UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTIFACULTATEA DE DREPTDREPTUL PROPRIETĂŢII INTELECTUALE

NOTE DE CURS*

- 2012 -I N V E N Ţ I A

TITLUL AL IV-LEACONDIŢIILE DE FORMĂ ALE BREVETĂRII INVENŢIEI

DIFERITE SISTEME DE EXAMINARE ÎN VEDEREA BREVETĂRII1

- sistemul examinării în mod exclusiv a condiţiilor de formă; - sistemul examinării atât a condiţiilor de formă, cât şi a condiţiilor de fond (cu varianta

examinării amânate a condiţiilor de fond);- diverse sisteme complexe.

Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie a optat pentru a se lăsa petentului posibilitatea de a alege între o procedură obişnuita, de drept comun şi o procedură excepţională accelerată.

În ambele categorii de proceduri, se realizează o examinare atât a condiţiilor de fond, cât şi a celor de formă. Aceasta posibilitate de opţiune rezultă indirect din art. 23 alin. (4), potrivit cu care: „(4) În cazul în care hotărârea de acordare a brevetului este luată înaintea datei de expirare a termenului prevăzut la alin. (1), cererea de brevet de invenţie este publicată împreună cu menţiunea privind hotărârea de acordare."

A. PROCEDURA OBIŞNUITĂ (DE DREPT COMUN) Conform sistemului actual, există 3 mari faze ale procedurii de brevetare.I. Faza depunerii cererii de brevetare, a controlului prealabil al condiţiilor de formă, a publicării cererii şi a publicării raportului de documentare; II. Faza examinării condiţiilor de formă şi de fond; III. Faza acordării brevetului sau a neacordării brevetului. Cea de-a doua fază are particularităţi diferite, după cum petentul optează de la bun început pentru examinare (ceea ce asigură accelerarea procedurii de examinare, care se efectuează fără ca mai înainte să fi fost publicată cererea de brevet) ori, dimpotrivă, nu recurge la această posibilitate. Fiecare dintre aceste faze cuprinde câteva etape.

I. FAZA DEPUNERII CERERII DE BREVETARE, A CONTROLULUI PREALABIL AL CONDIŢIILOR DE FORMĂ, A PUBLICĂRII CERERII ŞI A PUBLICĂRII RAPORTULUI

DE DOCUMENTARE În principiu, există mai multe etape: 1. Depunerea cererii de brevet şi a documentaţiei necesare; 2. Controlul preliminar al condiţiilor de formă; 3. Publicarea cererii de brevet; 4. Publicarea raportului de documentare.

I.1. ETAPA DEPUNERII CERERII ŞI A DOCUMENTAŢIEI NECESARE Vom examina mai multe probleme: A. Persoanele îndrituite a depune cererea B. Unde şi cum se face depunerea cererii

* Copyrigh t © Lucian MIHAI (Bucureşti, 2012). Reproducerea ori utilizarea, sub orice formă, fără acordul expres al autorului, sunt interzise. Studenţii Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti beneficiază de dreptul de multiplicare, prin orice mijloace, în vederea pregătirii pentru disciplina Dreptul proprietăţii intelectuale. Prezentele "Note de curs" sunt destinate exclusiv beneficiarilor menţionaţi. Ele nu constituie o lucrare ştiinţifică ori didactică definitivată.

1 A se vedea A. Petrescu, L. Mihai, Invenţia, în Drept de proprietate industrială. Introducere în dreptul de proprietate industrială. Invenţia. Inovaţia, Universitatea din Bucureşti, 1987, p. 97 - 100.

1

C. Condiţiile ce trebuie îndeplinite de cererea de brevet D. Documentaţia necesară brevetării E. Înregistrarea cererii şi a documentaţiei F. Efectele înregistrării

I.1.A. PERSOANELE ÎNDRITUITE A DEPUNE CEREREAArticolul 2 lit. l): „solicitant - persoana fizică sau juridică care cere acordarea unui brevet de

invenţie”. Iar alin. 5 al art. 14 dispune că „În toate procedurile în faţa OSIM, solicitantul este considerat a fi persoană îndreptăţită la acordarea brevetului.”

Conform art. 14 alin. 4, "Depunerea cererii de brevet poate fi făcută de persoana îndreptăţită la eliberarea brevetului, personal sau în orice mod prescris de regulamentul de aplicare a prezentei legi."

Aşadar, cererea poate fi depusă, în principiu, de către oricare dintre subiectele primare (stricto ori lato sensu) enumerate supra, cu o excepţie în plus: mandatarul (care nu este un astfel de subiect). În ceea ce priveşte aceasta din urmă excepţie, există unele probleme referitoare la noţiunea de „mandatar”.

Problemele sunt ridicate, mai întâi, ca urmare a definirii de către lege a expresiei "mandatar autorizat"; art. 2 lit. h): „mandatar autorizat - consilierul în proprietate industrială, care poate avea şi calitate de reprezentare în procedurile în faţa Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci”.2

Apoi, ca urmare a folosirii acestei din urmă expresii în cuprinsul Regulamentului. De exemplu, prin art. 15 (denumit „Formularul cererii de brevet”) se dispune: "8) În conţinutul formularului prevăzut la alin. (1) mai pot fi incluse, după caz: a) datele de identificare a mandatarului autorizat;". Sau, în mai multe rânduri, în art. 33 („Examinarea depozitului naţional reglementar”).

S-ar putea, eventual, susţine că cererea poate fi depusă de către un mandatar, numai dacă acesta este şi consilier în proprietate industrială, adică de un „mandatar autorizat”. Observam însă că nicăieri în legea însăţi, cu excepţia art. 2 lit. l), nu mai este reluată expresia „mandatar autorizat”, ci se foloseşte exclusiv termenul „mandatar”. Astfel, art. 39 alin. 1 dispune: „În procedurile în faţa OSIM solicitantul cererii, cesionarul sau titularul ori o altă persoană interesată poate fi reprezentată printr-un mandatar, în baza unei procuri înregistrate la OSIM, în condiţiile şi la termenele prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.” În aceste condiţii, în baza şi a principiilor dreptului comun, rezultă că cererea poate fi depusă, ca regulă, de către orice fel de mandatar. Adăugam însa că este necesar un mandat caracter special. În cazul avocatului, împuternicirea avocaţială îndeplineşte aceste condiţii. La fel şi în cazul împuternicirii emise pentru consilierul juridic al „unităţii”.

O particularitate există în situaţia în care solicitantul nu are domiciliul sau sediul pe teritoriul României, când, potrivit alin. 2 al art. 39, „reprezentarea prin mandatar este obligatorie”, cu unele excepţii.

I.1.B.UNDE ŞI CUM SE FACE DEPUNEREA CERERII Conform art. 14 alin. 6, depunerea se face la OSIM: „Cererea de brevet se depune la OSIM, la alegerea solicitantului, pe hârtie sau sub o altă formă şi printr-un mijloc de transmitere acceptat de OSIM şi prevăzut de regulamentul de aplicare a prezentei legi.”

Art. 4 alin. 1 din Regulament: „Depunerea unei cereri de brevet de invenţie se poate face de către orice persoană: a) pe suport hârtie, direct la Registratura generală a OSIM, ori prin poştă; sau b) prin mijloace electronice, cu respectarea prevederilor art. 5.” Iar art. 5 are în vedere emiterea Instrucţiunilor O.S.I.M. nr. 112 din 21 noiembrie 2008 privind depunerea cererilor de brevet de invenţie prin mijloace electronice (publicate în M. Of. nr. 864 din 22 decembrie 2008).

Condiţii speciale pentru invenţiile considerate secrete potrivit legii – art. 7 din Regulament. Deşi nu este vorba, propriu-zis, despre depunerea cererii de brevet, amintim şi dispoziţiile art. 5 alin. 5, care arată ca în cazul invenţiei de serviciu stricto sensu şi a invenţiei de comandă inventatorul

2 În privinţa “consilierului în proprietate industrială”, a se vedea: Ordonanţa Guvernului nr. 66 din 17 august 2000 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială (republicată în Monitorul Oficial nr. 1019 din 21 decembrie 2006); Instrucţiunile O.S.I.M. nr. 108 din 17 octombrie 2002 de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială (Monitorul Oficial nr. 826 din 15 noiembrie 2002), modificate prin Ordinul O.S.I.M. nr. 113 din 17 septembrie 2009 (Monitorul Oficial nr. 633 din 24 septembrie 2009).

2

va informa în scris unitatea asupra redactării descrierii invenţiei, ceea ce - aşadar - constituie o etapă anterioară şi necesară depunerii cererii.

I.1.C. CONDIŢIILE CE TREBUIE ÎNDEPLINITE DE CEREREA DE BREVET Forma scrisă (formular tip – art. 15 din Regulament), în limba română. Potrivit art. 16 alin. 1, „Persoanele fizice sau juridice pot, pentru motive justificate, să depună descrierea, revendicările şi desenele într-o limbă străină cu condiţia ca, în termen de 2 luni de la înregistrarea cererii sau, după caz, de la data deschiderii fazei naţionale, să depună la OSIM o traducere conformă, în limba română, a acestor documente şi să fie plătită taxa legală.” Art. 14 alin. 1: „Cererea de brevet de invenţie, redactată în limba română, trebuie să cuprindă: a) solicitarea acordării unui brevet; b) datele de identificare a solicitantului; c) o descriere a invenţiei; d) una sau mai multe revendicări; e) desenele la care se face referire în descriere sau revendicări.3

(2) Dacă solicitantul nu este acelaşi cu inventatorul, cererea de brevet de invenţie va conţine şi indicaţii care să permită stabilirea identităţii inventatorului şi va fi însoţită de un document din care să reiasă modul în care solicitantul a dobândit dreptul la acordarea brevetului.

(3) Documentul prevăzut la alin. (2) va putea fi depus până la luarea unei hotărâri asupra cererii de brevet.” Trebuie să fie o singură invenţie, unitară sau, conform art. 19 alin. 1, „un grup de invenţii astfel legate încât să formeze un singur concept inventiv general". Pentru mai multe invenţii, în alte condiţii, trebuie depuse cereri diferite. Conform art. 19 alin. 2, cererea poate fi divizată, de către inventator sau succesorul său în drepturi, din proprie iniţiativă sau la cererea OSIM - pe tot parcursul procedurii, dar nu mai târziu de luarea unei hotărâri cu privire la brevet. I.1.D. DOCUMENTAŢIA NECESARĂ BREVETĂRIIArt. 14 alin. 1 din Regulament („Părţile componente ale cererii de brevet de invenţie”): „În aplicarea prevederilor art. 14 alin. (1) din lege, cererea de brevet de invenţie cuprinde un formular de solicitare a acordării unui brevet de invenţie însoţit de o descriere a invenţiei, una sau mai multe revendicări şi, după caz, desenele la care se face referire în descriere şi/sau revendicări.”

Deci:a) un rezumat („care serveşte în mod exclusiv informării tehnice”) – art. 14 alin. 7 şi 8.; se

depune în cel mult 2 luni; b) descrierea invenţiei.

Trebuie să fie o singură invenţie, unitară. Conform art. 18 alin. 1, " Invenţia trebuie să fie dezvăluită în cererea de brevet suficient de clar şi complet, astfel încât o persoană de specialitate în domeniu să o poată realiza." Se pune problema "opacităţii brevetului" (datorită nivelului extrem de sofisticat al ştiinţei şi tehnicii, uneori simpla descriere a invenţiei nu este suficientă pentru ca invenţia să fie folosită cu rezultate optime. De aceea, de multe ori, contractul prin care se valorifică o invenţie este însoţit de un contract prin care se transmite şi know-how-ul aferent acelei invenţii).

Daca invenţia se referă la un material biologic reproductibil, care să nu poată fi descrisă astfel încât invenţia să poată fi reprodusă de către o persoană de specialitate, iar acest material nu este accesibil publicului este necesar un document din care să rezulte că anterior depozitului materialul a făcut obiectul unui depozit la o autoritate de depozit internaţionala (art. 18 alin. 2). (A se vedea Tratatul de la Budapesta privind recunoaşterea internaţională a depozitului de microorganisme în scopul procedurii de brevetare, semnat la 28 aprilie 1977 şi modificat la 26 septembrie 1980 ,la care România a aderat prin Legea nr. 75 din 3 mai 1999 - Monitorul Oficial nr. 210 din 13 mai 1999).

c) Revendicările: precizarea, pe puncte distincte, a elementelor noi ale respectivei invenţii. Art. 18 alin. 3: „Revendicările definesc obiectul protecţiei solicitate şi trebuie să fie clare, concise şi să fie susţinute de descrierea invenţiei.” În aceste limite se asigură dreptul exclusiv de exploatare. Ce există în descriere, dar nu şi în revendicări, nu face obiectul protecţiei. Vezi, totuşi, art. 32 alin. 3 teza a doua: „Întinderea protecţiei conferite de brevet sau de cererea de brevet este determinată de conţinutul revendicărilor. Totodată, descrierea şi desenele invenţiei servesc la interpretarea revendicărilor.”

d) Desenele explicative, daca este cazul.

3 Desigur, şi semnătura.3

- Sunt posibile modificări ulterioare ale descrierii sau desenelor, conform art. 28 alin. 4 lit. b) „Sunt declarate ca fiind considerate retrase cererile de brevet de invenţie aflate în următoarele situaţii: […] b) solicitantul nu a dat curs notificărilor OSIM, în termenul acordat de OSIM, privind aducerea formei descrierii şi desenelor în concordanţă cu conţinutul revendicărilor admise;”. - Conform art. 15 alin. 7, "Revendicările şi desenele explicative privind invenţia pot fi depuse în termen de 2 luni de la înregistrarea cererii de brevet."

e) Dovada de plata a taxelor. Uneori, există scutiri.f) Acestei documentaţii, întotdeauna obligatorie, i se pot adăuga şi alte elemente (art. 14 alin. 2

din Regulament), cerute numai în anumite cazuri:- actul de prioritate excepţională;- autorizaţia privind transmiterea drepturilor de prioritate;- documentul privind desemnarea inventatorilor; - dovada calităţii de succesor al inventatorului;- împuternicirea specială a persoanei ce îl reprezintă pe solicitant;- înţelegerea coautorilor invenţiei cu privire la împărţeala drepturilor ce li se cuvin;- actul de transmitere a dreptului la acordarea brevetului de invenţie;- copia contractului de munca, a celui de comanda etc.

I.1.E. ÎNREGISTRAREA CERERII ŞI A DOCUMENTAŢIEI Se certifică pe cerere ziua, luna şi anul primirii ei la OSIM – art. 4 alin. 2 din Regulament. Se face înscrierea în Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse, care este confidenţial (art. 15 alin. 6: „Până la publicarea datelor din acest registru în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, acestea nu sunt publice, potrivit legii speciale.”)

I.1.F. EFECTELE ÎNREGISTRĂRII Conform art. 16 alin. 4 si 5:„(4) Dacă sunt îndeplinite prevederile art. 14 alin. (1) sau ale art. 16 alin. (1)4, depozitul cererii produce efectele unui depozit naţional reglementar. (5) Prin depozit naţional reglementar se înţelege orice depozit care este suficient pentru stabilirea datei la care a fost depusă cererea, oricare ar fi fost soarta ulterioară a acesteia.” Conform art. 15 alin. 1, data depozitului naţional reglementar este: „Data de depozit a cererii de brevet de invenţie este data la care au fost înregistrate următoarele: a) o indicaţie explicită sau implicită că se solicită acordarea unui brevet de invenţie; b) indicaţii care să permită stabilirea identităţii solicitantului sau care să permită contactarea acestuia de către OSIM; c) o parte care, la prima vedere, să pară a fi o descriere a invenţiei.” Prin urmare, uneori, data înregistrării cererii nu este data constituirii depozitului reglementar (vezi art. 15 alin. 2 - 5).

Art. 15 alin. 8: „În cazul cererii internaţionale de brevet sau a cererii de brevet european, data de depozit este data care rezultă din tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte şi această dată se înscrie în Registrul naţional al cererilor de brevet depuse.” Prin constituirea depozitului reglementar se naşte dreptul de prioritate în persoana solicitantului brevetului (vezi art. 17). În acest sens, dreptul de prioritate este posibilitatea juridică a solicitantului brevetului de a opune data depozitului său reglementar oricărei persoane care, pentru aceeaşi invenţie, ar face un depozit ulterior ori ar avea o dată ulterioară de prioritate recunoscută. În funcţie de data priorităţii se apreciază existenţa sau inexistenţa noutăţii. Problema este extrem de importantă în condiţiile în care invenţiile se caracterizează prin ubicuitate sub aspectul apariţiei (creaţiei) lor. Prin excepţie, prioritatea se naşte mai înainte de data depozitului naţional reglementar în cazul priorităţilor excepţionale reglementate de art. 11 lit. b), art. 20, 21 şi 22. a) Prioritatea convenţionala sau unionistă (art. 20)Sunt necesare următoarele condiţii cumulative:

4 Potrivit art. 16 alin. (1), „Persoanele fizice sau juridice pot, pentru motive justificate, să depună descrierea, revendicările şi desenele într-o limbă străină cu condiţia ca, în termen de 2 luni de la înregistrarea cererii sau, după caz, de la data deschiderii fazei naţionale, să depună la OSIM o traducere conformă, în limba română, a acestor documente şi să fie plătită taxa legală.”

4

- solicitantul sa fie o persoană fizică sau juridică (ori succesorul său) care a depus, în mod regulamentar, în orice stat membru al Convenţiei de la Paris sau al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, o cerere anterioară de brevet de invenţie, model de utilitate sau certificat de utilitate;- cererea anterioară să se refere la aceeaşi invenţie ca şi aceea pentru care se depune ulterior o cerere de brevet de invenţie în România;- de la constituirea acelui prim depozit să nu fi trecut mai mult de 12 luni. Dacă aceste condiţii sunt îndeplinite, data priorităţii va fi data primului depozit (în funcţie de care se va aprecia existenţa ori inexistenţa noutăţii). b) Prioritatea de expoziţie (art. 11 lit. b) – referitor la „divulgare”)Sunt necesare următoarele condiţii cumulative:- invenţia să fi fost, anterior constituirii depozitului reglementar, expusă într-o expoziţie internaţională oficială sau oficial recunoscută conform Convenţiei privind expoziţiile internaţionale (Paris, 1928);- de la data introducerii invenţiei în expoziţie să nu fi trecut mai mult de 6 luni. Data priorităţii, la care se apreciază noutatea, nu va fi cea a depozitului reglementar, ci aceea a introducerii invenţiei în expoziţie.

c) Prioritatea internă: art. 21: „(1) Dacă într-un termen de 12 luni de la data de depozit a unei cereri de brevet de invenţie acordată de OSIM este depusă o cerere de brevet de invenţie ulterioară, de către solicitantul cererii anterioare sau de către succesorul său în drepturi, atunci în cererea ulterioară poate fi revendicat un drept de prioritate pentru aceeaşi invenţie, denumit drept de prioritate internă. Dacă a fost revendicat un drept de prioritate internă într-o cerere ulterioară, cererea anterioară a cărei prioritate a fost revendicată este considerată ca fiind retrasă, dacă nu s-a luat o hotărâre.” Pentru a fi recunoscute, aceste priorităţi excepţionale trebuie să fie invocate deodată cu depunerea cererii de brevet şi justificate prin acte de prioritate. Dacă nu se invocă la acel moment, există un termen de păsuire de maximum 2 luni de la data înregistrării. Iar dacă nu se depun actele la acel moment, se pot depune în maximum 3 luni de la data depozitului reglementar Ambele termene sunt de decădere.

I.2.Controlul preliminar al condiţiilor de formă Este a doua etapa a fazei I. Existenţa ei rezultă indirect din art. 27 al Legii şi art. 35 alin. 1 al Regulamentului, care permit publicarea cererii numai dacă, între altele, aceasta îndeplineşte condiţiile art. 14 alin. (1) sau art. 16 alin. 1 din Lege – aşadar este necesară verificarea în prealabil a îndeplinirii acestor condiţii. Este o verificare "preliminară", aşa cum este denumită de Regulament în titlul Secţiunii 1 („Procedura de examinare preliminară” – art. 33 şi 34) din capitolul II („Examinarea cererilor de brevet”), întrucât aceste condiţii vor mai fi din nou verificate după publicarea cererii, astfel cum - indirect - rezultă din art. 26 (care se referă la examinarea propriu-zisă a cererii de brevet). Aşadar, după depunerea cererii, OSIM procedează la o verificare a îndeplinirii condiţiilor generale de formă expuse până în prezent. Şi anume, de exemplu, dacă cererea a fost depusă în suficiente exemplare şi în limba română, dacă revendicările au forma cerută de lege, dacă - invocându-se priorităţi excepţionale - s-au depus actele doveditoare etc. În ipoteza în care se constată lipsuri, se solicită completarea acestora.

în cadrul acestei etape, se procedează şi la clasificarea cererii de brevet conform ediţiei în vigoare a clasificării internaţionale a brevetelor stabilite prin Aranjamentul de la Strasbourg, atribuindu-se indici de clasificare care să permită identificarea invenţiei revendicate şi a informaţiei suplimentare conţinute în cererea de brevet (art. 34 din Regulament). I.3. Publicarea cererii de brevet

Avem în vedere art. 23 şi 40. Conform art. 40 alin. 1, "Invenţia care face obiectul cererii de brevet depusă la OSIM nu poate

fi divulgată fără acordul solicitantului, până la publicarea acesteia, şi are caracterul stabilit de legea specială până la publicare.” (Sancţiunea este prevăzută în art. 62).

Art. 23 alin. 7: „Publicarea cererii se menţionează în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială5 şi se face în condiţiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.”

5 Prescurtarea uzuala este “BOPI”.5

Art. 35 alin. 12 din Regulament: „În aplicarea prevederilor art. 23 alin. (7) din lege, publicarea cererii de brevet de invenţie se face prin punerea la dispoziţia publicului, la sediul OSIM, a descrierii, revendicărilor şi, dacă este cazul, desenelor, a cererii de la data de depozit, iar data publicării este data apariţiei BOPI în care a fost menţionată publicarea cererii.” Potrivit art. 23 alin. (1), publicarea se realizează dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii cumulative: a) nu este vorba despre o invenţie dintre cele reglementate de art. 40 alin. 2 (secrete); b) a expirat un termen de 18 luni calculat de la data depozitului naţional reglementar sau a priorităţii invocate şi recunoscute; termenul este prevăzut pentru ca, eventual, în acest interval, solicitantul însuşi să autoverifice dacă soluţia sa este realmente o invenţie brevetabilă, dacă există anteriorităţi ori dacă nu cumva brevetarea este pur şi simplu nerentabilă; uneori, el renunţă, ceea ce degrevează OSIM, în favoarea concentrării activităţii sale asupra invenţiilor importante. Dar, conform art. 23 alin. 3, „La cererea persoanei fizice sau juridice îndreptăţite publicarea se poate face într-un termen mai scurt decât cel prevăzut la alin. (1) şi (2), în condiţiile regulamentului de aplicare a prezentei legi”6 (cu plata unei taxe suplimentare). c) cu o lună mai înainte de expirarea termenului de 18 luni „nu a fost luată o hotărâre de respingere, nu s-a luat act de retragerea cererii sau aceasta nu a fost declarată ca fiind considerată retrasă, conform prevederilor art. 28 din lege” (art. 35 alin. 1 din Regulament).

d) s-au plătit taxele aplicabile, conform art. 43 alin. 1.Dacă aceste condiţii cumulative sunt îndeplinite, cererea se publică în BOPI.

I.4. Publicarea raportului de documentare În cadrul procedurii obişnuite, de drept comun (neaccelerate), această operaţiune nu se aplică

invenţiilor prevăzute de art. 40 alin. (2) (secrete).Conform art. 24 alin. (1), „La cererea solicitantului, OSIM întocmeşte un raport de

documentare însoţit, după caz, de o opinie scrisă privind brevetabilitatea şi publică raportul de documentare, în condiţiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi.” Publicarea7

raportului de documentare se face (i) deodată cu publicarea cererii de brevetare (art. 40 alin. 6 din Regulament) sau (ii) (chiar) ulterior (art. 24 alin. 2 din Lege).

Raportul de documentare (care constituie un serviciu facultativ pentru solicitant, prestat de OSIM numai dacă solicitantul de brevet depune o cerere şi plăteşte o taxă specială în acest scop) „[…] furnizează atât solicitantului cererii de brevet de invenţie, cât şi terţilor, după publicarea sa, informaţii privitoare la stadiul tehnicii relevant faţă de invenţia din revendicările cererii” (art. 40 alin. 1 din Regulament).

Primind o asemenea cerere, OSIM poate totuşi să notifice solicitantului că raportul de documentare nu poate fi întocmit (returnând şi taxa plătită), de exemplu în situaţia stabilită de art. 40 alin. (10) lit. c) din Regulament: „invenţia care face obiectul cererii de brevet de invenţie se încadrează în prevederile art. 9 sau ale art. 8 alin. (1) din lege ori nu respectă prevederile art. 18 sau ale art. 7 alin. (2) din lege;”. Aşadar, cu ocazia întocmirii raportului de documentare, OSIM procedează deja la examinarea condiţiilor de fond ale obiectului protecţiei stabilite prin art. 8 alin. (1) şi art. 9.

II. FAZA EXAMINARII CONDIŢIILOR DE FORMĂ ŞI DE FOND A II-a fază se declanşează (în procedura obişnuita, de drept comun - neaccelerată) dacă s-a

realizat deja publicarea cererii de brevet.8 Prin excepţie, ea se mai declanşează şi fără publicarea cererii în cazul invenţiilor din domeniul

apărării sau al siguranţei naţionale (art. 40 alin. 2).

6 Potrivit art. 35 alin. (11) din Regulament, “Publicarea cererii de brevet de invenţie în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (3) din lege se face nu mai devreme de 4 luni de la data de depozit sau de la data deschiderii fazei naţionale ori, dacă o prioritate convenţională a fost recunoscută, nu mai devreme de 4 luni de la data de depozit sau de 16 luni de la data priorităţii revendicate.” 7 Aceasta publicare “[…] se face prin punerea la dispoziţia publicului, la sediul OSIM, la data publicării în

BOPI a menţiunii întocmirii acestuia.”8 Publicare efectuată fie după expirarea termenului de 18 luni de la data depozitului, fie – la cererea expresă a solicitantului - înăuntrul unui termen mai scurt.

6

Tot astfel, în ipoteza în care solicitantul optează în mod explicit încă de la momentul constituirii depozitului reglementar pentru procedura excepţională accelerată (conform tezei I a art. 25 alin. 1), rezultă în mod implicit (dar extrem de confuz) din cuprinsul art. 23 alin. (4) că OSIM poate proceda la examinarea condiţiilor de fond şi de formă fără ca mai înainte să fi fost publicată cererea de brevet (care va fi totuşi publicată, dar mai târziu, şi anume „[…] împreună cu [publicarea] menţiunii privind hotărârea de acordare”).

În procedura obişnuită, de drept comun (neaccelerată), depunerea cererii pentru declanşarea examinării de fond a cererii de brevet trebuie să se facă nu mai târziu de 30 luni (doi ani şi jumătate) calculate de la data depozitului naţional (art. 25 alin. 1 teza a doua). Pentru invenţiile secrete de stat (art. 40 alin. 2), examinarea de fond poate fi solicitată încă de la data depozitului (sau in termen de 3 luni de la declasificare – „dar nu mai târziu de 30 de luni înainte de expirarea duratei brevetului, prevăzută la art. 31”, care este de 20 ani).

Cererea pentru care nu s-a solicitat examinarea înăuntrul acestor termene se consideră abandonata, respingându-se cu aceasta motivare (art. 28 alin. 2 lit. h). (Se mai poate introduce ulterior o altă cerere, care însă va avea o nouă dată de prioritate).

În toate cazurile, examinarea de fond nu poate să înceapă decât după achitarea taxei corespunzătoare (art. 42 alin. 1 din Regulament).

Potrivit art. 43 alin. (1) din Regulament, „OSIM efectuează examinarea de fond a cererilor, în ordinea datei de depozit, din fiecare domeniu de specialitate, sub condiţia plăţii taxei de examinare.”

Faza a II-a cuprinde 2 aspecte: 1. Examinarea condiţiilor de formă; 2. Examinarea condiţiilor de fond (ale obiectului şi subiectelor) .

Criticabil, ele sunt reglementate „amestecat” în cadrul art. 27 şi 28. II.1Examinarea condiţiilor de formă

Nerespectarea acestora poate să conducă uneori la (i) purtarea unei corespondenţe cu solicitantul în vederea complinirii deficienţelor (art. 27), alteori la (ii) declararea cererilor de brevet „ca fiind considerate retrase” (art. 28 alin. 4) şi alteori chiar la (iii) respingerea cererii de brevet (art. 28 alin. 2 lit. a), lit. c), lit. d), lit. e) si lit. h)).

II.2. Examinarea condiţiilor de fondNerespectarea acestora conduce la respingerea cererii de brevet: art. 28 alin. 2 lit. b) (obiectul

protecţiei), precum şi lit. f) şi lit. g) (subiectele protecţiei).Cea mai importantă (şi dificilă) operaţiune în cadrul examinării de fond este aceea a cercetării

noutăţii absolute în timp şi spaţiu, prin raportarea invenţiei la „stadiul tehnicii” (art. 10 alin. 1).Potrivit art. 10 alin. 2 şi 3, „(2) Stadiul tehnicii cuprinde toate cunoştinţele care au devenit

accesibile publicului printr-o descriere scrisă ori orală, prin folosire sau în orice alt mod, până la data depozitului cererii de brevet de invenţie. (3) Stadiul tehnicii cuprinde, de asemenea, conţinutul cererilor depuse la OSIM şi al cererilor internaţionale pentru care s-a deschis fază naţională în România sau europene desemnând România, aşa cum acestea au fost depuse, care au o dată de depozit anterioară celei prevăzute la alin. (2) şi care au fost publicate la sau după această dată, potrivit legii.” Noutatea se cercetează în funcţie de data priorităţii de depozit (art. 10 alin. 2) ori de data priorităţii excepţionale.

Daca noutatea este viciată, invenţia este nebrevetabilă. Viciile noutăţii invenţiei sunt faptele sau actele juridice distructive de noutate, alcătuind anteriorităţile „lato sensu”. Pentru ca o anterioritate să existe, aceasta trebuie sa fie: certă în ceea ce priveşte data ei; suficientă, în înţelesul de a putea duce la realizarea invenţiei; omogenă, compactă şi totală, iar nu divizată în mai multe anteriorităţi, ceea ce ar face necesar un efort creator de reunire; publică, deci accesibilă publicului. În doctrină, anteriorităţile se clasifică în 2 categorii: anteriorităţile propriu-zise şi anteriorităţile in sens larg (publicitatea). a) Anteriorităţile propriu-zise: Brevetarea anterioară a aceleiaşi invenţii, în ţară sau în străinătate. Brevet = include şi orice alt titlu juridic cu funcţie echivalentă, indiferent de denumire (de exemplu, certificatul de autor al invenţiei, certificatul adiţional, brevetul de importaţiune, brevetul european etc.).

7

Depistarea acestor anteriorităţi este foarte dificilă (deoarece există milioane de brevete în întreaga lume). Se foloseşte un sistem de clasificare internaţională a brevetelor (CIB), stabilit prin Aranjamentul de la Strasbourg din 1971. b) Anteriorităţile în sens larg (publicitatea):

Cazurile de „publicitate” care viciază noutatea unei invenţii pot fi multiple.9

Potrivit art. 38 alin. (2) şi (5)-(9):„(2) În aplicarea prevederilor art. 10 alin. (2) din lege, cunoştinţe accesibile publicului înseamnă informaţiile la care publicul are acces, oriunde în lume, prin:    a) prezentarea pe diferite suporturi sau pe diferite canale informaţionale a unor documente de brevet ori a altor informaţii;    b) descrierea orală de informaţii care nu au fost supuse nici unei restricţii de confidenţialitate privind utilizarea sau diseminarea acestor informaţii.    […]   (5) Accesibil publicului în sensul prevederilor alin. (2) înseamnă şi faptul că documentul cuprinzând informaţiile sau prezentarea publică a acestora pe cale orală se află într-o bibliotecă publică cu acces neîngrădit.    (6) Prin public, în sensul prevederilor art. 10 alin. (2) din lege, se înţelege una sau mai multe persoane neconstrânse la confidenţialitate şi care ar putea difuza informaţii; publicul poate fi orice persoană şi nu neapărat o persoană de specialitate.    (7) Descrierea orală, în sensul prevederilor art. 10 alin. (2) din lege, poate consta într-o prezentare la o conferinţă, în emisiuni de radiodifuziune, în înregistrări pe echipamente pentru redarea sunetului, cum ar fi benzi, discuri sau altele asemenea.    (8) Informaţiile sunt considerate că au devenit accesibile publicului prin folosire, în sensul prevederilor art. 10 alin. (2) din lege, dacă la data relevantă orice persoană putea intra în posesia acestora prin expunere sau folosire. Dacă o persoană vinde unui terţ un obiect fără niciun fel de îngrădiri, restricţii sau obligaţii privind confidenţialitatea, atunci obiectul este considerat că a fost făcut accesibil publicului.    (9) Cunoştinţele care au devenit accesibile publicului pe cale orală, prin folosire sau în orice alt mod, sunt considerate ca făcând parte din stadiul tehnicii numai dacă sunt confirmate printr-un document care să le conţină şi care să demonstreze data la care au devenit accesibile publicului şi care reprezintă data relevantă a documentului.”

Nu constituie anterioritate "divulgarea” produsă în condiţiile art. 11 alin. (2), care este o „divulgare neopozabilă a invenţiei” (art. 46 din Regulament).

O prima formă o constituie divulgarea care constituie un abuz, conform art. 11 alin. (1) lit. a): „În aplicarea art. 10, divulgarea invenţiei nu este luată în considerare dacă a intervenit în intervalul de 6 luni înaintea datei de depozit a cererii de brevet şi dacă rezultă direct sau indirect ca urmare a: a) unui abuz evident în privinţa solicitantului sau predecesorului în drepturi al acestuia;”.10

Cea de-a doua formă de „divulgare neopozabilă a invenţiei” o constituie ipoteza priorităţii excepţionale de expoziţie (art. 11 alin. 1 lit. b) şi alin. 2).

III. FAZA ACORDĂRII BREVETULUI SAU A NEACORDĂRII BREVETULUI

9 A se vedea A. Petrescu, L. Mihai, op. cit, p. 92-94.10 Potrivit art. 46 alin. (1) si (2) din Regulament, “(1) În aplicarea prevederilor art. 11 alin. (1) lit. a) din lege, constituie abuz evident împotriva persoanelor prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. a) din lege divulgarea invenţiei de către un terţ:    a) care a sustras invenţia de la oricare dintre aceste persoane; sau    b) căruia inventatorul i-a comunicat-o sub condiţia ca acesta să nu o facă publică.    (2) Abuzul, în înţelesul prevederilor alin. (1), trebuie să fie cu intenţie şi poate fi invocat de solicitant, chiar dacă abuzul nu s-a produs cu privire la acesta, ci s-a produs în raport cu inventatorul care a cedat drepturile sale asupra invenţiei sau în raport cu primul solicitant care a cedat drepturile.”

8

Este ultima fază a procedurii de brevetare. În aceasta fază sunt posibile 2 categorii de decizii, care se exclud reciproc: III.1. Acordarea brevetului; III.2. Neacordarea brevetului.

Oricare dintre aceste decizii se ia, conform art. 28 alin. 1, de către OSIM prin „[…] Comisia de examinare de specialitate, pe baza raportului de examinare a cererii de brevet de invenţie, acordarea brevetului de invenţie sau respingerea cererii de brevet.” Aceste hotărâri se motivează, se înscriu în Registrul naţional al cererilor de brevet depuse şi se comunica solicitantului (art. 28 alin. 5 din lege).

Potrivit art. 29 alin. 1, „OSIM poate proceda din oficiu la revocarea hotărârilor sale, pentru neîndeplinirea condiţiilor prevăzute în prezenta lege, până la comunicarea acestora.”

Conform art. 29 alin. 6, menţiunea hotărârii de acordare a cererii de brevet sau de respingere a acesteia se publică în BOPI în cel mult o lună (acesta este un termen de recomandare) de la data la care a expirat termenul pentru depunerea contestaţiei prevăzute de art. 51 alin. 1. Nu se publică menţiunea acordării brevetului pentru invenţiile prevăzute de art. 40 alin. 2 (decât în cazul declasificării ulterioare a acestora din statutul de secret de stat – alin. 10 al art. 29).

Potrivit art. 29 alin. 11 şi 12, procedura de examinare poate fi suspendată:- în cazul decesului solicitantului persoană fizică sau a dizolvării persoanei solicitante, până la

comunicarea la OSIM a succesorului în drepturi;- în cazul în care se instituie proceduri judiciare în privinţa dreptului la brevet sau a dreptului la

acordarea brevetului, până când hotărârea judecătorească devine definitivă şi irevocabilă.III.1. ACORDAREA BREVETULUI

Hotărârea de acordare a brevetului se ia de comisia de examinare pe baza unui "raport de examinare" întocmit de către examinatorul care instrumentează dosarul cererii (art. 50 alin. 1 din Regulament). Hotărârea „are efect” începând cu data publicării menţiunii sale în BOPI. Pe baza hotărârii de acordare, directorul general al OSIM eliberează brevetul de invenţie (art. 30 alin. 1), care va purta data publicării în BOPI a menţiunii hotărârii de acordare. Brevetele se înscriu în Registrul naţional al brevetelor de invenţie.

Conform art. 38 alin. 2, "În cazul in care titularul este altul decât inventatorul, acestuia din urma i se eliberează un duplicat al brevetului de invenţie."

III.2. NEACORDAREA BREVETULUI Se poate produce prin respingerea sau prin retragerea cererii.

a) RESPINGEREA CERERIIHotărârea de respingere se ia pe baza aceluiaşi "raport de examinare", în situaţiile enumerate de

art. 28 alin. 2 într-o ordine ale cărei criterii sunt confuze.a. i) Respingerea cererii (conform art. art. 28 alin. 2 lit. a), lit. c), lit. d), lit. e) si lit. h)) pentru

neîndeplinirea unora dintre condiţiile de formă, după expirarea diverselor termene acordate de OSIM pentru eventuala complinire a lipsurilor în lumina prevederilor art. 27:

- expirarea unui termen de 12 luni de la data la care cererea de brevet a fost declarată - potrivit art. 28 alin. 4 lit. b) – „ca fiind considerată retrasă” deoarece „solicitantul nu a dat curs notificărilor OSIM, în termenul acordat de OSIM, privind aducerea formei descrierii şi desenelor în concordanţă cu conţinutul revendicărilor admise”;11

- neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 16 alin. (1) si alin. (4) (acesta din urmă cu trimitere la art. 14 alin. 1) pentru constituirea depozitului reglementar;12

- neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 39 alin. 2 pentru reprezentarea obligatorie prin mandatar a persoanelor care nu au domiciliul sau sediul pe teritoriul României;13

- neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 18 pentru dezvăluirea invenţiei în cererea de brevet;14

11 Situaţie prevăzută de art. 29 alin. (2) lit. h).12 Situaţie prevăzută de art. 29 alin. (2) lit. a).13 Situaţie prevăzută de art. 29 alin. (2) lit. a).14 Situaţie prevăzută de art. 29 alin. (2) lit. c).

9

- nu s-a solicitat examinarea cererii de brevet de invenţie în vederea acordării brevetului în termenele prevăzute la art. 25;15

- în cadrul activităţilor desfăşurate de OSIM conform Tratatului de cooperare în materie de brevete de invenţie (PCT) din anul 1970 pentru acordarea protecţiei juridice pe cale internaţională, „termenul de deschidere a fazei naţionale pentru cererile înregistrate internaţional a fost depăşit.”16

a. ii) Respingerea cererii (conform art. 28 alin. 2 lit. b) pentru neîndeplinirea condiţiilor de fond ale obiectului protecţiei, astfel cum acestea sunt reglementate prin art. 7-13;17     a. iii) Respingerea cererii (conform art. 28 alin. 2 lit. f) si g) pentru neîndeplinirea condiţiilor de fond ale subiectelor protecţiei     - solicitantul, altul decât inventatorul, nu a făcut dovada, în cadrul termenului prevăzut la art. 29 alin. (2),18 că este îndreptăţit la acordarea brevetului;19

    - s-a solicitat respingerea cererii de brevet de invenţie, potrivit art. 66 alin. (2) lit. c)20.21 b) RETRAGEREA CERERII

Constituie un act unilateral de voinţă, irevocabil (poate fi anulat pentru vicii de voinţă). Conform art. 29 alin. 3, „OSIM ia act de retragerea cererii de brevet de invenţie dacă solicitantul cere retragerea în scris, în mod expres.”

B. PROCEDURA EXCEPŢIONALĂ ACCELERATĂExistenţa acestei proceduri (care este alternativa la procedura obişnuita, de drept comun –

neaccelerată) este reglementată prin texte neclare.În principiu, şi în cadrul acestei proceduri excepţionale există aceleaşi trei mari faze, dar există

unele deosebiri în cadrul unora dintre etape. Aşadar, cu excepţia celor ce urmează, se aplică în întregime regulile anterioare de la procedura de drept comun.

În ipoteza în care solicitantul optează explicit încă de la momentul constituirii depozitului reglementar pentru a se trece la examinarea cererii de brevet prin raportare la toate condiţiile de brevetare (conform tezei I a art. 25 alin. 1)22, rezultă în mod implicit (dar extrem de confuz) din cuprinsul23 art. 23 alin. (4) că OSIM poate proceda la această examinare a condiţiilor de fond şi de formă fără ca mai înainte să fi fost publicată cererea de brevet (care va fi totuşi publicată, dar mai

15 Situaţie prevăzută de art. 29 alin. (2) lit. h).16 Situaţie prevăzută de art. 29 alin. (2) lit. d).17 Observăm că, în mod criticabil, nerespectarea prevederilor art. 11 (referitoare la divulgarea invenţiei) nu este enumerată de art. 28 alin. (2) lit. b) ca premiză pentru respingerea cererii de brevet. Cu toate acestea, trebuie să se considere că şi încălcarea acestor prevederi conduce la o asemenea soluţie, deoarece art. 11 reglementează, ca şi art. 10, conţinutul conceptului de “noutate”. 18 Potrivit art. 29 alin. (2), “Dacă OSIM constată pe baza unor dovezi temeinice că solicitantul, altul decât inventatorul, nu este îndreptăţit la acordarea brevetului de invenţie, se poate proceda la amânarea comunicării hotărârii luate, fără a depăşi un termen de 6 luni de la data acesteia; în cazul în care în acest termen solicitantul nu poate dovedi că are calitatea de persoană îndreptăţită la acordarea brevetului, hotărârea de acordare se revocă potrivit alin. (1) şi cererea de brevet se respinge.”19 Situaţie prevăzută de art. 29 alin. (2) lit. g).20 Conform art. 66 alin. (2), “Dacă, înainte de acordarea de către OSIM a brevetului de invenţie, printr-o hotărâre judecătorească se constată că dreptul la brevet aparţine unei alte persoane decât solicitantul, persoana căreia i-a fost recunoscut acest drept poate, în termen de 3 luni de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii şi în condiţiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi: a) să continue în locul solicitantului procedura privind cererea de brevet depusă ca pentru o cerere proprie; b) să depună o nouă cerere de brevet pentru aceeaşi invenţie. Pentru elementele care nu extind conţinutul cererii iniţiale depuse cu respectarea prevederilor art. 19, cererea iniţială este declarată de OSIM ca fiind considerată retrasă începând cu data de depozit a noii cereri; c) să solicite respingerea cererii.”21 Situaţie prevăzută de art. 29 alin. (2) lit. f).22 Potrivit art. 25 alin. (1), „Examinarea cererii de brevet de invenţie poate fi cerută la data de depozit a cererii de brevet sau, după caz, la deschiderea fazei naţionale ori în termen de 30 de luni de la una dintre aceste date.” 23 Potrivit art. 23 alin.(4), „În cazul în care hotărârea de acordare a brevetului este luată înaintea datei de expirare a termenului prevăzut la alin. (1), cererea de brevet de invenţie este publicată împreună cu menţiunea privind hotărârea de acordare.”

10

târziu, şi anume „[…] împreună cu [publicarea] menţiunii privind hotărârea de acordare”).24 Aceasta procedură accelerată va fi folosită de către solicitanţii care consideră că deţin o poziţie

foarte solidă, neexistând riscuri de apariţie a unor opoziţii ale terţilor după publicarea cererii şi nici riscul nerentabilităţii invenţiei.

Subliniem că recurgerea la procedura excepţională accelerată nu trebuie confundată cu situaţia în care solicitantul decide, întemeindu-se pe art. 23 alin. (3),25 să se realizeze publicarea cererii de brevet mai înainte de expirarea unui termen de 18 luni calculat de la data depozitului reglementar (sau de la data priorităţii recunoscute); această decizie, deşi desigur că asigură premiza unei scurtări a intervalului până la care OSIM va lua o hotărâre de acordare sau de neacordare a brevetului, nu transformă totuşi procedura de brevetare într-o procedură accelerată. Într-adevăr, ceea ce este specific acestei din urma varietăţi de procedură este realizarea examinării (de formă şi de fond) mai înainte de publicarea cererii de brevetare. În rest, sunt aplicabile toate celelalte reguli expuse cu privire la procedura obişnuita, de drept comun.

REGLEMENTARI INTERNE PRIVIND BREVETAREA ÎN STRĂINĂTATE

Pentru brevetarea în străinătate, trebuie să se ţină seama nu numai de legea naţională a statului în care se doreşte să fie realizată brevetarea ori de convenţiile internaţionale la care România este parte, ci şi de unele reglementari speciale interne. Astfel, potrivit art. 41 alin. (10 – (4): "(1) Brevetarea în străinătate a invenţiilor create de persoane fizice române pe teritoriul României se face numai după înregistrarea cererii de brevet de invenţie la OSIM. (2) În cazul invenţiilor care conţin informaţii secrete de stat, brevetarea în străinătate se poate face numai dacă informaţiile au fost declasificate potrivit art. 40 alin. (3). (3) În vederea brevetării în străinătate a invenţiilor prevăzute la alin. (1) solicitanţii sau titularii de brevet români pot beneficia de sprijin financiar, potrivit legii. (4) Brevetarea în străinătate a invenţiilor prevăzute la alin. (1) se aduce la cunoştinţa OSIM de către persoanele fizice române care le-au creat sau de către succesorul lor în drepturi.”

Subliniem ca subiecţii acestei obligaţii sunt numai aceia (persoane fizice sau juridice române ori străine) care ar avea drepturi cu privire la "invenţii create de persoane fizice române pe teritoriul României". De exemplu, textul se aplică nu numai în situaţia în care solicitantul este persoană fizică română, ci şi atunci când, pentru o invenţie creată de un cetăţean român pe teritoriul României, brevetul s-ar cuveni unei persoane juridice – în ambele cazuri dacă este îndeplinită condiţia ca invenţia să fi fost creată de persoane fizice române pe teritoriul României. Pe de altă parte, textul nu se aplică:- atunci când invenţia a fost creată, chiar pe teritoriul României, de o persoană fizică străină sau de un apatrid;- atunci când invenţia a fost creată în străinătate, chiar de către un cetăţean român;- atunci când invenţia a fost creată în străinătate de un străin sau un apatrid.

În aplicarea alin. (3) al art. 45, au fost emise Normele O.S.I.M. nr. 242 din 15 ianuarie 1999 privind sprijinirea brevetării în străinătate a invenţiilor româneşti (Monitorul Oficial nr. 67 din 18 februarie 1999) (modificate şi completate prin Normele O.S.I.M. nr. 318 din 4 ianuarie 2000, publicate în Monitorul Oficial nr. 115 din 16 martie 2000). Potrivit acestui act normativ, în esenţă, OSIM poate aloca în acest scop o parte din veniturile încasate din taxa de extindere percepută în conformitate cu prevederile O.G. nr. 32/1998 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Organizaţia

24 Conform art. 42 alin. (1) – (3) din Regulament: “(1) Procedura de examinare de fond a cererilor de brevet începe numai după achitarea taxei corespunzătoare, în cuantumul şi la termenele stabilite de lege. (2) Taxa de examinare a cererii de brevet de invenţie poate fi plătită în cuantumul legal, fără a se depăşi un termen de 3 luni de la solicitarea în scris a examinării, solicitare care poate fi făcută până în luna a 30-a de la data de depozit. (3) Dacă taxa prevăzută la alin. (2) a fost plătită, examinarea de fond a cererii de brevet de invenţie va fi efectuată numai dacă a fost plătită şi taxa de publicare a cererii; […]..” 25 Conform art. 23 alin. (3), “La cererea persoanei fizice sau juridice îndreptăţite publicarea se poate face într-un termen mai scurt decât cel prevăzut la alin. (1) şi (2), în condiţiile regulamentului de aplicare a prezentei legi.”

11

Europeana de Brevete privind cooperarea în domeniul brevetelor.

BREVETAREA INVENŢIEI. TITLUL DE PROTECŢIE În dreptul nostru, brevetul este principalul titlu de protecţie juridică a invenţiei pe teritoriul României.26

Pentru anumite situaţii speciale, protecţia juridică se poate întemeia şi pe:a) certificatul de protecţie provizorie, eliberat conform Legii nr. 93/1998 privind protecţia

provizorie a brevetelor de invenţie;27

b) certificatul suplimentar de protecţie, pentru medicamentele sau produsele fitofarmaceutice brevetate, în condiţiile art. 31 alin. (3), text care trimite la Regulamentul (CEE) nr. 1.768/92 al Consiliului din 18 iunie 1992 privind instituirea unui certificat suplimentar de protecţie pentru medicamente şi la Regulamentul (CE) nr. 1.610/96 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 iulie 1996 privind instituirea unui certificat suplimentar de protecţie pentru produse fitofarmaceutice;

c) brevetul european, eliberat în baza Convenţiei privind eliberarea brevetelor europene, adoptată la Munchen la 5 octombrie 1973, precum şi a Actului de revizuire a acesteia, adoptat la Munchen la 29 noiembrie 2000 (la care România a aderat prin Legea nr. 611 din 13 noiembrie 2002 – Monitorul Oficial nr. 844 din 22 noiembrie 2002).

În legătură cu brevetul, următoarele probleme vor fi analizate:I. Noţiunea de brevet de invenţie;II. Natura juridică a brevetului de invenţie;III. Perioada de valabilitate a brevetului de invenţie.

I. NOŢIUNEA DE BREVET DE INVENŢIE Brevetul de invenţie este acel titlu juridic, eliberat de către stat28 prin organul său de specialitate, prin care se asigură titularului său dreptul de exploatare exclusivă a invenţiei, astfel cum rezulta din art. 1. Brevetul dă naştere dreptului de proprietate industrială asupra invenţiei. Credem că acesta este singurul drept ce constituie un efect juridic direct şi specific al brevetului. Este adevărat ca art. 45 alin. (1), reglementând transmiterea drepturilor, vorbeşte despre "drepturile ce decurg din brevetul de invenţie", dar apreciem ca această exprimare se referă la prerogativele ce compun dreptul de proprietate industrială asupra invenţiei. Celelalte drepturi ale titularului de brevet (de prioritate, de despăgubiri etc.) se nasc ca urmare a altor fapte juridice (de exemplu: dreptul la despăgubiri - ca urmare a încălcării dreptului de exploatare exclusivă; dreptul la asistenţă tehnică - în temeiul contractului încheiat pe baza dreptului unităţii de a cere această asistenta; dreptul de prioritate - ca urmare a constituirii depozitului reglementar sau a îndeplinirii faptelor prevăzute de lege pentru recunoaşterea priorităţilor excepţionale).

Nu ne alăturam părerii29 potrivit cu care brevetul are şi efecte cu caracter personal-nepatrimonial. Titularului brevetului, în această singură calitate, atunci când este o unitate, legea nu îi recunoaşte asemenea drepturi, iar atunci când este chiar inventatorul, drepturile personal-nepatrimoniale ţin nu de calitatea de titular de brevet, ci de aceea de autor al invenţiei, în aceasta singură calitate. Dreptul la calitatea de inventator există mai înainte şi independent de brevetare, pentru că, de exemplu, art. 54 alin. (1) lit. e) îndrituieşte persoana să ceară anularea unui brevet (al cărui titular nu este) în virtutea calităţii sale de inventator, preexistentă brevetului.

26 Este inclusă aici şi situaţia în care protecţia juridică pe teritoriul României este obţinută pe cale internaţională, prin aplicarea prevederilor Tratatului de cooperare în materie de brevete de invenţie de la Washington din 19 iunie 1970 (ratificat prin Decretul nr. 81 din 2 martie 1979, publicat în Monitorul Oficial nr. 22 din 8 martie 1979).27 A se vedea şi Normele O.S.I.M. nr. 211 din 7 septembrie 1998 de aplicare a Legii nr. 93/1998 privind protecţia tranzitorie a brevetelor de invenţie (Monitorul Oficial nr. 358 din 22 septembrie 1998).28 Aceasta este regula. Prin excepţie, unele convenţii internaţionale prevăd eliberarea brevetului de către un organism internaţional (bunăoară, brevetul european se eliberează de către Oficiul European de Brevetare - O.E.B.).

29 A se vedea:I. Cameniţă, Protecţia invenţiilor prin brevete, Editura Academiei, Bucureşti, 1977, p. 178; St. Cărpenaru, Drept civil. Dreptul de inventator, ed. a II-a, Bucureşti, 1976, p. 178.

12

II. NATURA JURIDICĂ A BREVETULUI DE INVENŢIECu privire la natura juridică a brevetului de invenţie există controverse.

Astăzi, totuşi, există unanimitate în dreptul nostru asupra faptului că brevetul este un act juridic administrativ unilateral.30 Brevetul, fiind emis de către OSIM, exprimă manifestarea de voinţă a acestui organ al administraţiei publice şi produce efectele pe care legea le stabileşte, voinţa solicitantului brevetului neavând rolul de a declanşa procedura prescrisă de lege. Doctrina rămâne însă divergentă în calificarea brevetului ca act declarativ (Scondăcescu, Longhin; A. Tătaru, P. Teodorescu; Y. Eminescu, "Dreptul..."; St. Cărpenaru; I. Macovei; P. Roubier) ori constitutiv de drepturi (I. Cameniţă; Y. Eminescu, vol. I; Gh. Iliescu). Apreciem ca brevetul este un act constitutiv, iar nu declarativ. Nu credem că brevetul doar recunoaşte un drept de exploatare exclusivă preexistent emiterii brevetului, ci că din brevet se naşte acest drept, care - prin voinţa legii, pe baza unei ficţiuni a acesteia - retroactivează până la momentul constituirii depozitului reglementar. Pentru opinia pe care nu o împărtăşim, s-a folosit ca argument, sub Legea nr. 62/1974 privind invenţiile şi inovaţiile, împrejurarea (reluată în cuprinsul dispoziţiilor actuale ale art. 34 alin. (1) lit. b) că legea instituie un drept de folosire personală anterioară pentru acela care, mai înainte de brevetarea invenţiei de către o altă persoană, a folosit-o independent şi cu bună-credinţă. Argumentul nu este convingător, pentru că:

- menţionata folosinţă, câtă vreme este anterioară brevetării, apare mai degrabă ca o situaţie de fapt decât ca un drept;

- chiar dacă am accepta existenţa unui drept pentru această perioadă anterioară, acesta nu este însă dreptul de proprietate industrială ce se naşte din brevet, ci un drept care nu are toate prerogativele acestuia (bunăoară, îi lipseşte exclusivitatea). Sub legea astăzi în vigoare, exista două noi argumente pentru caracterul constitutiv de drepturi al brevetului. Astfel, conform art. 33: „Cu începere de la data publicării cererii de brevet, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (1)-(3), cererea asigură solicitantului, în mod provizoriu, protecţia conferită potrivit dispoziţiilor art. 32.”31 Rezultă de aici că, prin excepţie, dacă sunt îndeplinite anumite condiţii speciale, se recunoaşte un drept provizoriu asupra invenţiei, mai înainte de eliberarea brevetului. Împrejurarea că legiuitorul a decis să reglementeze, prin art. 33, acest drept demonstrează tocmai că, mai înaintea eliberării brevetului, nu există dreptul de exploatare exclusivă şi tocmai de aceea a fost necesar să se intervină prin art. 33. Mai mult decât atât, conform art. 59 alin (4), "Încălcarea drepturilor prevăzute la art. 32 alin. (1) de către terţi după publicarea cererii de brevet de invenţie atrage pentru persoanele vinovate obligaţia de despăgubire potrivit dreptului comun, titlul pentru plata despăgubirilor fiind executoriu după eliberarea brevetului.” Amânarea executării titlului pentru după momentul acordării brevetului demonstrează că numai la acest moment se naşte dreptul de proprietate industrială. Aşadar, brevetul de invenţie este un act juridic unilateral administrativ, constitutiv de drepturi. Numai într-un sens foarte restrâns şi specific, s-ar putea vorbi - eventual - despre caracterul declarativ al brevetului, întrucât efectele sale retroactivează de la data acordării şi până la aceea a constituirii depozitului reglementar.

III. PERIOADA DE VALABILITATE A BREVETULUIBrevetul este temporar. Caracterul temporar al brevetului constituie un factor de asigurare a

progresului.Potrivit art. 31 alin. (1) „ Durata brevetului de invenţie este de 20 ani, cu începere de la data de

depozit.”32

30 ? Totuşi, în doctrina străină continuă să existe şi alte teorii. De exemplu, în dreptul american se vorbeşte (vezi A. Miller, M. Davis, Intellectual Property: Patents, Trademarks and Copyright, West Publishing Company, St. Paul, 1990, p. 14-18) despre "teoria contractului" şi, respectiv, "teoria drepturilor naturale".31 Conform art. 32 alin. (1): „Brevetul de invenţie conferă titularului său un drept exclusiv de exploatare a invenţiei pe întreaga sa durată.” 32 Conceptul juridic de “invenţie de perfecţionare”, pentru care se acorda un “brevet de perfecţionare” (“complementar”) a fost înlăturat din Legea nr. 64/1991 cu ocazia modificării acesteia prin Legea nr. 203/2002. Conform art. 33 din forma iniţială a Legii nr. 64/1991, “Pentru invenţia care perfecţionează o altă invenţie protejată printr-un brevet şi care nu poate fi aplicată fără cea brevetată anterior, durata de

13

Data de la care curge termenul de valabilitate este data depozitului reglementar, chiar daca s-au invocat priorităţi excepţionale (anterioare). De aceea, întrucât brevetul este socotit că exista valabil de la momentul depozitului, indiferent de data eliberării sale, dar sub condiţia acestei eliberări, titularul de brevet poate opune, din clipa acordării brevetului, exclusivitatea de exploatare a invenţiei sale chiar şi acelor persoane ce au folosit invenţia respectivă în intervalul scurs între data depozitului şi aceea a acordării brevetului. Bineînţeles, în cazul reglementat prin art. 33, invocarea se poate face şi mai înaintea acordării brevetului, dar - conform art. 59 alin. (4) - titlul pentru plata despăgubirilor va fi executoriu numai după eliberarea brevetului. Durata legală de valabilitate a brevetului poate fi însă scurtată în următoarele împrejurări:

- prin renunţarea titularului la brevet;- prin decăderea sa din drept pentru neplata taxelor anuale de menţinere în vigoare (anuităţile).

La încetarea valabilităţii brevetului, indiferent de cauză (expirarea termenului, renunţare, decădere), invenţia cade în domeniul public şi poate fi exploatată în mod liber şi gratuit de orice persoană interesată.

[sfârşitul documentului]

valabilitate a brevetului este limitată la aceea a brevetului acordat pentru invenţia pe care o perfecţionează, fără a putea fi mai scurtă de 10 ani.”

14