Curs de Limba Latina

www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z

Isabela Panainte Curs de limba latină

I notiţe de curs I. Introducere1. Limba latină face parte din limbile indo-europene, ca şi greaca, slava, germana, daca, armeana, etc. Caracteristica acestor limbi este aceea că îşi modifică terminaţiile pentru a exprima diferitele raporturi gramaticale. Acest tip de modificare se numeşte flexiune (flexio, -onis= îndoire, flexiune), iar limbile care au asemenea modificări se numesc flexionare.

Limba latină s-a vorbit mai întâi in Italia, în Latium, o regiune la sudul Tibrului, unde s-a întemeiat cetatea Roma. În Italia se mai vorbeau şi alte limbi: osca (in sud), umbriana (in nord est) (limbi italice), mesapica, etrusca, celtica. Dar dintre ele, limba latină este cea care s-a păstrat şi răspândit, datorită circumstanţelor politice, a expansiunii Romei: de la Oceanul Atlantic la Marea Neagră, din Britania până în Africa, de la Rin şi Dunăre până la Tigru şi Eufrat şi până la Marea Caspica. Multe din popoarele acestui Imperiu au dispărut şi li s-a uitat chiar şi numele, dar limba latină de atâtea veacuri continuă să fie vorbită, scrisă şi studiată. Ea continuă să trăiască prin limbile romanice: italiana, spaniola, portugheza, franceza, catalana, româna. Limba româna păstrează structura gramaticală a limbii latine, sistemul ei fonetic precum şi o bună parte din lexic. În consecinţă, studiul limbii latine este foarte important nu numai pentru că prin intermediul ei s-a transmis cultura antichităţii greco-romane, ci pentru că este şi modalitatea cea mai firească de cunoaştere a evoluţiei limbii române şi instrumentul indispensabil pentru însuşirea ei pe baze ştiinţifice.

II. Fonetica1. Alfabetul, scrierea si pronunţiaAlfabetul latin cuprinde 23 de litere: A, B, C, D, E, F, G, H, I, K, L , M, N, O, P, Q, R, S, T, V, X, Y, Z. Este împrumutat de la greci. Literele y si z au fost introduse mai tarziu, in cuvinte străine ca zephyrus, Zalmoxis.Literele j si v erau necunoscute romanilor. Fonemul i cu valoare consonantică din iugum se pronunţă ca i din iască. Pentru fonemul u vocală şi u consoană(v) romanii folosesc o singură literă: V (majusculă) şi u(minusculă). Consoana qu se pronunţă „cu”, nu „cv”.Consoanele c, g, t se pronunţau la fel, chiar dacă urma o vocală, ex. Cicero se pronunţa kikero, gelidus se pronunţa ca şi Gallus, natio se pronunţa ca atare. În şcoala româneasca ele au fost adaptate sistemului de pronunţie specific, cena se pronunţă ca cina, gelu ca ger, natio ca naţiune, etc.2. Cantitatea vocalelorCantitatea este durata în timp, necesară pentru rostirea unei vocale. În funcţie de aceasta durată vocalele pot fi lungi sau scurte. Ele sunt indicate prin semne grafice, semne care nu au aparţinut antichităţii, ci au fost adăugate pentru a uşura citirea: ex.: mālum (cu a lung) înseamnă măr, mălum cu a scurt înseamnă rău. Pōpulus (cu o lung) înseamnă plop, pŏpulus (cu o scurt) înseamnă popor. 3. Cantitatea silabelorÎn limba latina silabele pot fi lungi sau scurte.

1

http://www.cartiaz.ro/


Silabele lungi pot fi:- lungi prin natură: cuprind o vocala lungă sau diftong; ex: mater- lungi prin poziţie: cuprind o vocală urmată de două sau mai multe consoane; ex: fenestra

Silabele scurte pot fi: - scurte prin natură: cuprind o vocala scurtă; ex. femina, perdere- scurte prin poziţie: cuprind o vocala urmată de alta vocală; ex: patria, dormio.

4. AccentulNu era marcat în limba latină prin semne grafice.Ultima silabă nu are niciodată accent. În cuvintele formate din două silabe, accentul cade pe silaba penultimă. În cuvinte cu trei sau mai multe silabe accentul cade pe:a. silaba penultimă, dacă este lungăb. silaba antepenultimă, dacă penultima este scurtă.

III. Morfologia 1 Substantivul

Am amintit la începutul expunerii faptul că limba latină este o limba flexionară.Pentru a recunoaşte cărei flexiuni aparţine un cuvânt trebuie să avem anumite indicii, care ne sunt furnizate chiar de dicţionar, ex. substantivele pot fi încadrate în 5 declinări, fiecare declinare are terminaţii specifice pentru N şi G. Declinarea I: N: a, G: aDeclinarea II: N: us, er (masculin), um(neutru), G: iDeclinarea III: N: terminaţii diverse G: isDeclinarea IV: N: us, G: usDeclinarea V: N: es, G: ei1.1 Declinarea I (Temele in –a)Declinarea I cuprinde substantive şi adjective în majoritate feminine.Există şi câteva substantive masculine care sunt:

- nume de ocupaţii (împrumutate din limba greaca): poeta, nauta, auriga, etc.- nume proprii (de origine etrusca): Catilina, Numa, etc.

SingularCazul Desinenţele Modul de formareN.V zero AquaAc. -m aqua-m>aquamG. -i *aqua-i>*aquai>aquaeD. -i *aqua-i>*aquai>aquaeAbl. –d care cade si se lungeste

compensatoriu finala temei*toga-d>togad>togā

PluralCazul Desinentele Modul de formareN.V. -i *aqua-i>*aquai>aquaeA. -*ns>s *aqua-ns>aquas G. -*som>rum *aqua-som>aquarum

2



D. -is aqua-is>aquisAbl. -is aqua-is>aquis

1. genitivul singular italic în –as s-a păstrat în pater familias (tată de familie) şi mater familias (mama de familie).

2. la substantivele mobile ca: filia, dea, liberta, asina, etc. D-abl. plural este în –abus pentru a le deosebi de corespondentele lor masculine de declinarea a II-a: ex.: filiis (fiilor), filiabus (fiicelor), dies (zeilor), deabus(zeiţelor).

3. declinarea I mai păstrează urme ale vechiului locativ, cu desinenţa -i la nume de oraşe; ex.: Romai>Romae

4. unele substantive de declinarea I sunt numite pluralia tantum (au numai plural)ex.: angustiae, arum= strâmtoare, divitae, arum= bogatie, deliciae, arum=plăcere, etc.

Declinarea II (substantivele in –o/e):

Cuprinde în principal subtantive şi adjective masculine şi neutre, precum şi unele substantive feminine

Singular

Cazul Declinarea Desintenţele şi modificările foneticeN. bonus amicus desinenţa –s:

amico-s> amicus; puero-s>puers>puerr>puer; agro-s>agrs>agr>ager

V. bone amice; puer, ager Forma în –e, numai pentru subst. în -usA. bonum amicum, puerum,

agrumDesinenţa –m: amico-m>amicum

G. boni amici Desinenţa –i: amico-i>amici

D. bono amico, puero, agro Desinenţa –i: amico-i>amico

Abl. bono amico, puero, agro Desinenţa –d: amico-d>amico

Plural

Cazul Declinarea Desintenţele şi modificările foneticeN.V. boni amici, pueri, agri Desinenţa –i:

amico-i>amiciG. bonorum amicorum;

puerorum, agrorumDesinenţa –som: amico- som >amicorum

A. bonos amicos, pueros, agros

Desinenţa –ns: amico-ns>amicos

3



D. Abl.

bonis amicis, pueris, agris Desinenţa –is: amico-is>amiceis>amicis

Declinarea a II-a neutră

Cazul Singular Plural

Desinenţe şi modificări foneticeSingular Plural

N.V. A.

bonum bona -m -a ( desinenţă de colectiv)

G. boni bonorum -i -som>orumD. Abl.

Bono bonis -i -is

Declinarea a III-a (temele în –i): Este cea mai complicată declinare şi cuprinde o varietate de teme şi genuri. Ea se împarte în două mari grupe: -teme consonantice-teme vocalice, terminate în –iLa genitivul plural se poate afla tema oricărui substantiv.

Finala temei N sg G sg G pl Tema subtantivului

dentalănazalăvocalăetc.

mileshomocivis

militishominiscivis

milit-umhomin-umcivi-um

milit-homin-civi-

Desinenţe cazualeNr. Nominativ Acuzativ Genitiv Dativ Ablativ

Singular zero sau s zero sau -em -is -i -ePlural -es

-a-es-a

-um -ibus

Declinarea a IV-a (temele în –u)Cuprinde substantive majoritatea masculine, câteva feminine şi neutre. Declinarea a IV-a nu are adjective.

Singular

4



PluralCazul Masculin Feminin Neutre DesinenţeN. V. fructus manus cornua m.f.: es>-s

neutre:-aA. fructus manus cornua m. f. –ns>-s

neutre: -aG. fructum manuum cornuum -umD. Abl.

fructibus manibus cornibus -bus

Declinarea a V-a (temele în -e)Este declinarea cea mai săracă în cuvinte şi a avut aceeşi existenţă precară ca şi declinarea a IV-a. Toate substantivele acestei declinări sunt feminine, în afară de dies care poate fi şi masculin şi feminin.Cazul Singular Desinenţe Plural DesinenţeN. V. dies -s dies -esA. diem -m dies -*ns>sG. diei -i dierum -rumD. diei -i diebus -busAbl. die *-d diebus -bus

2. AdjectivulAdjectivul nu are forme proprii în declinare, ci le împrumută de la substantive.

2.1. Clasificarea adjectivelor:Clasa Tema

adejectivuluiDeclinarea Numărul

terminaţiilorExemple

I în –o (m., n.)-a (f.)

a II-a I

3-us, -a, -um-er, -a, -um

bonus, -a, -umpulcher, -ra, -rumliber, -era, -erum

Cazul Masculin Feminin Neutru DesinenţeN. V. fructus manus cornu m, f. –s

neutre: zeroA. fructum manum cornu m. f. –m

neutre: zeroG. fructus manus cornus -sD. fructui manui şi manu cornu -iAbl. fructu manu cornu -d:

*fructud>fructu

5



a II-a în -i a III-a a/3er, is, eb/2: is, ec/1

campester

fortis, -eaudax, cis

a III-a

în consoană a III-a 1 vetus, -erisinops, -pis

2.2 Comparaţia adjectivelor

În limba latină există, la fel ca şi în limba română:- pozitivul: gradul normal al adjectivelor- comparativul indică un lucru superior celuilalt- superlativul exprimă însuşirea în gradul cel mai înalt sau calitatea considerată fără termen

de comparaţieFormarea comparativului

Pozitiv

clarus, -us, um

ComparativulNominativul

singularm. f.clariorn. clarius

Genitivul singular

clarioris

Ablativ singular

clariore

Nominativ şi Acuzativ singular

m. f.clarioresn. clariora

Genitiv plural

clariorum

niger, -gra, grum

m.f.nigriorn. nigrius

nigrioris nigriore m.f. nigrioresn. nigriora

nigriorum

fortis, -e m. f.fortiorn. fortius

fortioris fortiore m.f. fortioresn. fortiora

fortiorum

audax, -cis

m.f. audaciorn. audacius

audacioris audaciore m.f. audacioresn. audaciora

audaciorum

Alte tipuri de formare a comparaţiei:1.prin perifrază: ex. sobrius= cumpătat(grad pozitiv), magis sobrius=mai cumopătat (comparativ)2. neregulată: prin forme total diferite de gradul pozitivgrad pozitiv grad comparativ

6



bonus=bun melior, meliusmalus= rău peior, peiusmagnus=mare maior, maiusparvus=mic minor, minus

Superlativul

I. Se formează înlocuind desinenţa genitivului singular cu sufixele:1. -issimus (masc.), issima (feminin), -issimum (neutru), ex. clarus, a, um (pozitiv) -clarissimus, a , um (superlativul)2. rimus, rima, rimum, ex. pulcher, a, um (pozitiv) – pulcherrimus, a, um (superlativul)3. limus, lima, limum, ex. difficilis, e (pozitiv) – difficillimus, a, um(superlativul)II. Unele adjective formează superlativul cu prefixe: ex. praeclarus = foarte vestitIII. există şi adjective cu superlativ neregulat

grad pozitiv grad superlativbonus=bun optimus, a, ummalus= rău pessimus, a, ummagnus=mare maximus, a, umparvus=mic minimus, a, um

3. Pronumele

Pronumele(pronomen) înlocuieşte un nume (de unde si denumirea).In limba latină avem şapte categorii de pronume grupate în două categorii mari, fără legătură între ele:

I. pronumele personal, reflexiv şi posesivII. pronumele demonstrativ, relativ, interogativ şi nehotărât

3.1. pronumele personal Caz Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-a

Singular Plural Singular Plural Singular si pluralN. ego=eu nos=noi tu=tu vos=voi -Ac. me=pe

mine, mă, m-

nos=pe noi, ne te=pe tine, te

vos=pe voi, vă, v-

se, sese=pe sine, se, pe el, pe ea, pe ei, pe ele,

G. mei= de mine

nostri=de noinostrum=dintre noi

tui=de tine

vestri=de voivestrum=dintre voi

sui=de sine, de el, de ea, de ei, de ele

D. mihi, mi= mie, mi, imi, pentru

nobis=noua, ne, ni, pt. noi

tibi=ţie, ti, iti, pentru

vobis=vouă, va, vi, pt. voi

sibi=sieşi, lui, ii, i, ei, ii, i, lor, le, li

7



mine tineAbl. me=de(de

la) mine, etc.mecum=cu mine

nobis=de(de la) noi, etc. nobiscum= cu noi

tibi= de(de la) tinetecum= cu tine

vobis=de(de la) voivobiscum=cu voi

se (sese)=de (de la) sine, de el, de ea, de ei, de ele

V. tu! vos!

În limba latină nu există pronume personal de persoana a III-a nereflexiv şi nici pronume reflexiv pentru persoana I si a II-a.

Pentru a reda persoana a III-a se foloseşte pronumele reflexiv, daca se refera la subiect, sau pronumele is, ea, id sau ille, illa, illud daca se refera la altcineva.

Pentru a reda ideea de reflexiv la aceste persoane se foloseşte pronumele personal, ex. me defendo= eu mă apăr.

Desinenţele pronominale sunt diferite de cele ale substantivului. Pronumele personal nu are gen.

Spre deosebire de limba română, pronumele personal are cazul genitiv, iar la plural are chiar doua forme de genitiv:

1. genitiv partitiv: pars nostrum= o parte dintre noi2. genitiv obiectiv: nostri= de noi.

Daca pronumele personal la cazul ablativ sunt însoţite de prepoziţia cum, el se scrie enclitic: mecum, tecum, secum, nobiscum, vobiscum.Adesea formele pronumele personal este intarit de particule enclitice: ex. egomet.

Pronumele reflexiv:Nu are nominativ, are aceleaşi forme pentru singular şi pluralPersoana a III-aSingular si plural -se, sese=pe sine, se, pe el, pe ea, pe ei, pe ele, sui=de sine, de el, de ea, de ei, de elesibi=sieşi, lui, ii, i, ei, ii, i, lor, le, lise (sese)=de (de la) sine, de el, de ea, de ei, de ele

Pronumele posesiv:Are ca şi în română forme diferite pentru cele trei persoane, pentru singular şi plural şi pentru cele trei genuri:

8



Număr

singularplural

Obiectul posedat aparţinePersoanei Imeus, -a, -umnoster, -tra, -trum

Persoanei a II-atuus, -a, -umvester,-tra, -trum

Persoana a III-asuus, -a, -um

Pronumele posesive se declină ca bonus, -a, um (adjective cu trei terminaţii, după declinarea a II-a la masculin şi neutru şi după declinarea I la feminin.În limba latină, pronumele posesiv nu se foloseşte când poate fi subânţeles.

II. a doua categorie de pronume (demonstrativ, relativ, interogativ şi nehotărât) are umătoarele caracteristici:

1. în general nominativul singular se termină în –e: iste, ille şi în –s: is, quis2. nominativul şi acuzativul singular neutru se termină în –d: id, illud, istud, quod, quid (dar

şi în –m: ipsum)3. există două desinenţe comune pentru toate genurile: a. G singular: iusb. D singular: i

Pronumele demonstrativ:Pronumele Sensul pronumelui Persoana la care se referă

hic, haec, hoc= acesta indică fiinţele şi lucrurile apropiate sau care aparţin persoanei care vorbeşte

persoana I

iste, ista, istud= acela indică fiinţele şi lucrurile apropiate sau care aparţin persoanei cu care se vorbeşte

persoana a II-a

ille, illa, illud= acela indică lucruri, fiinţe depărtate persoana a III-ais, ea, id= acesta, acela antecedentul pronumelui

relativ: is... qui= cel... caretoate persoanele

idem, eadem, idem= acelaşi pronume de identitate toate persoaneleipse, ipsa, ipsum= însuşi pronume de întărire

Pronumele hic,haec, hocSingular Plural

Caz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin NeutruN. hic haec hoc hi hae haecAc. Hunc hanc hoc hos has haecG. huius huius huius horum harum horumD. huic huic huis his his hisAbl. Hoc hac hoc his his his

Pronumele iste, ista, istudSingular Plural

Caz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin Neutru

9



N. iste ista istud isti istae istaAc. Istum istam istud istos istas istaG. istius istius istius istorum istarum istorumD. isti isti isti istis istis istisAbl. Isto ista isto istis istis istis

Pronumele ille, illa, illudSingular Plural

Caz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin NeutruN. ille illa illud illi illae illaAc. Illum illam illud illos illas illaG. illius illius illius illorum illarum illorumD. illi illi illi illis illis illisAbl. Illo illa illo illis illis illis

Pronumele is, ea, idSingular Plural

Caz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin NeutruN. is ea id ei, ii eae eaAc. Eum eam id eos eas eaG. eius eius eius eorum earum eorumD. ei ei ei eis eis eisAbl. Eo ea eo eis eis eis

Pronumele idem, eadem, idemSingular Plural

Caz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin NeutruN. idem eadem idem iidem eadem eademAc. Eundem eadem idem eosdem easdem eademG. eiusdem eiusdem eiusdem eorundem earundem eorundemD. eidem eidem eidem eisdem eisdem eisdemAbl. Eodem eadem eodem eisdem eisdem eisdem

Pronumele ipse, ipsa, ipsumSingular Plural

Caz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin NeutruN. ipse ipsa ipsum ipsi ipsae ipsaAc. Ipsum ipsam ipsum ipsos ipsas ipsaG. ipsius ipsius ipsius ipsorum ipsarum ipsorum

1



D. ipsi ipsi ipsi ipsis ipsis ipsisAbl. Eo ea eo ipsis ipsis ipsis

Observaţii asupra modului de traducere a pronumelui demonstrative: Hic canis= acest câine de lângă mineIste locus= acest loc unde stai tuIste mendax= mincinosul ăsta (uneori pronumele iste poate exprima dispreţul)Ille homo= acel om de lângă elIpse homo= omul însuşi

Pronumele relativSingular Plural

Caz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin NeutruN. qui quae quod qui quae quaeAc. Quem quam quod quos quas quaeG cuius cuius cuius quorum quarum quorumD. cui cui cui quibus quibus quibusAbl. Quo qua quo quibus quibus quibus

Pronumele interogativSingular Plural

Caz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin NeutruN. quis quis quid qui quae quaeAc. Quem quam quod quos quas quaeG cuius cuius cuius quorum quarum quorumD. cui cui cui quibus quibus quibusAbl. Quo qua quo quibus quibus quibus

Pronumele nehotărâte a. compuse

Pronumele Sensul Genitivul sg.M. F. N.

quisaliquisquidamquispiamquisquamquisqueunusquisque

quaealiquaquaedamquaepiam-quaequeunaquaeque

quidaliquidquiddamquidpiamquidquamquodqueunumquidque

cineva, cevacineva, cevaun oarecareun oarecareun oarecarefiecarefiecare

cuiusalicuiuscuiusdamcuiuspiamcuiusquamcuiusqueunuscuiusque

1



quivisquilibetquicumque

quaevisquaelibetquaecumque

quidvisquidlibetquodcumque

oricare (vrei)oricare (îţi place)oricare

cuiusviscuiuslibetciuscumque

b. cu formă şi valoare de adjectivPronumele adjectival Sensul Genitivul singular Dativul singularunus, a, umullus, a, umnullus, a, umuter, tra, trumneuter, tra, trumalter, era, erumalius, a, udsolus, a, umtotus, a, um

unul singurvreunulnici unulunul din doinici unul din doicelălalt din doialtulsingurtot, întreg

uniusulliusnulliusutriusneutriusalteriusaliussoliustotius

uniullinulliutrineutrialterialiisolitoti

c. negativenomo= nimeninihil=nimic

4. Verbul

Tema verbului: indică aspectul de infectum=acţiune ce nu s-a încheiat= tema de prezent sau perfectum =acţiune ce s-a încheiat= tema de perfect Sufixele (indică modul şi timpul)Desinenţele verbului (indică diateza, persoana şi numărul):

numărul persoana Diateza activa(toate timpurile in afara de perfect)

Diateza pasiva (timpurile din prezent)

Indicativ

Perfect activ

Imperativ

prezent viitoractiv pasiv activ pasiv

singular IIIIII

-o/m-s-t

-or/-r-re/ris-tur

-i-isti-it

-zero-

--re-

--to-to

--tor-tor

1



plural IIIIII

-mus -tis-nt

-mur-mini-ntur

-imus-istis-erunt

--te-

--mini-

--to-nto

-

-ntor

Indicativ:Timpuri derivate din tema prezentului:Indicativ prezentul: tema prez + sufix 0 +desin: -o, -s, -t, / -mus, -tis, -ntIndicativ imperfect: tema prez+ sufix: ba + desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis, -ntIndicativ viitor: tema prez - conj I, II +sufix: - b+i(-u-)+desin: -o, -s, -t /-mus, -tis, -nt - conj III, IV+sufix: -a-, -e- + desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis, -nt

Timpuri derivate din tema perfectului:Indicativul perfect: tema perf + sufix 0 + desin:-i, -isti, -it,/ -imus, -istis, -erunt (ere)Mai mult ca perfectul: tema pf.+ sufix –era-+desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis, -ntViitor anterior: tema perfect + sufix –eri- + desin: -o, -s, -t/-mus, -tis, -nt

Conjunctiv:Timpuri derivate din tema prezentului:Conjunctiv prez: tema prez - conj I +sufix: e + desin: -m, -s, -t/ -mus, -tis,-nt(sa iubesc) - conj I-IV +sufix: a + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -ntConjunctiv imperf: tema prez + sufix –re- + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt(as iubi)

Timpuri derivate din tema prezentului:Conjuctiv perfect: tema perf + sufix –eri- + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt(sa fi iubit)Conjuctiv mmcperf: tema perf + sufix –isse- + desin: -m, -s, -t/-mus, -tis, -nt(as fi iubit)

Modul imperativ: 1. prezent: tema prezentului+sufix 0 + desinenta 0/te; trad: iubeste, iubiti

(ex: conj I: pers II sg: ama, pers. II pl: amate; conj II: vide, videte; conj III: duc, ducite; lege, legite; conj IV: audi, audite)

2. viitor: tema prezentului+sufix 0 + desintente: -to, -tote; -to, -nto: trad. sa iubesti..(ex. Conj. I pers II sg: amato, pers II pl: amatote; pers III sg: amato, pers III pl: amantoconj. II: videto(2sg), videtote(2pl); videto(3sg), vidento(3pl)conj. III: ducito(2sg), ducitote(2pl); ducito(3sg), ducunto(3pl)conj. IV: audito(2sg), auditote(2pl); audito(3sg), audiunto(3pl)

Formele nominale derivate din tema prezentului:

1. Infinitivul prezent: tema prezentului+sufix:-re+desinenta 0; trad: a iubi, ca iubesc(conj I: amare, conj II: videre, conj III: ducere, conj IV: audire)

1



2.Participiul prezent: tema prezentului+sufix: -nt+desinenta 0; trad: iubind, care iubeste-este un adjectiv verbal (adjectiv: se acorda ca adjectivul, verb: are timp si diateza)(conj I: amans, amantis, II: videns, videntis, III: ducens, ducentis, IV: audiens, audientis, toate se declina ca substantivele de decl III parisilabice dar la ablativ au doua forme: in –i daca este considerat adjectiv, in –e daca prevaleaza sensul verbal: me absente: eu fiind absent)

3. Gerunziu: tema prezentului+sufix: nd+ desinente: -i, -o, ...Este un substantiv verbal care completeaza declinarea infinitivului. Se declina ca

substantivele cu tema -o/e (declinarea a II-a):G: amanadi(de a iubi), D: amando(spre a iubi), Ac. ad amandum(pt. a iubi), Abl.amando(iubind); n-are N: completat de infinitiv

4. Gerundivul: tema prezentului+sufix nd+desinente: -us, -a, -umEste un adjectiv verbal cu flexiune completa, care se declina ca adjectivele de prima clasa:

ex.bonus, -a, -um. Exprima obligatia, necesitatea, convenienta: amandus, -a, -um (care trebuie iubit, -a, care se cuvine iubit)

Formele nominale derivate din tema perfectului: Infinitiv perfect: tema perfectului+sufix –isse+ desinenta 0, trad: a fi iubit, ca am iubit(ex. amavisse, vidisse, cepisse, audivisse)

Substantivul verbal in –tu-(supinul)Gramaticii latini considerau ca acest substantiv verbal cu flexiunea substanivelor cu tema in –u o declinare a infinitivului –fiind ca si acesta un nomen actiones-limitata la trei cazuri:Ac. amatumD. amatuiAbl. amatuAcuzativul terminat in –tum si –sum apare alaturi de verbe de miscare: nuptum dare=a da i casatorie, dormitum ire= a merge la culcare, etc. exprimand tinta acestora similara adesea cu scopul. Dativul este asociat cu adjective: lepida memoratui= lucruri nostim de amintit, divisui facilis=usor de impartit, aqua potui iucunda= apa buna de baut (poto, are, avi, atum=a bea)Formele acestea sunt, din epoca imperiala pe cale de disparitie. Ablativul opsonatu redeo= ma intorc de la facut piata (opsono= a face piaţa)Formele de supin nu se pastreaza in limbile romanice. Totusi, in limba romana, expresii ca vreme cosit, apa de baut, greu de crezut au putut fi interpretate ca urmase ale supinului latin. In realitate este vorba de folosiri speciale ale participiului perfect pasiv. Infinitivul viitor pasiv:Este o forma analitica relativ recenta alcatuita din supin si infinitivul prezent pasiv al verbului ire:rumor venit datum iri gladiatores(s-a zvonit ca se vor da jocuri de gladiatori)TerentiusInfinitivul viitor pasiv are ocurenta foarte redusa. In limba tarzie a fost inlocuit cu gerundivul sau cu infinitivul perifrasticii pasive: laudandum esse(trebuie laudat)

Adjectivul verbal in –turus:Adjectivul verbal in –turus, -tura, -turum, intrat in gramatici cu numele de participiu viitor activ, iar forma in –turum(esse) e denumita infinitivul viitor activ.

1



Amaturus, amatura, amaturum= care va iubiAmaturum, amatuam, amaturum esse=ca va iubiImbinat cu diverse timpuri ale verbului esse, participiul verbal activ alcătuieşte o sintagma colorata modal: facturus sum= doresc, am intenţia să fac (conjugarea perifrastică activă)

Adjectivul verbal in –to-:Sufixul –to- de data indo-europeana şi este atestat ca formant adjectival în toate limbile indo-europene: ex. lat: sutus=cusut, ai;stoj=invizibilSufixul –to- se ataseaza direct la radical

Participiul perfect pasiv:În latina, atasat unor teme nominale, sufixul –to- indica prevederea cu anumite atribute a cuiva: barbatus= cu barba, cornutus= cu coarne, etc. Ataşat unor teme verbale formează adjective (cu flexiune o/e, a, de tipul bonus, a, um) care exprima dobândirea de către referentul substantivului a unei calităţi derivate din acţiunea verbală sau participarea lui la aceasta: amatum= iubitUnele participii perfecte pasive se substantivizează: legatus= trimis, tectum= acoperiş Participiul perfect pasiv se păstrează in limbile romanice, atât prin formele care le continua pe cele latine, cât şi ca sistem de producere a altora noi: Participii in –t: rom. Copt, fript, mort, fr. dit, ecrit, fait, it: detto, fatto, scrittoparticipii in –s: rom: ars, dus, zis; it: chiuso, riso, fr. clos, misLimbile romanice continuă şi sistemul latin de îmbinare a participiului latin perfect cu esse şi habere alcătuind astfel un nou perfect: perfectul compus: am mâncat, tu as mange, ho mangiato.

Diateza pasivă

I IntroducereTimpurile si modurile diatezei pasive sunt:

1. simple: timpurile derivate din tema prezentului, sufixele sunt aceleaşi ca si la desinenţa activa, ceea ce le diferenţiază sunt desinenţele care sunt cele ale desinenţei pasive2. compuse: timpurile derivate din tema perfectului au forme compuse din: participiul perfect al verbului de conjugat + timpurile verbului sum, esse, fui (a fi)3. desinenţele verbale pentru diateza pasiva sunt:

1



numărul persoana Diateza pasiva (timpurile din prezent)

Imperativ

prezent viitorsingular I

IIIII

-or/-r-re/ris-tur

--re-

--tor-tor

plural IIIIII

-mur-mini-ntur

--mini-

-

-ntor

II. Modul de formare al timpurilor si modurilor:1. Indicativul

a. timpuri derivate din tema prezentului:Indicativ prezentul: tema prez + sufix 0 +desin: -or, -ris, -tur, / -mur, -mini, -ntur. (Trad.sunt iubit)Indicativ imperfect: tema prez + sufix: ba + desin: -or, -ris, -tur, / -mur, -mini, -ntur.(Trad. eram iubit)Indicativ viitor: tema prez - conj I, II +sufix: - b+i(-u-)+desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur(Trad. voi fi iubit) - conj III, IV+sufix: -a-, -e- + desin: -r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur

b. timpuri derivate din tema perfectului: Indicativul perfect: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la prezent: sum, es, est, sumus, estis, sunt. (Traducere: am fost iubit)Mai mult ca perfectul: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la imperfect: eram, eras, erat, eramus, eratis, erant. (Traducere: fusesem iubit)Viitor anterior: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la viitor: ero, eris, erit, erimus, eritis, erunt. (Traducere: voi fi iubit)

2. Conjunctivula. timpuri derivate din tema prezentului:Conjunctiv prez: tema prez - conj I +sufix: e + desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur(Trad. sa fiu iubit) - conj I-IV +sufix: a + desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -nturConjunctiv imperf:tema prez + sufix –re- + desin: -or/-r, -ris/-re, -tur, / -mur, -mini, -ntur(Trad. as fi iubit)

b. timpuri derivate din tema perfectului:

1



Conjuctiv perfect: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la conjunctiv prezent: sim, sis, sit, simus, sitis, sint (Trad sa fi fost iubit)Conjuctiv mmcperf: participiul perfect al verbului de conjugat + verbul a fi la conjunctiv imperfect: essem, esses, esset, essemus, esseti, essent(Trad as fi fost iubit)

3. Imperativul:a. timpuri derivate din tema prezentului:Imperativul prezent: tema prezentului+sufix 0 + desinenţe: -re -pers II sg (traducere: fii iubit) -mini -pers. II pl (traducere: fiti iubiţi)Imperativul viitor: tema prezentului+sufix 0 + desinenţe: -tor -pers II sg (traducere: sa fii iubit) -tor-pers III sg (traducere: sa fie iubit)

-ntor -pers III pl (traducere: sa fie iubiţi) b. timpuri derivate din tema perfectului:nu exista la diateza pasivă

Formele nominale

4. Infinitivula. timpuri derivate din tema prezentului:Infinitivul prezent: tema prezentului+sufix:-ri/-i+desinenţa 0; (traducere: a fi iubi, ca sunt iubit)Infinitivul viitor: supin + infinitivul prezent pasiv al verbului ire: iri. (traducere: ca voi fi iubit)

b. timpuri derivate din tema perfectului:Infinitiv perfect: forma de acuzativ al participiului perfect pasiv + infinitivul prezent al verbului esse (traducere: a fi fost iubit, ca am fost iubit)

5. Participiul a. timpuri derivate din tema prezentului:nu exista la diateza pasiva

b. timpuri derivate din tema perfectului:Participiul perfect pasiv: este un adjectiv verbal in –to, este alcatuit din radical + sufixul –to(Traducere: care a fost iubit)

Sufixul –to este de data indo-europeana. In limba latina, atasat unor teme nominale, sufixul –to- indica prevederea cu anumite atribute a cuiva: barbatus= cu barba, cornutus= cu coarne, etc. Ataşat unor teme verbale formează adjective (cu trei terminaţii, cu flexiune o/e pt masculin şi neutru si a pentru feminin, de tipul bonus, a, um) care exprimă dobândirea de către referentul substantivului a unei calităţi derivate din acţiunea verbală sau participarea lui la aceasta: amatum= iubit

1



Unele participii perfecte pasive se substantivizează: legatus= trimis, tectum= acoperiş Participiul perfect pasiv se păstrează in limbile romanice, atât prin formele care le continua pe cele latine, cât şi ca sistem de producere a altora noi: Participii in –t: rom. Copt, fript, mort, fr. dit, ecrit, fait, it: detto, fatto, scrittoparticipii in –s: rom: ars, dus, zis; it: chiuso, riso, fr. clos, misLimbile romanice continuă şi sistemul latin de îmbinare al participiului latin perfect cu esse şi habere alcătuind astfel un nou perfect: perfectul compus: am mâncat, tu as mange, ho mangiato.

6. Gerundivul: tema prezentului+sufix -nd+desinenţele: -us, -a, -um (traducere: care trebuie iubit, -a, care se cuvine iubit)

Este un adjectiv verbal cu flexiune completă, care se declina ca adjectivele de prima clasa: ex.bonus, -a, -um. Exprima obligaţia, necesitatea, convenienta: amandus, -a, -um. Devine cu timpul participiul viitor.

Observatii asupra diatezei pasive:1. diateza pasiva poate exprima sensul pasiv propriu zis (subiectul suferă acţiunea):

ex.: mitteris= tu eşti trimis2. diateza pasivă poate exprima sensul reflexiv: liberamur= ne eliberăm3. diateza pasivă poate exprima sensul impersonal: dicitur= se zice

Verbele deponente:Exista in limba latina unele verbe care, deşi se conjugă numai la diateza pasivă, au doar sens activ. Ele se conjugă la toate modurile şi timpurile conjugării pasive, în afară de infinitivul viitor pasiv, care lipseşte. Aceste verbe au totuşi şi unele timpuri de la conjugarea activă:

1. infinitivul viitor2. gerunziul3. participiul prezent si viitor4. supinul.

Verbele semideponente:Există şase verbe semideponente. La timpurile derivate din tema prezentului se conjugă la diateza activă, iar la cele derivate din tema perfectului se conjugă la diateza pasivă (sunt deci doar pe jumătate deponente). Aceste verbe sunt:

1. Audeo, audere, ausus sum= a îndrăzni2. Gaudeo, gaudere, gavisus sum= a se bucura3. Soleo, solere, solitus sum= a obişnui4. Fido, fidere, fisus sum= a se increde5. Confido, confidere, confisus sum= a avea incredre6. Diffido, diffidere, diffisus sum= a nu se increde

Ultimele două verbe sunt compuşii lui fido, fidere, fisus sum. Verbele deponente şi semideponente nu au lăsat urme în limbile romanice pentru că au fost înlocuite cu verbele active corespunzătoare.

Verbele neregulate

1



Verbele neregulate sunt verbe ale căror moduri şi timpuri se formează de la rădăcini diferite. Verbele neregulate sunt:

1. sum , esse, fui= a ficompusii lui sum, esse, fui: absum, abesse, afui= a fi departe, a lipsiadsum, adesse, adfui= a fi de fatadesum, deesse, defui= a lipsiobsum, obesse, obfui= a se opune, a vatamapraesum, praeesse, praefui= a fi in fruntepossum, posse, potui= a puteaprosum, prodesse, profui= a fi de folos

2. volo, velle, volui= a vreacompusii lui volo, velle, volui: nolo, nolle, nolui= a nu vreamalo, malle, malui= a prefera

3. fero, ferre, tuli, latum= a purta, a suportacompusii lui fero, ferre, tuli, latum: affero, afferre,attuli, allatum= a aduceaufero, auferre, abstuli, ablatum= a lua, a ridicaconfero, conferre, contuli, collatum= a adunadefero, deferre, detuli, delatum= a duce, a denunţadifero, diferre, distuli, dilatum= a amâna, a se deosebi, a despărţieffero, efferre, extuli, illatum= a scoateinfero, inferre, intuli, illatum= a duceoffero, offerre, obtuli, oblatum= a oferi, a pune in faţăpraefero, praeferre, praetuli, praelatum= a duce înainte, a duce înainte, a prefera

refero, referre, retuli, relatum= a duce înapoi, a raporta, a aduce la cunoştinţasuffero, sufferre, sustuli, sublatum= a pune sub, a suferitransfero, transferre, transtuli, translatum= a transporta, a purta peste

4. eo, ire, ivi (ii), itum = a mergecompusii lui eo, ire, ivi (ii), itum:abeo, abire, abivi (ii), abitum = a plecaadeo, adire, adivi (ii), aditum = a merge la, a vizitacircumeo, circumire, circumitum= a ocoli, a merge in jurexeo, exire, exivi (ii), exitum = a ieşiineo, inire, inivi (ii), initum = a intrapereo, perire, perivi (ii), peritum = a pieripraetereo, praeterire, praeterivi, praeteritum= a trece peste, a trece pe lângăprodeo, prodire, prodivi, proditum= a inaintaredeo, redire, redivi (ii), reditum = a se înapoiatranseo, transire, transivi (ii), transitum = a trece dincolo, a traversaquaeo, quire, quivi, quitum= a puteanequeo, nequire, nequivi, nequitum= a nu puteaveneo, venire, venivi(veni), ventum (format din venum-eo)= a fi vandut, ambio, ambire, ambivi, ambitum= a merge in jur- se conjuga regulat

5. edo, edere, edi, esum= a mânca6. fio, fieri, factus sum= a deveni

Conjugarea lor: 1. sum , esse, fui= a fi

Verbul „esse” este cel mai neregulat din limba latina.

Indicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

1



TEMA

PREZENTULUI

Prezent sum =sunt esestsumusestissunt

sim=să fiu sissitsimussitissint

es fii! este fiţi!

essea fi

Imperfect erameram

eraserateramuseratiserant

essem (forem)aş fi

esses (fores)esset (foret)essemus essetisessent (forent)

Viitorul erovoi fi

eriseriterimuseritis erunt

estosa fii!estosa fie!estotesa fiti!suntosa fie!

fore }futurum}futuram}futurum}futuros }futuras}futura } esseca va fica vor fi

futurus care va fifuturafuturum

TEMA

PERFECTULUI

Perfectul fui am fostfuistifuitfuimusfuistisfuerunt

fuerim sa fi fostfuerisfueritfuerimusfueritisfuerint

fuisse a fi fostca a fostca au fost

Mai mult ca perfectul

fueram fusesemfuerasfueratfueramusfueratisfuerant

fuissem as fi fostfuissesfuissetfuissemusfuissetisfuissent

Viitor anterior

fuero voi fi fostfuerisfueritfuerimusfueritisfuerint

2




TEMA

PREZENTULUI

Prezent fer o fer s fer tfer i musfer tisfer u nt (duc)

fer a mfer a sfer a tfer a musfer a tisfer a nt(sa duc)

fer du!ferteduceţi!

ferrea duce

ferensferentis care duce,

ducand

Imperfect fer e ba m fer e ba s fer e ba tfer e ba musfer e ba tisfer e ba nt(duceam)

fer re mfer re sfer re tfer re musfer re tisfer re nt(aş duce)

Viitorul fer a mfer e sfer e tfer e musfer e tisfer e nt(voi duce)

ferto sa duci! fertosa duca! fertotesa duceţi! feruntosa ducă!

laturum, am, um esse ca va ducelaturos, as, a esse ca vor duce

laturuslaturalaturum care va duce

TEMA

PERFECTULUI

Perfectul tul i tul istitul ittul imustul ististul erunt(am dus)

tul erim sa fi iubittul eristul erittul erimustul eritistul erint

tul isse

a fi dusca a dus

Supinlatumlatu pentru a duce de dus


tul eramtul erastul erattul eramustul eratistul erant(dusesem)

tul issem tul issestul issettul issemustul issetistul issent ( as fi iubit)

Viitor anterior

tul ero tul eristul erittul erimustul eritistul erint (voi fi dus)

2



II. tabele gramaticaleTABELE GRAMATICALE

Substantivul

CazDeclinarea I Declinarea II

Singular Plural Masculin NeutruSingular Plural Singular Plural

N. aqua aquae dominus domini scutum scuta Ac. aquam aquas dominum dominos scutum scutaG. aquae aquarum domini dominorum scuti scutorumD. aquae aquis domino dominis scuto scutis

Abl. aqua aquis domino dominis scuto scutis

CazDeclinarea III

Imparisilabica ParisilabicaMasculin Neutru Feminin NeutruSingular Plural Singular Plural Singular Plural Singular Plural

N. consul consules nomen nomina avis aves mare mariaAc. consulem consules nomen nomina avem aves mare mariaG. consulis consulum nominis nominum avis avium maris mariumD. consuli consulibus nomini nominibus avi avibus mari maribus

Abl. consule consulibus nomine nominibus ave avibus mari maribus

Caz Declinarea a IV Declinarea VMasculin Neutru

Singular Plural Singular Plural Singular PluralN sensus sensus genu genua dies dies

Ac. sensum sensus genu genua diem diesG. sensus sensuum genus genuum dies dierumD. sensui sensibus genu(i) genibus diei diebus

Abl. sensu sensibus genu genibus die diebus

2



VerbulConjugarea I Diateza activă


TEMA

PREZENTULUI

Prezent am o iubesc

ama s ama tama musama tisama nt

am e msă iubesc

am e sam e tam e musam e tisam e nt

ama iubeşte!amate

iubiţi!

amarea iubi

amansamantis care iubeste,

iubind

Imperfect ama ba m iubeam

ama ba sama ba tama ba musama ba tisama ba nt

ama re m aş iubi

ama re sama re tama re musama re tisama re nt

Viitorul ama b o voi iubiama b i sama b i tama b i musama b i tisama b unt

amato sa iubesti!amatosa iubeşti!amatotesa iubiţi!amantosa iubească!

amaturum, am, um esse ca va iubiamaturos, as, a esse ca vor iubi

amaturusamaturaamaturum care va iubi

TEMA

PERFECT

Perfectul amav i am iubitamav istiamav itamav imusamav istisamav erunt

amav erim sa fi iubitamav erisamav eritamav erimusamav eritisamav erint

amavisse

a fi iubitca a iubit

Supinamatumamatu pentru a iubi de iubit


amav eram iubisemamav erasamav eratamav eramusamav eratisamav erant

amav issem as fi iubitamav issesamav issetamav issemusamav issetisamav issent

Gerunziu

2



ULUI

G. amandi = de a iubiD. amando = spre a iubiAc. (ad) amandum = pentru a iubiAbl. amando = iubind

Viitor anterior

amav ero voi fi iubitamav erisamav eritamav erimusamav eritisamav erint

Conjugarea I Diateza pasivăIndicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

TEMA

PREZENTULUI

Prezent am or =sunt iubitama ris ama turama murama miniama ntur

am e r=să fiu iubitam e risam e turam e muram e miniam e ntur

amare fii iubit!ama mini

fiţi iubiţi!

amaria fi iubit

Imperfect ama ba reram iubit

ama ba risama ba turama ba murama ba miniama ba ntur

ama re r aş fi iubit

ama re risama re turama re murama re miniama re ntur

Viitorul ama b orvoi fi iubit

ama b e risama b i turama b i mur ama b i mini ama b untur

amatorsa fii iubit!amatorsa fie iubit!amantorsa fie iubiţi!

amatum iri că va fi iubit

Adjectiv verbalamandus, a , um care va fi iubit, care trebuie iubit

TEMA

P

Perfectul amatus, -a , um sumes est

amati, -ae , -asumusestissunt

amatus, -a , um simsissit

amati, -ae, asimus sitissint

amatum, -am, um essecă a fost iubit

amatos, -as, a essecă au fost iubiţi

amatusamataamatumiubit, iubită

2



ERFECTULUI


amatus, -a , um erameraserat

amati, ae, a eramuseratiserant

amatus, -a , um essem essesesset

amati, ae, a essemusessetisessent

Viitor anterior

amatus, -a , um eroeriserit

amati, ae, a erimuseritiserunt

Conjugarea a II-a Diateza activăIndicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

TEMA

PREZENTULUI

Prezent move o mişc

move s move tmove musmove tismove nt

move a msă mişc

move a smove a tmove a musmove a tismove a nt

move mişcă!

move te mişcaţi!

move rea mişca

move nsmove ntis care mişcă,

mişcând

Imperfect move ba m mişcam

move ba smove ba tmove ba musmove ba tismove ba nt

move re m aş mişca

move re smove re tmove re musmove re tismove re nt

Viitorul move b o voi mişcamove b i smove b i tmove b i musmove b i tismove b unt

moveto sa mişti!movetosa mişti!movetotesa mişti!moventosa mişte!

moturum, am, um esse că va mişcamoturos, as, a esse că vor mişca

moturusmoturamoturum care va mişca

2



TEMA

PERFECTULUI

Perfectul mov i am mişcatmov istimov itmov imusmov istismov erunt

mov erim să fi mişcatmov erismov eritmov erimusmov eritismov erint

movisse

a fi mişcatcă a mişcat

Supin

motummotu pentru a mişca de mişcat


mov eram mişcasemmov erasmov eratmov eramusmov eratismov erant

mov issem aş fi mişcatmov issesmov issetmov issemusmov issetismov issent

Gerunziu

G. movendi = de a mişcaD. movendo = spre a mişcaAc. (ad) movendum = pentru a mişcaAbl. movendo = mişcând

Viitor anterior

mov ero voi fi mişcatmov erismov eritmov erimusmov eritismov erint

Conjugarea a II-a Diateza pasivăIndicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

TEMA

PREZENTULUI

Prezent move or = sunt mişcatmove ris move turmove murmove minimove ntur

move ar = să fiu mişcatmove a rismove a turmove a murmove a minimove a ntur

move re fii mişcat!

move mini fiţi mişcaţi!

move ria fi mişcat

Imperfect move bar= eram mişcatmove ba rismove ba turmove ba murmove ba minimove ba ntur

move re r =aş fi mişcatmove re rismove re turmove re murmove re minimove re ntur

Viitorul move b or voi fi mişcatmove b e rismove b i turmove b i murmove b i minimove b untur

movetor sa fii mişcat!movetorsa fie mişcat!moventorsa fie mişcaţi!

motum iri că va fi mişcat

adjectiv verbalmovendus, a um care va fi mişcat

2



TEMA

PERFECTULUI

Perfectul motus, a, um sum esest

moti, ae, asumusestissunt

motus, a, umerimeriserit

moti, ae, aerimuseritiserint

motum, am, um essemotos, as, a esse a fi mişcatcă a mişcat

motusmotamotummişcatmişcată


motus, a, umerameraserat

moti, ae, aeramuseratiserant

motus, a, umessem essesesset

moti, ae, aessemusessetisessent

Viitor anterior

motus, a, umeroeriserit

moti, ae, aerimuseritis

erunt

Conjugarea a III-a consonantică Diateza activăIndicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

TEMA

PREZEN

Prezent vinc o = învingvinc i s vinc i tvinc i musvinc i tisvinc unt

vinc a m=să învingvinc a svinc a tvinc a musvinc a tisvinc a nt

vinc e învinge!

vinc i te învingeţi!

vinc e rea învinge

vinc e nsvinc e ntis care învinge,

învingând

Imperfect vinc eba m învingeam

vinc eba svinc eba tvinc eba musvinc eba tisvinc eba nt

vince re m aş învinge

vince re svince re tvince re musvince re tisvince re nt

2



TULUI

Viitorul vinc a m voi învingevinc e svinc e tvinc e musvinc e tisvinc e nt

vincito să învingi!vincitosă învingă!vincitotesă învingeţi!vincintosă învingă!

victurum, am, um esse că va învingevicturos, as, a esse că vor învinge

victurusvicturavicturum care va învinge

TEMA

PERFECTULUI

Perfectul vic i am învinsvic istivic itvic imusvic istisvic erunt

vic erim să fi învinsvic erisvic eritvic erimusvic eritisvic erint

vicisse

a fi învinscă a învins

Supinvictumvictu pentru a învinge de învins


vic eram învinsesemvic erasvic eratvic eramusvic eratisvic erant

vic issem aş fi învinsvic issesvic issetvic issemusvic issetisvic issent

Gerunziu

G. vincendi = de a învingeD. vincendo = spre a învingeAc. (ad) vincendum = pentru a învingeAbl. vincendo = învingând

Viitor anterior

vic ero voi fi învinsvic erisvic eritvic erimusvic eritisvic erint

Conjugarea a III-a consonantică Diateza pasivăIndicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

TEMA

Prezent vinc or = sunt învinsvinc e ris vinc i turvinc i murvinc i minivinc untur

vinc ar=să fiu învinsvinc a risvinc a turvinc a murvinc a minivinc a ntur

vinc erefii învins!vinc i mini!

fiţiînvinşi!

vinc ia fi învins

vinc e nsvinc e ntis care învinge,

învingând

2



PREZENTULUI

Imperfect vinc eba r eram învins

vinc eba risvinc eba turvinc eba murvinc eba minivinc eba ntur

vince re r aş fi învins

vince re risvince re turvince re murvince re minivince re ntur

Viitorul vinc a r voi fi învinsvinc e risvinc e turvinc e murvinc e minivinc e ntur

vincitor !să fii învins!vincitor!să fie învins!vincuntor!să fie învinşi!

victurum iri că va fi

învins

adjectiv verbalvincendus, a, umcare va fi învins

TEMA

PERFECTULUI

Perfectul victus, a, um sumesest

victi, ae, a sumusestis

sunt

victus, a, umsimsissit

victi, ae, asimussitissint

victum, am, um esse că fost învinsvictos, as, e esse că au fost învinşi

victusvictavictum

învins, învinsă


victus, a, umerameraserat

victi, ae, aeramuseratiserant

victus, a, umessemessesesset

victi, ae, aessemusessetisessent

Viitor anterior

victus, a, umeroeriserit

victi, ae, aerimuseritiserunt

Conjugarea a III-a vocalică Diateza activăIndicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

2



TEMA

PREZENTULUI

Prezent capi o = iaucapi s capi tcapi muscapi tiscapi unt

capi a m = să iaucapi a scapi a tcapi a muscapi a tiscapi a nt

cap e ia!

cap i te luaţi!

cap e rea lua

capi e nscapi e ntis care ia,

luând

Imperfect capi eba m luamcapi eba scapi eba tcapi eba muscapi eba tiscapi eba nt

cape re m aş lua

cape re scape re tcape re muscape re tiscape re nt

Viitorul capi a m voi luacapi e scapi e tcapi e muscapi e tiscapi e nt

capito să iei!capitosă ia!capitotesă luaţi!capiuntosă ia!

capturum, am, um esse că va luacapturos, as, a esse că vor lua

capturuscapturacapturum care va lua

TEMA

PERFECTULUI

Perfectul cep i am luatcep isticep itcep imuscep istiscep erunt

cep erim să fi luatcep eriscep eritcep erimuscep eritiscep erint

cepisse

a fi luatcă a luat

Supincaptumcaptu pentru a lua de luat


cep eram luasemcep erascep eratcep eramuscep eratiscep erant

cep issem aş fi luatcep issescep issetcep issemuscep issetiscep issent

Gerunziu

G. capiendi = de a luaD. capiendo = spre a luaAc. (ad) capiendum = pentru a luaAbl. capiendo = luând

Viitor anterior

cep ero voi fi luatcep eriscep eritcep erimuscep eritiscep erint

Conjugarea a III-a vocalică Diateza pasivăIndicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

3



TEMA

PREZENTULUI

Prezent capi or = sunt luatcapi ris capi turcapi murcapi minicapi untur

capi ar = să fiu luatcapi a riscapi a turcapi a murcapi a minicapi a ntur

cap erefii luat!

cap i mini fiţi luaţi!

cap ia fi luat

Imperfect capi ebar eram luatcapi eba riscapi eba turcapi eba murcapi eba minicapi eba ntur

cape re r aş fi luat

cape re riscape re turcape re murcape re minicape re ntur

Viitorul capi ar voi fi luatcapi e riscapi e turcapi e murcapi e minicapi e ntur

capitor să fii luat!capitorsă fie luat!capiuntorsă fie luaţi!

capturum iri că va fi luat

adjectiv verbal capiendus, a ,um care va fi luat

TEMA

PERFECTULUI

Perfectul captus, a umsumesest

capti, ae, asumusestissunt

captus, a umsimsissit

capti, ae, asimussitissint

captum, am, um esse că a fost luatcaptos, as, a essecă au fost luaţi

captus, captacaptum luat, luată


captus, a umeram eraserat

capti, ae, aeramuseratiserant

captus, a umessemessesesset

capti, ae, aessemusessetisessent

Viitor anterior

captus, a umeroeriserit

capti, ae, aerimuseritiserunt

3



Conjugarea a IV-a Diateza activăIndicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

TEMA

PREZENTULUI

Prezent audi o =audaudi s audi taudi musaudi tisaudi unt

audi a m = să audaudi a saudi a taudi a musaudi a tisaudi a nt

audiauzi!

audi te auziţi!

audi rea auzi

audi e nsaudi e ntis care aude,

auzind

Imperfect audi eba m auzeam

audi eba saudi eba taudi eba musaudi eba tisaudi eba nt

audi re m aş auzi

audi re saudi re taudi re musaudi re tisaudi re nt

Viitorul audi a m voi auziaudi e saudi e taudi e musaudi e tisaudi e nt

audito să audă!auditosă audă!auditotesă auziţi!audiuntosă audă!

auditurum, am, um esse că va auziaudituros, as, a esse că vor auzi

auditurusaudituraauditurum care va auzi

TEMA

PERFECT

Perfectul audiv i am auzitaudiv istiaudiv itaudiv imusaudiv istisaudiv erunt

audiv erim să fi auzitaudiv erisaudiv eritaudiv erimusaudiv eritisaudiv erint

audivisse

a fi auzitcă a auzit

Supinauditumauditu pentru a auzi de auzit


audiv eram auzisemaudiv erasaudiv erataudiv eramusaudiv eratisaudiv erant

audiv issem aş fi auzitaudiv issesaudiv issetaudiv issemusaudiv issetisaudiv issent

Gerunziu

3



ULUI

G. audiendi = de a auziD. audiendo = spre a auziAc. (ad) audiendum = pentru a auziAbl. audiendo = auzind

Viitor anterior

audiv ero voi fi auzitaudiv erisaudiv eritaudiv erimusaudiv eritisaudiv erint

Conjugarea a IV-a Diateza pasivăIndicativ Conjunctiv Imperativ Infinitiv Participiu

TEMA

PREZENTULUI

Prezent audi or =sunt auzitaudi ris audi turaudi muraudi miniaudi untur

audi a r = să fiu auzitaudi a risaudi a turaudi a muraudi a miniaudi a ntur

audire!fii auzit!

audi mini! fiţi auziţi!

audi ria fi auzit

Imperfect audi eba r=eram auzitaudi eba risaudi eba turaudi eba muraudi eba miniaudi eba ntur

audi re r = aş fi auzitaudi re risaudi re turaudi re muraudi re miniaudi re ntur

Viitorul audi a r =voi fi auzitaudi e risaudi e turaudi e muraudi e miniaudi e ntur

auditorsă fii auzit!auditorsă fie auzit!audiuntorsă fie auziţi!

auditum iri că va fi auzit

adjectiv verbalaudiendus, a , um care va fi auzit

TEMA

P

Perfectul auditus, a, umsum esest

auditi, ae, asumusestissunt

auditus, a, umsimsissit

auditi, ae, asimussitissint

auditum, am ,um essecă a fost auzitauditos, as, a essecă au fost auziţi

auditusauditaauditumauzitauzită

3



ERFECTULUI


auditus, a, umeram eraserat

auditi, ae, aeramuseratiserant

auditus, a, umessemessesesset

auditi, ae, aessemusessetisessent

Viitor anterior

auditus, a, umero eriserit

auditi, ae, aerimuseritiserunt

III. Aplicaţii

La substantiv:

Civis Romanus sum. (sunt cetăţean roman)Hic homo civis Romanus est.(acest om este cetăţean roman)Civis Rimanus es? (eşti cetăţean roman?)Civis Romanus sum. (sunt cetăţean roman)

Gaius(praenomen) Iulius(nomen) Caesar(cognomen) Gaii filius (fiul lui Gaius)Marcus (praenomen) Tullius(nomen) Cicero (cognomen) Marci filius (fiul lui Marcus)Tullia Marci filia (Tulia, fiica lui Marcus)

Gaius Iulius Caesar + Aurelia

│Gaius Iulius Caesar (imperator)

+ Cornelia

│ Iulia

3



Verificaţi afirmaţiile de mai jos pornind de la arborele genealogic de mai sus:

1. Gaius Iulius Caesar, Gaii filius fuit imperator(G.I.C., fiul lui Gaius a fost împărat).2. Gaius Iulius Caesar, imperator fuit Gaii filius (G.I.C. a fost fiul împăratului Gaius).3. Aurelia Gaii Iulii Caesaris mater est (Aurelia est mama lui Gaius Iulius Caesar).4. Aurelia imperatoris mater fuit (Aurelia a fost mama împăratului).5. Iulia Aureliae mater fuit (Iulia a fost mama Aureliei).6. Gaius Iulius Caesar Gaii et Aureliae filius fuit (G.I.C a fost fiul lui Gaius si Aureliei)7. Iulia Corneliae et Gaii filia fuit (Iulia a fost fiica Corneliei si a lui Gaius).8. Cornelia Aureliae soror fuit (Cornelia a fost sora Aureliei).9. Cornelia est Caesaris uxor et Iuliae mater (Cornelia est soţia lui Caesar si mama Iuliei)

Caesaris uxor Iulia est (Iulia este soţia lui Caesar).

La adjectiv:

Traduceţi: Scipio Nasica censor factus gravem se ac severum praebuit.Cum equitum censum ageret, equitem quendam vidit obesum et pinguem, equum vero eius macru met strigosum.„ cur, inquit censor, es tu quam equus pinguior?”

- „ quoniam, respondit eques, ego me ipse curo, equum vero sevus”.Graviter damnatus est ille eques.(Aulus Gellius, Noctes Attiquae, IV, 20, 11)

La verb:

A. Traduceţi:1. Laudo, laudamus facta Alexandri Magni = laud, laudam faptele lui A.c.M.2. Cicero proconsulem Verrem accusavit =C l-a acuzat pe proconsulul V3. Pulchri versus aures Atheniensium delectabant=versuri frumoase desfatau urechile

atenienilor (pulcher(3), versus(4), auris,is, atheniensis(2)4. Litterae adulescentiam ornabunt, senectutem delectabunt=literatura va infrumuseta

tineretea, va desfata batrinetea (littera(I), la pl=literatura, scrisoare, adulescentia(I), orno(I), senectus, utis, delecto(I)

5. Graeci partem praedae deis dabant=grecii dadeau zeilor o parte din prada(graecus(II), pars, partis, praeda(I), deus(II)6. „Pueri, dicebat suis filiis pigris pater muribundus, fodite campum et magnus

thesaurus erit vestri laboris praemiun; is continet divitias quae vestra desideria satiabunt. Iuvenes oboedientes campus foderunt avidi thesaurum quaerentes. Hunc non reperuerunt, sed mox creverunt plantas fructusque qui opulentas segetes promittebant. „Iste thesaurus est quem pater noster pollicitus est“, dixit unus ex iis.

=copii, zicea un tata muribund fiilor sai lenesi, sapati cimpul si o mare comoara va fi recompensa muncii voastre; el contine bogatii care vor satisface dorintele voastre. Copiii ascultatori, au sapat cimpul cautind lacomi comoara. Pe aceasta ei n-au descoperit-o, dar curind au crescut plantele si fructele care promiteau o recolta bogata. Aceasta este comoara pe care tatal nostru ne-a promis-o, a zis unul dintre ei.

3



Puer(II), piger(III), muribundus(II), fodio(III), campus(II), thesaurus(II), praemium(II), is(acesta), contineo(II), divitiae, arum=bogatii, satio(I), desiderium(II), iuvenis, is, oboediens, ntis, quaero(III), hunc(pe ac), reperio, ire, ui, mox=curind, cresco, ere, evi, planta(I), fructus(IV), seges, etis(recolta), promitto(III), opulentus(III), polliceor, eri, citus sum(a promite)

B. completaţi tabelele:

Esse Sum fui fuerunt erat erantdicere Dico dixi dicebantducere Duco duxi ducebatCastigare Castigo castigaveruntPonere pono posuerunt ponebantDare Do dederunt dabatHabere habui habebantMittere misiVidere vidi videbatVenire venerunt veniebat

1.ducere ducit ducunt duxit duxerunt2.amare amant amaverunt3. audire audit4. respondere responderunt5. clamare clamavit clamaverunt6. sentire sentiunt sensit7. acciperre accipit accepit8. ferre fert ferunt tulerunt9. scire scit scivit10. ponit posuit

C. Gasiţi intrusii si justificati-va raspunsul:1. posuit-obsedit-dixit-scripsit-considit(e prez, celel. pf, pers.III)2. curo-curro-do-scio-filio(e abl, celel. vb)3. misit-sensit-vici-capit-fuit(persI, perf., celel. III)4. veni-vidi-vici-duci-iussi(e D, subst, celel vb pf)5. cura-homo-ministro (e N, celel. D-abl sg)6. ducum-mundum-civem-curam (e G. pl de la dux, is, celel Ac. Sg)7. miles-equites-hostes (e N sg, celel. Ac pl); eques, itis=calaret/ equus, i=cal8. victorum-ministrorum-duci (G sg,celel G pl)9. filii-generi-duci (e D sg, celel G sg.)

3



10. labores-iniuriae-civi-lupi (e D sg. celel N pl)

D. Transformati dupa model:1. Bis vincit qui se vincit/pl.vincunt(prez, 3 sg/pl)2. Bis vicit qui se vicit/pl. Vicerunt (perf. 3sg/pl)3. Bis vincet qui se vincet/pl.vincent (viit. 3sg/pl)4. Bis vincebat qui se vincebat/pl.vincebant(imperf.3sg/pl)

1. (dat)/pl.dant2. Bis dedit qui celeriter dedit./pl. dederunt3. (dabit)/pl.dabunt5. (dabat)/pl.dabant

1. Alexander Magnus a matre epistolam accipit/pl accipiunt2. accepit/pl. acceperunt3. accipiet/accipient4. accipiebat/accipiebant

Diateza pasivă

A. Traduceţi urmatorul text si analizati cuvintele subliniate:

Diagoras Rhodius tres filios habuisse dicitur, unum pugilem, alterum pancratistem, tertium luctatorem: eos omnes vidit vincere Olympiae eodem die. Cum ibi eum tres adulescentes, coronis suis in caput patris positis, amplecterentur populusque in eum flores iaceret, ibidem in stadio, inspectante populo, animam efflavit. (Aullus –Gellius, Noctes Atticae, III, 15)

Vocabular:Aler, altera, alterum= altul, cel de-al doileaAnima, ae= suflet, sufluAtticus, a, um = din Atica (provincie a Athenei)Pugil, pugilis= boxerPancratistes= pancratis, atlet care lupta si boxeazaLuctator, luctatoris=luptatorOlympia, ae= Olimpia (oras din Grecia)Idem, eadem, idem=acelasi, aceeasiInspecto, are, avi, atum= a vedea, a se uita la,

a observa, a privi Ibi= acoloStadium, ii = stadium, arena, intrecereIacio, iacere, ieci, iactum=a arunca, a azvarliAmplector, amplecti, plexus sum= a imbratisa, a cuprindeAdulescens, ntis = adolescentIbidem=chiar acoloEfflo, are, avi, atum=a da afara sufland, a varsa, Animam efflare= a-si da sufletul

3



B. Transformati propozitiile dupa model si traduceti-le:Diagoras tres filios habuisse dicitur.Diagoras tres filios habuisse dicebaturDiagoras tres filios habere dicebatur

1. Capta urbe, domina servos appelllavisse dicebatur.2. Adulescens in stadio vicisse dicitur.3. Adulescens in stadio vincere dicebatur.

4. Alexander Magnus potionem bibisse dicebatur.5. Alexander Magnus epistolas matri legisse dicebatur.6. Siccenses gentem esse avidam vini dicebatur.7. Milites vinum ab imperatore accepisse dicuntur.8. Caesar in primam aciem procedure dicebatur.9. Tullia cum matre epistolam Marci legere dicebatur.10. Caesar cum centurionibs in prima acie fuisse dicitur.

IV. Teste grilă

Traduceti si alegeti varianta corecta (10 puncte trad., cate 5 puncte varianta corecta):1 dicebat autem et parabolam ad illos quoniam oportet semper orare et non deficere Dicebat

1.prezent2.imperfect3.viitorul

Orare1.infinitiv perfect2.conjuctiv imperfect3. infinitiv prezent

Alegeti varianta corecta(5 puncte varianta corecta):2. dicens iudex quidam erat in quadam civitate qui Deum non timebat et hominem non verebaturDicens1.participiu prezent2.gerunziu3.gerundiv

Timebat1. viitor, II, sg2. imperfect II, sg3. imperfect III, sg

Traduceti si alegeti varianta corecta (10 puncte trad., cate 5 puncte varianta corecta):

3



3. vidua autem quaedam erat in civitate illa et veniebat ad eum dicens vindica me de adversario meo Veniebat1.imperfect, pers III, pl2.imperfect, pers III, sg3.viitor, pers III, sg

Vindica1.infinitiv prezent2.indicativ prezent, pers III sg3. imperativ, prezent, pers II sg

Alegeti varianta corecta (5 puncte varianta corecta): 4. autem dixit intra se et si Deum non timeo nec hominem revereor Dixit1.conj III, prezent, pers III, sg2.conj III, perfect, pers III, sg3.conj II, perfect, pers II sg

Timeo1. conj II, prezent, pers I sg2. conj III, prezent, pers I sg3. conj I, perfect, pers II pl

5. tamen quia molesta est mihi haec vidua vindicabo illam ne in novissimo veniens suggillet me Vindicabo1.prezent, pers III sg2.imperfect, pers I sg3.viitor, pers I sg

Suggillet1.viitor, pers III sg2.conjunctiv, pers III sg3. prezent, pers II sg

1. cum se formeaza conjunctivul imperfect si cel mai mult ca perfect si cum se traduc (5 puncte pt fiecare) 2. formati conjunctivul prezent, conj perfect de la amo, are, amavi, amatum si traduceti (5 puncte pt fiecare )

+10 puncte din oficiu

1. Alegeti varianta corecta:

In principio(la inceput) erat Verbum(Cuvantul) et Verbum erat apud Deum(la Dumnezeu) et Deus erat VerbumIn principio

a) N sg, b) abl sg, c) D. sgErat

a). ind. Prezent, pers III sg, b) imperfect, pers III sg c) perfect, pers III plDeum

a) N sg, b) Ac pl c) Ac sg

In ipso vita(viata) erat et vita erat lux hominumvita

a) decl I, N sg; b) decl II, N sg; c) decl III, Ac. sglux

3



a) subst. Decl I, Ac sg; b) pronume; c) subst. Decl III, N sg.hominum

a) decl II, Ac pl; b) decl III, G pl; c) decl II, G. pl

Et lux in tenebris(intuneric) lucet (a straluci) et tenebrae eam non conprehenderunt.In tenebris

a) decl I, abl pl b) decl III, abl sg; c) decl II, G. sglucet

a) imperfect, pers III, sg; b) indicativ prezent, pers III, sg; c) perfect, pers. III pl

2. Declinati subst. Vita, ae la G pl si Ac sg

A. Completaţi tabelul următor: (fiecare linie corecta are 2 pcte: total 20 pcte)1.filia filiae fiica2.Marcus Marcus3.mater4.soror5. servi6. amicus7. fillii8. curae grija9. lupus

4



10. domini

B. Traduceti (fiecare are 4 pcte): 40pcte C. Alegeţi varianta corecta: (fiecare are 2.50 pcte)=10 pcte

1. Marcus fratri salutem dicit.2. Homo homini lupus est.3. Marci uxor Heluiae salutem dicit.4. Tulliae mater aquam bibit.5. Bis dat qui dat celeriter.6. Bis vincit qui se vincit.7. Fortes fortuna adiuvat.8. Canis sine dentibus latrat.9. Vasa inania plurimum sonant.10. Frater filium videt et ad urbem

ducit.

1. Domina sine….. ad praetorem venit.a. servib. sevisc. servorum2. Servi…… in urbem ducunt.a. dominorumb. dominosc. dominis3. Marcus Tullius Cicero cum… generum vidit.a. filia(nominativ)b. filia(ablativ)c. filiam4. Cicero…. epistolas scribit.a. filiumb. filiaec. fratri

D. Declinati expresiile urmatoare la cazurile indicate si traduceti: Fiecare are 5 pcte: total 20 pcte

N. sg. G. sg. Ac. sg. traducereira magna manie mareN. pl. G. pl. Abl. pl.lupi avidi lupi lacomi

10 pcte oficiciu•

1. Completaţi tabelul următor:miles militis soldatulfiliaMarcus Marcushomomatersoror

civisservi

minister

4



filliicurae grija

2. Gasiti formele care lipsesc si traduceti:amare – a iubi amo – eu iubesc amant – ei iubescmonere – a atrage atenţia moneo – eu atrag atenţiavincere - vinco - - ei învingaudire - audiuntdicere - - eu zic dicuntdocere – a invata (pe cineva)ponere – a pune ponuntclamare – a striga clamant - a scrie scribo - scribunt

moveo – a mişca movent - dare - respondere - respondeo - reddere - reddunt – ei restituie - a înţelege intelligo intelliguntsentire – a simţi, a percepe - eu simt, eu percep

tenent - esse – a fi - eu sunt - ei suntmittere - - a veni veniunt - scire – a şti scio -

3. Completaţi tabelul după model:esse –a fi sum est suntimperare – a poruncidocere – a invata (pe altul)invenire – a gasidicere - dico - a trimite mitto mittunt

4. Completaţi spatiile goale din tabelele următoare:

nominativ genitiv traducere acuzativleo leonis leulupus lupi lupignis igniscura curae grijaminister ministri servitor

4



fraterservihominis om

Tulliavir viri barbat

nominativ genitiv traducere acuzativ dativurbs oras urbem urbi

iniuriae iniuriam iniuriaeamicus amicicenturio centurion centurionemRomuluscivis cetatean civilapis piatra lapidem

epistolaemater matrisgener ginere generum

5. Alegeţi varianta corecta:1. Frater …..videt et ad urbem ducit.a. filob. filiic. filium2. Servus vinum ….. bibita. dominusb. dominumc. dominod. domini3. Terentia …. Aquam dat.a. Marcob. Ciceroc. Tulliaed. Heluiae. Quinti4. …. Pater et mater amant.a. filiab. filiaec. filiam5. Gaius Iulius Caesar….. uxorem ducita. Corneliab. Corneliamc. Corneliae6. Iulia Caesaris et Corneliae….. esta. filia

4



b. filiamc. filiae7. Marcus Tullius Cicero, consul filius, …..videt.a. sororb. sororic. sororisd. sororem8. Marcus Tullius Cicero…. celeriter respondeta. filiam b. filiic. filium9. Pater matri epistolam ….. legita. filiob. filiic. filium10. Marcus ad….uxorem celeriter currit.a. filiob. patremc. fratris6. Completaţi tabelele următoare si traduceţi după modelul oferit de prima linie:

esse sum fui eu am fost fueruntdicere dico dixi eu am zis dixeruntducere duco duxicastigar castigo castigavi castigaveruntcurare curo curavi curaveruntcelare celavi eu am ascunsdare do dederunthabere habeo habui habueruntvidere vidimittere misi eu am trimiscurere curro eu am alergat cucurreruntvenireponere pono posueruntobsidere obsedi eu am asediatprocedere procedo eu am inaintat processeruntdetrahere detraho detraxi eu am tras jos, am

smuls

ducere ducit ducunt duxit duxeruntamare amat amant amavit amaveruntmonere monetvincere vincit

4



audire auditcapere capitclamare clamavit clamaveruntrespondere responderunttenere tenuit

ponit posuitscribunt scripserunt

scire scit scivitprocedere procedunt processeruntsentire sentiunt sentitaccipere accipit accepitferre fert ferunt tulerunt

7. Alegeţi varianta corecta:1. ….Caesar vidit.a. hostisb. hostesc. hostium2. Domina sine….. ad praetorem veniebat.a. servib. sevisc. servorum3. Servi…… in urbem duxerunt.a. dominorumb. dominosc. dominis4. Cum centuriones aquam dant, ….. ira non considit.a. militesb. militumc. milite5. Marcus Tullius Cicero cum… generum videbat.a. filia(nominativ)b. filia(ablativ)c. filiam6. ….. imperatori vinum dederunt.a. centurionib. ministric. eques7. Cicero…. epistolas scribit.a. filiumb. filiaec. fratri8. Veste deposita, Alexander Magnus ad ……. cucurrit.a. hostiumb. fluvium

4



c. aquarum9. …….. in muris currentibus, praetor rem esse in angusto dixit.a. lupisb. hostisc. ducisd. lapidibus10. Urbe capta, cives rem…… esse in angusto sciebant.a. legatumb. ducumc. servos.

8. Declinaţi expresiile următoare la cazurile indicate şi traduceţi:

N. sg. G. sg. Ac. sg. traducereira magna manie maregens avida gentis avidaecivis Romanus

N. pl. G. pl. Abl. pl. traducerelupi avidi lupi lacomifures captivi furibus captivis

castris relictisitinera magna itinerum magnorum

Alegeţi varianta corectă:

(Luca 15:11-13) Homo quidam habuit duos filios

homoa) decl I, masc, N. sg; b) decl III, masc. N. sg; c) decl II Ac. Sg

duosa) pronume b) numeral cardinal c) substantiv d) numeral ordinal

filiosa) decl II, Ac. Pl; b) decl III, G. pl, c) decl I, D. pl

Et dixit adulescentior ex illis patri: pater da mihi portionem substantiae quae me contingit et divisit( divido = a imparti) illis substantiam(averea)

Dixita) imperfect, pers. III, sg; b) perfect, pers. III, sg.; c) prezent, pers III, pl

Adulescentiora) substantiv, N sg., b) adjectiv, grad comparativ, N. sg; c) adj., grad superlativ, Ac pl

Patri

4



a) decl. II, D. sg, b) decl III, D. sg., c) decl I, Ac. Pl

Daa) subst., decl. I, N, sg; b) verb, imperativ, pers. II, sg; c) verb, prezent, pers II, sg

Mihia) pronume personal, D. sg; b) pron. reflexiv, Abl. Sg, c) subst., decl I, Ac. sg

Contigita) verb, imperfect, pers III, sg; b) perfect, pers III, sg; c) prezent, pers III pl

Divisita) perfect, pers., III, sg; b) prezent, pers. II, sg, c) imperfect, pers I pl

Substantiama) subst, decl III, Ac. Pl; b) subst. Decl I, Ac. Sg; c) decl II, masc, D. pl

2. Analizati sintactic cuvintele si sintagmele subliniate din textul de mai jos:

Et non post multos dies (nu dupa multe zile) congregatis (congrego, are= a strange) omnibus (omnis, is= tot) adulescentior filius peregre profectus est (proficiscor = a pleca) in regionem longinquam et ibi(acolo) dissipavit(a risipit) substantiam suam(averea sa) vivendo luxuriose

I.Traduceţi: Lentulus, Ciceronis gener, homo exiguae staturae fuit. Cicero cum generum suum longo gladio accinctum vidisset, “quis, inquit, generum meum ad gladium alligavit?”

Macrobius, Saturnalii, II, 3Vocabular:Accingo, ere, accinxi, accinctum= a înarma

Alligo, are, avi, atum= a lega Exiguus, a, um= mic, scund

Inquit= ziceLongus, a, um= lung

Statura, ae= statură, înălţime

II. identificaţi corect opoziţiile de mai jos şi traduceţi seriile verbale următoare:Prima serie:

1. relinquebat : relinquebatur2. relinquerat: relinquebat3. relinquerant: relicti erant4. reliquit: relinquitur5. cum relinquerent: cum relinquerentur

A doua serie:1. dabat:dabatur2. cum daret: cum daretur3. dant: dantur4. dederant: datae errant5. dederunt: dati sunt

A treia serie:1. viderat: visus erat2. videbat: videbatur3. cum videret: cum vidisset4. cum vidissent: cum visae essentcum viderent: cum viderentur5. vidit: visus est6. videt: videtur

A patra serie:1.capitur: capta est2. capiebatur: captus erat3. cum caperetur: cum capta esset

A cincea serie:1. victi sunt: vincuntur2. victi erant: vicebantur3. cum victi essent: cum vincerentur

relinquo, ĕre, liqui do, are, dedi, video, ēre, vidi, capio, ĕre, cepi, vinco, ĕre, vici,

4



lictum= a lăsa în urmă, a părăsi

datum= a da visum= a vedea captum= a apuca, a prinde

victum= a învinge

III. Traduceţi: Ubi, apud Cannas exercitus populi Romani caesus est, mater, nuntio de morte filii allato, magno dolore affecta est. Sed, is nuntius non verus fuit atque is adulescens non diu post ex pugna in Urbem rediit. Mater, repente filio viso, copia gaudi oppresa exanimataque est.Vocabular:adulescens, ntis= adolescentaffero, affere, attuli, allatum= a aduceapud+Ac. =la

caedo, ere, cecidi, caesum= a bate, a cădea, a face să cadăcopia, ae=mare cantitate,

de+Abl.= în legătura cu, desprediu=mult timpdolor, oris= durere

ex+Abl= din, în afaraexanimo, are, avi, atum= a ucidegaudium, ii= bucurieinopinatus, a, um= neaşteptatmors, mortis= moartenuntius, ii= veste

opprimo, ere, oppressi, oppressum= a copleşi, a cuprinde

post= după(+Ac)pugna, ae= luptă

redeo, ire, ivi, itum= a revenirepente= deodată

se= darverus=adevăratUrbs, is= Roma

V. Proverbe şi maxime:

1. Fortes fortuna adiuvat.(Cicero) Norocul ii ajuta pe cei curajoşi.

2. Canis sine dentibus latrat.(Varro) Câinele fara dinţi latră.

3. Canis timidus vehementius latrat quam mordet.(Q. Curtius) Câinele fricos mai tare latră decât musca.

4. Donec eris felix, multos amicos numerabis.(Ovidius) Câta vreme vei fi fericit, mulţi prieteni vei avea.

5. Inopiae desunt pauca, avaritiae omnia.(Syrus) Puţine lipsesc sărăciei, avariţiei toate ii lipsesc.

6. Uno in saltu apros capiam duos.(Plautus) 7. Fabricando fit faber. 8. Naturam expelles furca, tamen usque

recurret.9. Vasa inania plurimum sonant.10. Furem fur cognoscit, lupum lupus.11. Nihil difficile amanti puto.12. Agnum lupo eripere13. Ubi est umbra, ibi est corpus.14. Gutta cavat lapidem.

15. Paucos amicos rebus adversis probas.16. Abusus non tollit usum.17. Ad augusta per angusta.18. Bis dat qui dat celeriter.19. Bis repetita placent.20. Errare humanum est.21. Festina lente.22. Fugit irreparabile tempus.23. Homo homini lupus.24. Medice, cura te ipsum.25. Labor omnia vincit improbus.26. Ira furor brevis est.27. Memento, homo, quia pulvis e set in

pulverem reverteris.28. Vulnerant omnes, ultima necat.29. Verba volant, scripta manent.30. Ubi bene, ibi patria.31. Sapiens nihil affirmat quod non probet.32. Quot capita, tot sensus.33. Qui bene amat, bene castigat.34. Parturiunt montes; nascetur ridiculus

mus.35. Bis vincit qui se vincit.36. Cum tacent consentiunt.

4



37. Qui vos vincunt, aquam bibunt.38. Felix qui potuit rerum cognoscere

causas.

39. Hoc volo, sic iubeo, sit pro ratione voluntas

40. Ars longa, vita brevis.

A Aquila non capit muscas. (Vulturul nu prinde muste)

• Absentem laedit, qui cum ebrio litigat. (Cel care se cearta cu un betiv raneste un absent) • Ad multos annos! (La multi ani!) • Aegroto dum anima est, spes est. (Cat timp bolnavul sufla, mai este speranta) • Amicus Plato, sed magis amica veritas. (Mi-e prieten Platon, dar mai prieten adevarul) • Amor patriae nostra lex. (Iubirea patriei este legea noastra) • Alea jacta est. (Soarta este hotarata! Zarurile au fost aruncate!) Iulius Caesar cand a

trecut Rubiconul. • Ars longa, vita brevis. (Arta este lunga, viata este scurta) • Asinus asinorum in saecula saeculorum. (Magarul magarilor in secolele secolelor) • Audiatur et altera pars. (Sa se asculte si cealalta parte) • Aurea mediocritas. (Aurita cale de mijloc) • Auri sacra fames. (Faima sfanta a aurului!) • Aut Caesar, aut nihil (Sau Cezar, sau nimic) • Avarus ipse miseriae causa est suae (Avarul este cauza propriei lui mizerii) • Ave Caesar morituri te salutant! (Sa traiesti Caesar, cei care se duc la moarte te saluta!)

B

• Beatus, qui prodest, quibus potest. (Fericit este cel care se face util prin ajutorul dat) • Bis dat, qui cito dat. (Cine da rapid, da de doua ori) • Bene diagnoscitur, bene curatur. (Cine da un diagnostic bun, vindeca bine) • Bona diagnosis, bona curatio. (Bun diagnostic, bun leac) • Bona valetudo melior est quam maximae divitiae. (Sanatatea buna este mai valoroasa

decat cea mai mare avere) • Bonum vinum laetificat cor hominis. (Vinul bun inveseleste inima omului) • Barba non facit philosophum. (Barba nu te face filosof) • Beneficium accipere, libertatem est vendere (Daca accepti un favor iti vinzi libertatea)

C

• Carpe diem. (Traieste clipa; Profita de aceasta zi) Horatius • Cave canem (Pazeste-te de caine) • Cibi condimentum est fames. (Foamea este condiment pentru orice mancare) • Concordia civium murus urbium. (Armonia dintre cetateni, este zidul oraselor) • Conditio sine qua non. (Conditia necesara) • Consuetudinis vis magna est. (Forta obiceiului este mare) • Consuetudo altera natura est. (Obiceiul este alta natura) • Contraria contrariis curantur. (Opusii sunt curatiti de catre opozantii lor)

4



• Contra vim mortis non est medicamen in hortis. (Nu este medicament impotriva puterii mortii)

• Cui bono ? (Cine e beneficiarul ?) • Cura, ut valeas! (Ai grija de tine)

D

• De gustibus et coloribus, non disputandum. (Gusturile si culorile nu se discuta) • De mortuis nihil nisi bene. (Despre morti numai de bine) • Divide et impera. Varianta Divide ut imperes. (Dezbina si condu). • Docendo discimus. (Invatand pe altii, invatam si noi) • Doctus cum libro. (Savant cu cartea). • Dubito, ergo cogito; cogito ergo sum. (Ma indoiesc, deci cuget; cuget, deci exist) • Dulce et decorum est pro patria mori. (Este dulce si frumos sa mori pentru patrie)

Horatius. • Dum spiro, spero. (Cat timp respir, sper) • Dura lex, sed lex. (Legea e dura, dar e lege) • Dura necessitas. (Necesitate dura)

E

• E fructu arbor cognoscitur. (Arborele se cunoaste dupa fructe) • Edere debes ut vivas, non vivere ut edas. (Trebuie sa mananci ca sa traiesti, nu sa traiesti

ca sa mananci) • Ego sum qui sum. (Eu sunt cel ce sunt) • Ergo bibamus! (Deci, sa bem!) • Errare humanum est sed perseverare diabolicum. (A gresi e omenesc, dar a persevera [in

greseli] este diabolic) • Est modus in rebus. (Este o masura in fiecare lucru) sau - mai complet - (Nu este bine sa

depasesti masura fiecarui lucru). Era scris pe frontonul templului din Delphi. Tot acolo era scris si "Nosce te ipsum!" (Cunoaste-te pe tine insuti!)

• Et in Arcadia ego. (Si eu am trait in Arcadia) • Et si omnes, sed non ego. (Chiar daca toti, eu nu) • Etiam unus capilus habet umbram suam (Chiar si un fir de par are umbra sa) • Ex nihilo nihil. (Din nimic nu se creeaza nimic) • Exceptis excipiendis. (Exceptand ce este de exceptat) • Ex osibus ultor. (Din mormant se ridica razbunatorul) • Experientia docet. (Experienta te invata)

F

5



• Famam multi curant pauci conscienciam (Multi se ingrijesc de faima putini de constiinta) • Festina lente! (Grabeste-te incet!) • Fiat lux! (Sa se faca lumina!) • Flagrante delicto. (In flagrant delict) • Fluctuat nec mergitur. (E zguduit dar nu se scufunda : stema orasului Paris) • Fortes fortuna juvat. sau Audaces fortuna juvat. (Norocul il favorizeaza pe curajos)

G

• Gaudeamus igitur (Sa ne bucuram, deci) • Gloria victis! (Glorie victimei!) Se opune sintagmei Vae Victis • Grosso modo (In linii mari) • Gutta cavat lapidem non vi, sed saepe cadendo. (Stropul face o gaura in piatra, nu prin

forta, ci prin cadere repetata)

H

• Habemus papam! (Avem papa!) • Habent sua fata libelli. (Cartile isi au destinul lor) • Hannibal ante portas. (Hannibal inaintea portilor. (Pierde timpul pe cand dusmanul este

deja aici.)) • Hic et nunc. (Aici si acum) • Hic et ubique (Aici si peste tot) • Hic Rhodus, hic salta. (AICI e Rhodos, aici sari! (Demonstreaza AICI si ACUM ce ai de

demonstrat)) • Hodie mihi, cras tibi. (Azi pentru mine, maine pentru tine) • Homo homini lupus est. (Omul este un lup pentru om) • Homo naturaliter animal sociale. (Omul prin natura este animal social) Aristotel • Homo sum, humani nihil a me alienum puto. (Om sunt, nimic uman nu-mi este strain)

I

• Ignorantia iuris nocet. (Ignoranta judetului dauneaza) • Ignorantia legis non excusat. (Ignoranta legii nu are scuza) • Ignoti nulla cupido. (Necunoscutul nu tenteaza) Ovidiu • Incredibile dictu. (Incredibil de zis) • In hoc signo vinces. (Cu acest semn vei invinge) • Inter arma silent leges. (In timpul razboiului, legile sunt mute) • In vino veritas. (Adevarul este in vin) • Is fecit, cui prodest. (Facut de cel care profita de el) • Iunctis (junctis) viribus. (Unirea face forta) • Iurare (jurare) in verba magistri. (Jura pe cuvintele unui profesor)

5



L

• Laborare est orare. (Lucrul este ruga) • Laborare omnia vincit. (Lucrul invinge tot) • Lapis philosophorum. (Piatra filosofilor)

M

• Magister ludi (Invatatorul scolii) • Manus manum lavat. (O mana spala pe alta) • Medicus curat, natura sanat. (Medicul il are-n grija, natura il insanatoseste) • Memento mori. (Nu uita ca esti muritor!) • Mens sana in corpore sano. (Minte sanatoasa in corp sanatos) • Modus vivendi (Mod de a trai) • Mutatis mutandis (Schimband ce este de schimbat)

N

• Naturalia non sunt turpia (Cele naturale nu sunt rusinoase) • Natura abhorret a vacuo. (Natura detesta vidul) • Nec Hercules contra plures. (Nu e Hercule cine lupta cu o droaie) • Nemo propheta in patria sua. (Nimeni nu-i profet in tara sa) • Nemo nascitur sapiens. (Nimeni nu se naste invatat) • Nihil lacrima citius arescit. (Nimic nu usuca mai repede ca o lacrima) • Nihil novi sub sole. (Nimic nou sub soare) • Nihil sine deo. (Nimic fara Dumnezeu) • Nihil sine numini. (Nimic fara dorinta) • Nomen est omen. (Numele este omul) • Nondum amabam, et amare amabam. (Nu am iubit, chiar daca am invatat sa iubesc) • Non omnia possumus omnes. (Nimeni nu poate face orice) • Non scholae, sed vitae discimus. (Nu invatam de la scoala, ci de la "scoala vietii) • Non solum armis sed libris (Nu numai prin forta dar si prin cultura) • Non ut edam vivo, sed ut vivam edo. (Nu traiesc ca sa mananc, ci mananc ca sa traiesc) • Non vestimentum virum ornat, sed vir vestimentum. (Nu vesmantul il face pe om, ci omul

pe vesmant • Nosce te ipsum! (Cunoaste-te pe tine insuti!) Era scris pe frontonul templului din Delphi.

Tot acolo era scris si "Est modus in rebus." • Nulla dies sine linea. (Nu e zi fara linie) • Nulla est medicina sine lingua latina. (Nu e medicina fara limba latina) • Nulla regula sine exceptione. (Nu e regula fara exceptie sau Exceptia intareste regula) • Nulla res tam necessaria est quam medicina. (Nimic nu e mai necesar ca medicina)

O

• Obiter dicta (In treacat spuse)

5



• Oculi plus vident quam oculus. (Mai multi ochi vad mai mult decat unul) • Omnes homines sibi sanitatem cupiunt, saepe autem omnia, quae valetudini contraria sunt,

faciunt. (Toti oamenii vor sa aibe sanatate, dar des fac totul in contra ei) • Omnia mea mecum porto. (Port dupa mine tot ce e al meu) • Omnia vincit amor. (Iubirea invinge orice) • Omnium artium medicina nobilissima est. (Medicina este cea mai nobila arta) • Optimum medicamentum quies est. (Cel mai bun medicament este odihna) • Ora et labora. (Roaga-te si lucreaza!)

P

• Pax melior est quam iustissimum bellum. (Pacea e mai buna decat cel mai just razboi) • Pax vobiscum! (Pacea cu voi!) • Per aspera ad astra. (Cu greutate pana la stele. Trebuie sa muncesti mult - si greu - ca sa

ajungi la performanta -(Proverb romanesc: Cu amar se mananca dulcile)) • Per scientiam ad salutem aegroti. (Sa vindeci boala prin stiinta) • Persona (non) grata. (Persoana (ne)agreata) • Pia mater (Mama iubitoare) • Plenus venter non studet libenter. (O burta plina nu iubeste studiul) • Plures crapula quam gladius perdidit. (Betia ia mai multe vieti ca spada) • Post cenam non stare sed mille passus meare. (Sa nu stai dupa cina, ci sa mergi pe jos o

mila). • Post mortem. (Dupa moarte) • Post hoc non est propter hoc. (Dupa asta, nu e din cauza asta) • Praesente medico nihil nocet. (Cand doctorul e langa tine, nimic nu-ti poate face rau) • Praevenire melius est quam praeveniri. (A preveni e mai usor decat a trata) • Primum non nocere. (La inceput, nu dauna) • Primum vivere et deinde philosophari. (Mai intai a trai si pe urma a face filosofie) • Prosit (Sa fie de bine)

Q

• Qui rogat, non errat. (Cine roaga, nu greseste sau Incercarea moarte n-are) • Qui scribit, bis legit. (Cine scrie, citeste de doua ori) • Qui tacet, consentire videtur. (Cine tace e de-acord) • Quidquid agis, prudenter agas, et respice finem! (Orice ai face, fa cu prudenta, fara sa-ti

tai respiratia la sfarsit) • Quidquid discis, tibi discis. (Orice ai invata, inveti pentru tine) • Quod erat demonstrandum. (Ceea ce era de demonstrat) • Quod licet Iovis, non licet bovis. (Ceea ce-i este permis lui Jupiter nu-i este permis si unui

bou)

5



• Quod medicina aliis, aliis est acre venenum. (Medicamentul unuia, este veninul altuia) • Quod scripsi, scripsi! (Ceea ce am scris, am scris!) • Quot capita, tot sententiae. (Atatea pareri, cate capete)

R

• Repetitio mater studiorum est. (Repetitia este mama invataturii) • Ridendo castigat mores. (Razand infranezi moravurile)

S

• Saepe morborum gravium exitus incerti sunt. (Des, soarta persoanelor grav bolnave este necunoscuta)

• Salus aegroti suprema lex. (Sanatatea pacientului, lege suprema) • Semper idem. (Mereu acelasi) • Sic transit gloria mundi. (Asa trece gloria lumii) Formula folosita in trecut la investirea

unui nou papa. • Similia similibus curantur. (Asemanarea vindeca asemanarea) • Sine die (Fara termen precizat) • Sine ira et studio. (Fara ura si partinire) • Sine labore non erit panis in ore. (Fara munca nu mananci paine) • Sine qua non. (Fara de care nu se poate) • Si tacuisses, philosophus mansisses. (Daca taceai, filosof ramaneai) • Si vis pacem, para bellum. (Daca vrei pace, pregateste-te pentru razboi) • Si vis pacem, para iustitiam. (Daca vrei pace, pregateste judetul) • Sui generis. (In felul sau) • Summum jus, summa injuria. (Mai multa lege, mai putina justitie)

T

• Tarde venientibus ossa. (Pentru cei care vin tarziu, oase sau Pentru cei care intarzie, oase) • Tempora mutantur et nos mutamur in illis. (Timpurile se schimba, si noi in ele) • Tres faciunt collegium. (Trei se fac colegi)

U

• Ubi bene ibi patria. (Unde-i bine, acolo este patria mea) • Ubi concordia, ibi victoria. (Unde este armonie, este si victorie) • Ubi tu Gaius, ibi ego Gaia. (Unde esti tu Gaius, acolo voi fi eu, Gaia ; formula de fidelitate

zisa de sotii romani dupa casatorie) • Una hirundo non facit ver. (Cu o randunica nu se face primavara) • Unum castigabis, centum emendabis. (Daca reprimi o greseala, corectezi o suta) • Usus magister est optimus. (Folosirea profesorilor este cea mai buna)

5



• Ut ameris, amabilis esto. (Fii amabil, iubit vei fi) • Ut sis nocte levis, sit cena brevis (Daca vrei sa dormi bine, mananca devreme)

V

• Vae victis! (Vai de cei invinsi!) • Vade mecum (Vino cu mine) • Veni, vidi, vici (am venit, am vazut, am invins) Iulius Caesar • Verba docent, exempla trahunt. (Vorbele predau, exemplele ghideaza) • Verba volant, scripta manent. (Vorbele zboara, scrisul ramane) • Veritas odium paret. (Adevarul seamana ura) • Vincit omnia veritas. (Adevarul invinge totul) • Vox populi, vox dei. (Vocea poporului, vocea zeilor)

VI. Vocabular

VOCABULAR LATIN-ROMAN

Aa, ab prep. + abl = de, de la

Ccivis, is = cetăţeancognomen, inis n.+ = cognomen, porecla, supranumeFfilia, ae f. = fiicăfilius, ii m. = fiuIimperator, oris m = conducător, cap, sef, comandant suprem al armatei, general, impăratMmater, tris f. = mamăNnomen, ninis, n. = numePpraenomen, inis n.= prenumeRRomanus, a, um (adj.) = romanSsoror, oris f. =sorăUuxor, oris, f. = soţie

5



1. dico, ere, dixi, dictum= a ziceautem = insa, daret= siparabola, ae= parabola, pildaad=la+Acille, illa, illud=acela(pron. demonstrativ)quoniam=dupa ce, pt ca, despreoportet=se cuvinesemper=intotdeaunaoro, orare, oravi,, oratum=a se ruganon= nudeficio, ere, feci, fectum= a renunta, a parasi, a inceta2. iudex, iudicis= judecatorerat(de la a fi; sum, esse, fui)quidam, quaedam, quoddam=un oarecare, anumit, cinevacivitas, tis=cetate, orasquis, quae, quod= careDeus, Dei= zeutimeo, ere, ui=a se teme, a-i fi fricahomo, inis=omvereor, vereri, veritus sum=a respecta, a cinsti, a se rusina3 viduva, ae= vaduvavenio, ire, veni, ventum= a veniis, ea, id= acela, elvindico, are, avi, atum= a pedepsi, razbuna, a face dreptateadeversarius, ii= adversar, potrivnic, dusman4. nole, nolle, nolui= a nu voiper=timp de, in timpul, multus(3)=multtempus, i=timppost=dupa, dupa aceea, apoi, intra=in, inauntruse=sine, el si=dacanec=nicirevereor, eri, veritus sum=a se sfii, a se teme, a respecta5.tamen=totusiquia=pentru camolestus(3)=suparator, neplacut, plictisitor, greu de suportatmihi=pt mine, miehic, haec, hoc=aceastavindico(I)=a razbuna, a elibera, a scapa, a face dreptatene= ca sa nusuggillo(I)= a defaima, a supara, a-si bate joc

5



5


Curs de Limba Latina

Documents

Transcript of Curs de Limba Latina