Curs 4-Populatii Vuln Ineg 2015

1

Curs studenti - Medicină generală-anul V

2015

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

1

ProblematicaProblematica medicomedico--socialsocială aă aunorunor grupuri vulnerabilegrupuri vulnerabile de de

populatiepopulatie

Continutul cursului

Inegalitati si populatii vulnerabile: definire Cauzele ale inegalitatii si ale vulnerabilitatii Categorii de grupuri vulnerabile: factori de

risc si fenomene caracteristice, Interventii strategice de diminuare a

inegalitatilor si vulnerabilitatii


2

Ce inseamna populatie vulnerabila?

..cei „incapabili să îşi protejeze propriile interese”, aceştia având „un grad insuficient de putere, inteligenţă, educaţie, sau alte atribute necesare protecţiei propriilor interese” (Council for International Organizations of Medical Sciences )

…cei aflati la risc pentru o stare de sanatate precara (din punct de vedere fizic, psihologic sau social) (Health Status of Vulnerable Populations, Lu Ann Aday)

…cei aflati la risc pentru inegalitati in starea de sanatate (Centers for Disease Control and Prevention)


3

Ce inseamna “inegalitatile in starea de sanatate” (“disparitati”).

• Diferente in ceea ce priveste starea de sanatatesau in ceea ce priveste factorii determinanti aistarii de sanatate intre diferite segmente alepopulatiei.

• Ex: diferente inregistrate intre ratele de incidentaa bolilor, gradul de vaccinare, comportamente larisc pentru sanatate.

• Majoritatea inegalitatilor sunt determinate dedeterminantii sociali ai starii de sanatate (conditiilein care oamenii sunt nascuti, cresc, traiesc, muncesc siimbatranesc).


4

Factori determinanti ai starii de sanatate care contribuie la inegalitati in starea de sanatate:

– Nivelul veniturilor– Genul– Varsta– Nivelul de educatie– Statutul in ceea ce priveste

angajarea– Normele si valorile societatii– Asezarea geografica


5

Importanta existentei inegalitatilorin starea de sanatateECHITATEA IN SANATATE –• Obiectiv principal al sănătăţii publice• Avem toti drepturi egale la sanatate?

Asigurarea oportunităţii de şanse, tuturorgrupelor de populaţie indiferent de categoriesocială, mediu, domiciliu, nivel de instrucţie,sex, nivel de sănătate, capacitate de muncă, etc

Concept bazat pe justiţia distributivă =>reducerea şanselor de a fi sănătos, în cazulgrupurilor sociale defavorizate


6

2

Echitatea în sănătate

Morbiditatea, incapacitatea, invaliditatea şidecesul precoce sunt mai frecvente, în cazulcategoriilor de populaţie defavorizate

Accesul grupelor defavorizate la îngrijiri, deşimai necesar, este mai dificil.

Inegalitatile in starea de sanatate care suntprevenibile– nu sunt juste


7

NECESITATEA DE INTERVENTIE

Speranta de viata, Regiunea Europeana (2008)


8

Source: European Health for All database [online database] (9).

Cum arata inegalitatile in cifre?

Procentul populatiei ISCED 5 6 – studii superioare


9

Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)

Cum arata inegalitatile?

Speranta de viata- diferente intre femei - barbati


10


Procentul populaţiei aflate sub limita sărăciei, UE 27, 2009


11

Sursă: ECHI – List of Indicators (http://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list/index_en.htm)



12

65 65

60 60

55 55

50 50

45 45

ISCED 0-2 40 40

ISCED 0-2

ISCED 5-6

35 35 ISCED 5-6

Total Total

Speranta de viata la varsta de 25 de ani, in functie de nivel educational, 2008-2010

EE HU RO BG PL HR CZ SI PT FI DK MT NO IT SE EE HU RO BG PL HR CZ SI PT FI DK MT NO IT SE

3

GGrupurirupuri populaţionale populaţionale vulnerabilevulnerabile

• familiile numeroase cu venituri insuficiente• familiile dezorganizate• persoanele de etnie diferita (romi, turci, tatari)• copiii şi tinerii• vârstnicii• şomerii• femeile• refugiaţii• persoanele cu dizabilităţi fizice sau mentale


13

Grupurile populaţionale vulnerabile -cauze, consecinte ale vulnerabilitatii Statutul socio-economic > nivelul veniturilor - sărăcie,

somaj, nivel educational scazut. Statutul social > varsta, genul. Rasa, etnia > stigmatizare şi marginalizare socială Starea de sanatate > dizabilitati, stigmatizare şi

marginalizare socială

Starea precara de sanatate Infracţionalitate Vagabondaj Prostituţie Toxicomanie


14

Marginalizarea şi stigmatizarea Marginalizarea - accesul limitat la anumite drepturi şi

servicii sociale în comparaţie cu restul populaţiei discriminarea în funcţie de sex, vârstă, situaţie materială,

număr de copii, apartenenţa la o anumită etnie saucomunitate religioasă

Marginalizarea sociala se defineste prin pozitia socialaperiferica, de izolare a indivizilor sau grupurilor cu acceslimitat la resursele economice, politice, educationale sicomunicationale ale colectivitatii; ea se manifesta prinabsenta unui minimum de conditii sociale de viata

Stigmatizarea este etichetarea sau semnul care indică oînsuşire sau o particularitate jenantă, reprobabilă a unuiindivid în grupul populaţional din care acesta face parte


15

SărăciaSărăcia –– factor de factor de vulnerabilitatevulnerabilitate


16

Sărăcia –fenomen multidimensional situaţia materială nivelul de educaţie starea de sănătate vulnerabilitatea şi expunerea la factorii de

risc (ecologici, profesionali) posibilitatea limitată a persoanei de a-şi

exprima şi de a-şi face auzite şi înţelese nevoile


17

Saracia- sursa de marginalizare

privează individul de drepturile sale fundamentale, de libertatea de a-şi satisface nevoile primare

împiedică dezvoltarea potenţialului personal

afectează dezvoltarea societăţii


18

4

Relaţia existentă între sărăcie şi Relaţia existentă între sărăcie şi starea de sănătatestarea de sănătate


19

Sănătatea mai bună poate preveni sau oferă o Sănătatea mai bună poate preveni sau oferă o cale pentru a scăpa de sărăciecale pentru a scăpa de sărăcie

Sărăcia în Sărăcia în RomâniaRomânia•• Rata sărăcieiRata sărăciei relative (459 lei)relative (459 lei) –– 18.518.5% % •• Rata sărăciei Rata sărăciei absoluteabsolute (247lei)(247lei)–– 9.89.8%%

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti 20

35.99

30.628.9

25.1

18.8

15.1 13.8

9.8

17.1 17 18.1 17.3 17.9

18.218.6

18.5

0

5

10

15

20

25

30

35

40

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Evolutia saraciei absolute si a saraciei relative, 2000-2007 (%)

saracie absoluta saracie relativa

MMFPS, MMFPS, DirectiaDirectia ProgrameProgrameIncluziuneIncluziune SocialaSociala, , SaraciaSaracia in Romania, 2009in Romania, 2009

Caracteristici ale fenomenului de saracie in RomaniaRata de saracia relativa in functie de: • mediu: urban 9,2%, rural 30%• gen: masculin 18,3 %, feminin 18,8%• Statut ocupational: lucrator pe cont propriu in

agricultura 40%, someri 37%, lucrator pe contproriu non-agriol 34%, pensionari 15%, salariati5%

• Varsta: 25% 0-15 ani, 20% 16-24 ani, 17% 25-49 ani, 13% 50-64 ani, 17% 65 si peste

• Regiune: Nord Est, Sud Vest, Sud Est


21

Relaţia existentă între sărăcie şi starea de sănătate (1)

Există corelaţie între: Sărăcie şi mortalitatea infantilă (r=0.632) Sărăcie şi mortalitatea maternă (r=0.370) Sărăcie şi speranţa de viaţă la bărbaţi (r=0.284) Sărăcie şi speranţa de viaţă la femei (r=0.394) Sărăcie şi acoperirea cu medici (r= -0.87) Sărăcie si comportamente addictive


22

Relaţia existentă între sărăcie şi starea de sănătate (2) Exista discrepante regionale in acoperirea cu personal

medical a populatiei : nr locuitori ce revin unui medic este de aprox 6 ori mai

mare in rural decat in urban! Regiunea cu cel mai mare grad de saracie este si

regiunea cu cel mai mic grad de acoperire medicala (NE) Factorii determinanti care influentează gradul de

accesibilitate al populatiei la serviciile de sănătate sunt in general reprezentati de: nivelul sărăciei, somajul,ocupatia, mediul de rezidentă, statutul de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate, gradul de acoperire cu personal medical


23

Întrebări SPÎntrebări SP

•• CareCare suntsunt acţiunileacţiunile carecare potpot aveaavea celcel maimaimaremare impactimpact asupraasupra reduceriireducerii sărăciei?sărăciei?

•• CareCare suntsunt iniţiativeleiniţiativele celcel maimai uşoruşor dedeexploatatexploatat şişi dede extinsextins pepe scarăscară largă?largă?


24

5

Abordare strategica a saraciei asigurarea unei functionări a pietei muncii favorabilă

creerii locurilor de muncă, reducerii fenomenului muncii nedeclarate si a managementului adecvat al schimbării la nivelul întreprinderilor si lucrătorilor.

promovarea incluziunii sociale pentru grupurilevulnerabile.

promovarea competitivitătii pe piata muncii, prin mai buna corelare dintre sistemul educational si de formare si cerintele pietei muncii.


25

Ce poate face sistemul sanitar: interventii SP Acţiuni de ameliorare a stării de sănătate a

categoriilor defavorizate.

Asigurarea gratuitătii şi accesibilitatii serviciilor, la nivel cultural sau geografic.

acces echitabil la facilităţile şi serviciile de sănătate.

Formarea unui personal specializat pentru nevoile populaţiei paupere.


26

Ce poate face sistemul sanitar: interventii SP • Să cultive la nivelul îngrijirilor primare de

sănătate, practica supravegherii medicale şi medico-sociale active a persoanelor din grupele la risc înalt.

• Să înfiinţeze servicii preventive şi medico-sociale în comunităţile/zonele cu o numeroasăpopulaţie defavorizată.

• Să pledeze pentru buna funcţionare asistemului asigurărilor de sănătate şi a celor deasistenţă socială care să servească coeziuneasocietăţii în vederea menţinerii şi dezvoltăriisolidarităţii umane.

• Imbunatatirea calitatii serviciilor.Catedra de Sanatate Publica si

Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti27

Limite ale abordarilor de reducere a saraciei• absenţa datelor legate de fenomenul de

morbiditate la nivel de medii şi regiuni• lipsa informaţiilor care să permită analiza

fenomenului morbidităţii sau mortalităţii întregrupurile sociale

• informaţiile disponibile nu au permis analizacomunităţilor rurale, sau a regiunilor maiafectate de sărăcie, în complexitatea lor.

• studiul privind saracia nu a inclus informaţiilegate de factorii comportamentali, de mediu sauculturali, care influenţează major starea desănătate


28

FemeileFemeile--grup vulnerabilgrup vulnerabil


29

Cauze si consecinte ale inegalitatilor in sanatate in functie de gen (1)• Normele si valorile societatii – atitudinile privind

genul.• Rolurile care i se atribuie si pe care le joaca femeia

in societate• Cauze biologice

Genul influenteaza riscurile privind sanatatea sioportunitatea de a ramane sanatos

• Exista diferente intre barbati si femei in ceea cepriveste: sanatatea reproducerii, prevalenta bolilor, a factorilor de risc si accesul la servicii de sanatate


30

6

Cauze si consecinte ale inegalitatilor in sanatate in functie de gen (2)

O proportie mai mare de femei se confrunta cu saracia,

Sansele la educatie sunt mai mici pentru femei in comparatie cu barbatii,

Sansele la un loc de munca ( + bine platit) sunt mai mici pentru femei decat pentru barbati,

Exista diferente in salarizarea femei/barbati pe posturi similare,

Exista diferente privind ocuparea in posturi de conducere

Femeile petrec mai mult timp facand munca neplatita.


31

Cauze si consecinte ale inegalitatilor in sanatate in functie de gen (3) Femeile traiesc mai mult decat barbatii, dar povara

morbiditatii e mai mare la genul feminin,iar speranta de viata sanatoasa e similara chiar mai scazuta fata de barbati,

Femeile utilizeaza serviciile de sanatate publice intr-o masura mai mare decat barbatii,

Diferente in comportamentul sexual/violenta domestica si sexuala

Femeile se confrunta mai frecvent cu probleme de stres si depresie datorita: experientelor legate de inegalitate si discriminare Afectiunilor cronice (artrita, osteoporoza) Abuzurilor

32

Femeile ca grup vulnerabil –fenomene caracteristice

sanse şcolarizare sanse locuri de muncă imaginea femeii în mass-media imaginea publica a femeii violenţa domestică traficul cu femei prostituţia


33

Femeile ca grup vulnerabil –probleme de sanatate Cauze de mortalitate in europa – difera in fct

de grupa de varsta : 0-19 ani ani cauze legate de perioada

perinatala si cauze externe 20-44 ani tunori si cauze externe 45-64 ani tumori si BCV Peste 65 BCV


34

Femeile ca grup vulnerabil –probleme de sanatate BCV, Tumori ( cancer de san, cancer colorectal, cancer

de col uterin Romania aproximativ 30 cazuri noi/100 000, cancer pulmonar)

Boli legate de sarcina, nastere, fertilitate, sau ale organelor reproductive,

Anemie, Tulburari de alimentatie,obezitate, diabet, Probleme de sanatate mintala, Boli infectioase


35

Genul si educaţia - factori favorizanti de inegalitate

Sărăcia şi mentalităţile învechite referitoare larolul social al femeii rămân principala cauză aanalfabetismului şi abandonului şcolar la fetelecare provin din familii cu mulţi copii, în specialîn mediul rural şi în comunităţile de romi.

Forţa de muncă feminină predomină îndomeniul educaţional la nivel pre-universitar.

Acces limitat la promovare si cariera:reprezentare limitată în poziţiile de profesor saumanager la un nivel educaţional înalt


36

7

Genul si locul de munca – factori favorizanti de inegalitate numărul de locuri de muncă mai redus acces mai mare la oferte de lucru part-time sau locuri de

muncă care presupun un nivel scăzut de calificare şomajul afectează un număr mai mare de femei decât

de bărbaţi reticenţă privind numirea femeilor în funcţii de decizie forţa de muncă feminină este inegal distribuită:

- 76% în sănătate si asistenta sociala- 70,6% în invatamant

- Alte domenii in care lucreaza majoritar femeile: hoteluri,comert, agricultura

Salariile femeilor sunt constant mai mici decat alebarbatilor (aprox 9% pentru domenii majoritar feminine))


37

Consecinţele violenţei domestice Sănătate mintală: depresii, anxietate, stima

de sine scăzută, tulburări de stress post-traumatic, suicid

Sănătate fizică: comportament autodistructiv(fumat, alcool, droguri), astm, migrene,cefalee, vătămări corporale…

Sănătatea reproducerii: sarcini nedorite,naşteri premature, boli ginecologice,mortalitate şi morbiditate maternă


38

Prostituţia. Traficul cu femei

femeile tinere nivel de trai scăzut/ fără mijloace de

întreţinere nivel educaţional scăzut de obicei provenind din familii destrămate

Cauze : - sărăcie- nivel educational- legislaţie deficitara


39

Starea de sanatate a femeilor in Romania

Mortalitatea maternă- cea mai mare rată a mortalităţiimaterne din Europa (24 decese la 100 000 născuţi vii, 9decese la 100 000 sunt datorate avorturilor, fata de 6decese la 100000 in UE)

Un numar aproape egale dintre avorturi si naşteri – anualconsecinţe: infecţii ginecologice trenante, sterilitate, deces

Mortalitatea prin neoplasm mamar (Rata StandardizataRomania 21,76 la 100 000, UE 22,87 la 100 000, 2010)

Mortalitatea prin neoplasmul de col uterin (RataStandardizata Romania 13 la 100 000, in UE 3,29 la100000, 2010)

Mortalitatea feminină prin boli cardiovasculare este dublăfaţă de media europeană


40

Femeile si accesul la servicii de sanatate

Acces dificil la serviciile medicale pentru: femeile şomere venituri mici femeile vârstnice mamele singure femeile din zonele rurale.


41

Interventii la nivel politic La nivelul Parlamentului European fuctioneaza

Comisia pentru drepturile femeilor si egalitatea de gen

Ultimul document de lucru: modificarea Directivei Europene pentru a spori protectia lucratoarelor gravide si lucratoarelor care au nascut de curand.

Ex de masuri: Concediu de maternitate minim 18 saptamani Nu pot fi concediate femeile pe timpul concediului

de maternitate La intoarcerea din concediu femeile pot cere

adaptarea programului de munca


42

8

Copiii şi tineriiCopiii şi tinerii –– grupgrupvulnerabilvulnerabil


43

Factori de influenta pentru inegalitati legate de varsta - copilul

Familia Scoala si sistemul educational Comunitatea de care apartine copilul (

apropiatii, factorii culturali, credintele, vecinatatile)


44

Copiii si situatiile de inegalitate/vulnerabilitateCaracteristicileCaracteristicilecopiluluicopilului cucu riscrisc vulnerabilitatevulnerabilitate• Sănătate fizică fragilă, handicap, boli cronice• Naştere prematură sau greutate mică la naştere• Problemeperinatale• Probleme de dezvoltare a copilului de vârstă

mică• Problemede comportament la vârstă mică• Stimă de sine redusă, tulburări de limbaj

• Abuzul fizic

• Abuzul sexual

• Neglijarea

• Exploatareaprin munca

• Exploataresexuala

• Exploatareapentru comitereinfractiuni


45

FactoriFactori dede riscrisc –– socialisociali• Sărăcie, izolare, lipsa sprijinului social• Instabilitatea structurii familiale• Frecvenţă ridicată a mutărilor• Număr mare al copiilor din familie• Violenţă domestică

Copii aflaţi in situaţii critice cei care trăiesc in condiţii de mizerie

absolută se confruntă cu o sărăcie severă copiii abandonaţi - 1,3% din totalul copiilor

sub 18 ani copiii fără identitate legală "copiii străzii" copiii neglijaţi sau chiar abuzaţi fizic si

emoţional tinerii lipsiţi de familie care părăsesc

instituţiile pentru copii la 18 ani Catedra de Sanatate Publica si


Copilul ce necesita protectie speciala

copilul ai carui parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor parintesti

copilul abuzat sau neglijat copilul gasit sau copilul parasit de catre

mama in unitati sanitare copilul care a savârsit o fapta prevazuta de

legea penala si care nu raspunde penal


47

Masura plasamentului copilului (L272/2004)

Are caracter temporar Plasarea copilului sub 2 ani in familia extinsa

sau substitutiva Mentinerea fratilor impreuna Politica de deszinstitutionalizare –

reintegrarea copiilor in familia naturala, inlocuirea masurii de protectie de tip rezidential cu una de tip familial.


48

9

Copii - beneficiari ai sistemului de protectie sociala, iunie 2013

Tip serviciu număr copii (cazuri active la 30.06.2013)

SERVICII DE TIP FAMILIAL, din care: 38709- la asistenti maternali angajati ai DGASPC 19147

- la asistenti maternali angajati ai organismelor private acreditate 83

- la rude pana la gradul IV inclusiv 15503- la alte familii/persoane 3976SERVICII ALTERNATIVE 1714- la tutore 1714SERVICII DE TIP rezidential 22532


49

Copii parasiti in maternitati si unitati spitalicesti ian - iunie 2013

Numărul copiilor părăsiţi în maternităţi şi înalte unităţi sanitare în perioada ianuarie–iunie 2013 din care:

711

- părăsiţi în maternităţi 469

- părăsiţi în secţii de pediatrie 208

- părăsiţi în alte secţii de spital 34


50

Situaţii de abuz, neglijare, exploatare a copilului, ian-iun 2013

Cazuri de: Total Cazuria) Abuz fizic 545b) Abuz emoţional 719c) Abuz sexual 347d) Neglijare 4164e) Exploatare prin muncă 115f) Exploatare sexuală 31g) Exploatare pentru comitere infracţiuni 35

Total 5956Catedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureşti51

Interventii pentru scaderea inegalitatilor care afecteaza copilul La varsta mica – promovarea sanatatii fizice,

stimularea functiilor cognitive, sociale si a dezvoltari emotionale – la nivelul familiei

La adolescenta – interventii asupra contextului in care cresc adolescentii, tinand cont de creterea autonomiei – scoala

Interventii diferite- la nivel general si asupra grupurilor aflate la risc.


52

POPULAŢIA VÂRSTNICĂPOPULAŢIA VÂRSTNICĂ: GRUP : GRUP

VULNERABILVULNERABIL

“Singura prevenire valabilă a senescenţei este redarea demnităţii “Singura prevenire valabilă a senescenţei este redarea demnităţii omului care îmbătrâneşte.” omului care îmbătrâneşte.” (I. Simeone)(I. Simeone)


53

Context

Populaţia persoanelor în vârstă de peste 60 de ani este de 600 milioane

2005 - 18% din populaţia mondială > 60 ani

> 65 ani – 11% bărbaţi, 16% femei prezintă incapacităţi

> 80 ani 4 din 5 persoane - prezintă un anumit grad de incapacitate

18,3% din populaţia României - > 60 aniCatedra de Sanatate Publica si Management,

UMF "Carol Davila" Bucureşti54

10

Cauzele îmbătrânirii populaţiei

natalităţii

mortalităţii generale

mortalităţii precoce

speranţei de viaţă

performanţele medicaleCatedra de Sanatate Publica si


Metode de apreciere a îmbătrânirii populaţiei Ponderea populaţiei vârstnice în totalul

populaţiei

Vârsta medie a populaţiei

Varsta mediana a populatiei (in 2010 –populatiaeuropeana 39,8 ani, in Romania 38,3)

Raportul – Nr. vârstnici Nr. copii

Indicele de dependenţă – Nr persoane inactiveNr persoane active


56

Importanţa pentru serviciile de sănătate Consum crescut de prestaţii medicale

supramorbiditate şi polimorbiditate tendinţă de supradiagnostic

Populaţie mai vulnerabilă la mediul fizic şisocial

Modificări în structura familiei familia preferăîngrijirea în unităţi speciale

Serviciile medicale primare (adresabilitate,accesibilitate) subevaluează morbiditateavârstnicilor

Incapacităţile funcţionale necesită serviciisociale adecvate


57

Principalele cauze de deces ale vârstnicilor

Bolile cerebro-vasculare

Bolile circulaţiei pulmonare

B.C.I.

H.T.A.

Boli respiratoriiCatedra de Sanatate Publica si


Morbiditate specfică: alterare capacitate functională

artroza, osteoporoza hipoacuziile - 75% dintre vârstnici cataracta şi retinopatia diabetică -80% dintre

vârstnici boala Parkinson boala Alzheimer demenţa senilă incontinenţa sfincteriană


59

Schimbările cu care se confruntă persoana vârstnică Funcţiile corporale resimţite alterate Statutul social modificat Reducerea timpului de viaţă, apropierea morţii Pierderea motivaţiei de viaţă, a capacităţii de a face

planuri în viitor Trăiesc doliul anticipat Se confruntă cu durerea fizică, singurătatea, frica: “Mi-e

frică de singurătatea în faţa durerii şi a morţii” Scăderea stimei de sine:

Pierderea controlului asupra funcţiei şi integrităţii corporale

Dependenţa de îngrijiri Pierderea unor roluri în familie


60

11

Întrebări strategice (O.M.S.)

Cum va fi în stare un procent tot mai redus alpopulaţiei active să susţină nevoile în creştere alepopulaţiei vârstnice?

Numărul tot mai mare de vârstnici nu va determina încele din urmă falimentul sistemelor de îngrijiri desănătate şi sociale?

Cum ajutăm persoanele vârstnice să rămână active şiindependente?

Cum îmbinăm responsabilităţile statului şi ale familiei înîngrijirea persoanelor dependente?

Cum putem folosi experienţa, talentele şi abilităţilevârstnicilor?

Odată cu creşterea duratei medii a vieţii, cum putemîmbunătăţii calitatea vieţii persoanelor vârstnice?


61

Strategii de interventie

Reţea de servicii sanitare de îngrijiri la domiciliu Screening pentru identificarea vârstnicilor care pot

rămâne integraţi în familie şi necesită îngrijiri ladomiciliu

Centre de îngrijire de zi şi de noapte – centre depermanenţă

Centre de îngrijire pe termen lung pentru asistareamedico-socială a vârstnicilor cu boli cronice,dependenţi

Centre de îngrijire terminală Servicii de stomatologie specifice vârstnicilor Sprijin material pentru familiile având în îngrijire

vârstnici cu probleme socialeCatedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

62

Conceptul de “îmbătrânire activă”

• Scop: îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelorvârstnice

• Optimizarea oportunităţilor pentru sănătate şisecuritate

• Se asociază cu promovarea unui stil de viaţăsănătos – programe de prevenire aprincipalelor cauze de îmbolnăvire avârstnicilor (căderi, accidente, depistareprecoce tulburări de vedere, auz, etc.)

• Continuarea participării persoanelor vârstnicela viaţa economică, socială, culturală,spirituală


63

Raspunsul politic la inegalitatile in sanatate


64

Cluster 1-raspuns pozitiv si activ ( cel putin 1 raspuns)Cluster 2-raspuns variabil (fara raspuns exlicit la nivel national, dar raspunsuri regionaleCluster 3- revaltiv nedezvoltate (fara raspuns explicit pentru scaderea inegalitatilor in sanatateHEALTH INEQUALITIES IN THE EU, Peter Goldblatt, UCL Institute of Health Equity, 2013

Cluster 1: Danemarca, Finlanda, Norvegia, Marea BritaneiCluster 2: Belgia, Franta, Germania, Italia, Polonia,SuediaCluster 3: Cipru, Grecia, Ungaria, Romania

Obiective strategice ale OMS -2020

Promovarea sanatatii si reducerea iengalitatilor in sanatate

Imbunatatirea guvernarii in sanatate


65

WHO Action on Health Inequalities


66

Investitiiin

sanatatede-a

lungulcursului

vietii

Rezolvarea

principalelor

provocaridin

regiuneprivitoare

la sanatate

Imputernicirea

SS centrat

pepacient

Creereade medii

sicomunit

atisuportiv

e

Reducerea inegalitatilor si imbunatatireaguvernarii in sanatate

Adaugarea de valoare prin parteneriate

Oamenii sunt imputerniciti si sprijiniti sa atingapotentialul maxim de sanatate si bunastare

WHO Action on Health Inequalities, Ero Ziglio, Belinda Loring, Meeting of the EU Expert Group on Social Determinanta and health inequalities, 2013

12

Emigranţii- populaţie vulnerabilă

Emigraţia: deplasarea oamenilor întro zonă sau ţară nouă cu scopul de a muncii sau pentru condiţii mai bune de trai (Oxford Dictionary)

OMS – estimează că există în acest moment 1 miliard de emigranţi 740 milioane – emigranţi interni 260 milioane – emigranţi internaţionali

Emigranţii- populaţie vulnerabilă (cont’d)

Motivele emigraţiei: Conflicte armate Dezastre naturale Sărăcia Persecuţii politice Lipsa de acces la servicii de bază Căutarea de noi oportunităţi (în special în ceea ce

priveşte munca şi educaţia)


Emigranţii nu trebuiesc consideraţi ca o populaţie omogenă. Există foarte multe diferenţe dpdv al stării de sănătate, riscurilor asociate şi conceptelor culturale.

Starea de sănătate corespunde cu statutul lor socioeconomic şi cultural precum şi cu prevalenţa bolilor din ţara/ comunitatea lor de origine.

Emigranţii- populaţie vulnerabilă (cont’d) Principalele probleme de sănătate ale celor ce

emigrează în UE În general, problemele lor de sănătate sunt similare cu cele

ale restului populaţiei (poate în anumite grupuri să aibă o prevalenţă mai mare)

Cele mai frecvente afecţiuni: Răni provenite din accidente Degerături, arsuri Accidente cardiovasculare Complicaţii legate de sarcină şi naştere Diabet Hipertensiune

Emigranţii- populaţie vulnerabilă (cont’d) Femeile – provocări specifice Sănătatea maternă, a

nounăscutului, a copiilor Sănătatea reproducerii Violenţa

Factori de risc: Afecţiuni psihosociale Complicaţii legate de naştere Mortalitate infantilă mare Consum de droguri Tulburări de nutriţie Alcoolismul Violenţa

Cresc vulnerabilitatea “în faţa”bolilor netransmisibile


Copiii

Risc crescut de infecţii respiratorii şi diaree

Infecţii dermatologie (din cauza lipsei de igienă)

Număr crescut de decese pe parcursul călătoriei (de ex: când trec Marea Mediterană)

13

Emigranţii- populaţie vulnerabilă (cont’d) Emigranţii şi bolile transmisibile

Bolile transmisibile sunt asociate în special cu sărăcia. Emigranţii provin din comunităţi afectate de război, conflicte, crize economice şi parcurg distanţe lungi până la destinaţie.

Există un risc crescut de apariţie de boli cu transmitere aeriană, alimentară sau prin apă


Emigranţii şi bolile transmisibile (II)

Fenomenul migraţiei poate “lega” diferite comunităţi dpdv al răspândirii bolilor transmisibile (de ex: TBC, hepatita, Ebola dar riscul importului acestora în Europa este extrem de redus)

Curs 4-Populatii Vuln Ineg 2015

Documents

Transcript of Curs 4-Populatii Vuln Ineg 2015