Chimie Curs 4
-
Upload
lascauionela -
Category
Documents
-
view
68 -
download
0
description
Transcript of Chimie Curs 4
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ŞOVCatedra de Chimie si Mediu
Apa. Duritatea apei. Dedurizarea şi demineralizarea apei
Curs 4
2
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ŞOV Chimie - Curs 4
Obiective
Explicarea intrebuintarilor apei pe baza proprietatilor fizice si chimice ale acesteia;
Efectuarea de calcule chimice referitoare la duritatea apei si interpretarea rezultatelor;
Identificarea metodelor de purificare a apei.
3
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ŞOV Chimie - Curs 4
4
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ŞOV Chimie - Curs 4
Stare naturala
Apa se găseşte în natură atât în stare lichidă cât şi în stare solidă şi gazoasă.
Din suprafaţa totală de 5,1.108 km2 a globului pământesc, 71% respectiv 3,62.108 km2 este acoperită de mări şi oceane.
5
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ŞOV Chimie - Curs 4
Apa – caracterizareagenerala
Apa este substanţa chimică anorganică, formată din molecule obţinute prin combinarea a doi atomi de hidrogenşi un atom de oxigen.
! Determinati continutul procentual de hidrogen respectiv de oxigen
din apa.
? % H ? % O
6
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ŞOV Chimie - Curs 4
O
H
H
H
H
HH
O
O
OH
H
H
HO
0.99
1.77104o45’
Structura moleculei de apa
(H2O)1…9
7
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ŞOV Chimie - Curs 4
Apa – proprietati fizice
71,96 .10-3N.m-171,96 erg.cm-2Tensiune superficială, γγγγ (T= 25oC)
10-14Produs ionic, Pw (T=25oC)
6.10-6 Ω-1.m-16.10-8 Ω-1.cm-1Conductivitate, κκκκ (T=25oC)
1,3330Indice de refracţie, nD20 (T=20oC)
78,5Constantă dielectrică, εεεε (T=25oC)
1,84 DMoment de dipol
1,005.10-5 kg.m-1.s-11,005 cPViscozitate dinamică, ηηηη (T=20oC)
4182 J. kg-1K-11 cal.g-1grad-1Căldur ă specifică, cp
2442,8 kJ. kg-1583,3 kcal.kg-1Căldur ă de vaporizare, ∆∆∆∆Hov
1000 kg.m-31 g.cm-3Densitate, ρρρρ (T= 4oC)
Unităţi S.I.Unităţi tolerate
ValoareProprietate
8
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ŞOV Chimie - Curs 4
P
T
O1atm
Tv0 =TfTt
0.
solid
lichid
vapori
C
Punct T[oC] P[bar] ρ [g · cm-3]Triplu (O) 0,01 0,0612 -Critic (C) 374,12 220,64 0,322De topire 0 1 0,9168 (s)
0,999841 (l)De fierbere 100 1 0,95835 (l)
Diagrama de faze a apei punctul triplu (O), în care coexistă cele trei
stări de agregare: S, L, V
punctul critic (C), peste care vaporii de apă nu mai pot fi condensaţi şi se transformă în gaze
temperatura normală de topireşi temperatura normală de vaporizare(temperatură de fierbere), determinate prin intersectarea izobarei de 1 atm cu diagrama de faze.
9
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ŞOV Chimie - Curs 4
Proprietăţi chimice
Reactii fara modificarea starii de oxidare H2O + oxizi acizi→ acizi; ex: H2O+CO2 ↔ H2CO3
H2O + oxizi bazici→ hidroxizi; ex: H2O+Na2O=2NaOH
Reactii de hidroliza3H2O + AlCl3 ↔ Al(OH)3+ 3(H+ + Cl-) pH<72H2O + Na2CO3 ↔ 2(Na+ + HO-) + H2CO3 pH>72H2O + (NH4)CO3 ↔ 2 NH4OH + H2CO3 pH≅7
! Prin reactia apei cu o serie de poluanţi din aer (SO2, SO3, oxizi de azot) se formează acizi→ ploi acide.
! Nu hidrolizeaza sarurile care provin de la acizi tari si baze tari
10
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ŞOV Chimie - Curs 4
Proprietăti chimice
Reactii fara modificarea starii de oxidare(cont.) Alte tipuri de reactii cu substante anorganice
2Ni + 2 H2O + O2 → 2Ni(OH)2 Reactii cu compusii organici – hidroliza esterilor
H2O + R-CO-O-R1↔R-COOH + R1-OH
! Hidroliza esterilor acizilor grasi cu glicerina→ saruri ale acizilorgrasi cu diferiti atomi de metale = sapunuri
11
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ŞOV Chimie - Curs 4
Proprietăti chimice
Reactii cu modificarea starii de oxidare(REDOX) Reactii de oxidare – cu cedare de electroni
Reactii de reducere – cu acceptare de electroni
Substanta care se oxideaza prezinta caracter reducator
Substanta care se reduce prezinta caracter oxidant
Electroliza apei acidulate sau alcalinizate
222 2
1OHOH aelectroliz + →
12
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ŞOV Chimie - Curs 4
Ho ← 1 e- + H+
Reducere, H2O are caracter oxidant
OII- - 2 e-→ Oo
Oxidare, H2O are caracter reducator
−+ II
OH 2
Reactii cu modificarea starii de oxidare (cont.)
HH22O + C = CO + HO + C = CO + H22
2H2H22O + 2Na = 2 O + 2Na = 2 NaOHNaOH + H+ H22
4H4H22O + 3 O + 3 FeFeinrositinrosit = Fe= Fe33OO44 + H+ H22
HH22O + Fe = O + Fe = FeOFeO + H+ H22
2H2H22O + Fe = Fe(OH)O + Fe = Fe(OH)22 + H+ H22
HH22O + C = CO + HO + C = CO + H22
2H2H22O + 2Na = 2 O + 2Na = 2 NaOHNaOH + H+ H22
4H4H22O + 3 O + 3 FeFeinrositinrosit = Fe= Fe33OO44 + H+ H22
HH22O + Fe = O + Fe = FeOFeO + H+ H22
2H2H22O + Fe = Fe(OH)O + Fe = Fe(OH)22 + H+ H22
HH22O + ClO + Cl22 = O + 2 = O + 2 HClHCl
HH22O + FO + F2 2 = O + 2 HF= O + 2 HF
OxigenulOxigenulatomic atomic rezultantrezultantesteestefoartefoartereactivreactivsisi poatepoatedistrugedistruge
microoganismelemicrooganismeledin din apaapa
13
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ŞOV Chimie - Curs 4
Duritatea apei duritatea apei este imprimată de sărurile de calciu, de sărurile de
magneziu, respectiv de fier, dizolvate în apă, adică de prezenţa ionilor de Ca2+, deMg2+ si Fe2+ din apă
după comportarea acestor compuşi la încălzire, precum şi în funcţie de natura anionului sărurilor dizolvate, duritatea poate fi: duritate temporară (Dt), imprimată de carbonatul acid de calciu, Ca(HCO3)2,
de carbonatul acid de magneziu, Mg(HCO3)2, respectiv de carbonatul acid de fier;
duritate permanentă (Dp), imprimată de celelalte săruri de calciu şi de magneziu dizolvate în apă (fără carbonaţii acizi), ca de exemplu: cloruri, azotaţi, sulfaţi, etc.;
duritate totală (DT), suma celor două durităţi.
14
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ŞOV Chimie - Curs 4
În funcţie de valoarea durităţii lor totale, apele se clasifică în:
DT [ oG] 0………4………8…………..12………………18…………30……
Ape: foarte moi moi slab dure mediu dure dure foarte dure
15
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ŞOV Chimie - Curs 4
Duritatea apei
se exprimă în grade de duritate
Apa are un grad german de duritate dacă: în 100 mL apă dură
conţinutul de săruri solubile de calciu, magneziu si fier (II) este echivalent cu 1 mg CaO.
Apa are un grad francez de duritate dacă: în 100 mL apă dură
conţinutul de săruri solubile de calciu, magneziu si fier (II) este echivalent cu 1 mg CaCO3.
16
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ŞOV Chimie - Curs 4
Tema 4
1. Duritatea temporară a unei ape care contine carbonat acid de calciueste egală cu 6 grade germane. Ce cantitate de Ca(HCO3)2 se găseste dizolvată în 100 de litri de apă dură ?
2. S-au dizolvat 0,475 g MgCl2 in 10 litri de apa. Ce tip de duritateprezinta apa? Care este valoarea duritatii?
17
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ŞOV Chimie - Curs 4
Proprietatile apei dure
Apa dură nu face spumă cu săpunul ci formează cu acesta
precipitate, nu fierbe legumele şi prin şedere sau fierbere depune cruste de calcar pe pereţii vaselor:
Ca(HCO3)2 CaCO3 + CO2 + H2O
Dacă apa este utilizată ca agent termic, crustele depuse împiedică transmiterea căldurii, mărind consumul de combustibil necesar vaporizării.
Pentru a evita aceste fenomene apa se purifică prin dedurizare şi / sau demineralizare.
18
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ŞOV Chimie - Curs 4
Purificarea apei Se realizeaza prin multe procedee in functie de destinatia ei finala
Apa potabilă
sedimentare- se îndepărtează impurităţile mecanice, etapă în care se adaugă şi substanţe chimice cu proprietăţi coagulante ca de exemplu Al2(SO4)3 care prin hidroliză se transformă în Al(OH)3, sub formă de gel ce înglobează o parte din impurităţi:
Al 2(SO4)3 + 6H2O 2 Al(OH)3 + 3H2SO4
filtrare - prin straturi de nisip din ce în ce mai fin sterilizare - cu diferiţi agenţi oxidanţi: ozon, hipoclorit de natriu, clor, radiaţii
ultraviolete.
19
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ŞOV Chimie - Curs 4
Apa industrială - se purifică prin dedurizareşi demineralizare.
Dedurizareaeste operaţia de îndepărtare a ionilor de Ca2+, Mg2+ şi Fe2+ din apa dură. Operaţia se realizează prin precipitarea acestor ioni sau prin reţinerea lor pe
schimbători de ioni.
Duritatea temporară se poate îndepărta prin:a) fierberea apei dure:
Ca(HCO3)2.nH2O = CaCO3 + CO2 + (n+1) H2Ob) tratarea apei dure cu lapte de var:
Ca(HCO3)2.n H2O + Ca(OH)2 = 2CaCO3 + (n+2) H2Oc) tratarea apei dure cu hidroxid de natriu:
Ca(HCO3)2.nH2O + 2NaOH = CaCO3 + Na2CO3 + (n+2) H2O
Purificarea apei
20
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ŞOV Chimie - Curs 4
Duritatea totală se poate înlătura prin:
a) tratarea apei dure cu carbonat de natriu:
CaCl2.nH2O + Na2CO3 = CaCO3+ (nH2O + 2NaCl)
b) tratarea apei dure cu fosfat trisodic
3CaCl2.nH2O + 2Na3PO4 = Ca3(PO4)3+ (3nH2O + 6NaCl)
c) trecerea apei dure peste schimbători de ioni.
Purificarea apei
21
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ŞOV Chimie - Curs 4
Schimbătorii de ioni sunt substanţe macromoleculare naturale (zeoliţi), artificiale (permuti ţi) sau sintetice (răşini ) care au proprietatea de a schimba ionii lor cu ionii din soluţiile cu care intră în contact şi în care nu se dizolvă.
Zeoliţii se notează Z-Na, unde Z este un rest macromolecular; ei sunt silicaţi hidrataţi care conţin ioni de aluminiu şi ioni ai metalelor alcaline.
Permutiţii , se notează P-Na unde P este un rest macromolecular; sunt silicaţi dubli de aluminiu şi sodiu
Z-Na + (CaCl2 · n H2O) = Z2Ca + (n H2O + 2 NaCl)P-Na + (CaCl2 · n H2O) = P2Ca + (n H2O + 2 NaCl)
apă dedurizată
Purificarea apei
22
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ŞOV Chimie - Curs 4
Răşinile sintetice, conţin un rest organic, R, care este un produs reticulat de copolimerizare, de tip stiren-divinilbenzen. Pe acesta se află grefate grupe active acide (carboxil, -COOH, sulfonice, -SO3H sau fenolice -OH) sau bazice (amine, -NH2, sau amine N-substituite).
Reacţiile care au loc la trecerea peste un cationit sinteticconduc la obţinerea de apă dedurizată, cu caracter acid:
R-COOH + (CaCl2.nH2O) = (R-COO)2Ca + (nH2O + 2HCl)2R-COOH + (Na2SO4.nH2O) = 2RCOONa + (nH2O + H2SO4)
23
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ŞOV Chimie - Curs 4
Prin trecerea apei rezultate peste un anionit se obţine apă în care nu se mai găsesc nici un fel de ioni străini, numită apă demineralizată:
R-NH2 + (nH2O + HCl) = R-NH3]+Cl- + nH2O
Dacă se utilizează răşini schimbătoare de ioni, apa dură este trecută întâi
peste un cationit, apoi peste un anionit.
24
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ŞOV Chimie - Curs 4
Schema procesului de demineralizare a apei cu schimbători de ioni
Apă dură care conţine ioni de Na+, Ca2+, Cl-, SO42-
H+, Cl-, SO42-
Apă deionizată(apă “demi”)
CC
C
C
C
C
C
OOH
OOH
OOH
CC
C
C
C
C
NH2
NH2
NH2
Apă dedurizată
cationitanionit
25
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ŞOV Chimie - Curs 4
Pentru regenerarea schimbătorilor de ionise folosesc: soluţii concentrate de clorură de sodiu (saramură), soluţii concentrate de acizi (de obicei HCl 4n) soluţii concentrate de hidroxid de sodiu soluţii de concentraţii medii de carbonat de sodiu
P2Ca + 2NaCl = 2 P-Na + CaCl2
(R-COO)2Ca + 2HCl = 2R-COOH + CaCl2
2[R-NH3]+Cl- + Na2CO3 = 2R-NH2 + 2NaCl + CO2 + H2O[R-NH3]+Cl- + NaOH = R-NH2 + NaCl + H2O
26
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ŞOV Chimie - Curs 4
Soluţia apoasă de apă oxigenată 30% se numeşte perhidrol.Sub denumirea de “apă” mai sunt cunoscute numeroase alte soluţii.Apa amoniacală este o soluţie apoasă de amoniac şi săruri de amoniu, obţinută ca subprodus la distilarea uscată a
cărbunilor.Apa de barită este o soluţie apoasă de hidroxid de bariu, utilizată pentru identificarea CO2.Apa de brom este o soluţie apoasă de brom. Are culoare brună, se utilizează ca oxidant şi ca antidot pentru hidrogen
sulfurat, H2S. Este utilizată şi în analiza chimică a compuşilor nesaturaţi.Apa celestă este o soluţie cu proprietăţi fungicide obţinută prin tratarea Cu(OH)2 cu amoniac, NH3. Se mai numeşte
zeamă cupru-amoniacală.Apa de clor este o soluţie apoasă de clor. Ea este un amestec de Cl2, HCl, HClO (acid hipocloros) format în reacţia
parţială a clorului cu apa:
Cl2 + H2O = HCl + HClO ; HClO = HCl + O
Se întrebuinţează ca decolorant şi ca dezinfectant.Apa de hidrogen sulfurat este o soluţie apoasă de hidrogen sulfurat. Se întrebuinţează în chimia analitică pentru
identificarea unor cationi şi se mai numeşte acid sulfhidric.
27
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ŞOV Chimie - Curs 4
Apa de Javel este o soluţie apoasă de KClO – hipoclorit de potasiu. Se utilizează ca oxidant, ca decolorant şi ca dezinfectant întrucât se descompune cu formare de oxigen atomic:
KClO = O + KCl
Apa de Lebaraque este o soluţie apoasă de NaClO (hipoclorit de sodiu). Are aceleaşi utilizări ca şi apa de Javel. Comercial se numeşte hipoclor.
Apa de plumb este o soluţie apoasă de acetat de plumb. Are gust dulce şi este toxică. Se utilizează în medicină, la tratarea entorselor şi ca mordant în imprimeria textilă.
Apa regală este o soluţie apoasă care conţine un amestec de trei părţi acid clorhidric şi o parte acid azotic. Apa regală reacţionează cu metalele chiar şi cu aurul care este considerat “regele metalelor”:
Au + 3HCl + HNO3 = AuCl3 + NO + 2H2O
Apa tare este o soluţie apoasă concentrată (69%) de acid azotic. Tot sub această denumire se mai utilizează şi soluţia apoasă de acid clorhidric “stins” cu zinc. Ambele sorturi de apă tare se utilizează la decaparea metalelor.
28
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ŞOV Chimie - Curs 4
Tema 4
Dintre substantele: KOH, NaOH, NaCl, KCl, Ca(HCO3)2, NaHCO3 si Al2(SO4)3 care imprima apei a) duritate temporara, b) duritate permanenta, c) nu imprima duritate?
In 28 de L de apa s-au dizolvat 2,375 g MgCl2. Ce tip de duritatea prezinta apa? Care este valoarea duritatiiexprimata in grade franceze si in grade germane?
In 10 L de apa se gasesc dizolvate: 0,8 g CaCl2, 2 g CaSO4si 4,2 g Ca(HCO3)2. Care este duritatea temporara, permanenta si totala a apei?