

ALTE CON5TRUCJII

Parcul Vliclre farE. Franla. BERNARD15CHUMT,. 4, p. nr 4.\ a .a hr ohro

Athen!, Ohio,5UA. BERNARDTSCHUMI, 1990, AttcConver!of Vena. Austr!, WOLF PRX SiHELMUTH

5WICZNSKY, 1984 l988tHy5oar Un vcrslatea dirr

st!ttllnrt, Gerrndnia, GUNTHERBEHNISCH, 1988;VitraWe ar.f Rhe r, Germania. ZAIIAADID, 1994

@g

coNSTRUCTitCHETE

e Centftrl C ultulal Jean MarieTjibaou- Noumea,Noua Caledonie, RENZO PIANO, 199'l 1998Connruil pentru a celebra c! t!ra locah Kdnak,

.omplexul, cLrpr nzandze.e.,tcoc din lemn, esteoin.ercarede aimbina trad t er maleralee oca ecuavansateie cLrnott nte tehnoloqice oc.denra e o

aborda'e ce dovedege un maimare siml a

responsabi titiidecal g oba zarea

V cEdhe debiroui Stockley Park, Londra, Anslia,AN RITCHIE, 1990r. unbrdr ooa-,. p-r,rdp 'l'r'drdlDTLFJ.'u.."de-o n.p,/p a ..tddr" ontormdimag n r a$eptArilor rned u ! de alacer modern nueste ob qdtor Lr ii ,,risipiloare cLr resurrele nalLrrd e.

ALTE CONSTRUCTII

inAngliaPodcullis Ho!te Londra, MICHAELHOPKIN5,

1989 2000, C;m nen!dentetli EanAnglia UnveBty,Noffiich, RCK [,4ATHER, ]991j Archeolink V rtorCantre Aberdeefsh re, EDWARD CULLINAN, 1995;TurnulSwr Re(,.rhe che* n") Londra. NoRMANFOsTER, 2OO4

ra Ecolog smul e ,,zona" spre care au m grat

\t exponenlii curentului hFtech candsuspiciuni e privrtoare la ncapac tatea

tehnologiei de a genera forme prin propr ile

puteri au luat amp oare. Pr n contrast, cdutarea

unor solutiiviabile, rezistente, oferea un rmperativ..o'al ppnrru a lLrsl 'r.a abordarFa rF\ olu-ror ara

a formelor 5 materialelor fo osite adesea

utilizand la pro ectare simul;ri pe computer.

EDWARD CULLINAN (n. 1933);

inovaliilor in desiqn sarcin; pe care inc6lzrrea

globa; o transformA in urgenla.ln trecut, aceast; analize se aplca la

experienl6: cladirlle autohtone, construite cu

tehnici ii materiale locale, a caror form; era

pprfp.r adaplal; mFdrJlLr, tL1l.J mu - m,

rez stente Si maiapte a face faF cerlnleJor

specif ce decat clddirile cu estetlc6 strdrn;

Lon. IJrLe dI mdte ralp r Fob )rJrte. Cu Ioate

acestea, programele de coraputer pot prevedea

cu acuratele performanlele une c Sdir 9i pot

'lJdi" efe( ele Jne sLh -bdl mirore de de>igr.Astfel, designerii pot fis gun ca proiectele lor au

'o'ma, oflonra'ed qi I nrsa'ea opt - p ppll'Lanumite a.tivitil, ln anumite locuri.

Pentru a obline o cl;dire viabil; e obligatorieabordarea holistic; a tuturor factor lor ticondiliilor de ordin f zic, precum 9i apreclerea

fe[ lu rn care .ot dcettr [dL.or :e rdpo teord ld

f unclia clidlrii respective. Elementele estetice

var az; ii ele. cu doLr; saLr trei inveli5Lrri de

stic; care sd aclioneze pe post de tampon(aL. dimpor'ivd. , oldL.tor peltrJ , d durd.chrar siserele pot fiirnpiedtcate se nsipeasca

energia, in t mp ce dale e tt structura de

rez stenli pot fi folos te pentru a absorbisurplusul de caldure si a-lemite in cazu unortemperatuf mar scezute.

Ocazional, arhitectii profite de pos biltateade a modela o cladire intr-o man era

neobiSnuit;, imbunatblind venti atia sau

um narea naturale. Totus, intr-un orat, de

exemplu, cladir le pot s; aibd forme binedetermrnate, ata cd imbunetalireaperlormantelor unei constructii banale poate

]a( e.ird adSuqaJa" Jror (ofdLi le ct, otLrsuplmentare pentru a faciita mitcarea aeruluid n;untru. Pot exista si nenuTn;rate alte

"daLgiri .a.a ra tie irvi,/ibile ..r rorusr sd d bd

etect, modif cand proport ile in functie de.areexper enla arh tectural; r;mane vizua a sau

depinde de alt st mu i.

!rh tectura corporatrst;; ratona sml

@INORMAN FOSTER (n. 1935); MICHAEL HOPKINs

(n 1935);RICK MATHER h. 1937); RENZO PIANO

(n l9l7) IAN RITCHIE (n 1947);

oo

rezrstenla; conseruare;

tnovatte

Ata cum raliona ismul structural s-a

fo osit de pr nc plle matematice pentru

a fufniza un mot v ob ectiv anum tor formearhitectonice, ecologlsmul analizeaz; ral onalprincip ile viabil t;l I 5i posibilltatea aplic;r

A, Metarationalismuleste ceea ce se

\t intampli in arhitecture atunci cand

logica economistu ui James Galbraith, in a

.arul opinie, in societatea bogata, nu se face

o distincl e intre ux Fi necesitate, se

intalneSte cu comp exitatea 5tiinIei, cu

capacitatea acesteia de a r;sturna logicastructurala. Rezultatul este o desfetare de

experienle prezentate in nteriorul unor

forme fenomenale.

n TOYOITO, . 9d ,. REM IOOLHM5.n l9r!'.5, DANTELL|BESK|ND (n 1946) STEVEN HoLL

(n. 1947)j JACQUES HEMOG (n. 19s0)l

PIERRE DE MTURON (n. I950); PETER DAVIDSON(n. 1955); DON BATES (n. 1953)tWNY MA'As (n. 1e5e);

iAcoB VAN RUs (n 1 964); NATHALIE DE VRIES

(n. 1 96 5); ALEIANDRo ZAERA-PoLo (n 1963);

FARSH|D MOUSSAV| (1e65)

-\ T;varialie;fractal; reglabil;

<.,/ lndoire

^ Cartea ui Rem Koolhaas. DelirouJ

- New York, a1oape ca a reuSit se

demonstreze ce mancatul stridi lor, imbr6catdoarin m;nuti de box, la etajul 9 al

Downtown Athletic Club, este o activitate

logic6 pentru un burlac din marea

metropolS. Capitallsmultarziu s a combinatcu suprarealismul 5i, sub influenlacinematografiei, ai stabrlit termenii une

noi realitdli; poate cd relativd ti instabild,

intr adev:r, inse spune Koolhaas aiaeste 5i modernlsmul.

Aceasta e logica metaralionalismului, care

iti are rdddcinile ln fi ozofia de consum, in

ceea ce priveSte felu in care masele schimb;atAt natura relaliilor economice, cat li

configura'!ia spalial; a oratelor.ln plus,

produse e electronice de larg consum sch mb;felulin care percepem ambientul.

Modernismul a fost doar o etap; dintr un

p o(e5, ti ol|(;t de rrdre dr fi [o5L 'o|ld so.

incercarea de a recrea trecutul nu e altceva

deL;. ser ti-er tdlism inul' . So( ierdred, dd( a

nu chiar arhitectura, va face ca formelemodernismului, indiferent de inlelesul pe care

l-au avut, se devin; demodate.

Koolhaas vorbeSte despre restricliile

,,zebrei rrordairpart[e d clddil|lor in [;5iiaherrantF de qpaliu .i slru.rura - tr caJ16 5a

spargd aceste ,,straturi" in suprafele

desfi5urate care pol, eventual, se corespunddL1FifL1.rii, desr nJ F o.e.rnta obligato.reToyo to, in a sa Sendai Mediatheque(1995 2000), d n Miyag, iaponia, face un

lucru asem;n;tor: in oc de coloane solide desus'linere, mediateca are turnuri alc;tuite dintubur de olel rdsucite ce permit oamen!lor,

informalieiFi energ ei se c rcule printre ele.

Ca punct in care estetica devine o relalieeconomice, cLrmpAr;turile constltuieactivitatea metaral onal std fundarnentala.

Treptat, mici magazine elegante capetd statutde galerii de arG, obiectele prezentate

inAuntru capetand nol va enle.lntr-o noUf nale de relativism, acesta este decorulaedetermind dace o bucatd de leseturA este artesau imbr;ceminte, ori dac; o bucat; de metaleste bijuterie sau scu ptufa.

coNSTRUCJI CHErE

e Maqazinul lods - Tokio, Japonia, arhitect:ToYo lTo,2004V"q",,tr pe de .'dJd","nrrTod" "F" lFFrddFddesqnu u de avangard;. Aici,lto arataca pr€fer;struct!r e generale de matematicile cornpexe, sinu de

fzca newtoniana, pentru a definiun camp deexperienie

) congrexpo (Lille Grand Palais) Lille, Franla, REM

KOOLHMS /SIROUT DE ARHITECTUM

MEIROPOLIANA, 1 994

Urara sala deexpozitie iicentru de confer nl;, alatui de

deconttr!ctiv sm; raliof alisml

neoraJ onaljsm; ponmodernism, arh tect!r;

nuneroc-ed re fd.rhrdu. tol- do rar.u ^"de u\.Congrexpoda o deedespre ceinsearnna pentru Rem

Koolhaas, fon datorul Biroului de Arhitectura

Metropolitan;, notiunea de ,,m;rel e' - condllie care,

susline e, scoaled n crrcualie tradilionalele conceple

arhitecturale, deacumlnvechte. Spatiilevastesunt

diferenliate doar pin utlitate, iar dirtan!a d ntrep"rinelru>.enuue.lepF"ndr"p-'l L.d'drddd.,poata reve a inrreaqa actv tate din interior

ALTE CONSTRUCIII

5talia de feribot Yokoharna Japonia, ALEJANDRO

ZAEM POLO Ti FARSHID MOUSSAVI, 2002j Federation

Square Melbourne, PETER DAVIDSON r DON BATES,

2002i schau ager Foundalion Basel, Elvelia, JACQUES

HERZoG r PIERRE 0E MEURON, 2003j V a VPRO

Pil\"' un Od dc. WINNY MASS. JACOBVAN RllS i

NATALIEDEVRIES, 1997; Muzeu Evreiesc Benin,

Germania, DANIEL LIBESKIND, 1999;Het oosten offce-Amnerdam, olaf da, STEVEN HoLL, 2000

@g

(l 744-l 767) - Ottobe!ren,

AbaliaSaintDenis(1135 1144) (bn96)Paris,

Ail Hallows by the Tower(1765) Londra,An9la

AllSaintr(1850 r859)

Anqle Franc (cca 1546)

secoLu0 Xl) Cambodqa

ArcheolinkVisitor Centre(199s) Aberdeensh re,

(1806 1835) Pars, Franla

AculluiTirus (82 d Hr)

Ashbridge Hose (lncepsnd

c!1808) Hertfordshire,

Auditorium(1887 I889)

B

BancaAngliei (1792)

BaEjul Dnieprcges (1 932)

(178s 1789) ParB,

Basilic di sanra Maria del

(1063 1085) Venefia,

(1 s46-1 s49)-Vicenza, talia

Bazinul pinguinilor(1934)-GrSdLna zooloq ca Reqent

Bauhaus-Dessau (1926)-

(1950-19ss)- Norman,

Bedford square (1 775)

Belvedee (1714-172!)

(1860 1868) Pars,

Bibliotec sainie Genevilw(1845 1850) Paris,Franla

(1929-1933)-Praga. ceha

candges(1990 1996)

(1555 1560) Moecova,

Biserica sf inlilorseryiu ti

Mka Moscheesf. sofia)(s2s-s30)-

(170s-r 720)-

BloculEigen Haard (1921) -

(1823 1847) Londra,

B tish lvluseum, old

(1852 1857)-Lo.dra,

Burtington House (the Royal

AGdemy)(1717) Londra,An9lia

(r897 1903) Amsterdam,

c

(1938)-Berin, Gerniania

Capela Pei \1429 1446)

Londrei(1086-1097)-

(19J3 1937) Mnnchen,

Casa de pedig (coniplex deapartamente)(l928 1931)

(1932 1936)-Como,ltala

casa Nobililor(suCasaCavaleilor)(1641 1674)-

Cda Rotie(1859)

casVannaVentud(196s)-cheslnltHi , Ph lad€lphia,

(1722 1725) Kent,Angla

castelul Pomme6feld€n

caneulVauxle-vicomte(1657-1661)-Maincy,

(1661 1678)- Par s, Franla

cated€la din canterbury(1096 I185) Canterbory

(1093 1132) Durham,

cated6ladin Mexi@ city(1585) M€xcocittMex.

(1211-1290)-Rhe rns,

(1163 1250) ParB,

catedrala Sagrada Familia

(1991) EanAnqia

(l 970-1 972) -Apledoonr.

Centrul de Stiinla {2005)

centrul cuft urallean-Mad€Tjibaou(1991 1998)No!mea, NoLaCaledonie

contempo.an6 al Galiciei(1948 1993) santiagode

Centrul ceo€es Pompidou

11971 1911) Pat e, Ftanra

(l519 1547) Val€aLone,

(1125-1729)-Land(a,

christchurch 5pitalf ields(1723 1729)-Londra,

chryslerBuilding (l 930)

ArhtecturazgSrie norior

Cimitnul san cataldo

citadela (cca 600d.HL)

Arh lector, precolumbian;

clidirea comercianlilordetextile(cloth Hal)(1202-1304) Ypres, Belgia

(1835-1868)-Lond.a,

clEdirea Padamentulua dan

Kotte(1979 1982)-(enq5)

clsdi@p miriei(1991)-

CEdirea primdriei seindjoki(1958-1960) Finlanda

cladirea Secersion (l 898)

UniveuitsJiiMadEs(187,F1879)-Madras, ndia

(1927 192e) Mos.ova.

Colegiul Clare Hall (1 967)Unive6 tatea Cambridge,

colegiulKeble(t868 1882)Univeu tateaOxiord, Ang ia

ColegiulMa) c (187s 1879)

coloseum (70-82 d.Hr)

E@nomist" (1959-1964)

Gallaet*e(1970-1 973) -

Weisnhof*idung (r 927)-

Palais)(1994) Lille,

Cudea Regal5dellniie(1868 l8a2) Lordra,

D

Domul Bazilicii san Pieto(1s47-1590) Roma,

E

EdinbuEh, Oratul nou

ElEkorial(1559-l584)

EmpirestateBuilding(1931) NewYork,SUA

Arhitectura 296rle nori or

Etechteion (42I -405I Hr)

F

Fabrica de nicld Ford (l 822)

Fabftalnmc(1980-1982)

Fatehpu sikri (r s69-t s80) -

Fedealion5qua|e(2002)

Fema Ga*iu (1924-1 92 5) -(Enge) Lnbe.k, German a

(1960 196!) Berln,

G

Unive|sitilii Yale(1951-r9s4) NewHalen.

Gliptot{a(1816 1834)-

Grcg Affleck House (1 941 )

B oomfle d Hils, Michigan,

H

Het oosten office (2000) -

Holkham Hall (iicep6nd.u

\1 731-11 4a) Pait, ltarra

(r987 1990)-Florda,sUA

(1949 l9s4)-Norfolk,

I

llGesu (1s68 1584)

ll RedentoG (1 s76)

IndiaArch (1921-1931)-

lantaManta(I726 1734)

adminislraliei (1 9s7-l 963)

Karlskirche(1716) vena.

Kings College Chapel(1446 1s1s)UnLve6iialea Cambr dge,

KirbyHall(1570 1s72)

Norlhampto.shire, anql a

Kunnhislorisches lvluseum

La Madeleine (1806) Par s.

Engineedng Building(1959 l96l)- Leicestet

LelsHouse(19s2) New

UoydsBuilding(1978 1986) Londra,

Loggia dei Lanzi(1376 1382) Florenla,

L6clubes(1967-196e)ciudad de N4exlco, Mexi.

(1925 1926) Newport

t!4achu Picchu kca 1 s00)

Arhileciurd preco umbEna

lvladinat alzahra (936

d Flr) (16n96)cordoba,

MadonnadisanBiagio(r519 1529)

Magainul de biuteriischullin (1972 1974)

Magazinul UniveEal Carson

Piriescotr(1899) chicaqo,

lv,lar€ mdhee (706 7 I 5

Maele lemplu al lui Amon(lsl0-323i.Hr)-karnak.Eg pt

Marel€ Zd chinezsc (21 4

l Hr) China

tv4arirhuis(1633 163s)-

(1924-1930)- Mo<ova,

(1957-1960)-

(1702 1714) Melk,

Memodalul egineivicto a(1901-1921)-Cal.utta,

Mohenjarc-Darc ri Harappa(m jlocu mileniului llli.Hr)

Monticello (1 769-1809)-Vrginia,SUA

Monumentul lui vittorioEmmanlelell(188s-r9l 1)-

tvbrmantul lui Humalrn(1s85)-De h,India

l,loscheea Al Azhar (970

(r610 l6r6) stanbu,

(78s-987d.Hr)-spai a

MueulAltes(1824-l 828) -

Muzeul de lstorie NaturaE(r8s4-1858) oxtord,

l'.4uzeul Gandhi Ashram(1963) Ahmedabad, ndia

Muzeul Guggenheim

N

Nagakincap6uleTMer

(Engd)Luxor, Egipt

(1922-1923)-Paris, Franla

(1838 r841) Dresda,

(1956-1973)-5ydnet

OperaGamier(1861 1 874)

oratulcUrc(14s0 1s32)

Arhitectur; precoLumbEn6

orfelinanrl din amstedam(1 957-1960)- Amierdam,

OdelChambe6(1464 1865) L verpoo,

ospedale degli Innocen((1419 1424) Florenta,ltalia

P

Paddington station ( 18s4)

11151 1762) - lordta,

Pagoda de sud, Fanq-shan(ll7d.Hr) Hopei,chrna

(1338-1390) Granada,

(1623 1668) Rajahstan,

(17s4'1762)-5ankt

(1866 1883)-Bruxelles,

Bega

(1309 1424) Venetia,

(1568)-5e n€'etM:me.

(1407-1420)-Oratu

(1881-1890)-Baroda,

Palatul Luvru, falada de est

Palatul egal din Cas€da

Pahtu| stoclet0905 191 1)

(1711 1722)-Dresda,

Palazo chieiGti (1 s49)

ra|azose||e( 515- r)i5)

Palazo della cancelbna(1486-1496) Roma,ltala

(144+1442) !rbino,ltala

(1s32-1536)-Roma.ltala

(1444-14s9) Forenta,

Palae Rezonico (1 667)

11446 1451) F otehla,

Palazo carignano (1 679) -

Palm House, Kew Gardens

Panthen (118 126 d.HL)

(1982-1993) Parc,Franja

Parthenon (447 432 | H r) -

(1929)-Barceona,Spania

Pfl ilionul chinezes. (l 760)

Petmnd Towe6 (r 998) -Kuala Lump!r Indonez aArhitecrura 296r e-norilor

Piata Covent Garden (l631)

Pia?zad rtalia(1979)-New

Piazza san Pieiro ( 1 6s6)

Paramida soarelui (cca 2s0d Hr) T-ootihoacan, MexicArhiteciurA precol!mbiand

(cca 26ll 24981Nr)-(lanqi)cano. Eg pt

sen€feru (Piramida Rosie s

2600i.Hr) Dahshur E9 pl

Poarta "

plutitoarc" Torii,sanctuaru ltsukushima linja

Poana bhiar (60s-s63 i.Hf)

Poarta Leilo kca 1250i.Hl),

1000 1200) Iiahuafaco,

Arh tecto15 precol!hbiani

(1989 2000)-Londra,

Pode DauPhine (inlrare la

aQubbatAl'sakhE(Domunefcii)(684d.H1)-

Qutb Minar(1199) Dehi,

R

RCABuildinq(1931 1940)-Bockefeler

Arh ie.t0ra zgarie-nor lor

(1912 1930)-NewD-" hi,

RegentSPark(ircep6nd

RomaEUR(1937 1942)

\1167 1171) Bath,

Royal Pavilion (181s 1823)

Sacsalt'uaman (cca 1475)

Arhitecturi precolumbian6

sainsburyCenlr€(1978)Unive6 iy of Easl Ang ia,

11243 1249 Pat s,

Salinaregali(1775 1779)-

5alon pentru micul dejun,lvluzeul

"5irlohn Soane"

(1812)-Londra, Ang a

Fontane(1633-l667)

Incurabili (1 s90)- Roma,

San Gioryio tvlaggiore(1s66) Venelia, tala

5an Gidanni Baflrina(1960-1963)-F orenla,

San Lorenzo (l42 I -1 440)

san Sebastiano (14s9) -

(ncepandc! 768 d HL)-

sanctuarul shinbinde laKamijiYama(701 d.HL)

Sant'AndPa (1472 1494)-

sanf Andrea al Quirinale(1658 1670)-Roma,ltala

(1642-1660) Roma, ta ia

(1656-1657) Roma, tala

5anta L4ari: delle caEei

Santa N{aria delle G6zie(1492-1497) Miano,ltaia

santa l,4aia Novella (farada)(14s6 1470)-Florenta, alia

(468 483 d.Hf)-Roma,

(2001)-Base, Elvefia

(1922F1925) Utrechi,

SeagramBuilding(1954-19s8) NewYork,

Arhiteclura zq;r e norilor

se<retariat 8!ildings(1912 1930) NewDethi,

sediul central al lohnsonwd(1936-1939)-Racine,

setnote (t 803-1 81 5)

sfinia Solia (s32 537d.Hr)-

snr'xul(cca 2800|.Nr)G zeh, Egipt

(1664-1669)-oxford,

SkyHou*(1959) Tokio,

St.AugudineS(1846 1851) Ramsqate,

(1397 1905) Paris,

(1863 1865) Londra,

St.PaulSChurch(1631 1633) Covent

(1672-1687)-Lond€,

lsle of Dogs ( 1 988) -

Staatsgalede (1977 1 984) -

staJia de fedbot Yokohama(2002)-Japonia

Stockley Park (1990)

stourhed(1721 1724)-

sugdenHouse(1955-1956)

(1966 1970)-Delft,

(1972-1977)-Mo|bio

T

TajMahal(1630 1653)

Tempietto (1s02-15 r 0)

Templele de la Agigento(s10 4301.H1) - 5icil a,

Templele de la Khajuraho

kca 500d.Hr)

Arhitectura precolumbiand

Templul cerurilor(1420)Be!in9,Chna

(1408 1300i.flL)-E9 pt

880 d.Hr) Angkor,

Templul segeda (424-41 6

(1715-r727) Ioino,

(211 217 d. Hr)-Roma,

(l 958-1 962) -Aeroport!l

1300-1200i Hr)

Ihe crystal Palace (1 8s 1 ) -

Tods store (2004) Tokio,

TorrcVelare(19s4-19s8)-

TEfalsar sqoare (1 840) -

TurnulEinstein(1917 1921) Pocdam,

TumulSony(1s76) osaka,

Turnulswi$R€kuno<ut

(2004)-Londra,

UnionBuildinqs(r909-1912)

UnityTemple (1905 1907) -

(1963 1979)-Ber in,

Universilatea Lomonoev(1947-1952)-

(1967 1968) Kumaqaya,

(1817-1826)-

5UA

\1743 1172) Bauaia,

Mlaimpedals (1620)

Vila luiHaddan(124d.Hr) T vol,

\4lla sallye (1929 1931)

Villa Seurat(1925-1 926)

Vrtra ( 1994) -

(1907 1911) Uzw,Evela

Wexner Center (1 990)

Y

(l958 1964)-Newllaven,

zzigu€tolti incintareligicti din etatea Ur

keconssu tein 21251HL)

86H80, Lake Shore Drive(195G-1951) chcago,

Arhlectura29are norlor

AAALTO, Alar(189&1976)

ADELCRANTZ,CanFTednk

11116 1196)

(172&-1792)

AGHA, 5edelkar Mehm-"t(1550 1682)

\1404 1472)

D

EA|LLIE SCOTT, MackayHlgh(186s r945)

(19r4 1981)

f862-r946)

(1902 1988)

(r79s r860)

BATEs, Don(1953 )

(1919 200!)

11594-16/9)

EEI IN 5CH, Gijnter(1922-)

BENRENS,PeteT

(r868-1940)

decordvA; Expresionism

(1856 r9!4)

(1s98 1680)

\1667-1154)

(rs99-1667)

BOTTA, Mario(1943 )

BOULLEE, Et enne Louis

\112a-1799)

11444 1514)

BRUNEL,kambard K ngdom(1806 1859)

BRUNELLESCHI, Filppo

11371-14461

BLJCKM NSTER FULLER,

R.hard(1895 1983)

BURCES,Wlram(1827-r881)

BURL NGTON, Lord

11694 1154)

(r846-19r2)

ArhtecturazgSrie norlor

(1800 1481)

BUTTERF ELD,Wiliam(1814-1900)

Medieval sm; A.hitecture

LCAMPBELL,Coen

\1673-1729)

CANDLIS, Georges

(19r3 r99s)

CHALGRIN, lean-FranCois

rh€rese(17J9 I811)

CHAMBERS,WiIiam(1723-1796)

CH sHOLM, Robert(r 840-19r 5)

COCKERELL,Sam!e Pepys

11754-1A27)

COOK, Peter(I936 )

CORREA, Char es(1930 )

CRONSTEDT,Carlroha.

\1749-1777)

CULLINAN, Edward(1913-)

nDAB BIENA, C useppeGallr

11696 1751)

DACORTONA, Domen co

(1495 1549)

(r 596-1669)

DANCE,George(ce 86tdn)(1695 1768)

DANCE, George(ce Tenir)(t 741-1825)

DASANGALLO, Antonio

1455 I534,1445 1546)

DASANGALLO, C u iano(144s ts16)

DAV D5ON, Peter(1955-)

(1452-1519)

DEARCINIEGA, Claud o

11527 15931

DE BAUDOT, Anatole(1836 1915)

(1530-1597)

DEKLERK,Miche(1884 192!)

DE LAVALLEE, Simon(1590 1642)

DELORME,Ph ibed(t 510-1570)

DELLAPORTA, Gia.omo(1537-1602)

DE MEURON, Piere(1950)

DE TOLEDO, Juan Bautisla(1s67)

DEVRIES,Natha e(1965 )

DIBAFTOLOMMEO,M.helozzo(l396 1472)

DIENTZENHOFER,Johann(1689 17s1)

DURAND,lean Nico asLou s(r760-1834)

t-

EAMES, Charles

(1907-r978)

EAMEs, Ray(1912-1988)

E sENMAN, Peter(1932-)

ELL 5, Peter ( I 804-1 884)

EMERSON,W liam(1843 rq2r)

\1579-1647)

tR5KlNE, Ralph

(t 913 1995)

EVELYN,lohn(1620 1706)

F

FARRELL,TeTT(1938 )

FATHY,Hassan(1900 1989)

(c.a 1400 1469)

F 5CNER, ioharn t\4lchael(1692 r766)

(r697 1769)

(r543 1607)

FOSTER, Normar (1935-)

Tehno og sm; Ecologism

\l

(1698 r782)

(1825 r 898)

tlaa2 1926)

GEHRY, Frank(1929 )

(1378 1455)

G BB5,lames(1682 1754)

GOFF,Bruce(1904 lS82)Uson an smj Reg onalsm

(1717 I818)

GoWAN, James(192:-)

(r934 )

GREENE,Charles

(1868 r9s7)

GREENE, Henry(1870 1954)

(19!8 )

(r88:-r969)

(t624-1683)

(a67 1942)

tlllADlD, Zaha (1950 )

I]ARING, Huqo(1882 19s8)

(1895-1981)

Arh recrura zqarie-nori or

NAUSSVTANN, Euqene(1809 I891)

(1399 1961)

HAWKSMOOR, Nicholas

11661 1736)

FERRON, Ron(1930 1994)

HEFTZBERGER, Herman

t1932 )

HERZOG, iacques (1950)

(17:2 l83t)

(1870 r956)

HOLL,steven(T947 )

HOLLAND, Henry(1745 r 806)

HOLLEIN, Hans(1934-)

HONZIK,Kare (1900-1966)

(1881 1934)Arh rectura zqarie-nori or

HOPKiNS, Michael(1935 )Tehnoloq sm;Ecologsm

rloRTA,V.tor(1861-1947)

IOFAN, Bor s(1891 1976)

lsozaKl, araro(r93r )

lTO,Toyo(1941 )

(1441 1917)

11143 1a261

IENNEY,WiI am LeBaron(1832-t907)Arh te.turazgar e norior

lol-tNsoN,Phlip(r906 2005)Corporal sm;Ratona ism

loNE5,lnqo(l573 1652)Urban6mgeorgian

IOS C,Alex s (192I -)

11675 1136)

N(ANN,Abe (1369-1942)usonEn sm;colpo.ansm

KAHN, Lo! s(1901 1974)

KENT, W lliam(1685 1748)

KIKUTAKE, Kiyonor (1928 )

KOOLHAA5, Rem ( 1944 )

KUROKAWA, K sho(1934-)

I

LABROUsTE, Henr(r30r-1875)

11764 1A2O)

LAUGIER, Marc Antoine11713 1169)

\142O-1419)

LECORBUSTER(1887-1965)

LEDOUX, C aude Nrolas(1736 1806)

LEON DOV, van

{r 902-t959)

LEsCAZE,WI am(1896 1969)

LETNABY,WIiam(1857-1931)

LEVAU,Lolis(1612 1670)

1t743-1A241

L BESK ND, DanEl(1946-)

(1598 1682)

LllEETK N, Berthold(r90r r 990)

(1494 1970)

LUTYEN5, Edwin(1869 1944)AntiLrbafism;lmperialsm

N/I

MAAS,Winy(1959 )

MAKI, Flmihiko(1928 )

(1598-r666)

(18!9 1881)

MATHER, Rick(1937 )

MAY, Ernlt{1886 1970)

(r862-1957)

(1890 1974)

MENDELsOHN, Er.h(r887 1953)

(r889 19s4)

MICHELANGELO

(r475 1s64)

MIESVAN DER ROI]E,

Ludwg(1886 1969)

Ral onalism, Expresionism;

Arh tectlra zqar e-nof lor;

MICFELUCC, G ovanni(re9r-r990)

(1849 1942)

(r925-r994)

MOU55AV|, Farsh d(1965 )

NI

NA5H,lohn(1752 1835)llrbanGm9eorq an; Exotism

NEUMANN, Balthasar(1687 r753)

(r892 1970)

NlEMEYER,Oscar(1907 )

NoYEs, E iot(1910 1977)

(1867-r908)

P eter(1890-1961)

OUTRAM,John (1934 )

D

(r508 r580)

PARKER, Bary{1867-1941)

(1801 1865)

(1817 1897)

PELLI, Cesar(1926-)

Arh lectura zqarie-nor lor

(r61r r 688)

11a14 1954)

(r481 rs36)

(r881 1960)

T€h.o oqismt E.oloqism

(r8r7 r879)

POELZG, -lans

(1869-r936)

POPPELMANN, MaIhaiJ5

11662 1136)

(1660-1726)

(1934 2003)

(t812-1852)

Materia ism j Arh tect!.i

P

(t6r 1 1691)

(7A0-1111)

REWAL, Raj{l934-)

RIETVELD,Geftt(r888-1964)

RITCFIE,lar (1947-)

(1909 1969)

Fe9 onalism, Tolalitarism

ROGERs, Ri.hard(1931 )

(r499-r546)

11449 1464)

ROSS, Aldo(1931 1997)

(1918 1997)

RUDNEV,Lev(1885 1956)

(1910 1961)

(1853 1905)

(r799 1881)

5ANMICHELI, Miche e

t14U 1559)

(r486-1570)

t1493-1972)

(1887 195r)

SCH NKEL, KarlFriedrich(1780 I841)

5C OTT, George Gilbert(18r 1-r877)

SCOTTBROWN, Den se

(193r )

5EMPER,Cofltried(r803-r879)

(r475 1554)

{1831 t9t2)

SllCHUsEV,Aexei(187! 1949)

(1911 )

SKIDMORE,

OWNGS&MERR LL

(1731 r367)

SMlRKE,sydney

l1J9A 1a71)

SMlTH50N,Alson(r928 r993)

5MlTHSON,lohn(m. 1630)

\1923 2403)

kcals36 r614)

SOANE,lohn(r7s3-r837)sublim

Germa n{171 t80)

SPEER, Albert(1904-1981)

(924 1992)F!nct on:lismt Bruta srn;

5TREET, GeorgeEdmund(1824-1881)

sTUBB|N5, HLqh(1912 )AA iecturazgarie-nor or;

(r8s6 1924)

decoral v;t FunclonalismlUsonirn em; Corporatism

sWICZINSKY, He mlt (19,14-)

TTANGE, Kenzo(1913 2005)

(r885 t953)

TAUT, Bruno(1880 1938)

(1904 194!)

TI-jORPE,lohn(1565 r655)

(t879-1934)

TSCHUM, Bernard (1944 )

tlUNGERS,Oswad(r926-)

(1863 r 940)

UTZON,lori (1918 )

VANALEN,Wiliam(r883-1954)

(1664 r726)

{1595 1657)

VAN DE VELDE,l-lenr(r861-1957)

(r913,1999)

VAN Rlls,lacob(1964-)

VANVITELL,LUg

11740 11731

(r 925-)

(r88t-t 959)

(1s07 1573)

11762 1A2A)

VOLLET-LE-DUC, ELgene(1814-1879)

Fis.her(1656 1723)

VON I-]]LDEBRANDT,

Luka5 (1668-1745)

VON KLENZE, Leo(1784-1864)

VOYSEY, Charles Fran. s

|841-1918)

(1810 1905)

WEBB, PhIP(1831 I915)

(r 778-1839)

WOOD, iohn(Elde,\1744 1154)

(1728 1781)

(923 1973)

WOODWARD, EenjahLn(r816-r86r)

(1642 1123)

(r867-1959)Ant !rbanism; Usonranism j

WYATI, lames ( 1747 1813)

(1820 1877)

7ZAERA POLO, A elandro(1963-)

AMPRENTA

spal ulrllorma pe care e

ndiferent dein; l mea sau

ANTABLAMENT

acoper F, unde se q;sesc

maloritatea elemente or

afi tect!rale lundamentale,

!n arcpoatef rot0njt sau

as.ur t (adid, alcar! t din

.ontinle) Mar-A e avantaj al

I lialun spat u cara.terizat

a.um are sensu oe patal

ARH]TECT

lermen a sufert mod ticiri

ftmu arhlect consemnat

penttu pnma dale p atraca malela 0e connrucle

pe6oan6 care afe:.um te

proies onalS in domeniu,

semnif cat iLe anler oare

Cadru din juru !neiur sau

a unei ierestre .are deseori

acoper; zonele nef inisate

ARTE 5 MESTESUGURI

Termen ap cat unuiqrupde:rhitect hmaloritate

se.o u u x x tiinceputu

ide ior urWilram Moiri,

.altatea arte deriv6 drn

ATFIUMn atinr, deseffna o curte

nea.oper 1;, impretmuita

. bdir ). Ll ler or a.dpStatsens!l d-. spall! in inter or!lune construcli mutetalate

AXONOMETRIE

reprezenrarea vorumeror,populari pnnt.e arhitecll

trasAnd! se ini vedi.a e

Lpe peBped ve, poae

EA2ILICA

La in.ep!l, osad mare de

EOLTA

A.opert drn c;ram d; sau

piatra al unei . ed ri, rea i2at

Pe Princ P u arcu u. dar€xtins pentru a c5pdla Ln

arh|tectura qor ca, !nde

umplul c! p atr; Poate fi

BR]sE sOLE L

Parleobre, deror scu ptat-"

in beton, avand de ob ceio

CANELURA

.oloaf; sau Ln p lon.are

coloane, de ob ceimar aG

acoper le.u decorai un

CAM

d'ar.h 1-".ture Moderne,

conierinta de lr La saftaz,

E velia, in 1928.

moderni5m! ! maiales pe

se.fetaru0 se!, 5igtried

a fost contestat de Team X,

CLADDNG

Panou sau structur; t xatapeextsoru lnu zdsa!pe o connruclie, carefu

Aceasta abordare poate ti

comund la cad rie c!.adru

CL ENT (C ON?IAND TAR)

PeEoan; sau organ6m care

.omandb ti, in qeneral, itasuma responsabil laleat nan. ard pentr! .oflr e

de connruclre t care poale

Invesr lra sau sa scoat; un

coLoAN,4

COLONADA

t r de coloane .are slslifun zd, un antablamentsau

CON5OLA

E emenl de p atr; p.ins de

$rnele sau acoperiiu de

po a care,h lnele iormearh lectura e, substit! eo

P.o eq e or zonta6 f xat;

epril ni un perete p€nlru

coFNriaProieclie in exterior af ar; inpartea superioar; a une

CULOAR/INTERVAL

De ob.ei, inlr obserce

patru latui. Fiecare atura

co onadi sau de o arcadi.

DOM

Form5 nructLraE bazatj

EDICUL

un spaliu in senera mic,

ENTAsIS

FLEiATermlnaj e Tnalta, a(ulitd

lntiarea uneic 5d ri care

important intr{ institulie

lncadral de douS p anuri

GLASVAND

Pereteleuneiclddrisauo

ICOANA

imagine rilenita sa inspire

extrovertit deseor cap5t5

decat roluL, programu sau

IT

mporlani in arhiteCtura

pro ectele poti create tipusein practica. prccum

t a rapidit6tii cL .are poti.a culate diferitele lorme

IZOI\,4ETR E

aparente ale axonometriei

JUNKSPACE

Termen nvertat de Rem

Koo ha.s pentru a descrie

marile connrucii urbane,

LUCARNA

Fereast; h perete aflar;b lnsllme, deseor folositd

ln biser c saL in tribunaleundeprivitu peqeamar

MEZANIN

Etaj lntemediar, des€ori

mai mic.a soprafa!5. care

MODERNI5M

dom nanr; in arr6, nclusiv

instituirea !ne reeva LEri

(cato rc6) ai at intre inlrarea

cap;luldeesot suportulin

ORAS DEAL

arhiteclura renascentist,

@d nla c5 arhitectuG bine

orqan zal; t armon oasSarputea reflecta ord nea F

socielil i omenetti stab lit;

ORDIN

ordinele sunl elementul

iundamental al arhitecturii

aceste a. F ecare dlntre ce e

doric, ionic F corinlic- are

guverneazi proporl ile ti

E emenrde finiere a unLi

componenta modular;.are

montatinlrun sistem deperete-cortini tisusl nut de

Po( 0ne a unui perete careajun9e deasupra j9heab0 u

PERISTIL

tirdecooanecareinconloari o cune sau un

PIANONOBLE

Literal,,,etajnobil" deaici,erajulpiicipalalune

deasupra fundatiei ri sub

PIAZZA

:so.iatcu o biseric; sau

Co oana lncastal: intr-unzd, deseor cu ro decorativ,

P LOII

ornamenle, tiri enlas s.

modernist6 pentru aln6 l€c 6dn-"a de pesol, pentru.aaceasta sa nu nea in ca ea

PTORESC

L teral, ,,in maniera uneip duri", dara cApatat unlnleles specific a sfertit0secoluu XVll,oreferlnts

neimb anzile de a evoca

PODIUM

Fundament pe carc ene

PORTIC INTER OR

da spre o gradinE 5au spre

intimitatea ti contemplalia,

triungh u ar,:lc6t0 nd un

iniermed ar lnire exterior

Procs pin .are elementele!feiclidir, ufeorl chiar

in alt; padetr asamblale

a !norarhtecli modernisti

r_nregistrat un reviriment

PROFIL]UMATATE

ROTUND

Fo.m; geometrici ovo dal6

matemal cr. este ulor deconslru t, astfelmSrindL eg:ma connruibiE de forme

PROSTIL

ndependente, simlkr unuiponic, atezate, de reguE,

REJEADECABLUR

acoperi in mod econom c

lens uni penrru a c6$racea nra eficierta forma,

RUSTICIZARE

la baza clddirilor claske,care suqereazi o leg6t0r5

SCHELET

se poate su* n€ sinqura.

sCHIE/DEsENE

ORTOGONALE

Schite In doU; dimensiuni

d nir-o c 6dire, Iie ven cal;

de ba26 almodo 0 in care{hitecl i ofer; instructiuni

sunt prezentate lormele

sECTUNEADEAUR

(l:1:618)foositeinarhitectura clas c: t inalte

matemar.;. odinioar; s-P

credea c5 are profl etdtidivine sau mistice pe cae

recunosc acum, dafldrb

metuda de a cea propo4ii

SIMBOLIS]V

Metod; v zual;.arelacereferire ao idee sau la un

Decoraliunile arhiteclonicesunt de multe ori slmbolice

De asemene!, poate fa.e

deologic d lerit. Ocazional,

poate lace legStLra lnirerolul proza calune dadiri

5 STEMATZARE

nodernisti, acum f oarle

sinatate ti de ldeologie,nstitullile care ave.u un

scop comun erau p asae

orarului. Anfe locuinle e,

SPACETIME

penlru a descrie presuplsa

simulane tale a experie.Filn arhitectlra moderr stb a

Gropius et. . careechivala

relal vitSli a u Enstenti

Elemeni sir!ct0ral vertical,

care de multe ori slstine

cum ar fio cupoE elaborata

STUC

lpsostare io osit de obicepentru a modela e emente

sculptate, dar considerabil

SUPORT iN CRt]CE

Locul de inteBect e a nryei

TEAM X

oar;,in.nii l9l0.tiapoi

C AN4 I a detin

'iei

TEI]NOLOGIAEMERGENTEI

domef !llT prin care, dinace ati paramelri de baz6,

TBANSEPT

(naosului)lntr o biseric6,

VERNACULAR

ocaler tehn ci tradil onale.

timp, deseor find (rens

VOLUTA

i in capite urileco oane or

Z]GURAT

piramide din Eg ptu antic.POLICROMIE

nteresntin jurulanului

1900

structural

industriala decorativ;

Arhitectura zgerle-norilor

Corporatsm

Regionalism

I PostmodernismI

victoriandmonumental

Neora-tionalisrnDeconstruccvismEcologism

II

1100 | 1400I Metaralionalism2000

AFRICADESUD

CAMBRIDGE Got.s.olartic;Str!ctualismt Tehnoloq sm

EDINBURC H: !rbanism qeorg anLONDRA: Emp rism anql caniAnnurba. sm; Bruta ismt Clas c sm

cf e9l n; Ecologum; Exoiism;Urbanism georg an; Got c sco asl c;

Material sm; Medieva ism;

U rbanism mon umenlal; Neoc asicism:

Pal adismt PonmodernismlPur sm; Subl m; Tehno og sm;

oXFoRD: Enrp rism ang can,

Material sm; Arhitectur;

cANBERRA: Ant urbanismMELBOURNE Metarallonalsm

V ENA: Abso utismj DeconstructivismlArh tectur; industrial; decorativi;

Po(modern smr Rococo

BELGIA

BRUXELLES: Arhitecturb ind!str a 5

de.orativbr Urbanism monumenlal

BRAZILIA

RIODEIANEInO: Regonalsm

CAMBODGIAANGKOR ndo khmersrn

CANADAMONTREAL: Tehnoloq sm

CHIM

HONG KON6: Arhitectura zqarie nor lor

EGIPT

ELVETIA

BASELT Metarational sm

FINLANDA

HELs NK:Fundiona sm

PARIS r Absolui sm; Deconslruct v sm;

Arh tecturi indun.ialb decoraiiv5 jGotic sco ast c; U rban sm monomental;Neoc asicismj P!ism; Rococo;

Ra1 onal sm strud(ura ; subl m;

GERMANIA

Metar.lionalism, Neoc asicism;

Ralional sm; Structural sm; Tolal tarism

GRTCIA

GUATET,IALA

TIKALT Arh lectur; pre.olumbiane

INDIA

NEWDELI-llr Ant!rbansm

ISRAEL

ITAUAFLORINIA Expresionismj Uman sm;

Invenl oniynt l\4anier sm

MILANO: Uman sm; Neoral onal sm;

Regiona ism; Tota itarismROMA:Baro.rC aricism crett rjUmanismt idealism; Manierism;Urbanism mon!rnenta ; Pietism,

Clasicism roman; TotalitarismVENET A: Baro.; Clasicism crettrnjGotic comercial; Man erism

ToK o Melabo ismt Metaralional sm;

Arhitectura zgarie nor ior

KUALA LUM PUR: Arhitectura

MEXC

CIUDAD DE N,IEXICO: P etism;

TEOTIHUACAN: Arhitea(ura

NOUA CALEDONIE

NoUMeA:E;ooqsm

AMSTERDAM: Expresiof smjMetaral onalism; stucturalism,

HAGA: Clasicism regiona

PERU

CUZCO Arh tector, preco uhb an;

POLONIA

PORTUGAUA

PORTO Neorationaism

RTPUBUCACEHA

MOSCOVA: Clasicism cretl n;Constr!.tiv sm; Tota larismSANKT PETER5BUR6: Abso utisml

BARCELONA: Arhiteclura industria16

BILBAO: Deconstru.t v sm

STATELE UNITE ATE AMERICII

BALTIMORE Neo.lascsmCHICAGO Arh te.ture ndust a A

decoratvEt FLnctonalsm;Urb;nism monumenta , Arhitecrura2gAr e-norilor; ArhitedurA victor an;LOs ANGELES: Tehno oqism;

NEW ORLEANS: Postmodem sm

NEW YORK: Corporatism;Expresionisrn; Arhitectura zqarie-no.i orPHILADELPH A: PoshodeTn 5m;

WASHINGTON Neoclas.ism

5UEDIA

DROTTN N G HOLM] Exotism

STOCKHOLMTC asic sm reg onal

TURCIA

sTANBLIL: C asicism crettin; ls amism

UKRAINA

DNIEPROSTROI: Connr!ciiv srn

pp 2,40,46,55 & l0SOAngelo

pp 10& 14@Tedstreshinsky/Corb s

p. 12 @N kWhee erlcoR8sp. 13 @ Roger Ressmeyer/com6p. l5 @ Pa lava Bagla/coRBsp 16@ RogerWood/.oadspp.17,53& 56@ scala, Florencepp. 18-19@ CharlesO'Rear/coRBspp.20 21 @ Ma.duff Evenon/coRB s

p 23@Joseph Sohm, Chromosohm

pp.24& 32 @ Arch vo lconoqrafico,

pp. 25& 142 @WernerForman/.om6p.27@CraigLovel/coRBspp. 28-29 @ ML 5inibald/coRBr

p. !1 osakamoto PhotoResearch

pp 33 & 75@PatickWard/.oRBspp. 34, 79&89@ PaulAlmasy/coroip.35 @ Rose Hartman/com5pp 36&90@Tibor Bogndr/.oRBsp.37 @Char es & iosette LenaE/

pp 3a& 73 @ Roberl Holmes/.orDBp.39@ Richard List/co rBrpp.4l,65,80 & 85@M chael

p 42 @Araldo de L!.a/coR6sp 44@l mZuckermankomEp 45€)Alnar Arch ves/.oRBtspp 47,49& 52 @Vafn Archve/

p.48@los€FPobete/.oR86p. sr @ C men Rodondo/comip.54@ Pau Fardy/coRBsp. 57 @ Dona d Corner&lennyYoung

pp. 58-59&64@Gregor M schmid/

pp.60-61 &92 @ Bidqeman Ar1

pp. 62, 70&41 @Alen M:cweeney/

p.63 @ lose Fuste Raqa/com6p 66@ Erc Cr chton/comspp.67& 86@ M.hae BoytcomEpp.68 69@ London Aeria Photo

p.69lo Ph lippa Lewis, Edtcekom 5

p 72 @ Re nhard GoernerArtur/v$pp. 7,F75 @ RogerAntrobus/.oRB s

pp 76 & 84@ Gilian Da ey, Edifice/

pp 77,106& 118G) oenn s Gilbert/

p T8OSefgoPtamitz/coRBs

p 82 @ HumphreyEvans, Cord:iyPhoto Library Ltd/coRo6

p 8: @ BichardTu.pin/arca d.co ukp 87OAnn 5 Dean, Brghtonp 88@ Kevin Fleming/.oRBsp. gl @ David Ba l/coRBs

pp 94 95@B.efdan Ryan, Galo

pp. 96& 107@AdamWoolltt/.oRBsp. 98c)lochen He le/Artur/vrw

p. l0l @colecliepivata/B.idqeman

p. 102@ChrsGascoiqne/vM

pp. 104, l2l, 131 & 133 O R chard

p. I05 @ Manfred Vol mer/coR8 s

p. 109@50Hing'Keung/.oRBEp. 1 10OKausFrahm/Anltvrwp. 1 1 1 OAlexBarlel/ar.aid co.ukpp. 1r2 & 115 @ Farrel GrehankoBsp. I ll @ Jeff Goldberq/Evopp. 116 17 @ Bet(mann/.oR3tsp. I19@ThomasAHernz/.oRBspp. 120& 136@ Ph lip Bier/vrwp. 124@BilTlngey/Arcaidp. 125 @ M chae 5Yamashita/coRB5pp 126 27 @ Richard Rogers

pp 128 29@ GranlSmith/vrwpp. ll0-31 @ReuteE/coF8 j

p 134@Woltgang schwaterArto,

p 135 @ Roland Ha belArtur/vrw

pp 118-39Olohn Co linqsp. 139@ an RitchieArch tectsp 140@ Edmund Sumner/vrwp.l4l @ Pau Raitery/vrw

ODonald Corner& lennyYouf g/

@Anqelo Hornak/.oRBs

coperta l(de astgnga la dr€api:, de

@Charles O'Rear/coR6s

@cilian Dar ey, Edil.e/coBsO Edmund Sumner/wwOlim Zu.kerman/.oRBs

@ Roger nessmeyer/coRB 5

@ R chard RoqersPartne6hip

ldealism

fl Arh tectii Renasterii au cautat + creezel!\-/ lar o, LUt od J Lo | . r0 lol"al./tradeile abstracte AcesL lucru era destul de

dif a acolo Lrnde nu aveau (ontro ul totaasupra qeograf ei locu ui a es pentrLl

construclie, F aproape mpo! biL atunci c;ndtrebuiau * vina cu ad;Lrg ri la o construclie

exislenh ma ales daca era una apa4inand

stilu ui gotic, pe care arhitecl Rena:teri il

consideraLl L,arbar Foarte pul ni dintre acest

arhitec! au avut posib tatea de a 5 vedea

visLr implin t pr n realzarea ,,ora5ulu idea

ANTONO FILARETE (c.d 1400 1469),

BERNARDO RO5SELL|NO {1409 1464),

ANToNto DA SANGALLo cEL BATMN1514)t ANToNlo DA SANGALLO CELTANAR

154ri)t G ULIANO DA SANGALLO (14n5 1514j)

proporl e; unrtate,pozltie centra ;

o(1455

(1485

o

@f

/l Antonio F arete a facLrt propunerea de

v a constru un oras idealcu nurnele de

Sforzinda (nume nsp rat de patronu s;u,Sforza, duce de Milano). in acest ora: idea ,

I dtalapotp aeur rrrlrr'' al .,rul-5i al virtul ", care ar ti trebu t se

ad;posteasca un bordel a parter ti un

observator astronomic ln v;rt.Sforz nda, care urma s; f e pr mul oraS al

RenaSter aonstrLr Iconform unu plan

simetrc, a servt drept precedent p-"nlru

numeroti adepli Unul d ntre acetlL ,,urmali"a fost Pienza asa curn a fedenLrmit papa Pius

al -lea ocal tat€a in care se nascuse, in sudul

Toscafei Pro ectat de Bernardo Rossellino,

co aboratoTU ui Leon Batt sta Alberti, Pienza

inseamne de fapt doLra palate, construitep.ntrLrfamilia pape 5ipentru episcop, ce

f ancheaza catedra a, inconjurand o piala

simetr c;; a patra alurA o const tuie prim;r a.

,rstfel se sugereazb un echilibru

tre aspectele religioase, clvice 5i

,;rticulare a e vielii, intr o

ustrare deallzat; a structur

,rc ale. Cardinalii erau incurajallr is construiascd propr ile palate

ir-a lungu str;zii principale, deSl

i)pograf a natural; a locLllul

Jea cateva curbe aare,,strrcau"

cr{ectlunea imag nri. MoarteaI P us, in 1464, a fost o

rovocaTe mult ma serioas;,i,ntru idealur e Pienzer.

nrdinal s-au intors la Roma,

!Andu-5i pa atele neterminate

leF oraSele ideale erau o

ezenla comun; in tratate e de

l,ec alitate d n Renattere, pulrne

Lr aluns miicar se fle incepute.

rntrLr marea inalor tate a

r hiteclilor, idealisr.ul era

rtruch pat de c ad rile nd v duale(;ror constrLrctie avea la baze

rrmele,,idea e" sau platonice

rspre care se cTedea c; se afl; intr o relalre

1',"ciali cu div nitatea tiind astfel potr v tcr rr bi.er.,,lp rd 'd'L d p ar;n FnlrJ

rr€st ucru era in conf lct cu practicile

rrrg ce, care presupuneau o navd lunga in

re credincio5L se poat; s1a cu fala a a taf,'.In.d o-. dlrfga. l'1 lLrlladlrlrpddao

, scricilor cu plan ongitud nal 5l cei ai

, serc lor cu plan centra aLr rldicat nenum,Iate

I eme, lucru demonstrat, de exemplu, sL de,volutla baziliciiSan Pietro, din Roma, de la

,lanu lul Bramante, care prevazuse

o. ir ot at.r, er'rala a " "rLlu'. l" olul u ip

ompormis ce poate [ivezutd acum.

I ONsTRUCTII CHEIE

,4adonna diSan Biasio Montepulciano, ltalia. ANToNLo

rA SANGALLo cEL BATMN. I5t 9 t529' nr 'l .J'llo'.r". .di ili 6rL,orrd]tdle pifLr e o.r!ce qre.ear; c! palrLr brale eq. e

ri! rvandin..p.t o absida sem. r.! ari),.(1 !n

ldealism

.i|ndtu. incheat priftr'uf dom tern c r.r rr. a:ezat

de.erpra oc! ! deincrri.rsare n naver.! trrfsepteleA.estorlorme pur. ta adauqat !n m n mumd.

Pienza - ltalia. BERNARDO ROSSELLINO, 1458-1464

d,".hnre arh tectLtrdlc ac Refntlerir ,dda!'.ltirln ccca

ce pr ve. oratul.alntrca, (;1s .id nle tuate Ind v dual

Pipa Prusi l-.i 5ia lfafif(nnt1 o.ulde b.tt n:lntrnrnadntreceernai(onrpleLeexernp fi..r ale..oras! !iideil"5.hemn rc;luG cln (dtedrn,r flan.ati de palrteo

episcop! !iti.le farrilc pipei, n;ndlatrin iala.uprimarr. exprm: r.latra d nlre pltenLe.e guverne.z:

ALTE CONSTRUCTII

in ltalia

safrr M.ri. de c carccri Prito, GIULIANO DA

SANGALLO. 1485; Palazzo della (.rncelLerir Roma,

@g