8/10/2019 Curs 8 Zarafiu (14.04.2014)

1/10

Curs 8 procedura penala (14.04.2014)

1

5.Presedin tele completul ui de judecata

Cand vorbeam despre faza de judecata si de functia judiciara pe care o implica, ne

spunea ca nu toate activitatile care opun aceasta faza procesuala sunt realizate de instanta

de judecata in complet legal constituit, in sedinta de judecata care se circumscrie unor

reguli distincte.

Exista o serie de activitati care sunt realizate in afara sedintei de judecata si nu se

indeplinesc de instanta, ci de presedintele completului, si corespund unor atributii

specifice art. 356-361 CPPsi se realizeaza in mod unilateral, nu pe cale contencioasa.

Aceste activitati nu stau sub cerinta publicitatii, oralitatii, contradictorialitatii si

nemijlocirii, chiar daca fac parte din faza de judecata.

Art 357 alin 1arata ca presedintele completului este cel care conduce sedinta,

indeplinind toate indatoririle prevazute de lege, fiind cel care decide asupra tuturorcererilor formulate de subiectii procesuali, daca aceste cereri au caracter incident - numai

acestea determina obligatia pt presedinte si apoi pt instanta de a se pronunta prin

incheiere motivata. Dispozitiile presedintelui de complet sunt obligatorii pt toate

persoanele care participa la judecata.

In cazul completelor formate din 2 sau mai multi judecatori avem art 53 alin 2

din Legea 304/2004care spune ca completul de judecata e prezidat prin rotatie de unul

din membri sai. Aceasta ascendenta pe care o are presedintele de complet in desfasurarea

judecatii nu are si o ascendenta in ceea ce priveste rezolvarea cauzei penale, presedintele

de complet avand la deliberare aceeasi valoare pt opinia sa. La deliberare insa, acesta isi

spune parerea ultimul.

Atributiile presedintelui de complet- privesc urm. faze procesuale - unele au loc in

timpul sedintei sau in afara sedinte de judecata :

a) Strigrarea cauzei si apelul celor citati

b) Asigurarea ordinii si solemnitatii sedintei

c) Constatarea infractiunilor de audienta

d) Pregatirea sedintei de judecata

e) Intocmirea listei de sedinta si afisarea acesteia cu cel putin 24 h inaintea

sedintei de jud

a) Strigarea cauzei si apelul celor citati - 358

Cand vorbim despre activitatea desfasurata in timpul sedintei de judecata, aceasta

are nevoie de un complet afectat care sa se manifeste. Acest context se manifesta rin

8/10/2019 Curs 8 Zarafiu (14.04.2014)

2/10

Curs 8 procedura penala (14.04.2014)

2

declaraea deschisa a sedintei de judecata intr-un cadru solemn - doar presedintele de

complet este cel care declara deschisa sedinta de judecata - iar apoi, noi trebuie sa

intelegem dimensiunea judiciara : - se declanseaza cadrul judiciar in care pot fi luate

masuri procesuale.

Declansarea deschisa a sedintei de judecata marcheaza momentul de la care pres

completului poate exercita asa numitul drept al politiei de audienta.

Intr-un context normativ cutumiar, in sedintele dejudecata din sistemul nostru

procesual, pe rolul instantei de jud sedintele au mai multe dosare s-a intercalat un

momentsui generis,in care se redacteaza ad hoc o lista cu toate cauzele care pot fi

amanate. Intocmirea acestei liste fiind lasata la aprecierea presedintelui de complet care ii

stabilestre si limitele intocmirii.

NCPP trateaza sedinta de judecata, la nivel ideal, ca si cum ar avea 1 singur dosar pe rol.

Nu exista asa ceva decat in cazul completelor specialedosare mediatizate.

Art 358 - Strigarea cauzei: cauzele se striga in ordine ca urmare a dispozitiilor

presedintelui de complet (el anunta ce cauza urmeaza sa fie strigata).

Strigarea efectiva a cauzelor se face de grefierul de sedinta sau de catre magistratul

asistent la ICCJ.

Dupa efectuarea apelului, grefierul de sedinta prezinta un referat legat de indeplinirea

procedurii de citarementionand cine s-a rezentat,cine a fost citat etc.

Cum activitatea din timpul sedintei se caracterizeaza prin nemijlocire, presedintele de

complet procedeaza el insusi la verificarea procedurii de citare.

b) Asigurarea ordinii si solemnitatii sedinte - art 359

Art 359 alin 1indica pres completului ca fiind persoana indreptatia sa vegheze la

asigurarea ordinii si solemnitatii sedintei de judecata putand lua masurile necesare in

acest scopmasuri care alcatuiesc politia audientei.

Activitatea din timpul judecatii trebuie sa se caracterizeze prin ordine si solemnitate,

deoarece asa se asigura rolul edicativ al activitatii de judecata, care continue sa se

manifeste si trbeuie asigurat de instanta de judecata, chiar daca nu mai e mentionat in

NCPP.

Masurile care alcatuiesc acest drept de politie al sedintei de judecatasunt

dispuse de presedintele completului si au : caracter eventual si nu sunt obligatorii.

1) Limitarea accesului publicului in sala de sedinta (corespunde regulii publicitatii)

8/10/2019 Curs 8 Zarafiu (14.04.2014)

3/10

Curs 8 procedura penala (14.04.2014)

3

Nu se indeplineste aceasta cerinta a publicitatii daca presedintele de complet ia

masuri pt ridicarea accesului publicului in sala pe considerente de locuri etc.

2) Indepartarea din sala de sedinta a persoanei care tulbura sedinta prin abateri

repetate sau abateri grave a oricarei persoane care tulbura sedinta indiferent de

rolul sau pozitia in care se afla acolo(parte, pers vatamata, avocat etc)

Nu pot fi indepartati cei a caror prezenta este obligatorie, adica cei care constituie

instanta si NU o compun.

Pt asigurarea contradictorialitatii, legea instituie obligatia in sarcina presedintelui

de complet de a chema din nou in sala persoana indepartata inainte de inceperea

dezbaterilor si de a ii aduce la cun actele efectuate in lipsa ; sub acest aspect,

NCPP a adus modificari, astfel este posibil ca tulburarea sedintei de jud sa aibe

loc in momentul pronuntarii hotararii, nu in mom judecatii obisnuite, legeapermitand in prezent, indepartarea din sala chiar si in acest moment.

De asemenea exista posibilitatea recunosucta la nivel legislativ ca presedintele de

complet sa indeparteze din nou persoana din sala de sedinta, putand dispune ca

dezbaterile sa aibe loc in lipsa acestei persoane (ZRF considera masura ca fiind

excesiva intrucat dezbaterile repr momentul culminant al activitatii judiciare,

mom concluziilor pe fond si crede ca ar fi trebuit sa fie insotita si de o garantie

suplimentara ; in cazul in care presedintele de complet ar dispune indepartarea ,in

timpul dezbaterilor , a unei persoane din sala de judecata, pt a nu priva aceasta

persoana de exercitiul unor dr procesuale esentiale trebuia sa ii asigure, indiferentdaca asistenta era sau nu obligatorie, un avocat din oficiu.)

c) Constatarea infractiunilor de audientaart 360

Manifestarile celor care particia la judecata pot imbraca uneori forma unor fapte

incrimitae de legea penala -potrivit art 379 alin 1, pres de complet este indreptatit sa

constate savarsirea infract de audienta si sa il identifice pe faptuiror in sensul legii penale

pt ca psp si tragerea la rasp penala a persoanei.

Din ratiuni de celeritate, in prezent NCPP nu ii mai cere presedintelui de complet

intocmirea unui p-v in care sa materializeze toate aceste constatari, ele fiind facute in

cuprinsul incheierii de sedinta care se comunica procurorului care va exericta UP fata de

aceatsa persoana.

8/10/2019 Curs 8 Zarafiu (14.04.2014)

4/10

Curs 8 procedura penala (14.04.2014)

4

Prin asimilare, doctrina a considerat infractiunea de audienta si infractiunea cea savarsita

in fata instantei care efectueaza o cercetare la fata locului.

Cert este ca in sistemul nostru actual nu exista diferente de ordin material intre

infractiunile obisnuite si cele de audienta sau cele in flagrant, singurele deosebiri

functionand pe plan procesual, adica nu am limita de pedeapsa, nu am cauze speciale de

agravare, infractiunile de audineta fiiind caracterizate prin cerinte speciale de loc si de

timp.

Infractiunile de audienta nu au subiecti caracterizati, pt ca sunt savarsite in fata instantei,

indiferent de cine sunt subiectii pasivi.

Incheierea de sedinta in care sunt consemnate constatarile predesintelui de complet nu

reprezinta actul de incepere a UP pt acea infractiune de audienta, avand doar rol probator.

UP incepe potrivit art 305 alin 1, printr-o ordonanta a procurorului.

Exceptie: daca modul de savarsire a infractiunii de audienta reclama niste masuri

prompte, legea permite activarea cadrului procesual necesar intr-un mod la fel de promp

art 360 alin 2- legea da posibil proc de sedinta sa ia unul sau toate actele procesuale : sa

dispuna inceperea UP, punerea in miscare a actiunii penale sau sa dispuna retinerea

inculpatului. Nu au nevoie de forma scrisa ca sa se materializeze, ci pot fi dispuse in

forma orala.

d) Pregatirea sedintei de judecataexista diferenta temporara intre mom sesizarii

instantei prin rechizitoriu, mom investirii instantei care se materializeaza prin hot jud de

cam preliminara si mom inceperii judecatii care are loc la primul termen de judecata.Intre mom investirii instantei si mom primului termen de judecata, legea ii ofera

presedintelui de complet sarcina de a asigura inceputul judecatii.

Aceste masuri constau in: preluarea dosarelor, verificarea dispozitiilor privind citarea.

Pegea prefiguraz aun scop pt aceste masuir cuc aracter premergator - solutionarea cu

celeritate a cauzei.

Daca avem pluralitate de persoanei vatamate sau parti civile cu aceleasi interese,

presedintele completului desemneaza un reprezentant comun; daca asistenta juridica este

obligatorie, presedintele completului ia masuri pt asigurarea unui aparator din oficiu (el

nu le desemenaza direct, aceasta masura apatine baroului).

In cazul in care avem un dosar in care pers juridica, aceasta va sta in fata inbstantei prin

reprezentantul sau insa rasp penala a pj se poate cumula cu cea a reprezentatului sau, prin

urmare trebuie reprezentata de altcineva. daca prg de conducere a pers juridice nu

8/10/2019 Curs 8 Zarafiu (14.04.2014)

5/10

Curs 8 procedura penala (14.04.2014)

5

desemneaza un reprezentant, atunci prsedintele compeltului are posibilitatea sa

desemneze el insusi un reprezentant din randul practicienilor in insolventa. In cazul

acesta, repr pers juridice este desemnat chiar de catre presedintele de complet.

e) Intocmirea listei de sedinta si afisarea acesteia cu cel putin 24 h inaintea sedintei de

jud

La intocmirea ei se tine cont de ordinea in care au intrat dosarele la judecata si cauzele in

care sunt arestati.

6.Dispozit ii referi toare la masur il e de preventi e - ar t 362 CPP

Acest art este temeiul juridic pt identificarea unei alte functii judiciare, cu caracter

subsidiar, ce se exercita in timpul judecatii.

Chiar daca nu e enumerata in art 309 : de urmarire, de dispozitie cu privire la a drepturi silibertati, functia judecatorului de camera preliminara si fuctia de judecata.

ZRF spune ca intre acestea, putem identifica o alta functie judiciara, in baza art 362,tot cu

caracter subsidiar, a carei existenta de sine statatoare e mai greu de stabilit intrucat

aceasta se exercita de acelasi organ judiciar care exercita si functia principala de judecata.

Se exercita potrivit potrivit aceleiasi proceduri si prin aceleasi modalitati precum celor

aferente exercitiului functiilor principale.

De exemplu, daca in timpul UP, functia de dipozitie cu privire la libertatea persoanei si la

celelalte drepturi si libertati fundamentale se exercita de un judecator care trebuia investitprintr o notificare, in faza de judecata, instanta capata dreptul de a se pronunta asupra

libertatii persoanei si din oficiu.

In cursul UP, puteam identifica o alta functie jud, adica activitatea prin care judecatorul

de dr si lib se pronunta - in camera de consiliu, dar potrivit art 362, aceasta functie

subsidiara exercitata de catre instanta de judecata se exercita simultan cu judecata p-z si

in sedinta publica. Insa, ea exista separat pt ca se materializeaza intr o hotarare

judecatoreasca care are caracter diferit si efecte diferite decat cele ale hotararii aferente

pronuntate in urma desfasurarii judecatii p-z.

De exemplu, azi, in cursul judecatii am efectuat activitati de judecata (am administrat

probe, am incheiat cercetare judecatoreasca) si in acelasi timp potrivit art 362 am

exercitat si functia subsidiara si am verificat din 60 in 60 de zile si am dispus mentinerea

arestarii preventive.

8/10/2019 Curs 8 Zarafiu (14.04.2014)

6/10

Curs 8 procedura penala (14.04.2014)

6

Desi cele 2 activiati au fost relizate simultan, in aceeasi sedinta publica de judecata,

teoretic am avut participanti diferiti, adica la sedinta de judecata p-z am avut procuror,

inculpat, pers vatamata, martori samd iar la verificarea legalitatii si arestarii am avut

numai pe procuror si pe inculpat (pe ceilalti, teoretic nu ar trebui sa ii las in sala de

judecata) si el ne sfatuieste sa dam 2 inchieri diferite :

una prin care se dispune amanarea judecatii, citarea si altor martori in continuare

si este supusa unui alt regim juridic de atacare odata cu fondul- si de control.

Critica : instanta mi-a respins o cerere de administrare a unei probe.

pt functia cu caracter subsidiar sa dam o incheiere separata prin care dispunem

mentinerea arestarii preventive, doar aceasta poate fi atacata separata, in termen

de 48 h, in contestatie

In cursul judecatii, incheierea este actul prin care se poate exprima atat judecatorul care

compune completul de judecata si care exercita functia de judecata cat si judecatorul sau

organul care exercita functia de dispozitie cu privire la libertatea persoanei. Spredeosebire de UP, organul dispune prin ordonante, in timp ce judecatorul de drepturi si

libertati se pronunta prin incheiere.

Participantii la judecata

- pe langa atributii si competenta care in timpul judecatii sunt consecinta unei functii

judiciare si privesc exclusiv instanta de judecata , participarea celorlalti subiecti

procesuali la judecata este data de exercitiul unei functii procesuale (determina rolul ,

pozitia si limitele in care subiectii procesuali participa la judecata).

- in sistemul procesual actual dat de NCPP , sub influenta jurisprudentii Curtii de la

Strasbourg (temeiul art 6 din conventie dreptul la un proces echitabil) si sub influenta

elementelor de tip acuzatorial , relatia dintre functiile procesuale poate fi caracterizata

prin urmatoarele 2 aprecieri :

egalitatea formala intre functia de acuzare si cea de aparare

preeminenta functiei de jurisdictie

Acestea caracterizeaza participarea subiectilor procesuali la judecata.Egalitatea dintre acuzare si aparare a generat consacrarea acelorasi drepturi procesuale

pentru toti participantii la judecata , acestia avand potrivit legii , urmatoarele drepturi

procesuale : dreptul de a formula cereri , de a ridica ceriri , de a pune concluzii.

Continutul/limitele acestor drepturi procesuale , identice in natura lor , sunt

particularizate pentru fiecare participant la judecata in functie de rolul pe care il exercita

si in functie de latura procesuala in care isi desfasoara activitatea.

8/10/2019 Curs 8 Zarafiu (14.04.2014)

7/10

Curs 8 procedura penala (14.04.2014)

7

1) Participarea procurorului la judecata

- in considerarea atributiilor sale , prevazute in legea de organizare judiciara (art 63 din

L304/2004) + art 53 NCPP , Ministerul Public participa la judecata prin reprezentantul

sau. Acest reprezentant este cunoscut sub denumirea deprocuror de sedinta sau procuror

judiciar , exercitand in faza de judecata atributii proprii acestei etape judiciare.

Atributii specifice Ministerului Public in faza de judecata :

Participarea la sedintele de judecata

Exercitarea actiunii penale si civile

Exercitarea cailor de atac , in conditiile legii

- potrivit art 67 din L304/2004 poate participa la sedinta de judecata procurorul care a

efectuat UP sau un alt procuror desemnat de conducatorul Parchetului , in Romania

neexistand o specializare concreta in acest sens.

- in prezent , participarea procurorului este obligatorie la toate sedintele de judecata,

indiferent de obiectul judecatii si indiferent de tipul judecatii (fond , apel etc).

Nerespectareaacestor dispozitii atrage nulitatea absoluta(art 281(1) NCPP)

- dpdv administrativ , procurorul de sedinta trebuie sa aiba acelasi grad sau grad

corespunzator instantei in fata careia se desfasoara activitatea si sa aiba aceeasi

specializare cu cel care a efectuat UP

- in faza de judecata , procurorul sustine invinuirea (functia acuzarii) , aceasta fiindfundamentata de materialul strans in timpul UP. In exercitarea acestui rol , procurorul are

aceleasi drepturi procesuale recunoscute si celorlalti subiecti procesuali.

Invinuirea nu se exercita nici in mod absolut , nici in mod arbitrar => cererile si exceptiile

procurorului trebuiesc motivate , iar procurorul nu sustine in orice conditii inviniuirea , ci

atunci cand el considera ca exista un caz care impiedica exercitarea actiunii penale , poate

pune concluzii de achitare sau de incetare a procesului penal.

2) Participarea inculpatului la judecata

- inculpatul este subiectul central al procedurii judiciare , respectiv subiectul pasiv al

actiunii penale

- NCPP , ca regula , proclama nevoia ca inculpatul sa participe la judecata , aceasta

regula neavand caracter absolut , judecata putand avea loc si in lipsa inculpatului , putand

8/10/2019 Curs 8 Zarafiu (14.04.2014)

8/10

Curs 8 procedura penala (14.04.2014)

8

fi chiar condamnat fara sa participe la judecata (= j udecare si condamnare in

contumacie)

Aducerea inculpatului aflat in stare de detinere (arestat , retinut , internat etc) este

obligatorie. Uneori , judecata poate avea loc si in lipsa inculpatului atunci cand acesta se

sustrage , este disparut sau si-a schimbat adresa unde locuieste fara a anunta organele in

acest sens. De asemenea , inculpatul poate fi judecat in lipsa , cand citat fiind , instanta

apreciaza , in mod neindoielnic , ca refuza sa participe la judecata.

- Nou NCPP : prevede posibilitatea ca inculpatul sa fie judecat in lipsa , urmand un

model consacrat in NCPC. Astfel , inculpatul (inclusiv cel aflat in stare de detinere) poate

solicita in scris sa fie judecat in lipsa , fiind reprezentat de un avocat ales sau de un

avocat in oficiu.

- desfasurarea judecatii in lipsa inculpatului, atunci cand prezenta acestuia este

obligatorie , se sanctioenaza cu nulitate absoluta(art 281(1) NCPP) , iar in anumitecazuri expres prevazute de legeart 466 NCPP care exclud atat reaua-credin ta , cat si

li psa de dil igenta a inculpatul ui , acesta poate soli cita redeschiderea procesul ui penal

si rejudecarea cauzei atunci cand a fost judecat in li psa !

- inculpatul are aceleasi drepturi procesuale ca toti participantii la judecata : dreptul de

formula cereri , de a ridica exceptii si de a pune concluzii. Aceste drepturi procesuale cu

caracter special se completeaza cu drepturile procesuale generale din art 83 NCPP

(dreptul de a nu da nicio declaratie ; dreptul de a fi informat ; dreptul de a propune

administrarea de probe ; dreptul de a consulta dosarul)

3) Participarea celorlalti subiecti procesuali la judecata

- aici avem : persoana vatamata , partile si ceilalti subiecti procesuali

- participarea acestora are caracter eventual , instanta dispunand citarea acestora doar

daca considera necesar.

- au aceleasi drepturi procesuale , insa dpdv al continutului se circumscriu limitelor in

care acesti subiecti isi pot desfasura activitatea procesuala (ex : drepturile procesuale ale

partii responsabile civilmente pot fi exercitate doar in masura in care au legatura cu

exercitiul actiunii civile a procesului penal)

- NCPP stabileste si limitele in care pot participa la judecata si alti subiecti procesuali

decat partile si persoana vatamata. In acest sens art 366 NCPPpersoanele ale caror

8/10/2019 Curs 8 Zarafiu (14.04.2014)

9/10

Curs 8 procedura penala (14.04.2014)

9

bunuri sunt supuse confiscarii extinse , altele decat inculpatul , trebuie citate la instanta ,

pot fi reprezentate de avocat si pot exercita cele 3 drepturi procesuale , insa acestea nu

sunt circumscrise fondului cauzei , interesul lor fiind circumscris unui element colateral

confiscarea extinsa (dreptul de proprietate etc)

7.Dispozit ii pr ivind hotarar il e judecatoresti

= actul prin care se exprima instanta de judecata. Este cel mai important act al procesului

penal. Este un act cu caracter jurisdictionalramasa definitiva , hotararea

judecatoareasca dobandeste autoritate de lucru judecat.

Autoritatea de lucru judecat are 2 efecte : a) pozitivpermite punerea in executarea a

hotararii ; b) negativcare blocheaza deschiderea unei noi proceduri judiciare. Solutiile

procurorului nu au autoritate de lucru judecat , ele putand fi infirmate oricand.

- hotararile judecatoresti definitive reprezinta expresia aflarii adevarului in cauza dedusa

judecatii (vorbim de un adevar judiciar , care poate fi rectificat , si nu de un adevar

absolut. Astfel , realitatea judiciara capata preferinta in detrimentul realitatii obiective).

Probele sunt singurele elemente care pot sa conduca la aflarea adevarului.

- prin hotarare judecatoreasca , intelegem:

Dispozitia/deciziaprin care instanta de judecata dispune fie asupra fondului

cauzei , fie asupra elementelor adiacente fondului cauzei = actul procesual prin

care instanta dispune in cursul judecatii (actul de continut) Inscrisul/formain care se materializeaza dispozitia pronuntata de catre instanta

de judecata (actul forma)

Clasif icare hotarari judecatoresti clasif icare legala (conform ar t 370 NCPP)

a) Sentinte

b) Decizii

c) Incheieri

a) Sentinta= hotararea judecatoreasca prin care cauza este solutionata de prima instanta

de judecata pe fond.

Prin raportare la art 396, sentintele pot fi :

De condamnare

De renuntare la aplicarea pedepsei

8/10/2019 Curs 8 Zarafiu (14.04.2014)

10/10

Curs 8 procedura penala (14.04.2014)

10

De amanare a aplicarii pedepsei

Achitare

Incetarea procesului penal

Al te senti nte :

- hotararea prin care prima instanta rezolva actiunea civila disjunsa. In acest caz

sentinta este de admitere/respingere a actiunii civile

- hotararea prin care prima instanta de judecata se dezinvesteste fara a rezolva

fondul ( ex : hotararea de declinare a competentei , dispusa de instanta de judecata

este tot o sentinta. Aceasta nu este supusa niciunei cai de atac)

- hotararea pronuntata in rezolvarea cererii de stramutare , nefiind supusa niciunei

cai de atac

- punerea in executare a hotararilor judecatoresti penale. Exista cale de atac

- redeschiderea procesului penal (art 469 NCPP)

- in procedura reabilitarii (art 535 NCPP)

b) Deciziile = hotararile prin care instanta se pronunta asupra apelului , recursului in

casatie si recursului in interesul legii.

Al te decizii :

o in contestatie in anulare (art 432 NCPP)

o in contestatie , ca si cale de atac (art 425^1 NCPP)

o rezolvarea problemor prealabile de drept ( ex : decizia ICCJ pentru a stabili

aplicarea legii penale mai favorabile)

c) Incheierile = sunt toate celelalte hotarari dispuse de instanta in cursul judecatii

Termenul de incheiere desemneaza nu numai hotararea prin care instanta se pronunta cu

privire la toate actele care compun judecata , ci si suportul in care se consemneaza

desfasurarea procesului in sedinta de judecata. Aceasta incheiere (de sedinta , in

acceptiunea legii) este un act constatator. Incheierea este ca un proces-verbal asupra

aspectelor desfasurate in sedinta de judecata.

Se redacteaza in maxim 72 de ore de la terminarea sedintei , de catre grefier , si nu se

semneaza decat de presedintele completului + grefier.