Curs 4. Sistemul venos ( vena cav superioar, vena cav

inferioar, vena port, sistemul venos azygos). Sistemul vascular al micii circulaii ( artera i venele pulmonare). Sistemul limfatic

caracteristici. Splina.

Sistemul venos

Vena cava superioara - VCS se formeaza prin unirea a 2 trunchiuri venoase: trunchiul brahiocefalic dr + stg

- colecteaza sange venos de la creier, cap, gat = vena jugulara interna - colecteaza sange venos de la membrele superiaore= vena subclavie - colecteaza sange venos de la torace = sistemul azygoz

Vena jugulara interna - VJI se formeaza in interiorul craniului - colecteaza sange venos de la creier (sinusurile durei mater: sinusul sagital inferior,

superior, transvers si cavernos), cap si gat;

Vena subclaviculara continua vena axilara - colecteaza sange de la nivelul membrelor superioare, toracic:

peretii, spatiile intercostale, bronhii, pericard, diafragma

superficiale (subcutanate) : vena bazilica, vena cefalica profunde: poarta aceiasi denumire cu arterele pe care le insotesc: digitale, radiale,

ulnare, brahiale ce formeaza vena axilara;

Vena azygos se afla la dreapta coloanei vertebrale:

- se varsa in vena cava superioara printr-un arc ce intra in raport cu pediculul pulmonar drept;

- afluenti: venele intercostale de partea dreapta si venele hemiazygos si hemiazygos accesorie, vene ce se afla la stanga coloanei toracale (ce are

ca afluenti venele intercostale de partea stanga); venele diafragmatice

superioare, bronsice, pericardice, esofagiene.

Vena cava inferioara- VCI colecteaza sange venos de la nivelul membrelor inferioare, abdomen, pelvis, bazin, pereti, viscerele din bazin (rinichi, gl.suprarenale, testicul, ovar), ficat

(venele hepatice), parietale (fata inferioara a diafragmului), peretele posterior al abdomenului

(lombara 3 si 4).

- se formeaza di venele iliace commune - se afla usor la dreapta aortei descendente abdominale - traverseaza hiatul diaphragmatic -> ajunge la nivelul AD unde exista o

semivalva -> valva lui EUSTACHIO

- se formeaza sin venele iliace interne si externe Venele iliace interne: -colecteaza sange venos de la nivelul pelvisului

o vv.parietale: v.viscerala inferioara, v.ileolombara, v.fesiera superioara, fesiera inferioara, obturatoare

o vv.viscerale: de la nivelul pelvisului: vezicale, rectale medii, rusinoasa interna, la barbati: v.prostatica, v.veziculo

deferentiala, la femei: v.uterina, v.vaginala.

Vnele iliace externe: - colecteaza sangele venos de la nivelul membrelor inferioare

profunde: v.femurala -> vv.tibiale, fibulare, digitale (plantare, dorsale ale piciorului, arc plantar)

superficiale: safena mare (se termina in vena femurala) si safena mica (se termina in vena poplitee).

Vena porta: - nu se varsa in VCI

- se formeaza prin unirea venei splenice cu v.mezenterica inferioara => trunchiul mezentrico-splenic in care dreneaza v.mezenterica superioara -> vena

porta care ajunge la nivelul hilului hepatic

- incepe prin capilare la nivelul peretilor tubului digestiv subdiafragmatic si se

termina la nivelul capilarelor sinusoide in ficat

- contine sange incarcat cu substante simple absorbite din intestin

- incepe inapoia colului pancreasului

- se formeaza prin unirea celor 3 vene: VMS, VMI, vena splenica

VMI aduce sange de la jumatatea stanga a colonului transvers si 1/3 superioara a rectului

VMS colecteaza sange de la intestinal subtire si dreapta a intestinului gros - traiect: trece retro-duodenal, printer foitele omendului mic -> ajunge

in hilul hepatic

- usor oblica de jos in sus si la dreapta

Venele stomacului corespund n general arterelor. Ele se formeaz din retele capilare situate n submucoasa, strbat grosimea peretiilor gastrici, se adun sub seroasa si apoi n trunchiuri colectoare dispuse de-a lungul celor dou curburi, alturi de arcurile arteriale si se vars n vena port. Venele gastrice, dreapt si stng, se vars direct n trunchiul venei porte, vena gastroepiploic dreapt se vars n vena mezenteric superioar, iar vena gastroepiploic stng si venele gastrice scurte sunt tributare venei splenice. n teritoriul jonctiunii esogastrice se realizeaz o anastomoz ntre venele esofagiene teritoriu cav superior si afluentii gastricei stngi teritoriu port. La nivelul fetei posterioare a fundului stomacului, care este extraperitoneal, se realizeaz o alta anastomoza porto-cav (sistemul venelor subperitoneale Retzius).

Vascularizatia functional a ficatului este realizat de vena port, care ncepe prin capilare la nivelul tubului digestiv si sfrseste prin capilare la nivelul ficatului.

Vena port se formeaz posterior de colul pancreasului prin unirea venelor mezenteric superioar, splenic si mezenteric inferioar. Aduce la ficat snge ncarcat cu substante rezultate n urma absorbtiei intestinale. Ea urc n pediculul hepatic si, ajuns in hilul ficatului, se mparte, ca si artera hepatic, ntr-o ramur dreapt si o ramur stng. Ramura dreapt se mparte n dou ramuri segmentare: anterioar si posterioar. Ramura stng se mparte n dou ramuri segmentare: medial si lateral a lobului stng. Ramurile segmentare dau ramuri subsegmentare. La nivelul spatiului portal se afla ramuri

perilobare (interlobare) ce ptrund n lobul si se capilarizeaza formnd sinusoidele hepatice. Sngele venos al ficatului este colectat de 2-3 vene hepatice (suprahepatic stng, mijlocie si dreapt) care ajung n vena cav inferioar.

Sistemul venei porte include toate venele ce dreneaz portiunea abdominal a tubului digestiv (exceptand portiunea inferioara a canalului anal, dar incluzand esofagul abdominal)

precum si splina, pancreasul si vezicula biliara. Vena port conduce sangele de la aceste organe in ficat, unde se capilarizeaza sub forma capilarelor sinusoide, care converg si se varsa

in vena cav inferioar, prin intermediul venelor hepatice. Sngele parcurge astfel doua retele capilare: - capilarele tubului digestiv, splinei, pancreasului si veziculei biliare.

- sinusoidele hepatice.

Vena port este unica si nu are o artera omonim, drennd teritoriul arterial a cinci artere: artera mezenteric superioar, artera mezenteric inferioar si din trunchiul celiac, arterele hepatic, gastric si lienal. La adulti, vena port si tributarele sale sunt avalvulare; n perioada fetal si o scurta perioada postnatal exist valve n venele tributare, care ulterior se atrofiaz, putnd persista n forma atrofic.

Formare De aproape 8 cm lungime si cu un diametru de 12 15mm, vena porta se formeaza la

nivelul vertebrei L2, prin unirea venei mezenterice inferioare cu trunchiul mezenterico-lienal

(format prin unirea venei lienale cu vena mezenterica inferioara). Aceasta jonctiune se

realizeaza anterior de vena cava inferioara si posterior de colul pancreasului.

Traiect Raporturi De la origine, vena porta se orienteaz usor oblic spre dreapta, si urc posterior de

portiunea superioar a duodenului, de canalul coledoc si de artera gastroduodenal, ntre acestea si vena cav inferioar, plasata posterior. Astfel, intra n marginea dreapt liber a omentului mic si urca anterior de orificiul epiploic, spre extremitatea dreapt a hilului hepatic, ramificndu-se n dou trunchiuri, drept si stng, care urmeaz intraparenchimatos ramificatiile arterelor hepatice corespunzatoare. La nivelul omentului mic intra n constitutia

pediculului hepatic, alturi de artera hepatica proprie, calea bilbiar principal, fibre nervoase ale plexului hepatic, vase si noduli limfatici.

Vena port are urmatoare portiuni: a) retropancreatic (posterior de colul pancreasului); b) retroduodenal (posterior de portiunea superioara a duodenului); c) omental (in marginea libera, dreapta, a omentului mic); d) hilar. a) In portiunea retropancreatic, vena porta are urmatoarele raporturi:

- anterior colul pancreasului; - dreapta artera retroduodenal; - canalul coledoc (fat de care se afla la distanta n portiunea inferioar si se apropie pe masur ce urc spre omentul mic, delimitand astfel triunghiul interportocoledocian)

- portiunea a doua descendent a duodenului - posterior fascia de coalescenta Treitz si prin intermediul acesteia: - vena cava inferioar; - stlpul drept al diafragmei;

- noduli limfatici;

- ganglioni simpatici.

b) In portiunea retroduodenal, vena port are urmtoarele raporturi: - anterior: - portiunea superioara a duodenului (DI );

- dreapta coledocul si artera gastroduodenal ; - stnga : - artera hepatic comuna.

c) In segmentul intraepiploic, vena port particip la constituirea pediculului hepatic si are raporturi cu:- anterior artera hepatica proprie (la stanga), calea biliara principal (la dreapta), - artera gastric dreapt (ramura a arterei hepatice proprii elementul cel mai anterior al hilului), - posterior orificiul epiploic Winslow (foramen epiploicum)

d) In segmentul hilar, este clasic descris ca atat porta ct si ramurile sale ocup planul cel mai posterior. La acest nivel, vena porta se ramific in cele doua ramuri ale sale.

Distributia intrahepatic a ramurilor :

Ramura dreapt este mai voluminoas, continu directia trunchiului venei porte, avand raport anterior cu canalul hepatic drept. Inainte de a patrunde in hil, vena dreapta

primeste de obicei vena cistica si da cateva ramuri pentru lobul caudat.

Odat ptruns n lobul drept, se mparte ntr-o ramur segmentar anterioar si o ramur segmentar posterioar.

Ramura stng, mai lunga dar de calibru mai mic, prezinta o portiune initial transversal care strbate de la dreapta la stnga hilul hepatic si d cateva ramuri pentru lobul caudat. Aceasta este urmat de portiunea ombilical, perpendiculara pe precedenta, se gaseste n fisura ligamentului rotund, care se orienteaz anterior; la 2 cm inaintea marginii inferioare se continu cu ligamentul rotund, care contine vena ombilical stng obliterat. Din portiunea ombilical iau nastere ramuri laterale si ramuri mediale, destinate segmentelor lateral si medial ale lobului stng hepatic.

Ramura stnga a venei porte este conectat cu vena cav inferioar prin ligamentul venos, un vestigiu al unui duct venos ombilical care se afla in santul sagital drept.

Afluentii venei porte sunt:

- venele paraombilicale

- vena gastrica stanga

- vena gastrica dreapta

- vena prepiloric - vena cistic

Venele porte accesorii au fost mprtite n cinci grupe: - paraombilical, vene mici care plec din peretele abdominal anterior si se

termin n ficat sau vena port; - al ligamentului falciform, vene mici care plec din peretele diafragmei si se

termin n ficat sau vena port; - gastrohepatic, pleac de la stomac si merg la ficat; - cistic, pleac de la colecist si se termin in ficat; - al vaselor nutritive din peretii arterei hepatice, venei porte si ductelor biliare.

Vascularizatia venoas a intestinului subtire si gros n mare parte, traiectul lor se suprapune celui al arterelor.

Vena mezenteric superioar adun sngele venos din cca. 5-6m de intestin subtire si gros, avnd un rol deosebit n procesul de absorbtie intestinala. Ea este afluentul principal al

venei porte.

Vena mezenteric superioar ia nastere n mezenter avnd ca afluenti venele colice (ileocolic, colic dreapt, colica medie) care se vars pe partea dreapt si venele jejuno-ileale care se vars pe partea stng.

Venele colonului stng sunt tributare venei mezenterice inferioare si deci sistemul

port.

Vena mezenteric inferioar se termin napoia corpului pancreasului, unindu-se cu vena splenic, constituind astfel trunchiul splenomezenteric. Trunchiurile de origine, n numr de trei: - trunchiul venos sigmoidian, constituit prin unirea celor trei vene sigmoidiene;

- vena colic stng; - vena rectal superioar. Venele colonului formeaz arcade venoase ca si arterele. Aceste arcade constituie, n sindromul de hipertensiune portal, ci de derivatie a sngelui venos. O cale de derivatie din teritoriul venei mezenterice superioare este spre vena gastric stng si alta spre vena lienal

si mai departe n zonele de anastomoze porto-cave. n teritoriul venei mezenterice inferioare o

cale de derivatie merge spre venele rectului si alta spre venele peretelui colonului descendent

si venele peretelui abdominal posterior (plexul Retzius).

Anastomozele porto-cave reprezint puncte de legtur ntre sistemul port si venele cave. Aceste pot fi ntlnite la nivelul:

1. Cardiei, venele gastrice stngi si venele gastrice scurte (ce dreneaz n sistemul port) se anastomozeaz cu venele esofagiene (ce dreneaz in sistemul cav superior). n hipertensiunea portal se formeaz dilatatii varicoase varice esofagiene.

2. Rectului, venele rectale superioare (ce dreneaz n sistemul port) se anastomozeaz cu venele rectale mijlocii si inferioare (ce dreneaz in sistemul cav inferior). n hipertensiunea portal cauzat de un obstacol (ciroza hepatic) se formeaz dilatatii varicoase hemoroizii.

3. Venele lui Retzius ce cuprind vene care se gsesc n locurile unde intestinul rspunde direct peretilor abdominali (duoden, colon ascendent descendent si rect). O parte din

vene nu se ndreapt spre vena port ci spre venele suprarenale (duoden), renale (colon), gonadale, sau peretilor abdominali (lombare, sacrate).

4. Venele paraombilicale si ale ligamentului falciform se anastomozeaz cu venele subcutanate toracice si cu toracic intern (tributare ale venei cave superioare) si cu venele epigastrice superficial si inferioar (tributare ale cavei inferioare). Anastomozele peretelui toraco-abdominal formeaz sub tegumente un desen varicos cunoscut sub numele de cap de meduz.

Vena cav inferioar Vena cav inferioar dreneaz sngele venos al membrelor inferioare, pelvisului, abdomenului ct si organelor genitale externe, avnd un traiect de satelit al aortei la dreapta

acesteia.

Provine din unirea celor dou vene iliace comune, la dreapta vertebrelor L4-L5, la 2cm sub bifurcatia aortei. Trece pe fata posterioar a ficatului unde primeste venele hepatice, strbate diafragmul, la nivelul vertebrei T9, intr n torace, apoi n pericard si se vars n atriul drept. Raporturi intraabdominale anterioare :

- artera iliac dreapt; - rdcina mezenterului; - vasele gonadale; - portiunea duodeno-pancreatic; - vena port (desprtit prin fascia Treitz); - fata posterioar a ficatului, ntr-un sant aflat ntre lobul drept si

lobul caudat .

Raporturile posterioare sunt reprezentate de:

- coloana vertebral lombar; - insertiile muschiului psoas drept; - stlpul diafragmatic drept; - primele patru artere lombare drepte; - artera diafragmatic inferioar dreapt; - rdcona marei vene azygos; - limfaticele retrocave; - simpaticul lombar drept; - marele si micul splanhnic drept.

Raporturile laterale, la dreapta, sunt reprezentate de:

- muschiul psoas si ureterul drept;

- vasele gonadale drepte; - marginea medial a rinichiului drept si pediculul acestuia; - glanda suprarenal dreapt.

Raporturile mediale, sunt reprezentate de:

- aorta abdominal; - nodulii limfatici interaortocavi.

Afluentii venei cave inferioare:

- venele gonadale drepte; - venele renale (stng si dreapt); - venele suprarenale (stng si dreapt); - venele lombare (stng si dreapt); - venele hepatice, n numr de dou sau trei; - arcul venos cavo-azygo-lombar.

Anastomozele cavo cave se realizeaz: - n peretele abdominal anterior, prin venele epigastrice pe de-o parte si venele;

toracice interne si iliace externe, pe de alt parte. - n fata coloanei vetebrale, prin vena azygos; - intrarahidian, prin ramurile medulare ale venelor lombare; - n spatele coloanei vertebrale, prin ramurile dorsale ale lombare.

Sistemul limfatic

Vasele contin limfa ce face parte din mediul intern al organismului si care ajunge in final in

circulatia venoasa. Are compozitie asemanatoare plasmei dar cu un continut mai mic de

proteine.

Deosebiri:

- este adaptat la functia de drenare a tesuturilor, capilarele sale formand retele terminale (cele sangvine se interpun intre artere si vene), capilarele sunt mai

sinuoase si foarte neregulate, au diametru mai mare, calibru neuniform;

- peretii vaselor limfatice sunt asemanatoare venelor , cele trei tunici sunt mai subtiri, pe traiectul vaselor, mai ales la locul confluentelor se afla formatiuni

numite noduli limfatici prin care limfa trece in mod obligatoriu.

Sistemul limfatic incepe cu capilarele ce au capatul de origine in fund de sac. Capilarele limfatice sunt foarte raspandite in toate organelle si tesuturile. Prin confluenta lor se formeaza

vase limfatice care sunt prevazute la interior cu valvule semilunare ce inlesnesc circulatia

limfei.

Nodulii limfatici au:

- dimensiuni variate (de la 2mm la 2cm); - consistenta moale (cand sunt inflamati devin duri si durerosi); - grupati in grupe ganglionare dar exista si solitari.

Principalele grupe de noduli limfatici sunt:

- pericranieni: occipitali, mastoidieni, paratiroidieni, submandibulari, submentali ce strang limfa extremitatii cefalice;

- cervicali, situati la gat, in jurul venei jugulare interne, aduna limfa de la nodulii pericranieni cat si de la viscerele capului si gatului;

- axilari situati la baza membrului superior, in axial ce colecteaza limfa de la nivelul toracelui, membrului superior si glandei mamare;

- inghinali situati la nivelul bazei membrului inferior, colecteaza limfa de la nivelul membrului inferior, organelor genitale externe, peretelui anterior

abdominal;

- iliaci situati de-a lungul vaselor iliace commune ce colecteaza limfa de la nivelul peretilor si organelor pelvisului;

- mediastinali, situati in mediastin ce colecteaza limfa de la organelle toracelui si peretii toracici;

- celiaci situati intre curbura mica a stomacului si fata viscerala a ficatului, colecteaza limfa de la nivelul ficatului, stomacului, splinei, duodenului,

pancreasului;

- lombo-aortici situati in regiunea lombara in jurul aortei ce colecteaza limfa de la nivelul rinichilor, ureterelor si glandelor suprarenale;

- mezenterici superiori in jurul vaselor mezenterice superioare in care se strange limfa de la nivelul jejunului, ileonului, colonului ascendent, jumatatea dreapta a

colonului transvers;

- mezenterici inferiori in jurul vaselor mezenterice inferioare in care se strange limfa de la nivelul jumatatii stangi a colonului transvers, colonul descendent,

sigmoid si partea superioara a rectului.

Limfa colectata de la tesuturi si organe ajung prin vasele aferente la nodulii limfatici

regionali unde se imbogatesc cu limfocite si monocite, circula prin vasele eferente spre

trunchiuri limfatice mari si apio in doua colectoare mari: canalul thoracic si trunchiul limfatic

drept.

Trunchiuri limfatice mari sunt:

- jugular stang si drept, care colecteaza limfa de la cap si gat; - subclavicular stang si drept, colecteaza limfa de la membrele superioare,

peretele anterior thoracic si glandele mamare;

- bronho-mediastinal stang si drept, care colecteaza limfa de la peretii si viscerele toracelui;

- lombar stang si drept, care colecteaza limfa de la membrele inferioare, peretii si viscerele pelvisului;

- trunchiul intestinal, care colecteaza limfa de la nodulii mezenterici superiori si inferiori.

Canalul toracic are o lungime de 25-30cm, calibru de cca. 3mm, incepe printr-o

dilatatie numita cisterna chili (cisterna Pecquet) la nivelul vertebrei L2. Are traiect anterior de

coloana, inapoia aortei, strabate diafragma, patrunde in torace fiind situata initial in

mediastinul posterior. De la nivelul vertebrei T4 se indreapta spre stanga si inainte, in

mediastinul superior, si se varsa in unghiul venos la unirea venei jugulare interne stangi cu

subclaviculara stanga unghiul Pirogoff. Este prevazut cu valvule la interior. Colecteaza limfa de la trunchiurile limfatice lombare stanga si drept, trunchiul intestinal, jugular,

subclavicular si bronho-mediastinal de partea stanga.

Trunchiul limfatic drept (vena limfatica dreapta) are o lungime de 1-2cm si colecteaza

limfa de la trunchiurile limfatice jugular, subclavicular si bronho-mediastinal de partea

dreapta. Se deschide in unghiul venos drept aflat la unirea venei jugulare interne drepte cu

subclaviculara dreapta.

Limfaticele stomacului prezint o deosebit de mare important. Ele iau nastere din doua retele larg anastomozate: una mucoas, alta muscular ce conflueaz ntr-o retea subperitoneala din care pornesc vase eferente. Acestea se vor indrepta spre o serie de grupuri

de noduri limfatice a cror topografie este de cea mai mare valoare chirurgical, mai ales in tratamentul cancerului.

In drenajul limfatic al stomacului se disting patru arii:

1) Aria cea mai ntinsa cuprinde regiunea micii curburi si cea mai mare parte a

corpului si fornixului; este tributar nodurilor limfatice de-a lungul arterei gastrice stngi (nodurile limfatice gastrice stagi).

2) A doua arie de drenaj cuprinde partea inferioara a corpului si cea mai mare parte a

regiunii pilorice. Limfa din aceast regiune se ndreapt spre nodurile situate pe traiectul arterei gastroepiploice drepte (nodurile limfatice gastroepiploice drepte) si spre cele situate n

unghiul dintre pilor, prima portiune a duodenului si capul pancreasului (nodurile pilorice

inferioare).

Deoarece regiunea antro-piloric reprezint cea mai frecvent localizare a cancerului gastric (70%), ablatia acestor noduri este obligatorie.

3) A treia arie cuprinde partea stomacului nvecinat segmentului stng (superior) al marii curburi. Limfa e drenat de nodurile gastroepiploice drepte si de cele pancreaticolienale, de la hilul splinei, n lungul arterei lienale si spre marginea superioar a pancreasului.

4) Aria a patra, cea mai mic, cuprinde o parte a stomacului nvecinata segmentului drept al micii curburi si o parte a regiunii pilorice. Nodurile limfatice corespunztoare formeaz grupul gastric drept si cel piloric superior. Ultimele dou grupe sunt n relatie cu nodurile hepatice, situate n jurul arterei hepatice. Datorit acestiu fapt devine posibil drenajul limfei spre nodurile limfatice mediastinale anterioare si supraclaviculare (semnul Virchow-Troisier, adenopatia supraclaviculara in

cancerul gastric).

Drenajul final din toate aceste 4 grupe se face nodurile celiace, situate n jurul trunchiului

celiac.

Vascularizatia limfatic a intestinului subtire si gros

Limfaticele jejunului si ileonului ncep cu chiliferele centrale de la nivelul vilozittilor care se vars ntr-un plex limfatic mucos, apoi n reteaua limfatic submucoas, muscular si subseroas. Vasele colectoare din acesta retea ajung n nodulii limfatici de-a lungul arcadei marginale care dreneaz spre rdcina mezenterului n nodulii limfatici centrali. De la acest nivel ajung intr-un colector de calibru mare numit trunchiul intestinal ce trece retropancreatic

si se vars n cisterna chyli. Plexurile peretelui colic dreneaz n plexul superficial subseros iar din acesta ntr-un

releu format de nodulii limfatici epiploici situati n peretele colonului. Eferentele de la acest

nivel ajung la nivelul nodulilor limfatici paracolici, din acestia n cei intermediari.

Limfa de la nivelul colonului drept ajunge n grupul de noduli limfatici mezenterici

superiori, iar cei ai colonului stng n nodulii limfatici mezenterici inferiori. Nodulii limfatici

centrali situati n dreptul originii arterei mezenterice inferioare pot ajunge n grupul de noduli

limfatici pre i lateroaortici.

Splina

- organ nepereche, intraperitoneal ce apartine sistemului circulator; - situata in hipocondrul stang in loja splenica, intre colonul transvers si diafragm,

la stanga stomacului;

- are forma unui bob de cafea, greutatea de cca. 180-200g, este un organ ce depoziteaza sangele in jur de 200-300g pe care il trimite in circulatie cand

organismul are nevoie;

- distruge hematiile imbatranite si intervine in metabolismul fierului; - are trei fete: diafragmatica (in raport cu diafragma), gastrica (in raport cu fata

posterioara a stomacului), renala (in raport cu fata anterioara a rinichiului

stang); trei margini; un varf orientat in sus si inapoi spre coloana vertebrala;

baza in vecinatatea colonului transvers. Hilul splinei se afla intre fata gastrica si

renala, cele doua fete formand fata viscerala a splinei;

Structura splinei Este invelita la exterior de peritoneu fiind legata de pancreas prin ligamentul

pancreatico-lienal, de curbura mare a stomacului prin ligamentul gastro-lienal si de diafragm

prin cel frenico-lienal.

Sub peritoneu se afla capsula splinei ce contine fibre colagene, elastice, musculare

netede (se contracta sub influenta adrenalinei).

De la nivelul capsulei pleaca septe de-a lungul carora patrund vasele si nervii splinei.

Parenchimul splinei este format din doua structuri:

- pulpa rosie formata dintru-un system lacunar reprezentat de sinusurile venoase si un system de cordoane splenice cordoanele lui Bilroth spatii dintre doua sinusuri adiacente formate din: plasmocite, limfocite, macrofage, numeroase

hematii si neutrofile;

- pula alba formata din tesut limfatic dispus in jurul sistemului arterial sub forma de teci periarteriale limfoide, iar pe de alta parte sub forma unor noduli corpusculii Malpighi (foliculii splenici) cu structura asemanatoare nodulilor

limfatici dar situati in jurul unor artere, localizati central sau periferic.

Vascularizatia arteriala este realizata de artera splenica, ramura a trunchiului celiac,

artera ce ajunge sinuos la nivelul hilului splinei de-a lungul marginii superioare a splinei.

Sangele venos ajunge in vena splenica ce se uneste cu vena mezenterica inferioara si

formeaza trunchiul mezenterico-splenic ce se uneste cu vena mezenterica superioara si

formeaza vena porta. Limfa se colecteaza spre nodulii pancreatico-lienal. Nervii provin din

plexul splenic ce deriva din plexul celiac.