curs 8 lipidele.doc

7/21/2019 curs 8 lipidele.doc

http://slidepdf.com/reader/full/curs-8-lipideledoc 1/13

FARMACOGNOZIE SPECIALAANUL II- Asistent FarmacieCURS. Nr.8

LIPIDELE

Definitie Lipidele, numite şi grăsimi, sunt substanţe esenţiale atât pentru plante şi animale cât şi

pentru om. Ele ajung în organism fie pe cale exogenă (din grăsimile animaliere sau vegetale dinrană!, fie pe cale endogenă (se sinteti"ea"ă, în interiorul organismului din glucide sau din proteine!.

Denumire stiintifica# $i!"s$%#ras

Li!i$ee %n "r#anismu "muui &Lipidele sunt substanţe indispensabile vieţii.Ele îndeplinesc mai mule roluri importante# & protejea"ă şi susţin organele interne atât în po"iţie static, la deplasarea, la "druncinare & contribuie la reglarea temperaturii, atât ca donoare de energie calorică,

& furni"ea"ă multă energie (', )cal, valoare dublă faţă de glucide!, ar"ându&se dupăglucide*

& se depo"itea"ă, mai ales în ţesutul adipos, ca substanţe de re"ervă*

& protejea"ă vasele de sânge şi terminaţiile nervoase* & intră în structura celulelor participând la formarea membranelor şi la asigurarea

permeabilităţii acestora, dar regăsindu&se şi în interiorul celulelor. & intră în componenţa tecilor neuronale* & lipidele circulante asigură transportul unor substanţe importante (vitamine liposolubile,

ormoni, minerale!* & grăsimile subcutanate asigură protecţie mecanică şi radioactivă* & în cantitate moderată, intervin ca stimulenţi ai sistemului reticulo& & intervin în activitatea endocrină. +entru a fi absorbite, deci pentru a trece din aparatul digestiv în sânge, grăsimile trebuie

să treacă prin mai multe transformări. upă trecerea în fluxul sanguin, are loc transportul şi

metabolismul lipidelor Meta'"ismu i!i$e"r cuprinde transformările suferite de către grăsimile din alimente

după ce ele au pătruns în organism, precum şi sinte"a lipidelor din substanţe nelipidice.igestia şi absorbţia lipidelor#

&lipidele din alimente, trec din gură în stomac, prin faringe şi prin esofag, custructura nescimbată.

1



& lipidele sufera modificari la nivelul duodenului, sub influenţa bilei şi a sucului pancreatic, precum şi la nivelul intestinului subţire, datorită activităţii lipa"elor intestinale. upă absorbţie, lipidele urmea"ă mai multe căi, care se pot intersecta#

& se depo"itea"ă în ţesutul adipos, ca substanţe de re"ervă, sub formă de trigliceride*

& se stocea"ă temporar în ficat* & în urma unor reacţii, intră în structura unor substanţe complexe (lipoproteine!, uneledintre ele rămânând în circulaţia sanguină* & se oxidea"ă în ţesuturi, până la dioxid de carbon şi apă, cu eliberare de

Li!"i(a este procesul de desfacere al fracţiunilor lipidelor se desfăşoară la nivelultubului digestiv, dar continuă şi la nivelul ţesuturilor, reali"ându&se sub catali"a en"imelor numitelipa"e.

Casificarea&- Du!) criteriu 'i""#ic, grăsimile se împart în# & lipide de re"ervă (care se acumulea"ă la om, în ţesutul adipos, iar la plante în diferite

organe, mai ales în unele seminţe sau fructe!, & lipide de constituţie (care intră în structura celulelor!, & lipide circulante (care circulă prin sânge sau prin limfă!.

* Criteriu 'i"c+imic împarte grăsimile în mai multe tipuri, aşa cum se poate vedea întabelul de mai jos#

&Li!i$e sim!e (conţin doar carbon, oxigen şi idrogen!- #iceri$ee (esteri ai glicerolului cu aci"ii graşi!

& ceri$ee (esteri ai unor monoalcooli superiori cu aci"i graşi! -steri$ee (esteri ai sterolilor cu aci"ii graşi!&Li!i$e c"m!e,e (conţin, pe lângă şi alte elemente, ca# fosfor, sulf, a"ot, etc.!.

(glucolipide, lipoproteine!.& #icer"f"sfati$ee f"sfati$ee! & sfin#"i!i$ee- Li!i$e c"m'inate cu ai c"m!u/i "r#anici

- #uc"i!i$e lipide combinate cu glucide! - i!"!r"teine (lipide combinate cu protein!

* Din !unct $e 0e$ere aimentar1 lipidele se împart în & grăsimi de origine animală (aceste lipide conţin preponderent aci"i graşi saturaţi, cu

excepţia peştilor & grăsimi de origine vegetală (lipidele vegetale, care predomină în seminţele

oleaginoase, au un conţinut ridicat de aci"i graşi nesaturaţi!.

GLICERIDELEDefinitie2 ele mai răspândite lipide din natură sunt gliceridele. /liceridele sunt esteri ai

glicerolu 0rice gliceridă pre"intă o parte care derivă de la glicerol şi o parte care derivă de la aci"ii

graşi. upă numărul de grupări idroxid (&01! esterificate din molecula glicerolului, gliceridelese împart în monogliceride, digliceride şi trigliceride

2



intre acestea, pe departe cele mai răspândite în natură sunt tri#iceri$ee 3ri#iceri$ee, ca şi mono şi digliceridele, sunt substanţe licide sau solide, insolubile în

apă, greu solubile în alcool etilic rece, uşor solubile în unii solvenţi organici (acetonă, cloroform,eter, ben"en, etanol cald!. La rândul lor, aceste substanţe sunt buni solvenţi pentru diverşicompuşi (ormoni, vitamine liposolubile, lipocromi!

2n stare pură, trigliceridele sunt incolore, fiind lipsite de gust şi de miros. luând înconsiderare punctul de topire, trigliceridele se împart în 3 mari grupe# & ueiuri (sunt licide la temperatura obişnuită!, & #r)simi /i unturi (se topesc la 45&367!, & seuri (se topesc la peste 367!upă valoarea indicelui de iod, uleiurile sunt#

& nesicative, ( ulei de măsline, ulei de migdale, grăsimile animale!& semisicative(ulei de floarea soarelui, ulei de rapiţă!& sicative,( ulei de in, ulei de soia, ulei de mac!

R)s!4n$ire %n natur)&8rigliceridele sunt substanţe larg răspândite în natură, atât în lumea vegetală, cât şi în cea

animală, formând în parte sau în totalitate uleiurile şi grăsimile din# uleiurile vegetale, seminţeleoleaginoase, unt, grăsimile de animale, carnea grasăIm!"rtan) !entru "ma şi în ca"ul protidelor, nu este atât de importantă cantitatea de trigliceride care se

introduce în organism odată cu rana, ci felul aci"ilor graşi care intră în alcătuirea acestor substanţe. acă la proteine este importantă pre"enţa aminoaci"ilor esenţiali, la trigliceridecontea"ă existenţa aci"ilor graşi esenţiali (9/E!, substanţe polinesaturate, numite şi vitamine :

CERIDELipidele numite ceride sunt esteri ai aci"ilor graşi cu monoalcooli superiori. :aţă de

gliceride, ceridele nu conţin glicerol (glicerină!.

Pr"!riet)ie ceri$e"r&eridele sunt substanţe solide, unsuroase, de culoare alb&gălbuie, re"istente la acţiunea

fenomenelor fi"ico&cimice (idroli"ea"ă şi se oxidea"ă greu, nu rânce"esc, nu formea"ăacroleină sau acrilamidă!.

eridele sunt insolubile în apă sau în alcool etilic, dar se di"olvă în unii solvenţiorganici. La cald ceridele se înmoaie, iar la rece, devin rigide.

R)s!4n$irea ceri$e"r %n natur)eridele sunt substanţe larg răspândite în regnul vegetal. 2n lumea animală ele apar mai

rar. La plante, ceridele intră în componenţa cerii, care formea"ă cuticula fructelor, frun"elor şiflorilor, mai ales la speciile xerofile, care repre"intă un strat protector împotriva evaporării apei,a căldurii şi a luminii excesive. eride se mai găsesc la nivelul fibrelor vegetale, în special al

celor de in şi cânepă, precum şi în sucul lăptos al unor plante.

FOSFOLIPIDELE/răsimile complexe care conţin fosfor, sunt numite fosfolipide. 9ceste substanţe sunt

lipide de constituţie, intrând în toate structurile celulare, de obicei legate de proteine, cu careformea"ă fosfolipoproteinele.

3



LIPOPRO3EINE

Lipoproteinele sunt substanţe alcătuite din grăsimi, care se ataşea"ă de protide, cele din urmăîndeplinind rolul de ;cărăuş;.upă densitatea proteinelor conţinute, lipoproteinelor sunt de 3 feluri#

& <LL%(liproteine de foarte joasă densitate!, & LL % (liproteine de densitate joasă!, & 1L % (liproteine de înaltă densitate

irculaţia lipidelor în sânge2n sânge, lipidele (trigliceridele, colesterolul, fosfolipidele! circulă legate de

lipoproteine. 8ransportul acestor grăsimi depinde în foarte mare măsură de densitatea proteinelor din structura lipoproteinelor.

Lipoproteinele de înaltă densitate transportă lipidele, în special colesterolul spre ficat,unde se depo"itea"ă sau serveşte la sinte"a aci"ilor biliari.LL transportă grăsimea în sens invers, de la ficat către alte părţi ale corpului, prin

sistemul circulator.

<LL ia naştere din LL, după ce acesta din urmă a eliberat materialul lipidictransportat.Excesul de lipide alimentare2n exces, grăsimile alimentare, provoacă, cu toate complicaţiile aferente#

& obe"itate, & ipotiroidie,

& ipercolesterolemie, & ipertrigliceridemie.

Met"$e $e "'tinere

Lipidele pot fi obţinute prin următoarele procedee# &!resare a rece, când re"ultă cele mai fine uleiuri sau grăsimi&!resare a ca$, când se obţin produse iniţial improprii u"ului farmaceutic(impurificate!, dar care se supun apoi rafinării sau purificării* prin desmucilaginare,neutrali"are, decolorare, de"odori"are şi =interi"are&t"!ire /i fier'ere cu a!), de exemplu pentru untura de porc*

-e,tracie cu s"0eni "r#anici, când se obţin sorturi tenice de uleiuri grase sau grăsimisolide* procedeul se aplică numai la uleiurile industriale nefiind admis pentru produselefarmaceutice.

Aciuni /i utii()ri&Lipidele sunt emoliente, iar prin saponificare servesc la obţinerea sapunurilor şi

emplastrelor medicinale# săpunurile alcaline se prepară cu idroxi"i alcalini, iar emplastrele cuidroxi"i ai metalelor grele, cel mai adesea cu idroxid de plumb.+rodusele naturale medicinale cu lipide pot pre"enta acţiuni farmacologice proprii#

-antimicr"'iene# 1>dnocarpi oleum*-!ur#ati0e# ?icini oleum, rotonis oleum*-0itamini(ante# @ecoris oleum, Lini oleum, ulei din germeni de grâu san

de porumb (tocoferoli!*&imun"stimuat"are# 0enoterae oleum*

4



?epre"intă uleiul gras (Duleiul fix;! obţinut prin presare la rece şi centrifugare sau prinalte procedee mecanice, din seminţele fără tegument provenite de la 6eiant+us annuus L.1

f"area-s"areui (9steraceae!. 1eliantus annuus este o plantă anuală, cu fructe acene negre sau dungate cu alb, careconţin seminţe exalbuminate, bogate în ulei.

O'inere&1elianti oleum se numeşte Dulei fix;, pentru a& deosebi de 1elianti aeteroleum.eminţele mature, coapte, sunt decorticate şi presate, când cedea"ă uleiul gras. Cleiul de

floarea&soarelui se rafinea"ă, se decolorea"ă şi se =interi"ea"ă, prin menţinere la o temperaturăsub 5F. Gu se admite impurificarea cu uleiuri de bumbac, de cânepă sau de crucifere. econservă în condiţii optime, pentru a se evita rânce"irea gliceridelor. Cleiul de floarea&soareluirepre"intă aprox. 5H din producţia mondială de grăsimi vegetale comestibile.

C"m!"(iie c+imic)&

1elianti oleum conţine# gliceride ale aci"ilor linoleic (66&I5H!, oleic (35&36H!, araidic(5H!, lignoceric (6&5H!, palmitic, stearic* H insaponifiabil, alcătuit din steroli (stigmasterol,sitosterol! şi carotenoide* aci"i graşi liberi* lecitină.

Aciuni /i utii()ri&Cleiul de floarea&soarelui pre"intă acţiune emolientă.e utili"ea"ă la prepararea uleiului purificat şi neutrali"at pentru soluţii injectabile sau

pentru colire (:.?. J!, care poate fi folosit sterili"at sau nesterili"at. Este şi ba"ă de unguent la prepararea unor unguente şi linimente cu acţiune emoli&entă, folosite în cosmetică. e asemenea,uleiul de floarea&soarelui este materie primă pentru prepararea vitaminei :.

:ăina obţinută din turtele degresate, rămase de la presarea seminţelor, este folosită înindustria alimentară (alva!.

Pr"$use farmaceutice&Cleiul de floarea&soarelui se utili"ea"ă la prepararea unor soluţii injectabile sau colire(1elianti oleum neutralisatum, :.?. J & neutrali"area acidităţii libere cu carbonat de sodiu!, aunor linimente (Linimentum ammonii, :.?. BJ! şi se administrea"ă în capsule gelatinoase sausoluţii uleioase, sub forma unui concentrat de esteri etilici ai aci"ilor graşi nesaturaţi (ca vitamina:!.

Oi0ae "eumOi0arum "eum uei $e m)sine

6



?epre"intă grăsimea obţinută prin presarea la cald a seminţelor fermentate de la3+e"'r"ma caca" L.1 ar'"re $e caca" (terculiaceae!.

8eobroma cacao este un arbore originar din "ona tropicală a 9mericii entrale şi din"ona ecuatorială a 9mericii de ud. :ructul este o melonidă indeiscentă, alungită, ovată, cu vârf ascuţit şi me"ocarp cărnos, care conţine 45&65 de seminţe dispuse în cinci loji.

O'inere&?ecoltarea seminţelor se face de două ori pe an, de la arborii eare au atins de cel puţin 4ani vârstă, aflaţi în perioada de fructificare.

Bn timpul fermentaţiei, datorită condensării taninului cateic la flobafene, cotiledoanelecapătă o culoare cafeniu&violetă, miros caracteriştic aromat şi gust plăcut, dulce&uleios. upăfermentare, seminţele se torefia"a pentru îndepărtarea tegumentului, apoi se presea"ă la cald,când se obţine untul de cacao în stare licidă.

La temperatura camerei, untul de cacao este o masă grasă, solidă, alb&gălbuie, cu mirosspccific şi gust aromat. Este uşor solubil în solvenţi organici apolari şi puţin solubil în alcool. etopeşte la 3I&3F. La încăl&"ire peste N6F, nu se resolidifîcă decât după menţinere la rece(6F!, timp îndelungat.

in turtele rămase de la presarea seminţelor, după pulveri"are se obţine pudra de cacao.C"m!"(iie c+imic)&acao oleum conţine# M5&M6H trigliceride mixte ale aci"ilor stearic, palmitic, oleic* H

insaponifiabil alcătuit din steroli (AO&sitosterol, stigma&sterol!, idrocarburi triterpenice, vitamina4.

Aciuni /i utii()ri&Cntul de cacao pre"intă acţiune em"ient). Este utili"at ca excipient pentru supo"itoare, ovule, bujiuri, unguente, otoconii, cerate,

farduri.Bntervalul de topire repre"intă ceia utili"ărilor speciale ale untului de cacao în tenologia

farmaceutică, mai ales la prepararea supo"itoarelor, prin faptul că, la temperatura corpului, se

topeşte rapid şi cedea"ă principiile active la locul de administrare.

Am:#$ai "eumuei $e mi#$ae

?epre"intă uleiul gras obţinut prin presare la rece sau prin alte procedee mecaniceadmise, din cotiledoanele seminţelor de P Am:#$aus c"mmunis L. sin. +runus communis (L.!9rcangeli non 1udson sin. +. am>gdalus Qatsc var. dulcis, mi#$a $uce (?osaceae!.

Kigdalul este un arbore înalt de N& m, originar din 8ur)menistan şi cultivat în "onele

calde. Bn ?omânia, se cultivă mai ales în sud, în 0ltenia, dar şi în Qanat şi obrogea.:lorile solitare, pedunculate, albe sau ro", apar înaintea frun"elor. :ructul este o drupăovoidă, comprimată, acoperită de un epicarp verde, catifelat. La maturitate, epicarpul şime"ocarpul se usucă şi cad, iar pe ramuri rămâne endocarpul (sâmburele! oblong, lignifîcat, cusuprafaţa extemă poroasă. La interior se găseşte sămânţa (migdala! acoperită de un tegument brun&gălbui.

O'inere

8



+rin presarea la rece a migdalelor, care conţin N5&66H lipide, se obţine un ulei gras deculoare slab gălbuie.

C"m!"(iie c+imic49m>gdali oleum conţine, în principal, gliceride ale aci"ilor oleic (M5H!, linoleic (6H!,

palmitic (6H!, miristic, stearic.

Aciuni /i utii()riCleiul de migdale este em"ient1antiinfamat"r, cicatri(ant1 u/"r a,ati0. e foloseşte ca veicul pentru soluţiile injectabile uleioase, ca ba"ă de unguent în

dermatologie şi cosmetică, dar şi ca laxativ pentru copii.9m>gdali oleum este unul dintre cele mai scumpe uleiuri vegetale. în alimentaţie se

utili"ea"ă la prepararea dulciurilor, iar în industrie ca lubrifiant pentru mecanismele fine(ceasuri!.

A$e!s anae F.R.>=1Cera anae1 Cera anae "0is an"in)

?epre"intă materia grasă colectatâ de pe lâna speciei 0vis aries (Linnaeus, 6M!, oaie(Qovidae!.

S"rturi c"merciae&:.?. J prevede ca oficinale produsele A$e!s anae an+:$ricus (lanolina anidră! şi

A$e!s anae +:$r"sus (lanolina idratată!.:.?. BJ conţine şi monografia 9lcooles lanae, alcooli de lână, concentrat cu cel puţin

4MH colesterol şi lanosterol.Lanolina an+i$r) se pre"intă sub forma unei mase vâscoase, onctu&oase, filante, de

culoare galbenă, cu miros caracteristic şi punct de picurare 3I&N4F. Este foarte uşor solubilă înalcool absolut la fierbere, ben"en, cloroform, uşor solubilă în acetat de etil, acetonă, eter etilic.

+oate încorpora 455&355H apă, sub formă de emulsie 9AC.Lanolina +i$ratat) este o emulsie 9AC, în care fa"a externă este alcatuita din 6Hlanolină anidră. e obţine prin topirea lanolinei anidre pe baia de apă şi adăugarea treptată şisub agitare continuă a apei.

O'inere&Lanolina brută, grăsimea de pe lâna oilor, denumită popular Dusuc; şi nepurificată este

inutili"abilă din punct de vedere farmaceutic.+entru obţinerea lanolinei, lâna se spală cu apă, apoi se tratea"ă ca idroxi"i alcalini. e

colectea"ă separat fracţiunea insaponificabilă. in săpunul re"ultat la tratarea cu alcalii alanolinei, se regenerea"ă aci"ii graşi. 9ci"ii se amestecă ulterior cu insaponifiabilul. Lanolina brută astfel ofoţinută se topeşte, se filtrea"ă pe cărbune activ şi se de"odori"ea"ă prin Rfetilaresau antrenare cu vapori de apă, în vid.

C"m!"(iie c+imic)Lanolina conţine '6H esteri ai aci"ilor graşi cu alcooli alifatici superiori, cu steroli şi

alcooli triterpenici, precum şi mici cantităţi de aci"i Saşi (&4H! şi alcooli liberi (3H!. +redominăesterii aci"ilor cerotic, lanoceric şi lanopalmitic, cu alcoolii cerilic şi cetilic sau cu sterolii(colesterol, bnosterol!.

9



Bnsaponifiabilul este alcătuit din steroli (colesterol, diidrocoleste&rol!, alcoolitriterpenoidici (lanosterol, diidrolanosterol!, alcooli alifatici, cetone steroidice (3,6&colestadien&&ona!, idrocarburi parafinice ('&35!.

Lanosterolul, unul dintre componenţii cei mai importanţi, nu este propriu&"is un sterol, ciun alcool triterpenoidic pentaciclic, deoarece are în structură 35 de atomi de .

Aciuni /i utii()riLanolina pre"intă acţiune em"ient) şi emusi"nant), prin capacitatea de încorporare aapei şi soluţiilor apoase, cu avantajul că se absoarbe uşor prin tegumente, deoarece arecompo"iţie asemănătoare cu a pielii. i"olvă atât substanţele lipofile, cât şi pe cele idrofile,aduse în soluţie apoasă. ele două sorturi de lanolină se utili"ea"ă ca ba"e de unguente şi agenţide emulsionare, pentru idratare cutanată. acă nu se preci"ea"ă produsul anidru, când se prescrie lanolină se va folosi lanolina idratată (lanolina anidră desidratea"ă pielea!. e va ţinecont şi de stabilitatea principiilor active în mediu apos. e admit antioxidanţi, dar aceştia se men&ţionea"ă obligatoriu pe eticeta preparatului.

Cetaceum F.R. >=1 S!ermaceti

etaceu, spermacet, spermanţet, alb de balenă?epre"intă ceara cristalină purificată, extrasă din cavităţile craniene şi pericraniene ale

speciei +>seter macrocepalus (Linnaeus, 6M! sin. +. catodon (Linnaeus, 6M!, caşalot(+>seteridae!.

aşalotul este un animal marin din 0ceanele 9tlantic, +acific şi Bndian, cea mai mare balenă cu dinţi, care poate atinge 4 m lungime şi ' m diametru în "ona capului.

O'tinere avităţile care conţin cetaceu se găsesc în partea frontală a craniului, în dreptul nărilor.+rin perforarea craniului se colectea"ă uleiul scurs (până la 6 t! şi se lasă în repaus, când depuneun strat solid, alb, care se înlătură. Cleiul rămas se răceşte la 6F pentru a depune o masăsemisolidă, care ulterior se purifică prin presare idraulică şi spălare cu idroxid de potasiu, pentru îndepărtarea urmelor de ulei gras. +rodusul semisolid obţinut se topeşte în apă fierbinte,se spală, se toarnă în forme şi se lasă în repaus pentru solidificare. e obţine o masă albă, cuaspect cristalin şi structură lamelară, care se separă uşor în foiţe translucide, sidefii, onctuoase la pipăit, cu miros slab caracteristic. +rin umectare cu alcool sau ulei vegetal, cetaceul devine uşor pulveri"abil. Este uşor solubil în cloroform, eter, eter de petrol, dar insolubil în apă. Gu se admitimpurificări cu ceară, parafină, acid stearic sau cetaceu sintetic.

C"m!"(iie c+imic)etaceum conţine# aprox. M5H ceride, respectiv esteri ai alcoolului cetilic cu aci"ii

palmitic, miristic, lauric, stearic, predominând palmitatul şi miristatul de cetil* insaponifiabil*esteri ai alcoolilor miricilic şi stearilic.

Aciuni /i utii()ri

10



etaceul are acţiune emolientă. Este ba"ă pentru unguente, cerate şi creme cosmetice.?epre"intă aşa&numitul Dsecret al cremelor de "i;, datorat intervalului de topire mai ridicat.+udrele aderă foarte bine pe cetaceu.

Pr"$use farmaceuticeetaceul este utili"at mai ales la obţinerea preparatului Linimentum calcii (liniment oleo&

calcar!.

Cera fa0a F.R. >1=cear) #a'en)

Este produsul obţinut prin topirea fagurilor construiţi de speciile A!is meifica(Linnaeus, 6M!, A. meifica var. ligustica (pinola, M5I! ş.a., albine (9pidae!.

eara este un produs de secreţie al glandelor cerifere de pe ultimele patru segmenteabdominale ale albinei, care se depune sub formă de sol"i sm lame. 9lbina le strânge cu

picioruşele posterioare şi prin masticare le jîtensformă în filamente plastice, din care construieştefagurele.

O'inere8opirea fagurilor se face în pre"enţa apei, pentru a nu se depăşi fcmperatura de 55F.

+rodusul topit se filtrea"ă printr&o pân"ă rară sau tifon dlQblu, pentru îndepărtarea corpurilor străine (nisip, aripioare, albine, larve de albine!, când se obţine o masă solidă, granuloasă,onctuoasă, de culoare galbenăpână la galben&încis, cu interval de topire I4&I6 .

eara galbenă are gust şi miros caracteristic, plăcut. Este insolubilă io apă şi în alcool, larece, parţial solubilă în eter şi ben"en, la rece, solubilă i cloroform şi miscibilă cu uleiuri graseşi ulei de terebentină, la cald.

C"m!"(iie c+imic)

onform :.?. J, era flava conţine# cel puţin 5H şi cel mult 6H esteri ai alcoolilor superiori (4I&34! cu aci"ii palmitic, idroxipalmitic şi cerotic* NH aci"i graşi liberi* 4Hidrocarburi corespun"ătoare alcoolilor din ceară (46&34!* H steride (esteri aiAO&sitosterolului!* flavonoide (crisol sau crisină!* alcooli superiori liberi, în cantităţi mici.

eridele sunt alcătuite din trei fracţiuni#&3&6H ceroleină, care rămâne di"olvată în alcool şi imprimă pro&dusului un miros

plăcut, aromat, specific*&M&45H cerină propriu&"isă, care nu se di"olvă în alcool la rece, ci numai la cald*&5&6H miricină, fracţiunea insolubilă în alcool, la fierbere, care conţine în

principal palmitat de miricil şi cantitâţi reduse de stearat de miricil* alcoolul miricilic (35! semai numeşte şi triacontanol.

Aciuni /i utii()rieara pre"intă acţiune em"ient) şi 0unerar). +rin efectele triacon&tanolului este

'i"stimuat"are. +entru proprietăţile sale emoliente, ceara este utili"ată în creme, unguente,cerate, emplastre, paste depilatoare, când se amestecă, la cald, cu celelalte componente. eoarecemiricina (palmitatul de triacontanol! cristali"ea"a, masa ceroasă licidă trebuie triturată permanent, până la răcire. 9ltfel, miricina formea"ă grunji.

11



Bn unele farmacopei (:.?. BJ, +.Eur. I! este oficinală şi era alba, obţinută din cearagalbenă în două moduri# prin decolorare naturală, după tragerea în straturi subţiri şi expunerea lasoare câteva "ile* prin fierbere cu peroxid de idrogen sau peroxid de sodiu (decolorare cimică!.eara albă obţinută prin alte procedee nu este admisă în tenologia farmaceutică, cum ar fi deexemplu ceara albită cu bicromat de potasiu.

Bn cirurgia cardiacă, ceara fierbinte se aplică direct pe muşciul cardiac secţionat, pentrusterili"are şi definitivarea emosta"ei.

<ec"ris "eum1 Oeum <ec"ris asei1Oeum m"rr+uae

uei untur)= $e !e/te

?epre"intă uleiul gras i"olat din ficatul proaspăt al peştelui /adus morrua (Linnaeus,

6M! şi al altor specii de /adus, cod T/adidae!.odul poate atinge lungimea de &.6 m şi masa de aprox. 65 )g. e pescuieşte din0ceanul 9tlantic şi 0ceanul îngeţat de Gord. La nivel mondial, cei mai mari producători de uleide peşte sunt ?usia, Gorvegia şi ina.

O'inere:icatul de cod atinge masa de &4 )g şi se prelucrea"ă proaspăt, în 4&3 ore, după

îndepărtarea viscerelor. :icatul este mărunţit şi supus electroli"ei, în soluţie concentrată declorură de sodiu, când se eliberea"ă uleiul gras. Electroli"atul se tratea"â cu vapori de apă, la celmult 65F, în atmosferă de dioxid de carbon şi se centrifugea"ă. Cleiul eliberat se purifică prin=interi"are, la &6F. +artea care se solidifică se îndepărtea"ă, gliceridele acidului stearic nefiindagreate în produs.

C"m!"(iie c+imic)@ecoris oleum conţine# aprox. M6H gliceride ale aci"ilor araidonic, gadoleic, jecoleic,eicosapentaenoic, oleic* 3&6H gliceride ale aci"ilor graşi saturaţi* &.6H insaponifiabil.:racţiunea insaponifiabilă conţine leci&tine, fosfor, bromuri, ioduri, precum şi principiile active#

&555&4555 ClAg vitamina 9 (retinol!*&M6&55 ClAg vitamina #

vitamina 4 (ergocalciferol!*vitamina 3 (colecalciferol!.

&vitamina 9 (retinol!

&vitamina E (tocoferoli!.onform :.?. BJ, produsul medicinal trebuie să conţină cel puţin M65 CBAg vitamină 9 şi

min. M6 ClAg vitamină .Aciuni /i utii()riCleiul de peşte pre"intă următoarele acţiuni farmacologice# 0itamini(ant), tr"fici(ant)

antira+itic), antimicr"'ian) şi cicatri(ant)1 datorită vitaminelor 9 şi * reminerali"antă,datorită oligoelementelor (fosfor, ioduri, bromuri! şi vitaminelor , care contribuie la fixareacalciului.

12



+entru acţiunea sa vitamini"antă, uleiul de peşte se administrea"â intern în# avitamino"e,raitism, osteoporo"ă, osteomalacie, subnutriţie, tuberculo"ă, scrofulo"ă, carii dentare, psoriasis,creştere, gravidie.

+roprietăţile antitum"rae ale produsului @ecoris oleum au fost atribuite aciduluieicosapentaenoic. Cleiul de peşte mai conţine şi o componentă antituberculoasă, cu efecte

indirecte, cercetată pentru prima dată în ?omânia de prof. <iorica ucu.Pr"$use farmaceuticeCleiul de peşte se administrea"ă sub formă de capsule gelatinoase sau emulsie, ca factor

de creştere la copii. ub formă de clisme, este recomandat în tratamentul oxiuria"ei.Bn ?omânia, cercetările privind valorificarea faunei Kării Gegre au condus la obţinerea,

din ficatul speciei Uualus acantias (Linnaeus, 6M!, recin, câine de mare (Uualidae!, a unuiulei bogat în vitamine (9, 3!, lecitină şi prostaglandine.

13

curs 8 lipidele.doc

Documents

Transcript of curs 8 lipidele.doc