CAPITOLUL 4 CREDITE PENTRU CLIENTELA Creditele reprezinta creante detinute de banca asupra clientelei, creante ce au aparut din necesitatea satisfacerii nevoilor de finantare ale persoanelor fizice si intreprinderilor. Originea cuvantului credit este latina. Credere tradus prin a crede inseamna mai repede a avea incredere in faptul ca in viitor se vor respecta toti termenii contractului de credit stabiliti in prezent de comun acord. Imprumutatul are incredere in faptul ca suma obtinuta va fi astfel utilizata incat sa-i dea posibilitatea rambursarii si platii unei dobanzi, iar imprumutatorul are incredere in faptul ca va recupera suma avansata la termenul stabilit si va obtine un castig conform intelegerii incheiate. 4.1. TIPURI DE CREDITE Putem clasifica creditele acordate dupa mai multe criterii:1. dupa durata acordarii intalnim urmatoarele credite:

credite pe termen scurt (pana la 1 an); credite pe termen mediu (1 5 ani); credite pe termen lung (peste 5 ani).2. in functie de destinatie:

credite comerciale; credite de trezorerie; credite pentru export; credite pentru echipamente; credite pentru bunuri imobiliare; alte credite.3. dupa modalitatea de rambursare:

credite rambursabile la scadenta (in fine); credite rambursabile prin rate fixe; credite rambursabile prin anuitati constante.4. dupa tipul clientilor beneficiari:

credite acordate clientelei financiare; credite acordate societatilor nefinanciare; credite acordate populatiei.

5. dupa forma: avansul in cont curent; imprumut acordat; cesiune de creante (scontare, factoring); creditul pe semnatura sau angajamentul de garantie. 6. dupa situatia economica si financiara a debitorului: credite performante; credite in observatie; credite substandard; credite incerte; credite cu risc major.

Fara sa dispuna de conturi specifice, creditele consortiale reprezinta un caz aparte. Spunem ca avem un astfel de credit atunci cand mai multe banci se asociaza pentru a finanta un client. Aceste banci isi vor imparti participarea la creditare, riscurile asumate si dobanzile incasate. Daca o banca participa cu o cota de risc asumat mai mare decat cota sa de finantare, excedentul de risc se inregistreaza in afara bilantului ca un angajament de garantie dat si in mod normal va fi remunerat. Daca prezinta un deficit de risc asumat in raport cu finantarea va iregistra un angajament de garantie primit ce trebuie platit. O banca poate ocupa in cadrul consortiului o pozitie de sef de fila sau de participant. Seful de fila este cel care gestioneaza creditul si are relatii directe cu clientul debitor si cu celelalte banci din consortiu. Exemplu de contabilizare: Exemplele vizeaza inregistrarea operatiunilor in paralel in contabilitatea sefului de fila si in contabilitatea unei banci participante.

1. Acordarea creditului (total) in contabilitatea sefului de fila:

59

% 2091 Alte credite 1111 Cont curent la BNR

=

2511 Conturi curente

2. Acordarea creditului (cota sa) in contabilitatea unei banci participante la consortiu: 2091 Alte credite = 1111 Cont curent la BNR

3. Incasarea comisionului de la debitor de catre seful de fila si virarea (prin contul 111) cotei parti catre banca participanta: 2511 Conturi curente = % 7029 Comisioane 1111 Cont curent la BNR

4. Banca participanta incaseaza comisionul de la seful de fila: 1111 Cont curent la BNR = 7029 Comisioane

5. Inregistrarea periodica a dobanzii (toata) la seful de fila si la banca participanta (numai cota sa parte): 20971 Creante atasate = 70218 Dobanzi la alte credite

6. Incasarea dobanzii la seful de fila si virarea cotei parti catre banca participanta:

60

2511 Conturi curente

=

% 20971 Creante atasate 1111 Cont curent la BNR

7. Incasarea dobanzii de la seful de fila la banca participanta: 1111 Cont curent la BNR = 20971 Creante atasate

8. Rambursarea creditului la seful de fila si virarea cotei parti catre banca participanta: 2511 Conturi curente = % 2091 Alte credite 1111 Cont curent la BNR

9. Rambursarea creditului la banca participanta: 1111 Cont curent la BNR = 2091 Alte credite

61

DEPOZITELE BANCARE SI ALTE OPERATIUNI CU CLIENTELA

5.1. DEPOZITE BANCARE Depozitele bancare se materializeaza prin sume depuse in conturi bancare de titulari sau transferate de terti in favoarea titularilor de cont.

5.1.1. Tipuri de depozite In procesul economisirii si al derularii operatiunilor de incasari si plati intalnim urmatoarele tipuri de conturi bancare: Depozit in cont curent reprezinta sume depuse de titular sau de alte persoane in favoarea titularului, rezultate din cadrul operatiunilor curente de incasari si plati ( ex: plata salariilor, plata si incasarea facturilor). Aceste sume pot fi retrase de client in favoarea sa sau a altor persoane in orice moment, fara preaviz. Soldul contului trebuie sa fie creditor. Exceptie fac conturile care beneficiaza de un plafon de creditare din partea bancii, ce ii permite titularului sa efectueze plati sau retrageri fara a dispune de sumele necesare. Rata dobanzii care remunereaza contul curent este printre cele mai reduse, putand sa fie chiar zero. Prin valoarea soldului, prin nivelul rulajului si obligativitatea constituirii sale, contul curent se prezinta ca un cont de intreprindere. In tarile dezvoltate economic, in urma amplificarii procesului de bancarizare, se constata totusi un numar mai mare de conturi deschise de persoanele fizice in raport cu societatile comerciale. Depozitele la vedere reprezinta un cont slab remunerat sau chiar neremunerat, destinat sa primeasca sume de la titular in vederea unei utilizari pe termen scurt. Soldul contului este creditor si poate fi retras in orice moment, fara preaviz. In practica se intalneste si cazul in care banca cere, mai ales pentru sume importante, un preaviz pe termen foarte scurt, de obicei o zi lucratoare. In lipsa unei scadente definite (observatie valabila si pentru conturile curente), durata constituirii contului la vedere depinde de nevoile si bunul plac al titularului. Acest fapt ar induce pentru banca o retinere in a utiliza o astfel de resursa. Totusi, o observare pe termen mai lung permite constatarea unei anumite stabilitati si perenitati a acestei resurse, ceea ce permite bancii alocarea sa pe o perioada mai lunga. Depozit la termen reprezinta o suma depusa de titular si blocata la dispozitia bancii pana la o scadenta stabilita prin contract, in momentul constituirii depozitului. Spre deosebire de conturile62

prezentate anterior, depozitul la termen este remunerat la un nivel mai ridicat, care sa compenseze imobilizarea fondurilor depuse. Nivelul dobanzii se stabileste intre deponent si bancher in functie de puterea de negociere a fiecaruia si tinand cont de marimea sumei depuse si de scadenta. De regula, nivelul ratei dobanzii este apropiat de cel al ratei dobanzii pe piata monetara, pentru o perioada asemanatoare. Depozitul la termen ii da bancii posibilitatea de a dispune liber de suma depusa pana la scadenta, cand va trebui sa ramburseze aceasta suma, majorata cu dobanda. Retragerea exceptionala a sumei inainte de scadenta se sanctioneaza printr-o pierdere de dobanda. Depozite colaterale reprezinta sume depuse intr-un cont in vederea garantarii unor obligatii contractuale ale clientului, ca de exemplu: - deschidere de acreditive; - emitere de scrisori de garantie; - ordine de plata cu scadenta; - cecuri certificate; - garantii gestionari. Certificate de depozit reprezinta sume depuse intr-un cont, in functie de banca primindu-se: - certificat de economii; - carnet de economii; - certificat de depozit. Aceste forme de economisire pot fi la vedere sau la termen. Dobanda poate fi incasata la scadenta sau anticipat. Depozite pe librete de economii reprezinta o forma de economisire, asemanatoare carnetelor de economii si caracteristica Casei de Economii si Consemnatiuni.

Contabilizarea operatiunilor cu depozite Depozitele clientelei sunt inregistrate contabil in conturi din clasa 2 - Operatiuni cu clientela: Disponibilitatile titularilor de cont se tin in contul curent 2511. Acesta este un cont bifunctional, inregistrand pe credit intrarile ca depuneri sau sume transferate in favoarea titularului, iar pe debit retrageri sau plati catre alte conturi. Soldul creditor al contului reprezinta disponibilitatile titularului. Soldul debitor reprezinta un credit acordat de banca pentru descoperire de cont (overdraft). Contul se poate dezvolta pe analitice in functie de nevoile titularului si de moneda utilizata63

Exemple de contabilizare: 1. Depuneri de numerar in contul curent: 101 Casa = 2511 Cont curent

2. Incasare in cont curent de la un client cu contul la aceiasi banca: 2511 Cont curent / client = 2511 Cont curent / furnizor

3. Incasare in cont curent de la un client cu contul la alta banca, prin Casa de compensatie: 1111 Cont curent la BNR 4. Ridicare de numerar din cont: 2511 Cont curent = 101 Casa = 2511 Cont curent

5. Plata catre un beneficiar cu contul la alta banca, prin Casa de compensatii: 2511 Cont curent = 1111 Cont curent la BNR

6. Plata catre un beneficiar cu contul la alta unitate ale aceleiasi banci: 2511 Cont curent = 341 Decontari intrabancare

Economisirea se poate realiza utilizand un cont de depozit. Acestea se desfasoara ca analitice ale conturilor 253 Conturi de depozit sau 254 Certificate de depozit, carnete si librete de economii. Conturile de depozit sunt conturi de pasiv, creditandu-se cu sumele intrate in cont ca depunere in numerar sau virament si debitandu-se cu iesirele din cont, la lichidarea depozitului. Soldul este creditor reflectand disponibilul existent in cont. Exemple de contabilizare: 1. Depunere de numerar pentru constituirea unui depozit la termen:64

101 Casa 2. Achizitionarea unui certificat de depozit: 101 Casa

=

2532 Depozite la termen

=

2541 Certificate de depozit

3. Constituirea unui depozit la vedere din contul curent: 2511 Cont curent 4. Lichidarea unui depozit in numerar: 2532 Depozite la termen = 101 Casa = 2531 Depozite la vedere

5. Diminuarea unui depozit la vedere prin transfer in cont curent: 2531 Depozit la vedere = 2511 Cont curent

6. Rambursarea unui certificat de depozit in numerar: 2541 Certificate de depozit = 101 Casa

Dobanzile platite de banca pot fi capitalizate, cand se adauga in cont alaturi de capitalul investit initial, sau necapitalizate, cand dobanda trece intr-un cont adiacent. Din punct de vedere contabil, dobanzile de incasat sau de platit sunt inregistrate periodic in conturile de creante atasate sau datorii atasate in corespondenta cu un cont din clasa 7 venituri sau clasa 6 cheltuieli ( exemplu: 60251 Dobanzi la depozitele la vedere ale clientilor). Exemple de contabilizare: 1. Inregistrarea periodica a dobanzii creditoare la contul curent: 6024 Dobanzi la conturi curente = 25172 Datorii atasate si sume de amortizat65

2. Plata dobanzii creditoare de la contul curent: 25172 Datorii atasate si sume de amortizat = 2511 Cont curent

3. Inregistrarea periodica a dobanzii la un depozit la termen: 60252 Dobanzi la depozit la termen 4. Plata dobanzii la depozitul la termen: 25371 Datorii atasate = 2511 Cont curent = 25371 Datorii atasate

5.2. ACORDURI DE RASCUMPARARE SI TITLURI DATE SAU LUATE CU IMPRUMUT Acordurile de rascumparare interbancare reprezinta operatiuni desfasurate intre institutiile de credit prin care cedentul transmite catre cesionar active financiare cu angajamentul de a rascumpara aceleasi active sau active identice la un pret fixat si la o data viitoare specificate. Contul 241-Operatiuni repo si titluri date cu imprumut este un cont activ. El este debitat la acordarea creditului garantat si este creditat la rambursarea acestuia. Contul 242-Operatiuni repo reverse este un cont de pasiv , care este creditat la cedarea titlurilor in pensiune, la primirea imprumutului si este debitat la rambursarea acestuia si recuperarea garantiilor. In functie de termen, operatiunile de pensiune intrabancara dispun de conturi distincte pentru termenele de 24 de ore (conturile 2411-Operatiuni repo de pe o zi pe alta) sau termene mai mari de 24 de ore (conturile 2412-Operatiuni repo la termen si 2422-operatiuni reverse repo la termen ). Dobanzile de incasat sau de platit sunt evidentiate in conturile atasate 2417-Datorii atasate si sume de amortizat si 2427 Creante atasate si sume de amortizat, in contrapartida cu un cont de venituri sau cheltuieli .66

Exemple de contabilizare 1.Acordarea unui credit in baza unor titluri luat cu imprumut 2422 Operatiuni repo reverse la la termen 2. Inregistrarea dobanzii de incasat: 2427 Creante atasate si sume de amortizat 3. Incasarea dobanzii: 2511 Cont curent client = 2427 Creante atasate si sume de amortizare = 7023 Dobanzi de la op reverse repo si titluri luate cu imprumut = 2511 Cont curent client

4. Rambursarea imprumutului cu scadenta 2511 Cont curent client = 2422 Operatiuni reverse repo la termen

5. Se dau titluri in vederea obtinerii unui imprumut: 2511 Cont curent client = 2411 Operatiuni repo de pe o zi pe alta

6. Inregistrarea dobanzii de platit: 6023 Dobanzi la op repo si titluri date cu imprumut = 2417 Datorii atasate si sume de amortizare67

7. Plata dobanzii : 2417 = 2511 Dobanzi atasate si sume Cont curent client de amortizat 8. Rambursarea imprumutului si recuperarea titlurilor cu imprumut 2411 Op repo de pe o zi pe alta = 2511 Cont curent client

2.7. CREANTE RESTANTE SI INDOIELNICE In conditiile in care un credit interbancar nu este rambursat la scadenta , acesta va fi inregistrat contabil ca o creanta restanta sau o creanta indoielnica. In aceeasi situatie se afla si un depozit creat la o banca, ajuns la scadenta si nerecuperat. De asemenea, dobanzile de la astfel de credite si depozite, care nu au fost platite, sunt inregistate la creditor ca fiind restante sau indoielnice. Se considera creanta restanta o creanta de orice natura care nu este rambursata la scadenta. Creanta depreciata este o creanta de orice, chiar acoperita prin garantii, care prezinta un risc probabil sau cert de nerecuperare totala sau partiala. De cele mai multe ori, la scadenta un credit nerambursat devine creanta restanta, iar dupa o anumita perioada de timp sau in cazul in care capata un caracter de contencios creanta devine depreciata. Din punct de vedere contabil, pentru evidentierea acestor creante rezultate din Conturile 281-Crente restante si 282 Creante depreciate sunt conturi de activ. Se debiteaza cu sumele preluate ca fiind restante sau indoielnice si se crediteaza la recuperarea acestor sume sau acceptarea lor ca pierderi. Aceste conturi se desfasoara in analitic pe conturi pentru preluarea sumelor restante sau indoielnice, pe conturi pentru preluarea dobanzilor la aceste sume si conturi pentru creante atasate pentru inregistrarea dobanzii din momentul preluarii.

Exemple de contabilizare:

68

1. Credite nerambursate la scadenta devenite restante nedepreciate: 2811 Creante restante nedepreciate = 2021 Credite trezorerie

3. Dobanzi neplatite la scadenta devenite restante: 2811 Creante restante nedepreciate = 20271 Creante atasate

4. Inregistrarea dobanzii pentru creante restante: 28171 = Creante restante

7028 Dobanzi din creante depreciate

5. Rambursarea creantelor restante nedepreciate 2511 = Cont curent 6. Incasarea dobanzilor restante nedepreciate 2511 = Cont curent

2811 Creante restante nedepreciate

2811 Creante restante nedepreciate

7. Incasarea dobanzilor calculate pentru creditele si dobanzile restante depreciate: 2511 = 2817 Cont curent Creante atasate si sume de amortizat 8. Creante restante acoperite cu ajustari pentru depreciere , care nu pot fi recuperate : 668 = 2811 Piederi din creante neacoperite Creante restante nedepreciate cu ajustari pentru depreciere

293 Ajustari colective pentru pierderi

=69

2811 Creante restante nedepreciate

generate dar neindentificate

9. Creante restante devenite depreciate: 2821 Creante depreciate

=

2811 Creante restante nedepreciate acordate institutiilor de credit

11. Dobanzi restante devenite depreciate: 2821 Creante depreciate

=

2811 Creante nedepreciate

12.Dobanzi penalizatoare pentru creante si dobanzi depreciate : 2827 = 7028 Creante atasate si sume Dobanzi din creditele amortizate depreciate 13. Creante depreciate rambursate: 2511 Cont curent

=

2821 Creante restante nedepreciate

14. Dobanzi penalizatoare incasate pentru creante si dobanzi depreciate: 1111 Cont curent = 28271 Creante atasate

15. Creante depreciate neacoperite cu ajustari pentru depreciere , acceptate ca pierderi: 668 Pierderi din creante neacoperite cu ajustari pentru depreciere = 2821 Creante depreciate

70

16. Dobanda depreciata neacoperita cu ajustari pentru deprecierea , acceptata ca pierdere: 668 Pierderi din creante neacoperite cu ajustari pentru depreciere = 2821 Creante depreciate

2.9. PROVIZIOANE Pentru protejarea propriilor disponibilitati si a depozitelor persoanelor fizice si juridice, bancile sunt obligate sa depuna toate eforturile in vederea incasarii creantelor. . Din punct de vedere contabil , evidenta provizioanelor (ajustari pentru depreciere) se tine cu ajutorul conturilor din grupa 19-Ajustari pentru deprecierea creantelor din operatiuni trezorerie si interbancare: Conturile de ajustari pentru deprecierea creantelor sunt conturi de pasiv care se crediteaza la constituirea provizionului in raport cu un cont de cheltuieli si se debiteaza la anularea sau diminuarea provizionului in raport cu un cont de venituri.Ele prezinta conturi separate pentru riscul de credit si riscul de dobanda. Exemple de contabilitate: 1. Constituirea sau majorarea provizionului: 6611 = Cheltuieli cu ajustari pentru deprecieri identificate la nivel individual 6612 Cheltuieli cu ajustari specifice pentru deprecieri identificate la nivelul grupului de active 6613 Cheltuieli cu ajustari colective = 291 Ajustari specifice pentru deprecieri identificarte la nivel individual

292 Ajustari specifice pentru deprecieri identificate la nivelul grupurilor de active 293 Ajustari colective pentru pierderi71

=

pentru pierderi generate dar neidentificate 2. Anularea sau diminuarea provizionului : 291 = Ajustari specifice pentru deprecieri identificate la nivel individual 292 = Ajustari specifice pentru deprecieri identificate la nivelul grupurilor de active 293 Ajustari colective pentru pierderi generate dar neidentificate =

generate dar neidentificate

7611 Venituri din ajustari pentru deprecieri identificate la nivel individual 7612 Venituri din ajustari specifice pentru deprecieri identificate la nivelul grupurilor de active 7613 Venituri din ajustari colective pentru pierderi generate dar neidentificate

72