1.1 Reguli pentru traducerea unui text latin

Plasarea cuvintelor este liberă, putând ocupa orice loc in propoziţie, aceasta depinzând şi de importanţa pe care o are o idee sau un cuvânt care trebuie accentuat in mod deosebit.

Verbele exprima foarte precis persoana, fără a fi nevoie de pronume, ca in limbile moderne Legatura dintre propoziţiile subordonate şi regentele lor este exprimată prin aplicarea regulei

concordanţei timpurilor (consecutio temporum) Intr-o fraza se caută mai intâi verbele, care indică numărul propozitiilor. Se imparte fraza in propozitii Dupa căutarea predicatului se caută subiectul apoi complementul direct impreună cu adjectivele lor Conjuncţiile care fac legatura intre propoziţii sunt de mare ajutor in traducere, precum si pronumele

relative si particulele interogative. Numai completivele infinitivale şi construcţiile participiale nu sunt introduse prin conjuncţii.

Cand propoziţia are conjuncţie, aceasta se traduce impreună cu predicatul. Când propoziţia a fost tradusă complet, ea trebuie să aibă un inţeles clar, logic În multe cazuri predicatele aflate la modul conjunctiv în subordonate se traduc la indicativ.

Aşadar traducem în ordinea urmatoare: conjuncţia, subiectul, atributul, predicatul, complementul.

2 . MORFOLOGIA

2.1 PARŢILE DE VORBIRE

În limba latină întâlnim următoarele părţi de vorbire:Flexibile: - Substantivul

- Adjectivul- Pronumele se declină (nume)- Numeralul- Verbul se conjugă

Neflexibile: - Adverbul- Prepoziţia- Conjuncţia- InterjecţiaNu există articol.

2.2 SUBSTANTIVUL

Este partea de vorbire care arată lucruri sau fiinţe în ceea ce au ele mai esenţial. Substantivul are gen, număr, caz, declinare, funcţie sintactică.

GENULLimba latină are trei genuri: masculin, feminin si neutru.De gen masculin sunt nume de fiinţe bărbăteşti, precum şi nume de lucruri cărora, in mod logic, li s-au atribuit însuşiri bărbăteşti.De gen feminin sunt numele de fiinţe femeieşti, precum şi numele de lucruri cu insuşiri femeieşti: nume de plate, arbori, nume de oraşe, ţări, insule.De gen neutru sunt nume de lucruri cărora nu li se poate atribui nici genul masculin, nici genul feminin. În cadrul fiecărei declinări există reguli pentru recunoaşterea genului, excepţie făcând declinarea a III-a, unde singurul ajutor este dicţionarul.

NUMĂRULIn limba latină există două numere: singular si plural.

CAZURILE

Limba latină are şase cazuri:1. NOMINATIV – este cazul subiectului, atributului adjectival si al numelui predicativ, acordate cu

subiectul in nominativ. Raspunde la intrebarile: cine? ce?2. GENITIV – este cazul atributului substantival si al complementului. Raspunde la intrebarile: al, ai,

a, ale cui?3. DATIV – este cazul complementului indirect. Raspunde la intrebările: cui? pentru cine?4. ACUZATIV – este cazul complementului direct sau cerut de prepoziţii. Răspunde la intrebările: pe

cine? ce?5. ABLATIV – este specific limbii latine, este cazul complementelor circumstanţiale sau este cerut de

prepoziţii.6. VOCATIV – nu are funcţie sintactică, este cazul chemării.

In limba latină veche există şi cazul locativ, care s-a mai păstrat în forme şi expresii legate de locul unde se petrece acţiunea: domi-acasa, Romae-la Roma. El are terminaţiile „ae” pentru declinarea I si „i” pentru declinările a II-a si a III-a.

2.3 DECLINĂRILE

Toate părţile de vorbire flexibile işi schimbă forma dupa funcţia pe care o indeplinesc in propoziţie, respectiv după caz si numar şi uneori după gen. Trecerea acestora prin toate cele şase cazuri se numeste declinare. Cazurile se deosebesc intre ele prin terminaţii. În limba latină există cinci declinari. Acestea se deosebesc in special dupa terminatia G. Sg.:I – aeII – iIII – isIV – usV – ei

Un substantiv apare in discţionar cu două forme: nominativ si genitiv. Nominativul arată genul substantivului la declinările a II-a si a IV-a iar la a III-a felul acesteia (parisilabică sau imparisilabică). Gentivul arată declinarea.Exemplu: N. silva (padure)G. silvae (terminatia „–ae” ne arată că substantivul este de declinarea I).Pentru a declina un substantiv trebuie sa-i aflam tema. Aceasta se află indepartând terminaţia genitivului (acelasi lucru se întamplă şi la adjective). La această tema se adaugă desinenţele specifice fiecărei declinări.Desinenţa este un grup format dintr-un sunet sau mai multe care se adauga la tema unui cuvant; ea exprimă cazul, numărul si genul.

DECLINAREA I

Cuprinde substantive feminine. Există şi câteva substantive de genul masculin, care au aceleaşi desinenţe ca cele feminine: - nume de barbaţi: Cinna, Catilina, Sylla, Seneca

- nume de fluvii: Matrona, Garununa, Seqnana - nume de ocupaţii bărbătesti: agricola, nauta, poeta, scriba, collega (coleg), incola (locuitor), conviva (oaspete).

Exemplu: fortuna, - ae (noroc)Singular Plural Singular PluralN - a ae N fortuna fortun-ae

G - ae arum G fortun-ae fortun-arumD - ae is D fortun-ae fortun-isAc - am as Ac fortun-am fortun-asAbl - a is Abl fortun-a fortun-isV - a ae V=N fortun-a fortun-ae

OBSERVAŢIE!Substantivele „dea”(zeita) şi „filia”(fiica) au doua forme la Dativ şi Ablativ plural: „filius” si „deis” dar şi „filiabus” şi „deabus” atunci când e necesar să distingem forma feminină de cea masculină.Exemple de substantive de declinarea I:vita, -ae = viaţăcoma, -ae = parprudentia, -ae = prudenţăamicitia, -ae = prietenieschola, -ae = şcoalaconcordia, -ae = înţelegerecopia, -ae = belşugdiscipina, -ae = invăţăturapecunia, -ae = banisapientia, -ae = inţelepciune

Aplicaţii1.Traduceţi textul:Romanum imperium a Romulo exordium habet, qui Reae Silviae filius est. Is urbem parvam in Palatino monte condit, quam ex nomine suo Romam vocat. Postea rex Numa Pompilius leges Romae constituit.Cuvinte:Romam imperium= puterea romanaa,prep +abl= de, de laexordium,-ii= inceputhabeo,-ere,-ui,-itum= a aveafilius,-ii= fiuurbs,urbis= orasparvus,-a,um= micmons,-tis=muntecondo,-ere,condidi= a intemeiaex,prep+abl= dinnomen,-is= numevoco,-are,-avi,-atum= a numipostea= dupa aceearex,regis= regelex,legis= legeconstituo,-ere-ui= a stabili2.Analizati substantivele de declinarea I din text3.Declinati la singular şi la plural: concordia,concordiae

DECLINAREA a II-a

Cuprinde substantive masculine şi neutre.Substantivele masculine au la N sg. terminatiile: us, er, ir.Substantivele feminine au aceleasi terminaţii ca cele masculine terminate in us şi sunt:

nume de plante şi arbori: populus, -i (plop); malus, -i (mar); cerasus, -i (cires); prunus, -i (prun); pirus, -i (par)

nume de ţări, oraşe şi insule: Acayptus, -i; Tyrus, -i; Ephesus, -i; Rhodus, -i cuvintele: alvus, -i (pantece); humus, -i (pamant); vannus, -i (lopata); colus, -i (furca de tors)

Substantivele feminine se declină ca cele de masculine.

MasculinSg. Pl.

N us, er, ir iG i orumD o isAc um osAbl o isV e, er, ir i

Observaţie:Substantivele masculine terminate la N sg in „us”au V sg terminat in „e”; in toate celelalte situaţii V este la fel ca N.Exemple (substantive masculine terminate in „us” la N sg.:Sg. Pl.N discipulus(elev) discipuliG discipuli discipulorumD discipulo discipulisAc discipulum discipulosAbl discipulo discipulisV discipule discipuli

Substantive masculine terminate in „er” la N sg.:Sg. Pl.N puer (copil) pueriG pueri puerorumD puero puerisAc puerum puerosAbl puero puerisV puer pueri

Substantive masculine terminate in „ir” ;a N sg.:Sg. Pl.N vir (barbat) viri OBSERVAŢIE! Substantivul „vir” este singurul cu D viri virorum terminaţia („-ir”) la N sg. (inclusiv compusii: triumvir,G viroviris decemvir etc).Ac virum virosAbl viro virisV vir viri

Substantivele neutre au la N sg. terminaţia „-um” si la G sg. terminatia „-i”Sg. Pl.N um aG i orumD o isAc um a

Abl o isV um a

Regula neutrelor1. Orice substantiv de gen neutru, indiferent de declinarea căreia îi aparţine, are la singular şi la plural trei cazuri identice: N, Ac, V.2. La plural aceste cazuri se termina intotdeauna in „-a”.3. La celelalte cazuri (G, D, Abl), singular si plural, substantivele neutre au aceleaşi terminaţii ca substantivele masculine, indiferent de declinare.

Exemple de substantive de declinarea a II-a :Substantive masculine in „-us”: Substantive masculine in „-er”:dominus, -i = stăpân magister, -tri = profesorservus, -i = sclav faber, -bri = mesteroculus, -i = ochi gener, -i = ginerenumerus, -u = număr liber, -bri = carteannus, -i = an ager, -gri = ogormorbus, -s = boală ministers, -tri = servitorlegatus, -i = solsomnus, -i = somnamicus, -i = prietennuntius, -ii = vestitor

Substantive neutre in „-um”:templum, - i = templu verbum, -i = vorbă ingenium, -ii = talent officium, -ii = datoriedonum, -i = dar odium, -ii = ura auxilium, -ii = ajutor regmum, - i = domniebellum, -i = razboi

3. ADJECTIVUL - partea I (Grupa I)

Adjectivul este partea de vorbire care arată o insusire, o calitate a substantivului. Cele mai multe adjective latinesti se declina la feminin după declinarea I iar la masculin şi neutru după declinarea a II-a. Aceste adjective au trei terminatii la N sg.: „-us”, „-a”, „-um” sau „-er”, „-a”, „-um” – ele fac parte din GRUPA (CLASA) I .Formele terminate in „-us” si „-um” se declina după declinarea a II-a, iar cele terminate in „-a” dupa declinarea I.Exemple: Singular M. F. N.N altus alta altum (inalt)D alti altae altiG alto altae altoAc altum altam altumAbl alto alta altoV alte alta altum

Plural M. F. N.N alti altae alta G altorum altarum altorumD altis altis altis

Ac altos altas altaAbl altis altis altisV alti altae alta

bonus, - a, -um = bunlongus, -a, -um = lungmultus, -a, -um = multavidus, -a, -um = lacomperitus, -a, -um = priceputgratus, -a, -um = drag

4. SUBSTANTIVUL- DECLINAREA a III-a

Cuprinde substantive masculine, feminine şi neutre. Genul acestora nu se poate cunoaşte decât folosind dictionarul. Cele masculine şi feminine se declină la fel, iar la neutre se va ţine cont de regula neutrelor.Substantivele de declinarea a III-a au N sg. variat iar G sg. in „-is”. Ele se impart in două mari grupe: 1. imparisilabice – substantivele care au un numar inegal de silabe la N si G sg. (au o silaba in plus la G sg. faţă de N sg.) Exemplu: N miles (soldat) iter (drum) G militis itineris2. parisilabice – substantivele care au la N si G sg. acelaşi număr de silabeExemplu: N civis (cetăţean) G civis

DECLINAREA a III-a IMPARISILABICĂ

Singular PluralMasc./Fem. Neutru Masc./Fem. NeutruN - - es aG is is um umD i i ibus ibus Ac em = N es aAbl e e ibus ibusV = N = N = N a

Sg. Pl. Sg. Pl.NV miles milites iter itineraG militis militum itineris itinerumD militi militibus itineri itineribusAc militem milites iter itineraAbl milite militibus itinere itineribusV miles milites iter itinera

Masculine Feminine Neutrehomo, -is = om virtus, -is = virtute corpus, -oris = corporator, -is = orator vox, -cis = voce nomen, is = nume

miles, -is = soldat civitas, -is = cetate iter, -is = drum

DECLINAREA a III-a PARISILABICĂ

Substantivele parisilabice se declină la fel ca cele imparisilaice, cu următoarele deosebiri:a) la (Masc.,Fem.,Neutru) G pl. este „-ium”b) la (N) Abl sg. este „-i”c) la (N) N, AC, V pl. este „-ia”

Exemple:Masculine Feminine Neutretestis, -is = martor avis, -is = pasare mare, -is = marecivis, -is = cetatean navis, -is = corabie animal, -is = animalhostis, -is = dusman vulpes, -is = vulpe nectar, -is = nectar

Sg. Pl. Sg. Pl. Sg. Pl.N civis cives navis naves mare mariaG civis civium navis navium maris mariumD civi civibus navi navibus mari maribusAc civem cives navem naves mare mariaAbl cive civibus nave navibus mari maribusV civis cives navis naves mare maria

NOTA BENE!FALSE IMPARISILABICE – au G pl. terminat in „-ium”N fons N noxG fontis fontium (izvor) G noctis noctium (noapte

N frons N urbsG frontis frontium (frunte) G urbis urbium (oras)

N parsG partis partium (parte) Substantivele care se termina la N sg. in doua consoane au G pl. in „-ium”

N nixG nivis nivium (zapada)

FALSE PARISILABICE – au G pl. terminat in „-um”N pater N fraterG patris patrum (tata) G fratris fratrum (frate)

N mater N senexG matris matrum (mama) G senis senum (bătran)

5. ADJECTIVUL – partea a II-a (Grupa a II-a)

Adjectivele din grupa (clasa) a II-a.Această grupă (clasă) cuprinde ajective cu: - două terminaţii la N sg.: „-is” pentru masc. şi fem.

„-e” pentru neutru- o terminaţie la N sg. pentru toate genurileToate aceste adjective se declină după declinarea a III-a parisilabică, dar cu Abl sg. terminat in „- i”. Neutrele primesc la N, Ac si V pl. terminatia „-ia”. G sg. al acestor adjective este terminat in „-is” (chiar dacă uneori nu apare in dictionar).

Exemple:M/F NN omnis, N -e = totN brevis, N -e = scurtN facilis, N -e = usorN utilis, N -e = utilN similis, N -e = asemanatorN dulcis, N -e = dulce

Exemple de adjective cu:

- o singură terminaţie: M/F/N : N sapiens (inţelept) G sapientis

- două terminaţii: M/F N: brevis(scurt) Neutru,N:breve Genitiv: brevis

Masc/Femin Neutrusg. pl. sg. pl.N brevis breves (scurt) breve breviaG brevis brevium brevis breviumD brevi brevibus brevi brevibusAc brevem breves breve breviaAbl brevi brevibus brevi brevibusV brevis breves breve brevia

- o terminatie: M/F/N Neutrusg. pl. sg. pl.N felix felices (fericit) felix feliciaG felicis felicium felicis feliciumD felici felicibus felici felicibusAc felicem felices felix feliciaAbl felici felicibus felici felicibusV felixfelices felix felicia

M/F/NN audas, G -is = indraznetN pauper, G -is = saracN memor, G -is = care isi amintesteN ferox, G -is = salbaticN vetus, G -is = vechi

Aplicaţii:

De linguae nostrae originae scriptores diversas sententias habent. Plures eam Latini sermonis filiam credunt, quod incolae Moldaviae Romanorum appelationem retinent. Moldavorum Valachorumque lingua multa Latina vocabula habet; aliquot vocabula e sermone antiquae Daciae remanserunt.

Cuvinte: iuventus,-is=tinerete aliquot=cativa non=nu e ,prep+abl=dindisco,-ere,didici=a invata antiquus,-a,-um=vechiin,prep+abl=in remaneo,-ere,remansi=a ramane,a se pastrade,prep+abl=despre maturus,-a,-um=copt,maturlingua,-ae=limba nescio,-ire,-ivi=a nu stiorigo,-nis=origine quot=catescriptor,-oris=scriitor tot=atateadiversus,-a,-um=diferitsententia,-ae=parereplures,plura,plurum=mai multisermo,-nis=limbafilia,-ae=fiicacredo,-ere,credidi=a credequod=fiindcaincola,-ae=locuitorappelatio,-onis=denumireretineo,-ere,-ui=a pastravovabulum,-i=cuvant

5. 1 COMPARAŢIA ADJECTIVELOR

GRADUL COMPARATIV

Se formeaza adaugând la tema G singular a adjectivului terminaţia: IOR pentru masculin si feminin IUS pentru neutru

Se obtine astfel N sg al comparativului. Adjectivele la gradul comparativ se declină dupădeclinarea a III-a imparisilabică.N: altus, -a, -um (inalt) – gradul pozitivG: alti, altae, alti – tema G = altComparativalt + ior (M/F) mai inalta(ă)alt + ius (N)

M/F NeutruSg. Pl. Sg. Pl.N altioraltiores altius altioraG altioris altiorum altioris altiorumD altiori altioribus altiori altioribus Ac altiorem altiores altius altioraAbl altiore altioribus altiori altioribusV altior altiores altius altiora

Comparativ M /F N

Felix, -cis felicior felicius (mai fericit)Brevis, -e brevior brevius (mai scurt)

GRADUL SUPERLATIV

Se formează adaugând la tema G sg a adjectivului: issimus (M) issima (F) adică sufixul “-issim” + terminaţiile adj clasa I la gradul la

pozitiv. issimum (N)

Superlativul se declină: la masculin după decl. a IIa la feminin după decl. I la neutru după decl. a IIa

Pozitiv SuperlativAltus, -a, -um altissimus, -a, -um = foarte inalt

Excepţii!!! Adjectivele terminate in “-l” formează superlativul cu suf. “-lim” + terminaţiile –us, -a, -um.Similis, -e tema simil simillimus, -a, um (foarte asemanator)Dissimilis, - e (neasemanator) dissimillimus, -a, -umFacilis, -e (usor) facillimus, -a, -umDifficilis, -e (greu) difficillimus, -a, -umHumilis, -e (umil) humillimus, -a, -umGracilis, -e (delicat) gracillimus, -a, -um

!!! Adjectivele terminate in “-er” formeaza superlativul cu suf. “-rim” + term.– us, -a, -um

Niger, -a, -um (negru) nigerrimus, -a, umPulcher, -a, -um (frumos) pulcherrimus, -a, -um

!!! Adjectivele terminate in “-dicus” sau “-ficus” formeaza comparativul cu “entior”(M/F) + “entius’ (N) şi superlativul cu “-entissimus, -a, -um”

Comparativ SuperlativBenelovus, -a, -um (binevoitor) benevolentior, -ius benevolentissimus,-a,-um

!!! Adjectivele terminate in “-ius”, “-eus”, “-uus” formeaza comparativul cu adverbul“magis” (mai) iar superlativul cu adverbul “maxime” (cel mai, foarte) aşezate inaintea pozitivului.Egregious, -a, -um (distins) comparativ: magis egregious, -a, -umsuperlativ: maxime egregious, -a, -um

vacuum, -a, -um (gol) comparativ: magis vacuus, -a, -umsuperlativ: maxime vacuus, -a, um

COMPARAŢIA NEREGULATA

Există cinci adjective care au comparaţia neregulată.Pozitiv Comparativ SuperlativBonus, -a, -um (bun) melior, melius optimus, -a, -umMagnus, -a, -um (mare) maior, maius maximus,- a, -umMalus, -a, -um (rau) peior, peius pessimus, -a, -umMultus, -a, -um (mult) plus, pluris plurimus, -a, -umParvus, -a, -um (mic) minor, minus minimus, -a, -um!!! Există adjective care au forme diferite de la aceeasi tema:

iuvenis, -is = tânăr iunior, -is = mai tânărsenex, -is = bătrân senior, -is = mai bătrân

ADJECTIVE FĂRĂ FORMĂ DE POZITIV

Unele adjective nu au o formă pentru pozitiv sau pozitivul apare sub forma unei prepoziţii sau a unui adverb:

Pozitiv Comparativ Superlativ deterior, deterius (mai rau) deterrimus, -a, -um (foarte rau)

potior, potius (preferabil) potissimus, -a, -um (cel mai bun)ocior, ocius (mai repede) ocissimus, -a, -um (foarte repede)

Cis, citra(dincoace) citerior,citerius (mai de dincoace) citimus, -a, -um (cel mai de dincoace)Prope (aproape) prior, prius (mai din fata) primus, -a, -um (primul)Ultra (de dincolo)ulterior, ulterius (mai de dincolo) ultimus, -a, -um (ultimul)

ADJECTIVE FĂRĂ GRADE DE COMPARAŢIE

Adjectivele al căror sens nu admite o comparaţie: nocturnus, -a, -um = de noapte vinus, -a, -um = viu

Adjectivele: ferus, -a, -um = salbatic inop, -pis = sarac mirus, -a, -um = minunat şi toate compusele cu “-fer” si “-ger”: frugifer, -a, -um = roditor

Adjectivele compuse cu “per” şi “prae”, care capătă astfel sens de superlativ:Permagnus, -a, -um = foarte marePraegravis, -e = foarte greu

6. SUBSTANTIVUL- DECLINAREA A IV-A

Are, ca şi declinarea a II-a, substantive masculine, feminine şi neutre. Substantivele feminine sunt nume de arbori, precum şi: nus, -us = batrânăsocrus, -us = soacra

domus, -us = casamanus, -us = mananurus, -us = norapenus, us = provizieacus, -us = acporticus, -us = portietribus, -us = trib

Substantivele masculine si cele feminine au aceleeaşi terminaţii:

Sg. Pl. Ex: Sg. Pl.N us us N exercitus (armata) exercitusG us uum G exercitus

exercituumD ui ibus D exercitui exercitibusAc um us Ac exercitum exercitusAbl u ibus Abl exercitu exercitibusV us us V exercitus exercitus

Substantivele neutre respectă regula neutrelor:

Sg. Pl. Ex. Sg. Pl.N u ua N cornu (corn) cornuaG us uum G cornus cornuumD ui ibus D cornui cornibusAc u ua Ac cornu cornuaAbl u ibus Abl cornu cornibusV u ua V cornu cornua

6. 1. DECLINAREA A V-A

Cuprinde substantive feminine.

Sg. Pl. Ex. Sg. Pl.N es es N res (lucru) resG ei erum G rei rerumD ei ebus D rei rebusAc em es Ac rem resAbl e ebus Abl re rebusV es es V res res

Aplicaţii:Traduceţi textul şi analizaţi substantivele si adjectivele:Etiam inter carissimos amicos illa voluntatum omnium morumque. Concordia rara est. Hic tardior, ille celerior, hic tristior, ille laetior, denique hic stultior, prudentior ille quam vellem. Quae, quamquam gravia, toleramus domi – nullum enim pondus recusant amicitia, - verum haec eandem fiunt in itinere graviora.

Cuvinte:etiam=chiar tardus,-a,-um=greoi stultus,,-a,-um=prost gravis,-e=gravcarus,-a,-um=drag celer,celeris,celere=iute prudens,-is=intelept tolero,-are,-avi=a suportavoluntas,-atis=vointa tristis,-e=trist quam=decat domi=acasamos,moris=obicei laetus,-a,-um=vessel vellem=as dori enim=caciconcordia,-ae=intelegere denique=in sfarsit quamquam=desi pondus,-eris=greutate

7. PRONUMELE

7. 1. PRONUMELE PERSONAL

Persoana ISg. Pl.N ego = eu nos = noiG mii = de mine nostri – de noi/ nostrum = dintre noiD mibi = mie, îmi, mi nobis = nouă, ne, niAc me = pe mine, mă nos = pe noi, neAbl (a) me = (de catre) mine (a) nobis = (de catre) noi

Persoana a II-aSg. Pl.N tu = tu vos = voiG tui = de tine vestri = de voi/ vestrum = dintre voiD tibi = ţie, îţi, ţi vobis = vouă, vă, vAc te = pe tine, te vos = pe voi, văAbl (a) te = )(de catre) tine (a) vobis = (de catre) voi

!!! NOTA BENE !!!

Nominativele “ego”, “tu”, “nos”, “vos” se folosesc numai pentru a scoate in evidenţăsubiectul.

Genitivul pronumelor personale nu exprimă posesia (pentru această valoare sefoloseste adjectivul posesiv). El poate avea, fie funcţia de complement al unor verbe care se construiesc cu genitivul, fie de atribut (partitiv): nostrum, vestrum.

Pentru a arăta asocierea (cu mine, cu tine, cu el, etc.) se foloseste Abl + prep „cum” == „cu” (se foloseste cu pronumele. Ex: mecum = cu mine; tecum = cu tine; secum = cu sine; nobiscum = cu noi; vobiscum = cu voi).

Nu există pronume personale de persoana a III-a. Pentru aceasta se foloseste fie unpronume demonstrativ (is, ea, id), fie un pronume reflexiv.

7. 2. PRONUMELE REFLEXIV

Nu are cazul Nominativ (il gasim in dictionar la Acuzativ). Formele lui sunt comune tuturor genurilor. Aceeaşi forma se foloseste atât pentru singular, cât şi pentru plural. Pronumele reflexiv se foloseşte când persoana pe care o inlocuieşte este aceeasi cu subiectul

Sg. / Pl.

N -G sui = de sineD tibi = îşi, pentru sineAc se = seAbl se = prin sineGenitivul „sui” are aceleasi valori ca cele ale pronumelui personal.

7.3. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL POSESIV

Fiecarui pronume personal şi pronumelui reflexiv îi corespunde câte un adjectiv şi pronume posesiv.Forma acestuia este a unui adjectiv cu trei terminatii (de clasa I).

Sg.Masc. Fem. NeutruPers. I meus mea mecum (al meu)Pers. II tuus tua tuum (al tău)Pers. III suus sua suum (al său)(reflexiv)

Pl.Masc. Fem. NeutruPers. I noster nostra nostrum (al nostru)Pers. II vester vestra vestrum (al vostru)Pers. III suus sua suum (al lor)

Ca şi pronumele reflexiv, de la care derivă, (suus, -a, -um) se referă atat la un posesor (sg.) cât şi la mai mulţi (pl.); valoarea lui este reflexivă, posesorul fiind şi subiectul propoziţiei.

7. 4. PRONUMELE DEMONSTRATIV

Limba latină are trei pronume demonstrative:hic, haec, hoc – arata apropierea de pers. I, a vorbitorului – acesta de langa mineiste, ista, istud – arata apropierea de pers. a II-a (a aceluia caruia i se vorbeste) – acesta de langa tineille, illa, illud – arata departarea, dar se poate referi si la un obiect apropiat de pers. a III-aPe langă aceste trei pronume demonstrative propriu-zise, limba latină mai are unul: is, ea, id, care trimite la un cuvânt (sau o propozitie) din text (dinainte sau care urmează).Pronumele „is” se poate traduce prin „cel (care), ceea (ce)”. Pe lângă aceste patru pronume, mai există:

- un pronume de intărire: ipse, ipsa, ipsum = insumi, insuti, insusi- un pronume de identitate: idem, eadem, idem = acelasi, tot acela

OBSERVAŢIE!

Ipse, ipsa, ipsum se declina ca „ille”, numai ca N, Ac netru se termina in „-m”.Idem, eadem, idem este format din „is” si particula „dem”Inaintea particulei „-dem” desinenţele terminate in „-m” îl transformă pe acesta in „-n” :eundem,eorundem,

Declinarea demonstrativelor prezintă asemanari cu cea a adjectivelor cu trei terminatii. Principalele deosebiri sunt:

- G sg se termină, la toate genurile, in „-ius”- D sg se termină, la toate genurile in „-i”- N, Ac sg neutru se termină, in general in „-d”

Singular PluralMasc. Fem. Neutru Masc. Fem. NeutruN ipse ipsa ipsum ipsi ipsae ipsaG ipsius ipsius ipsius ipsorum ipsarum ipsorumD ipsi ipsi ipsi ipsis ipsis ipsisAc ipsum ipsam ipsum ipsos ipsas ipsaAbl ipso ipsa ipso ipsis ipsis ipsis

Singular PluralMasc. Fem. Neutru Masc. Fem. NeutruN idem eadem idem iidem eaedem eademG eiusdem eiusdem eiusdem eorundem earundem eorundemD eidem eidem eidem iisdem iisdem iisdemAc eundem eandem idem eosdem easdem eademAbl eodem eadem eodem iisdem iisdem iisdem

7. 5. PRONUMELE NEHOTĂRÂT

Ca şi în limba română, pronumele nehotărâte inlocuiesc un substantiv in mod nedeterminat, fără a face o precizare. Ele pot avea şi rol de adjectiv (această dublă funcţie explică forma dublă a neutrului).Principalele pronume nehotărâte sunt:I1. Quis, quae, quid (quod) = cineva, ceva2. Aliquis, aliqua, aliquid (aliquod) = cineva, ceva3. Quidam, quaedam, quiddam (quoddam) = oarecine4. Quisque, quaeque, quidque (quodque) = fiecare5. Quivis, quaevis, quidvis (quodvis) = oricare, orice

OBSERVAŢIE!

Aceste pronume sunt compuse ale pronumelui relativ-interogativ pe care il voi prezenta în cele ce urmează. Flexiunea compusului rezultat priveşte numai pronumele relativ-interogativ, iar restul cuvântului rămâne neschimbat.

II1. Unus, una, unum = unul singur2. Alius, alia, aliud = altul3. Alter, altera, alterum = celalalt4. Uter, utra, utrum = unul din doi5. Neuter, neutra, neutrum = niciunul6. Ullus, ulla, ullum = vreunul7. Nullus, nulla, nullum = niciunul

OBSERVAŢIE!Aceste pronume se declină ca demonstrativele, au terminaţii de la declinarile I si a II-a la toate cazurile, afară de genitivul singular terminat in „-ius” şi de dativul singular, terminat in „-i”.

III1. Nihil = nimic (de obicei indeclinabil)2. Nemo (ne+ hemo) = niciun om – se declina dupa declinarea a III-a

7. 6. PRONUMELE RELATIV

Pronumele relativ face legatura dintre o propozitie subordonata şi unele cuvinte determinate din regenta. Se declină astfel:Singular PluralMasc. Fem. Neutru Masc. Fem. NeutruN qui quae quod (care) qui quae quaeG cuius cuius cuius quorum quarum quorumD cui cui cui quibus quibus quibusAc quem quam quod quos quas quaeAbl quo qua quo quibus quibus quibus

OBSERVAŢII!1. Pronumele relativ aşezat la începutul propoziţiei înlocuieşte un pronume demonstrativ, cu

valoare adjectivală sau substantivală, având deci inţelesul lui hic=acesta.2. Pronumele relativ are valoare de substantiv atunci când cuvântul determinat de el se află în

altă propoziţie. În cest caz, pronumele relativ se acordă cu substantivul determinat (antecedentul) numai în gen şi număr, iar cazul va fi stabilit conform funcţiei lui in propoziţie.

3. Pronumele relativ are valoare de adjectiv când se află lângă cuvântul determinat, adică seacordă cu acesta in gen, număr si caz.

7. 7. PRONUMELE INTEROGATIV

Pronumele interogativ inlocuieşte un substantiv aşteptat ca raspuns la o intrebare: quis venit? = cine a venit? Când este însoţit de un substantiv, are funcţie de adjectiv interogativ: quis liber est? = care (ce fel de) carte este? – acordându-se in gen, număr şi caz cu substantivul respectiv. Pronumele interogativ se declină ca pronumele relativ, cu excepţia nominativului singular, care are forme diferite: quis (masc. si fem.) = cine?, quid (neutru) = ce?

OBSERVAŢIE!Forma feminina „quis” este arhaică; ea a fost inlocuita cu „quae”.Pronumele interogativ are si două compuse:quisnam, quaenam, quidnam = cine? ce?ecquis, ecqua(ecquae), ecquid = oare cine?

8. NUMERALUL

Numeralul este partea de vorbire care arată cantitatea sau ordinea lucrurilor sau a fiinţelor. Numeralul care arată cantitatea este cardinal, iar cel care arată ordinea lucrurilor este ordinal.

Numeralul cardinal Numeralul ordinal Scrierea romana

1 – unus, una, unum primus, prima, primum (primul) I2 – duo, duae, duo secundus, -a, -um (al doilea) II3 – tres, tria tertius, -a, -um (al treilea) III4 – quattuor quartus, -a, -um IV5 – quinque quintus, -a, -um V6 – sex sextus, -a, -um VI7 – septem septimus, -a, -um VII8 – octo octavus, -a, -um VIII9 – nonem nonus, -a, -um IX10 – decem decimus, -a, -um X11 – undecim undecimus, -a, -um XI12 – duodecim duodecimus, -a, -um XII13 – tredecim tertius decimus (decima, decimum) XIII14 – quattuordecim quartus decimus (-a, -um) XIV15 – quindecim quintus decimus (-a, -um) XV16 – sedecim sextus decimus (-a, -um) XVI17 – septemdecim septimus decimus (-a, -um) XVII18 – duodeviginti duodevicesimus, -a, -um XVIII19 – undeviginti undevicesimus, -a, -um XIX20 – viginti vicesimus, -a, -um XX21 – viginti unus(unus et viginti) vicesimus primus XXI22 – viginti duo(duo et viginti) vicesimus secundus XXII30 – triginta trigesimus, -a, -um XXX40 – quadraginta quadragesimus, -a, -um XL50 – quinquaginta quinquagesimus, -a, um L60 – sexaginta sexagesimus, -a, -um LX70 – septuaginta septuagesimus, -a, -um LXX80 – octoginta octogesimus, -a, -um LXXX90 – nonaginta nonagesimus, -a, -um XC(LXXXX)100 – centum centesimus, -a, -um C101 – centum et unus centesimus primus CI120 – centum et viginti centesimus vicesimus CXX121 – centum vigintiunus centesimus vicesimus primus CXXI200 – ducenti, -ae, -a ducentesimus, -a, -um CC300 – trecenti, -ae, -a tricentimus, -a, -um CCC400 – quadringenti, -ae, -a quadringentesimus, -a, -um CCCC500 – quingenti, -ae, -a quingentesimus, -a, -um D600 – sescenti, -ae, -a sescentesimus, -a, -um DC700 – septingenti, -ae, -a septingentesimus, -a, -um DCC800 – octingenti, -ae, -a octingentesimus, -a, -um DCCC900 – nongenti, -ae, -a nongentesimus, -a, -um DCCCC1000 – mille millesimus, -a, -um M1140 – mille centum quadraginta millesimus centesimus quadragesimus MCXL1900 – mille nongenti millesimus nongentesimus MCM2000 – duo milia bismillesimus MM1000000 – centum milia centies millesimus C

8. 1. NUMERALUL DISTRIBUTIV, MULTIPLICATIV SI ADVERBIAL

Numeralul distributiv arată câte lucruri sau fiinţe se găsesc repartizate intr-o unitate mai mare sau câte săvârşesc deodata o actiune: Numeralul multiplicativ arată de cate ori se mareşte o cantitate sau sporeste o acţiune.Numeralul adverbial arată de câte ori se săvârseste o acţiune.

Exemple:Numerale distributive:

1. Singuli, -ae, -a = cate unul2. Bini, -ae, -a = cate doi3. Terni, -ae, -a = cate trei4. Quaterni, -ae, -a = cate patru5. Quini, -ae, -a6. Seni, -ae, -a7. Septi, -ae, -a8. Octoni, -ae, -a9. Noveni, -ae, -a10. Deni, -ae, -a11. Undeni, -ae, -a12. Duodeni, -ae, -a13. Ternideni, -ae, -a20. Viceni, -ae, -a21. Viceni singuli, -ae, -a30. Triceni, -ae, -a100. Centeni, -ae, -a101. Centeni singuli, -ae, -a200. Duceni1000. Singula milia

Numerale explicative Numerale adverbialeSimplex = simplu semel = o dataDuplex = dublu bis = de doua oriTriplex = triplu ter = de trei oriQuadruplex = împătrit quarter = de patru oriQuincuplex = încincit quinquiens = de cinci oriSeptenplex = înşeptit septiens = de sapte oriDecemplex = înzecit deciens = de zece oriCentumplex = însutit centiens = de o suta de ori

9. VERBUL ESSE

Este verbul cel mai frecvent folosit in vorbire; este un verb neregulat; auxiliar, servind la formarea unor timpuri compuse ale verbelor pasive, deponente si ale conjugarii penfrastice.

INDICATIVTimpuri simple: Timpuri compuse:Prezent PerfectSum – Sumus Fui (am fost) – FuimusEs – Estis Fuisti – FuistisEst – Sunt (ei sunt) Fuit – Fuerunt

Imperfect Mai mult ca perfectulEram – Eramus Fueram (fusesem) – FueramusEras – Eratis Fueras – FueratisErat – Erant (ei erau) Fuerat – Fuerant

Viitor Viitor anterior (al II-lea)Ero – Erimus Fuero (voi fi fost) – FuerimusEris – Eritis Fueris – FueritisErit – Erunt (ei vor fi) Fuerit – Fuerint

CONJUNCTIVTimpuri simple: Timpuri compuse:

Prezent PerfectSum (sa fim) – Simus Fuerim (sa fi fost) – FuerimusSis – Sitis Fueris – FueritisSit – Sint Fuerit – Fuerint

Imperfect Mai mult ca perfectulEssem (as fi) – Essemus Fuissem (as fi fost) – FuissemusEsses – Essetis Fuisses – FuissetisEsset – Essent Fuisset – Fuissent

IMPERATIVPrezent Viitorsg. II – es (fii) sg. II – esto (sa fii)pl. II – este (fiţi) III – esto (sa fie) pl. II – estote (sa fiţi) III – sunto (sa fie)

INFINITIVPrezent PerfectEsse – a fi; că este Fuisse – a fi fost; că a fost

Viitor - folosit mai ales in texte juridiceSg. Futurum esse (m) Pl. Futuros esse (m)Futuram esse (f) că va fi Futuras esse (f) că vor fiFuturum esse (n) Futura esse (n)

OBSERVATIE! Exista si forma „fore” la infinitiv viitor!

PARTICIPIUViitor – futurus, -a, -um = cel, cea care va fi

Compusele verbului „SUM”:Verbul „sum” are 11 compuse cu o serie de proverbe:

1. Absum, abesse, afui = a fi lipsa, a fi departe2. Adsum, adesse, adfui = a fi de fata3. Desum, deesse, defui = a lipsi4. Insum, inesse, infui = a fi inauntru5. Intersum, interesse, interfui = a lua parte6. Obsum, obesse, obfui = a fi impotriva, a vatama7. Possum, posse, potui = a putea8. Prossum, prodesse, profui = a fi de folos9. Praesum, praeesse, praefui = a fi in frunte10. Subsum, subesse, subfui = a fi sub11. Supersum, superesse, superfui = a fi deasupra, a ramaneAceste verbe se conjuga ca si verbul „sum”, prepozitiile ramanand neschimbate. Numai doua

verbe („absum”, „praesum”) au si participiul prezent sub forma „absens, -tis” si „praesens, -tis”.De asemenea, doua verbe prezinta neregularitati in conjugare: „possum” si „prossum”.

Verbul „possum, posse, potui” = a puteaINDICATIVPrezent ImperfectPossum (eu pot) – Possumus Poteram (eu puteam) – PoteramusPotes – Potestis Poteras – PoteratisPotest – Possunt Poterat – Poterant

Viitor PerfectPotero (eu voi putea) – Poterimus Potui (eu am putut) – PotuimusPoteris – Poteritis Potuisti – PotuistisPoterit – Poterunt Potuit – Potuerunt

Mai mult ca perfect Viitor anteriorPotueram (eu putusem) – Potueramus Potuero (eu voi fi putut) – PotuerimusPotueras – Potueratis Potueris – PotueritisPotuerat – Potuerant Potuerit – Potuerint

CONJUNCTIVPrezent ImperfectPossim (eu sa pot) – Possimus Possem (eu as putea) – PossemusPossis – Possitis Posses – PossetisPossit – Possint Posset – Possent

Perfect Mai mult ca perfectulPotuerim (eu sa fi putut) – Potuerimus Potuissem (eu as fi putut) – PotuissemusPotueris – Potueritis Potuisses – PotuissetisPotuerit – Potuerint Potuisset – Potuissent

INFINITIVPrezent Perfect

Posse = a putea, că poate, că pot Potuisse = că a (au) putut

Verbul „prosum, prodesse, profui” – a fi de folos

INDICATIVPrezent ImperfectProsum (sunt de folos) – Prosumus Proderam (eram de folos) – ProderamusProdes – Prodestis Proderas – ProderatisProdest – Prosunt Proderat – Proderant

Viitor PerfectProdero (voi fi de folos) – Proderimus Profui (am fost de folos) – ProfuimusProderis – Proderitis Profuisti – ProfuistisProderit – Proderunt Profuit – Profuerunt

Mai mult ca perfect Viitor anteriorProfueram (fusesem de folos) – ProfueramusProfuero (voi fi fost de folos) – ProfuerimusProfueras – Profueratis Profueris – ProfueritisProfuerat – Profuerant Profuerit – Profuerint

CONJUNCTIVPrezent ImperfectProsim (sa fiu de folos) – Prosimus Proderam (as fi de folos) – ProderamusProsis – Prositis Proderas – ProderatisProsit – Prosint Proderat – Proderant

Perfect Mai mult ca perfectulProfuerum (sa fi fost de folos) – Profuerimus Profuissem (as fi fost de folos) – ProfuissemusProfueris – Profueritis Profuisses – ProfuissetisProfuerit – Profuerint Profuisset – Profuissent

INFINITIVPrezent – Prodesse = ca este (sunt) de folos Perfect – Profuisse = ca a (au) fost de folos

IMPERATIVPrezent ViitorSg. II – prodes (fii de folos) Sg. II – prodesto (sa fii de folos)Pl. II – prodeste (fiţi de folos) III – prodesto (sa fie de folos)Pl. II – prodestote (sa fiţi de folos)III – prosunto (sa fie de folos)

INFINITIV VIITOR PARTICIPIU VIITOR

Profuturus, -a, -um = (cel, cea) care va fi de folosSg. Profuturum (-am, -um) esse = ca va fi de folosPl. profuturos (-as, -a) esse = ca vor fi de folos

Aplicatii

Traduceti textul:Epaminondas cum vicisset Lacedaemonios apud Mantineam atque ipse graviter vulneratus esset,quaesivit salvusne esset clipeus. Cum salvum esse sui respondissent , evelli iussit eam, qua erat tranfixus, hastam.Cuvinte:cum=dupa ce -ne(enclitic)=oareapud=la clipeus,-i=scutgraviter=grav evello,-ere,evelli=a smulgevulnus,-eris=rana iubeo,-ere,iussi=a porunciquaero,-ere,quaesivi=a intreba erat transfixus=fusese strapunssalvus,-a,-um=teafar hasta,-ae=sulita

10. VERBUL

1. Fiecare verb aparţine unei conjugări. Limba latină are tot patru conjugări:Conj. I: are vocala tematică (VT) „a” – laudo, laudare (a lăuda)Conj. a II-a: e” – teneo, tenere (a ţine)Conj. a III-a: „e” – lego, legere (a citi); facio, facere (a face)Conj. A IV-a: „i” – audio, audire (a auzi)

OBSERVAŢIE!Un verb latinesc apare in dicţionar cu patru forme:Laudo, laudare, laudavi, laudatum(ind.,prez.,I,sg.) (inf.,prez.-tema prezentului) (ind.,pf.,I,sg.- tema perfectului) (supin – tema supinului)

Tema prezentului se află indepartând terminaţia „-re” de la infinitiv prezent.Lauda – re tema prezentului este formata din radicalul (R) „laud” + VT „a”(tema prez)Tema perfectului se afla indepartând terminaţia „-i” de la a treia forma a verbului.Laudav-i(tema pf)Tema supinului se află indepartând terminaţia „-um” de la a patra formă a verbului.Laudat - um(temasupinului)

Chiar dacă verbele de conjugarea a II-a şi cele de conjugarea a III-a au vocala tematică „e”, ele se pot deosebi deoarece verbele de conj. a II-a au la indicativ prezent (prima forma) „e” inainte de „o” (teneo, tenere), iar cele de conj. a III-a au fie consoana (lego, legere), fie vocala (facio, facere – verbe vocalice).

2. Verbul are doua diateze:Activă – subiectul face actiunea (eu laud)Medio – pasivă – subiectul fie face acţiunea şi o suportă (mă spal ), fie suportă actiunea (sunt spălat)

3. Are moduri personale si nepersonale.Personale: indicativ, conjunctiv, imperativ (Observaţie! Nu are condiţional optativ)Nepersonale : a) trei moduri cu forme substanţiale: infinitiv – a laudagerunziu – de a laudasupin – spre a lauda; de lăudatb) două moduri cu forme adjectivale: participiu – lăudatgerunziu – care este de lăudat

4. Verbul are şase forme temporale. Toate şase se găsesc la modul indicativ; celelaltemoduri au putine forme. Timpuri simple: -prezent -imperfect -viitor Timpuri compuse: -perfect -mai mult ca perfectul -viitor anterior (al II-lea)

5. Verbul are trei persoane (I, II, III) şi două numere (singular si plural) exprimate prindesinente.DesinenţeActiv – la toate timpurile, afara de Pasiv – numai la timpurile simple

perfect indicativI: o/m – mus I: or/r – murII: s – tis II: ris/re – miniIII: t – nt III: tur – nturDesinenţele personale la perfectul indicativSg PlI: i – imusII: isti – istisIII: it – erunt/ere

Desinenţele imperativuluiActivPrezent ViitorSg. II – tema Sg. II – to Sg. III – toPl. II – tema + te Pl. II – tote Pl. III - nto

Pasiv

Prezent ViitorSg. II – re Sg. II – tor Pl. III – ntorPl. II – mini Sg. III – tor

FORMAREA TIMPURILOR

INDICATIVPrezent – se formeaza la conjugările I şi a II-a din tema de prezent + terminaţiileSg PlI o – musII s – tisIII t – nt

Conj. I – canto, cantarecanto (eu cant) – cantamuscantas – cantatiscantat – cantant

Conj. a II-a – teneo, tenereteneo (eu tin) – tenemustenes – tenetistenet – tenent

La conjug. a III-a se formeaza din: radicalul prezentului + „i” + terminaţii+ „u” + „nt” la persoana a III-a plLego, legere Facio, facerelego (eu citesc) – legimus facio (eu fac) – facimuslegis – legitis facius – facitislegit – legunt facit – faciunt

OBSERVATIE!Verbele vocalice (facio, facere) il păstreaza pe „i” in toată conjugarea.La conjugarea a IV-a se formează din tema prezentului + term. personale (la pers. a III-a pl inaintea terminaţiei „nt” apare „u”).

Finio, finirefinio (eu termin) – finimusfinis – finitisfinit – finiunt

Imperfect - se formeaza la conj. I si a II-a din tema prezentului + „ba” + term. Sg PlI m – musII s – tisIII t – nt

Voco, vocare – a chemavocabam – vocabamusvocabas – vocabatis

vocabat – vocabant

Suadeo, suadere – a sfatuisuadebam – suadebamussuadebas – suadebatissuadebat – suadebant

La conj. a III-a se formeaza din radical + „e” + „ba” + terminaţiile personale m, s, t, mus, tis, nt.Dico, diceredicebam – dicebamusdicebas – dicebatisdicebat – dicebantFacio, facerefaciebam – faciebamusfaciebas – faciebatisfaciebat – faciebant

La conj. a IV-a se formeaza din tema prezentului + „e” + „ba” + terminaţii.

Audio, audire – a auziaudiebam – audiebamusaudiebas – audiebatisaudiebat – audiebant

Viitor – la conjugările I si a II-a se formează din tema prez. + „bo” (pers. I sg) „bi” + term (pers. II,III,I,II pl) „bu” + „nt” (pers. a III-a pl)

Voco, vocarevocabo (eu voi chema) – vocabimusvocabis – vocabitisvocabit – vocabunt

Teneo, teneretenebo – tenebimustenebis – tenebitistenebit – tenebunt

La conj. a III-a se formează din radical + „a” + „m” (pers. I sg) „e” + term : s, t, mus, tis, nt la celelalte pers.

Dico, diceredicam – dicemusdices – dicetisdicet – dicent

Audio, audireaudiam – audiemus

audies – audietisaudiet – audient

Perfect – se formeaza la toate conjugările din tema perfectului (a treia forma a verbului) + terminaţiile personale: i, isti, it, imus, istis, erunt/ere.Tema perfectului se află indepartând terminaţia „-i” de la a treia formă.Conj. ICanto, cantare, cantavicantavi (am cantat) – cantavimuscantavisti – cantavistiscantavit – cantaverunt/cantavereConj. a II-aHabeo, habere, habuihabui (am avut) – habuimushabuisti – habuistishabuit – habuerunt/habuereConj. a III-aDico, dicere, diximusdixi (am spus) – diximusdixisti – dixistisdixit – dixerunt/dixereConj. a IV-aAudio, audire, audiviaudivi (am auzit) – audivimusaudivisti – audivistisaudivit – audiverunt/audivere

Mai mult ca perfectul – se formeaza la toate conjugările din tema perfectului + „era” + term.Ex. Canto, cantare, cantavicantaveram (cantasem) – cantaveramuscantaveras – cantaveratiscantaverat – cantaverant

Viitor anterior – se formeaza la toate conjugarile din tema perfectului + „ero” (pers. I sg)+ „eri” + term.cantavero (voi fi cantat) – cantaverimuscantaveris – cantaveritiscantaverit – cantaverint

PrezentConjunctiv – se formează la conj. I din tema prezentului (cu vocala tematica „a” inlocuita cu „e”) + terminaţii.Canto, cantarecantem (sa cant) – cantemuscantes – cantetiscantet – cantentLa conj. a II-a, a III-a si a IV-a se formează din tema prezentului + „a” + terminaţii.Conj. a II-ahabeam (sa am) – habeamushabeas – habeatis

habeat – habeant

Conj. a III-a (radical + „a” + terminaţii)Dico, diceredicam (sa spun) – dicamusdicas – dicatisdicat – dicant

Conj. a IV-aAudio, audireaudiam (sa aud) – audiamusaudias – audiatisaudiat – audiant

Imperfect – (se traduce cu optativul prezent din limba romană) se formează la toate conjugările din infinitiv prezent + terminaţii.

Dico, dicere (conj. a III-a)dicerem (as zice) – diceremusdiceres – diceretisdiceret – dicerent

Perfect – se formează la toate conjugările din tema perfectului + „eri” + terminatii (este identic cu indicativul viitor anterior exceptând persoana I singular)

Voca, vocare, vocavi – a chema (conj. I)vocaverim (sa fi chemat) – vocaverimusvocaveris – vocaveritisvocaverit – vocaverint

Mai mult ca perfectul – (se traduce cu optativul perfect din limba romana) se formează la toate conjugările din tema perfectului + „isse” + terminaţii.

vocavissem (as fi chemat) – vocavissemusvocavisses – vocavissetisvocavisset – vocavissent

Imperativ prezent – se formează la conjugările I, a II-a si a IV-a din: pers.a II-a sg. tema prezentuluipers.a II-a pl. tema prez. + „te”

voco, vocare – voca! (cheamă!)vocate! (chemaţi!)

La conj. a III-a se formează din: pers. a II-a sg – radical + „e”pers. a II-a pl – radical + „i” + „te”dico, dicere - dice! (spune!) - dicite! (spuneţi!)

Aplicaţii:

Traduceţi textele si analizaţi verbele:

1.Caesar copias Helvetiorum consequi statuit.Helvetii legatos ad Caesarem mittunt, qui pacem peterent. Divico, legationis princeps, ita rem cum Caesare agit: ” si pacem nobiscum facies, in eam partem ibimus, ubi nos monebis atque collocari imperabis. Nos ita a patribus instituimur, ut bello virtute contendamus, non insidiis nitamur. Dic, Caesar, quo eamus?

(Caesar, Commentarii de bello Gallico, I, 13 )

2. Succesit Nervae Marcus Ulpius Crinitus Traianus, natus Italicae, in Hispania, familia antiqua magis quam clara, nam pater eius primum consul fuit. Rempublicam ita administravit, ut omnibus principibus praeferatur. Romani imperii fines longe lateque diffudit, urbes trans Rhenum reparavit, Daciam, Decebalo victo, subegit, Armeniam, Assyriam, Mesopotamiam in fine accepit, Arabiam in provinciae formam redegit, in Mari Rubro classem instituit. Gloriam tamen militarem Traianus civilitate et moeratione superavit: Romae et per provincias se omnibus aequalem exhibens, amicos aegrotantes frequentabat, neminem in foro, in senatu, in conviviis laedebat, liberalis in cunctos erat.

(Eutropius, Breviarium ab Urbe condita, VIII, 1-4)Cuvinte:copiae,-arum=trupe moneo,-ere,-ui,-itum=a recomanda eo,ire.ivi,itum=a mergeconsequor,-equi,-secutus sum=a urmari colloco,-are,-avi,- atum= a aseza succedo,-ere,-cessi,-cessum=statuo,-ere,-ui,-tutum=a stabili contendo,-ere,-tendi,-tentum=a lupta a urmalegatus,-i=sol insidiae,-arum=capcana rempublicam administrare=ago,-ere,egi,actum=a duce tratative nitor,niti,nisus sum=a se bizui pe a conduce statulprinceps,-ipis=imparat classis,-is=flota laedo,-ere,-si=a ranipraefero,-fere,-tuli,-latum=a purta inainte instituo,-ere,-stitui,-stitutum=a stabili liberalis,-e=distinsfinis,-is=hotar civilitas,-atis=bunatate cunctus,-a,-um=tot,toatalonge lateque=in lung si-n lat moderatio,-onis=cumpatarediffundo,-ere,-fudi,-fusum=a raspandi supero,-are,-avi,-atum=a depasireparo,-are,-avi,-atum=a redobandi aequalis,-e=egal,la felvinco,-ere,vici,victum=a invinge exhibeo,-ere,-ui=a prezentasubigo,-ere-subiegi,-actum=a supune frequento,-are,-avi=a vizitain provinciae formam redigere= aegroto,-are,-avi=a fi bolnav a transforma in provincie romana convivium,-ii=ospat

10.2. Diateza pasivă

Se folosesc două sisteme, bazate numai pe două teme:1. tema prezentului2. tema perfectului

Timpurile care la activ se formează de la tema prezentului (simple: prezent, imperfect si viitor), la pasiv schimbă desinenţele personale active (-m, -s, -t, -mus, -tis, -nt) cu desinenţele personale pasive (-r, -ris, -tur, -mur, -mini, -ntur).Activ-imperfect Pasiv-imperfectLauda-ba-m lauda-ba-mus lauda-ba-r lauda-ba-murLauda-ba-s lauda-ba-tis lauda-ba-ris lauda-ba-miniLauda-ba-t lauda-ba-nt lauda-ba-tur lauda-ba-nturSufixele temporale şi modale rămân aceleaşi ca şi la diateza activă. Celelalte timpuri, care la activ se formează de la tema perfectului (timpurile compuse: perfect, m.m.c.p, viitor anterior ) au forme compuse din perfect pasiv, la care se adaugă timpurile verbului „a fi”

Participiul perfect pasiv

Se formează din tema supinului (a patra formă a verbului)- se indepartează terminaţia: -um, la care se adaugă terminaţiile adjectivului de clasa I: -us,-a,-umEx: laudo, laudare, laudavi, laudatumTema supinului: laudatParticipiul perfect pasiv (masc): laudatus-de laudat, (fem): laudata, (neutru): laudatum

Indicativ perfect pasiv + prezentul vb „a fi” Sg PlLaudatus , -a, -um sum- am fost laudat laudati, -ae, sumusLaudatus, -a, -um es laudati, -e, -a estisLaudatus, -a, -um est laudatus, -ae, -a sunt

Indicativul m.m.c.perfect pasiv + imperfectul vb „a fi”Laudatus, -a,- um eram- fusesem lăudat

Indicativul viitor anterior + viitorul vb „a fi”Laudatus, -a, -um ero – voi fi lăudat

Conjunctivul perfect + conj prezent al vb „ a fi”Laudatus, -a, -um sim- sa fi fost lăudat

Conjunctiv m.m.c.perfect + conj imperfect al vb „a fi”Laudatus, -a, -um essem as fi fost lăudat

Observatie: participiul perfect pasiv nu-şi schimbă forma. In limba latină există verbe care au întotdeauna diateza pasivă, dar intelesul lor este activ sau

reflexiv (se numesc verbe deponente):Hortor, hortari, hortatus sum= a indemnaGlorior , gloriari, gloriatus sum=a se făli

Există şi verbe care la timpurile simple se conjugă la diateza activă, iar la cele compuse la diateza pasivă, iar intelesul lor este activ sau reflexiv (se numesc verbe semideponente)

Audeo, audere, ausus sum= a indrăzniFido, fidere, fisus sum= a se încredeGaudeo, gaudere, gavisus sum= a se bucuraSoleo, solere, solitus sum= a obişnuiConfido, confidere, confisus sum= a avea încredereDiffido, diffidere, diffisus sum= a nu avea încredere