Curs 2_Organizatia Alimentara_oct 2014

MANAGEMENTUL ORGANIZATIILOR ALIMENTARE

Conf. univ. dr. Raluca Ignat

MANAGEMENTUL ORGANIZATIILOR ALIMENTARE

04/19/23conf. univ. dr. Raluca Ignat

2

Promovarea disciplinei:

- 50% examenul final- 10% din oficiu - 5% prezența la cursuri- 5% prezența activă la seminarii- 20% implicare in activitatile planificate ale

seminarului- 10% testul de la seminar

ORGANIZAȚIA ALIMENTARĂ. COMPANII MULTINAȚIONALE IN DOMENIUL

AGROALIMENTAR

Conf. univ. dr. Raluca Ignat

Organizația alimentară. Companii multinaționale in domeniul

agroalimentar


4

Cuprins:

1. Conceptul de organizație alimentară 2. Rolul și importanța organizațiilor alimentare3. Tipologia organizațiilor alimentare4. Intreprinderea agroalimentara – organizatie

de profil esentiala 5. Companii multinationale in domeniul

agroalimentar

1. Conceptul de organizație alimentară


5

ORGANIZÁȚIE,organizații,s.f.1.Asociație de oameni cu concepții sau preocupări comune, uniți conform unui regulament sau unui statut, în vederea depunerii unei activități organizate. 2.Mod de organizare, orânduire, aranjare; rânduială,alcătuire. – Din germ. Organisation, fr. organisation, rus. organizațiĩa.



6

Chester Bernard (1938, The functions of the executive) a elaborat una dintre cele mai elaborate si argumentate teorii cu privire la motivul aparitiei si dezvoltarii organizatiilor.

Premisa: individul are puteri limitate de alegere si actiune si, pentru a atinge ceea ce isi doreste, va trebui sa coopereze.

O organizaţie apare atunci când sunt îndeplinite cel puţin două condiţii:

1) există persoane capabile să comunice între ele;

2) doresc să contribuie, prin acţiune, la realizarea unui scop comun.



7

Dezvoltarea economico-socială a condus la diversificarea modalităților sub care produsele agricole sunt puse la dispoziția consumatorilor:

unele dintre produsele agricole sunt supuse, în totalitate sau parțial, în prealabil, unor procese de prelucrare în afara exploatațiilor agricole sau chiar în interiorul acestora (microintegrare);

s-au îmbunătățit formele de prezentare a produselor agroalimentare.



8

Prelucrarea și prezentarea produselor agricole și, respectiv, alimentare, revin, în principal, întreprinderilor din industria alimentară.

Activitățile specifice sistemului agroalimentar (SA) privit în ansamblul său sunt realizate în diferite entități socio-economice de producție, care se deosebesc din punct de vedere :

tehnic ; al organizării proceselor transformatoare ; sistemelor (tehnicilor) de producție: artizanal,

manufacturier, industrial; al raporturilor sociale dintre componenții lor.



9

Privită ca o unitate organizatorică OA este:

utilizatoare de resurse; sursă de bogăție (VAB, Profit etc.) ; deținătoare de putere economică ; domeniu de exercitare a

managementului.

2. Rolul și importanța organizațiilor alimentare


10

In ultimii 20 de ani, sectorul agroalimentar din tarile puternic industrializate, si nu numai, a suferit modificari evidente – a devenit mult mai complex, iar organizatiile individuale si-au dezvoltat foarte mult actiunile comune

Dorintele cosumatorilor au depasit sfera locala si s-au internationalizat foarte mult.

In multe tari, mancarea nu mai este privita ca necesara acoperirii nevoilor de baza ale oamenilor, ci ca un stil de viata.



11

Rolul organizatiei alimentare este acela de a acoperi aceste nevoi in continua schimbare

Consumatorii trebuie astazi sa stie ca mancarea este produsa sustenabil, atat din punctul de vedere al afacerii, cat si al alimentelor in sine

Dorintele acestora vizeaza elemente de siguranta alimentului, bunastarea animalelor, impactul activitatii econmice asupra mediului si conditiile sociale ale acesteia



12

Asadar, organizatia alimentara trebuie sa raspunda mai multor cerinte: Asigurarea alimentatiei Siguranta alimentului Transparenta producerii si comercializarii Accesabilitatea alimentului – vezi alimente-servicii Industrie verde Conditii sociale corecte si moderne pentru lucratori – vezi

cazul Coca-Cola in India Responsabilitate sociala a organizatiei



13

Importanta OA este data si de faptul ca acestea funcționează într-un ansamblu de condiții de natură economică, tehnică, politico-insituțională, demografică, culturală, organizatorică, juridică, psiho-socială, educațională, ecologică – mediu ambiant.

Componentele mediu influențează OA sub multe aspecte: exercitarea funcțiunilor; elaborarea strategiilor; tipul de management;

! de fapt: constituirea, existenta, dezvoltarea, falimentul!



14

Mediul trebuie cunoscut (studii de diagnosticare), ceea ce permite:

A. Formularea unor modalități de acțiune pentru adaptarea sa la mediu: lansarea de noi produse, în baza procesului de diversificare a activității; oferirea de produse menite să contribuie la protejarea stării de sănătate

a consumatorilor; retehnologizare – performanță, calitate, standarde; adaptarea strictă a nomenclaturii de produse la cerințele pieței; îmbunătățirea relațiilor cu producătorii agricoli; amplificarea valențelor de antrenare ale motivației; politica de prețuri promovată de OA; atragerea în circuitul productiv a noi resurse; elaborarea unor structuri organizatorice elastice; informatizarea activităților.



15

B. Transformarea unor factori de mediu în factori favorabili: activitate de marketing, reclamă și publicitate (consumatorii); recurgerea la activități de comunicare cu publicul, urmărindu-se

asigurarea unei atitudini favorabile a acestuia față de întreprindere; crearea unui sistem de interfață între întreprindere și mediu ( de

exemplu: managementul relatiei cu clientii, agenții de vânzări – inducerea în mediu de informații despre întreprindere, produse etc.) ;

negocierea cu rezultate favorabile pentru întrepridnere a diferitelor contracte;

recrutarea și selecția de personal care să respecte valorile culturale ale întreprinderii.

3. Tipologia organizațiilor alimentare


16

Există o mare diversitate de organizatii alimentare (capital: autohton, străin sau mixt).

OA se diferențiază de cele din alte ramuri, prin: felul produselor obținute; destinația produselor; caracteristicile de ordin tehnic și tehnologic ale

proceselor de producție.



17

A. Din punctul de vedere al tipului de activitate: Organizatii alimentare de productie; Organizatii alimentare de distributie

Retail De gros: pentru asigurarea materiilor prime.

Organizatii alimentare de asigurare a activitatilor suport: controlul alimentelor – laboratoare etc;

B. Regăsim organizatii de (CAEN): morărit; prelucrare și consevare fructelor și a legumelor; fabricare a zahărului; producerea uleiurilor și a grăsimilor vegetale și animale ; din domeniul producției , prelucrării și conservării cărnii; prelucrarea laptelui;



18

C. Dacă avem în vedere sezonalitate materiilor prime agricole, ca și posibilitățile de depozitare și păstrare a acestora, organizatiile alimentare pot avea: funcționare continuă (în cursul anului), de exemplu: întreprinderi de morărit); funcționare sezonieră, de exemplu: întreprinderi de conserve de legume și

fructe, apărând probleme referitoare la : gradul de utilizare a capacităților de producție în cursul anului; permanentizarea forței de muncă; aprovizionarea cu materii prime pentru o perioadă cât mai mare și buna lor depozitare

și conservare.

Pentru reducerea caracterului sezonier al activității, managementul întreprinderilor respective poate avea în vedere: dezvoltarea de metode de conservare (congelare, deshidratare, liofilizare), de exemplu:

legume, lapte praf etc.; producerea de produse complementare; asigurarea unui aparat de producție a cărui capacitate să permită absorbirea vârfului de

încărcătură (funcționarea în două trei schimburi); prelucrarea primară a unor materii prime (sfecla de zahăr, cartofi, fructe) și păstrarea lor

ca produse semifabricate.



19

D. Dupa marime: Organizatii mari; IMM-uri.

Rolul IMM-urilor: rată înaltă de dezvoltare pe plan mondial, european și în țara noastră; esentiale pentru economie = sursa de abilitati, inovare si creare de locuri de

munca) aport la crearea PIB-ului; contribuție la asigurarea de locuri de muncă și combaterea șomajului; mai multă flexibilitate în adaptarea la mediul economic; potențial de creativitate (demararea de afaceri); factor de coeziune socială (clasa de mijloc).



20

În condițiile României, prin Legea 346 /2004, cu modificările ulterioare, ținând seama de recomandări ale Comisiei Europene, IMM-urile sunt definite ca fiind acele întreprinderi care îndeplinesc, cumulativ, următoarele caracteristici:

numărul mediu anual de salariați (NS) mai mic de 250; realizează o cifră de afaceri anuală netă (CAAN) de până la 50 milioane Euro, echivalent

în lei sau dețin active totale (AT) care nu depășesc echivalentul în lei a 43 de milioane de Euro, conform ultimei situații financiare aprobate.

În funcție de aceste criterii IMM-urile se clasifică în:

Microîntreprinderi: NS 9 și CAAN sau AT 2 mil. euro, echivalent în lei. Întreprinderi mici: NS 10 – 49 și CAAN sau AT 10 mil. euro, echivalent în lei. Întreprinderi mijlocii: NS 50 – 249 și CAAN 50mil euro sau AT 43 mil. euro,

echivalent în lei.

După criteriul , ”relația lor cu alte întreprinderi”, raportată la capitalul sau la dreptul de vot deținute și al dreptului de a exercita o influență dominantă, IMM-urile se împart în :

întreprinderi autonome; întreprinderi partenere; întreprinderi legate (Legea 346/2004)

4. Intreprinderea agroalimentara – organizatie de profil esentiala


21

În IA: se alocă și se combină factori de producție pe criterii economice și ecologice, sub acțiunea

umană directă sau indirectă, pentru a se obține produse (subsistemul operațional al întreprinderii;

au loc procese motivaționale – salarii, venituri (furnizori), dividende (acționari), dobândă (organisme financiare), - stakeholderi ;

se manifestă relații de colaborare (comunicare pentru realizarea de obiective), dar pot să apară și relații conflictuale (salariați – manageri, salariați – patronat);

este un loc de exercitare a puterii, deținătorii acesteia iau decizii, care se transmit și urmează a fi aplicate (înlăturarea disfuncționalităților sau amplificarea rezultatelor) de către executanți;

este un sistem deschis aflat în relații directe cu mediul ambiant la care urmează să se adapteze;.

Activitatea IA este influențată și de particularități ale ofertei de materii prime, cum ar fi: unele sunt perisabile; la o serie dintre ele, oferta se regăsește pentru perioade scurte; sunt obținute sezonier, cererea fiind eșalonată și, uneori, decalată (a se vedea

modelele de consum)



22

Specificul activității IA este determinat și de schimbări intervenite în modelele de consum și în circuitele de distribuție:

organizarea, tot mai fină a piețelor; asigurarea poziționării unui produs pe piață, ținând seama de concurență, prin crearea de mărci proprii; faptul că s-a produs o multiplicare a produselor comercializate, diferențiată mai ales la nivelul ambalării; restricțiile economice impuse de concurență și de produsele de substituție (substitute) – produse din

soia; se poate sublinia, mai ales, creșterea volumului de produse congelate în detrimentul celor conservate.

restrictii de natura sociala, precum modificari ale comportamentului de consum – timp indelungat petrecut la serviciu, pauza de pranz, programele after-school, interzicerea fumatului in restaurante etc

Unele dintre aceste particularități își pun amprenta asupra: organizarii si funcționării IA; utilizării capacităților de producție ale întreprinderii agroalimentare; performanțelor lor economice; exercitării managementului, soluțiile pe care trebuie să le identifice managementul,

transpuse prin decizii, pentru funcționarea întreprinderii la parametrii doriți; în cazul inițierii unor afaceri, particularitățile pot constitui premise de la care se pornește.



23

IA – particularități: este o întreprindere cuprinsă în industria alimentară; pentru deafășurarea activității se adresează, în vederea procurării de materii prime,

unui univers agricol care prezintă numeroase particularități privind: structurile de exploatare și de producție (ramuri vegetale și de creștere a animalelor), fenomenele sociale; relațiile cu exploatațiile agricole desfășurându-se în mod direct sau indirect (distribuitorii de materii prime agricole);

pe materiile prime de natură agricole se resimte, în mod mai mult sau mai puțin direct, influența variației nivelului producției agricole - necesitatea dezvoltării agriculturii;

în aceste întreprinderi multe procese sunt biologice, ceea ce se întâmplă în industria alimentară, putându-se aprecia, cel puțin parțial, ca fiind o ”prelungire a agriculturii” (aceste procese influențează performanțele economice ale întreprinderii;

acționând în domeniul procesării, aceste întrepinderi au posibilități mai mari de diversificare a nomenclaturii de produse (exploatațiile agricole sunt limitate la numărul de specii de plante și de animale specifice zonei)



24

IA au o organizare structurală (exercitarea funcțiunilor) mai simplă sau mai complexă, în funcție de mărimea lor - Este redată prin organigramă.

Modul în care sunt delimitate și dimensionate compartimentele structurii organizatorice și în cadrarea lor cu personal favorizează funcționarea (dă ”viață”) întreprinderii și realizarea obiectivelor.

Fiecare compartiment urmează să asigure întreprinderii agroalimentare ceea ce îi este necesar la cele mai mici costuri.



25

În structurile complexe există: organisme de management participativ (Legea nr. 31/1990); funcții manageriale (manageri generali, manageri aflați la diverse niveluri

ierarhice); compartimente operaționale (secții, ateliere, mori etc.) în care se realizează

pregătirea material-organizatoric a producției și se desfășoară procesele de producție (fabricația), ele alcătuind subsistemul operațional al întreprinderii, în cazul său prezentând importanță: modul în care se utilizează materii prime; randamentul în prelucrarea materiilor prime; calitatea produselor obținute; scurtarea, pe cât posibil, a ciclului de producție (diminuarea cheltuielilor).

componente funcționale pentru diverse activități: financiar contabile, aprovizionare, marketing, vânzări, resurse umane, producție, protecția muncii etc.

5. Companii multinationale in domeniul agroalimentar


26

Depasirea granitelor nationale nu este specifica timpurilor noastre, ci este perena:- Drumul matasii- marile descoperiri geografice: Fernando Magellan, Amerigo Vespucci, Cristofor Columb

!Prima companie multinationala: Compania Olandeza a Indiilor de Est fondata la 20 martie 1602: Detinea: activitati si birouri in Asia si in mai multe orase din Olanda, flota, sute de angajati, batea moneda proprie, a fost prima companie listata la bursa (a generat organizarea si functionarea Bursei de Valori Amsterdam)



27

Literatura economica sustine ca globalizarea economica a fost generata de doua elemente fundamentale:- Liberalizarea pietei- Progresul tehnologic

Exista dezbateri pe marginea globalizarii, generate de doua intelegeri gresite ale acesteia: - Asocierea cu globalizarea culturala, generata de infuzia de anglofonie, si

care ar putea determina un numit comportament de consum, si, implicit, cerere pe piata

- Interpretarea negativista/termen scurt a naturii si impactului globlizarii economice asupra rezultatelor economiilor nationale



28

Dinamica competitivitatii internationale, rezultat direct al procesului de globalizare, se bazeaza din ce in ce mai mult pe totala integrare a companiilor in cadrul retelelor internationale de afaceri.

O intreprindere de succes “actioneaza constant ca si cand toata lumea sau regiunea macro din care face parte ar fi o singura entitate si aceasta ar cauta aceleasi lucruri pretutindeni” (Levitt, 1983, in Selma Tozanli, 2005)

Afacerile agroalimentare se confrunta cu perisabilitatea produselor, aspectele sociale si culturale ale obiceiurilor de consum alimentar, preferinte individuale, gusturi specifice date de catre apartenenta la un anumit mediu socio-economic. Rezultatul este un model special de afaceri agroalimentare multinationale.



29

Aparitia CMNA a fost determinata de: - cautarea performantei economice crescute de catre

intreprinderi ce a condus la depasirea granitelor nationale. - nevoile consumatorilor aflate intr-o continua schimbare- modalitatile de comunicare si relationare sociale - dinamica competitivitatii economice internationale - Schimbarea pozitiilor din TOP 100 CMNA, prin scaderea

suprematiei triadei, companiile agroalimentare britanice, olandeze si franceze, intre anii 1974-2000, si prin accesarea de catre cmpaniile japoneze si fermele australiene, a pietei SUA

- Schimbari in PAC, dupa cum ar fi noile cote la lapte etc ceea ce a determinat noi structuri si organizari ale coooperativelor agricole



30

Mod de actionare:- adoptarea extinderii externe de catre CMNA- cresterea externa bazata pe o anumita politica de

achizitii si aliante strategice ce le ofera posibilitatea de a evita riscul de piata si acoperirea costurilor ridicate generate de investitiile verzi

- Partenerii locali, mai mici, prin parteneriatul cu CMNA, aduc o considerabila cota de piata, pana la 50%

- CMNA aduc: brandul global, reputatia internationala, retea de distributie mondiala

- CMNA mai aduc: asistenta tehnologica, capital uman, capital pentru investitii pentru modernizare



31

Efectul:- Pentru compania locala:

- Control managerial strict si riguros- Controlul produselor- Fluxul informatiei- accesul la piata internationala prin cresterea competitivitatii propriilor

produse- Pentru CMNA:

- Canalele de distributie locala - Experienta prezentei pe piata locala- Know-how pentru produsele preferate si tehnicile de procesare

industriale locale, - “pace” in activitatea de piata locala, prin parteneriatul cu un actor

local, altfel, lovindu-se de opozitia locala- Posibilitate cunosterii comportamentului de afaceri local

Vă solicit feedback!


32

Întrebările mele:

1. Ce este organizatia alimentară? Dar compania multinationala alimentara?

2. Ce este întreprinderea agroalimentară?

3. Care sunt principalele trăsături ale IA?

4. Care sunt criterii de clasificare a IMM-urilor?

5. Ce îi permite diagnosticarea mediului ambiant întreprinderii agroalimentare?

Vă solicit feedback!


33

Întrebările voastre?


34

Bibliografie:

1. Monika Hartmann, Klaus Frohberg, Christian Fischer - Building Sustainable Relationships in Agri-food Chains: Challenges from Farm to Retail, in AGRI-FOOD CHAIN RELATIONSHIPS, Edited by Christian Fischer, Monika Hartmann, CABI Head Office, Nosworthy Way, Wallingford, Oxfordshire OX10 8DE, UK – online

2.Voicu R., Carmen Valentina Rădulescu - Managementul unităţilor agroalimentare, Editura ASE, Bucureşti, 2003, Biblioteca ASE – Sala Paul Bran;

3. Baker, Doyle, ed.; Da Silva, Carlos, ed.; Diouf, Jaques, pref.; Shepherd, Andrew W., ed.; Yumkella, Kandeh K., pref. - Agro-industries for development, Roma : FAO , 2009, Biblioteca ASE – Sala Moxa

4. Ruth, Rama, ed. - Multinational agribusinesses, New York: Food Products Press , 2005., Biblioteca ASE – Sala Victor Slăvescu

5. Wood, Roy C, ed. - Strategic questions in food and beverage management, Oxford: Butterworth-Heinemann, 2000, Biblioteca ASE – Sala Paul Bran


35

Conf. univ. dr. Raluca IgnatDepartamentul Economia Agroalimentară și a Mediului

Facultatea Economia Agroalimentară și a [email protected]

Curs 2_Organizatia Alimentara_oct 2014

Documents

Transcript of Curs 2_Organizatia Alimentara_oct 2014