LOGISTICA

SUPORT DE CURS AN IV ( IMA )

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA SI MANAGEMENTUL AFACERILOR

Curs 2 : Managementul Lantului de Aprovizionare Livrare

Un sistem logistic este format dintr-un set de componente ce sunt conectate prin servicii de

transport. Componentele ce fac parte dintr-un sistem logistic pot fi acele locuri unde materile prime

sau produsele sunt procesate, depozitate, sortate, ambalate, vndute sau consumate. Printre aceste

componente se pot regsi spre exemplu centre de asamblare, depozitare, sortare, puncte de

transbordare a bunurilor dintr-un mijloc de transport n altul, magazine de vnzare cu amnuntul ,

incineratoare etc.

Cel mai complex sistem logistic existent, care practic depete granitele organizaiei

industriale, poart denumirea de lan de aprovizionare (supply chain). n cadrul acestui sistem,

materiile prime sunt transformate n produse finite care apoi sunt distribuite utilizatorului final

(companii sau consumatori). Acesta include furnizori, productori, centre de asamblare, depozite,

magazine etc. n figura 2.1 este prezentat un lan de aprovizionare tipic n care sistemele de

producie i distribuie sunt alctuite fiecare din dou componente.

Fig. 2.1. Sistem logistic complex (supply chain)

n cadrul sistemului de producie, componentele i prile semi fabricate sunt realizate n

dou centre de producie, n timp ce produsele finite sunt asamblate ntr-o fabric distinct.

Sistemul de distribuie const n dou centre principale de distribuie ce sunt aprovizionate

direct din fabrica de asamblare i care la rndul lor aprovizioneaz mai departe dou centre

regionale de distribuie.

Un lan logistic este un sistem coordonat de organizaii, oameni, activiti, informaii i

resurse implicate n micarea unui produs ntr-o manier fizic sau virtual de la furnizor la client.

ntr-un sens general, un lan logistic const din dou sau mai multe organizaii separate din

punct de vedere juridic, dar unite prin fluxuri materiale (fizice), financiare i de informaii. Aceste

firme pot produce pri componente i produse, firme ce asigur logistica i chiar clientul final

nsui. ntr-un sens restrns, termenul de lan logistic este aplicabil i unor mari companii

multinaionale, cu activiti desfurate n ri diferite, ceea ce pune problema coordonrii

eficiente a fluxurilor fizice, financiare i de informaii. n acest din urm caz, lanul logistic este

intraorganizaional, n timp ce lanul logistic care cuprinde firme diferite este interorganizaional.

Activitile din lanul logistic (numite i lanuri de valoare sau procesele ciclului de via)

transform materiile prime i componentele ntr-un produs care este livrat ctre consumator sau

utilizator. Prin urmare, un lan logistic leag diversele lanuri de valoare din interiorul su.

In figura 2.2 este prezentat un lant de aprovizionare livrare.

Fig. 2.2. Suplply chain (Lantul de aprovizionare livrare)

Asa cum rezulta si din figura 2.2, un lan logistic reprezint o reea de furnizori,

ntreprinderi productoare, depozite i canele de distribuie organizat pentru a achiziiona materii

prime, a le transforma n produse i a le distribui ctre clieni.

Proiectarea i operarea eficient a unui lan logistic reprezint o component a activitii de

planificare desfurat att la nivel strategic, ct i tactic. Planificarea la nivel strategic a lanului

logistic implic decizii de configurare a reelei, numrul, amplasarea, capacitatea, tehnologia

facilitilor etc.

Planificarea la nivel tactic a operaiilor din lanul logistic implic decizii referitoare la

achiziia, procesarea i distribuia produselor. Configurarea strategic a lanului logistic este un

factor-cheie care influeneaz eficiena operaiunilor tactice i astfel, are un impact de lung durat

asupra unei firme.

Obiectivul care guverneaz toate eforturile ntr-un lan logistic este creterea competitivitii

prin asigurarea unor servicii acceptate de ctre clieni la un cost minim. mbuntirea serviciilor se

poate realiza pe dou ci:

prin dezvoltarea integrrii organizaiilor i eliminarea activitilor inutile sau

costisitoare;

prin coordonarea mai bun a fluxurilor.

2.1 Supply Chain Management (SCM) Managementul Lantului de Aprovizionare Livrare

Termenul de Supply Chain Management (SCM) a fost creat de doi consultanti R Olivier si

M Webber in anul 1982 si a inceput sa fie utilizat din ce in ce mai mult la sfarsitul anilor 80.

Inainte de acea perioada, companiile utilizau in schimb termenul de logistica sau

managementul operatilor. Ulterior, mai multe definitii au fost date pentru a defini mai bine si mai

corect SCM-ul:

Un lant de aprovizionare reprezinta alinierea firmelor ce aduc produse si servicii pe piata.

[L. Stock, 1998]

Un lant de aprovizionare este format din toate etapele implicate direct sau indirect cu scopul

de a indeplini cerinta unui client. Lantul de aprovizionare nu include numai producatorul si

furnizorii ci si transportatorii, magazionistii, retailerii si chiar clientii insasi. [Chopra,

P..Meindl, 2001]

Un lant de aprovizionare este o retea de facilitati si optiuni de distributie ce realizeaza

functiile de achizitie a materialelor, transformarea acestora in produse finite si distributia

acestora catre consumatorii finali. [R.Ganeshan, 1995].

Fata de definitiile pentru lantul logistic (SC), managementul lantului de aprovizionare

livrare (SCM) reprezinta actiunile ce pot fi intreprinse de catre manageri pentru a influenta

comportamentul lantului de aprovizionare in scopul obtinerii rezultatelor dorite. Cateva definitii

pentru managementul lantului de aprovizionare (SCM) ilustreaza acest lucru :

SCM reprezinta coordonarea productiei, stocurilor, locatiilor si transportul printre

participantii din lantul de aprovizionare pentru a obtine cel mai bun mix de receptivitate si

eficienta pentru piata care este deservita [G. Ghiani, 2004]

SCM cuprinde planificarea si managementul tuturor activitatilor implicate in

aprovizionarea, conversia si toate activitatile de management ale logisticii. SCM include de

asemeni coordonarea si colaborarea cu partenerii de canal care pot fi furnizori, intermediari,

furnizori terti de servicii si clienti. Inm esenta, SCM integreaza managementul cererii si

ofertei in si intre companii. SCM este o functie integratoare cu responsabilitate primara

pentru legarea functiunilor si proceselor majore ale afacerii in si intre companii intr-un

model de afaceri unitar si cu performanta inalta. De asemenea include toate activitatile

managementului logisticii ca si operatile de productie si conduce coordonarea proceselor si

activitatilor cu si intre marketing, vanzari, proiectarea produselor, finante si IT. [The

Council of Supply Chain Management Professionals].

Se evidentiaza in mod clar ca exista o diferenta intre conceptul de SCM si conceptul

traditional de logistica. De regula, aceasta se refera la activitatile ce se petrec in interiorul granitelor

unei singure organizatii iar lantul de aprovizionare se refera la retelele companiilor ce lucreaza

impreuna si isi coordoneaza actiunile pentru a livra un produs pe piata.

De asemenea, logistica traditionala isi concentreaza atentia la activitati precum

achizitionarea materialelor, distributie, mentenanta si managementul stocurilor. SCM recunoaste

toate activitatile traditionale ale logisticii si de asemenea include activitati precum marketing,

dezvoltarea de noi produse, finante si servirea clientilor. Dintr-un punct de vedere mai larg al

conceptiei lantului de aprovizionare, aceste activitati traditionale sunt acum vazute ca parte din

munca necesara pentru a indeplinii cerintele clientilor. SCM vede lantul de aprovizionare si

organizatiile din cadrul sau, ca o singura entitate. De asemenea, SCM aduce o abordare sistemica

pentru a intelege si manageria diversele activitati necesare pentru coordonarea fluxului de produse

in scopul de a servii cat mai bine clientul final.

In esen, managementul lanului de aprovizionare integreaz gestionarea aprovizionrii i

gestionarea cererii n cadrul i ntre companii. Supply Chain Management este o funcie de

integrare cu responsabilitatea principal de a conecta funciile majore de afaceri i procesele n

cadrul i ntre societi, ntr-un model de afaceri coerent i de inalt performan. Acesta include

toate activitile de management logistic menionat mai sus, precum i operaiunile de fabricaie i

conduce coordonarea proceselor i activitilor cu i ntre departamentul de marketing, vnzri,

design de produs, finane i tehnologia informaiei. Dac informaiile relevante sunt accesibile

oricrei societi implicate, fiecare companie din lanul de aprovizionare i producie are

posibilitatea de a cuta s ajute la optimizarea ntregului lan. Acest lucru va conduce la o mai bun

producie total planificat i distribuie, care va reduce costurile i va da un produs final mai

atractiv, ducnd la vnzri i rezultate de ansamblu mai bune pentru companiile implicate.

Planificarea, achizitia, productia si livrarea sunt patru componente de baza ale SCM, ce se

desfasoara pe toate etapele procesului de productie si de livrare.

Acest lucru este evidentiat in cadrul figurii 2.3.

Fig. 2.3. Supply Chain Management

Planificarea (plan) reprezinta partea strategic a SCM-ului, adic o strategie pentru aministrarea tuturor resurselor care sunt necesare pentru produsele sau serviciile oferite. O parte important a planificrii o reprezint stabilirea unui set de matrici pentru monitorizarea lanului de aprovizionare, pentru a ti dac e eficient, dac se pot reduce costurile sau dac ofer produse de calitate. Achizitia (source) se refera de fapt la alegerea furnizorilor de la care se vor obine bunurile i serviciile necesare creri produselor, stabilirea unui set de preuri i procese de livrare i plat mpreuna cu furnizorii, apoi monitorizarea i mbuntirea acestor relaii comerciale, precum i procesele de administrare a inventarului de bunuri i servicii, incluznd primirea, verificarea i transferarea acestora, dar i autorizarea plilor Referitor la Productie (make), se are in vedere planificarea activitilor necesare realizarii acesteia, testare,ambalare i pregtire pentru livrare impune i masurarea nivelului calitii, nivelul de producie i productivitatea angajailor. Livrarea (deliver) are in vedere primirea ordinelor de livrare de la clieni, dezvoltarea unei reele de depozite, alegerea curierilor pentru transportul produselor i sistemul de recepionare a plilor.

2.2. Edificiul SCM SCM poate fi reprezentat precum o casa, aspect ilustrat in cadrul figurii 2.4

Figura 2.4 Edificiul SCM

Acoperiul este de drept scopul suprem al SCM competitivitatea, iar mijloacele pentru a-l

realiza sunt reprezentate de serviciile pentru clieni. Competitivitatea poate fi mbuntit n mai

multe moduri, cum ar fi reducerea costurilor, creterea flexibilitii, cu respectarea schimbrilor

care intervin n cererea clienilor sau prin oferirea unei caliti superioare a produselor si servicilor.

Acoperiul se sprijin pe doi piloni care reprezint cele 2 componente principale ale

SCM:

integrarea unui ansamblu de organizaii

coordonarea informaiilor, materialelor i fluxurilor financiare.

Formarea unui lan logistic solicit alegerea unor parteneri potrivii pentru a forma un

parteneriat de durat medie i lung. Pentru a deveni o reea de organizaii eficace i de succes,

constnd din organizaii separate din punct de vedere juridic este necesar o colaborare inter-

organizaional bazat pe noi concepte de coordonare prin alinierea strategiilor partenerilor

implicai.

Coordonarea activitii de-a lungul lanului de aprovizionare poate fi facilitat prin utilizarea

celor mai noi dezvoltri n tehnologia informaiilor i comunicrii. Acestea permit proceselor

executate manual n trecut s devin automatizate, iar activitile la interfa a dou entiti pot fi

simplificate.

Integrarea se refer la etapele speciale care fac ca aceste firme s colaboreze pe termen lung

cum ar fi: alegerea partenerilor, organizarea n reele i colaborarea inter-organizaional,

conducerea lanului.

Criteriile de selecie nu trebuie s se bazeze doar pe costuri, ci i pe potenialul viitor al unui

partener n a sprijini activitatea lanului logistic.

Asocierea activitilor la acei membri din cadrul lanului de aprovizionare care le pot realiza

cel mai bine, ca i capacitatea de a adapta structura unui lan ntr-un mod rapid innd cont de

nevoile pieei, sunt un avantaj major comparativ cu ierarhiile tradiionale. Din perspectiva teoriei

organizaionale, lanul logistic reprezint o form special de reea organizaional, ce const n

cuplaje ntre membrii implicati, de cele mai multe ori cu drepturi egale. Structura organizaional

este adaptat n mod dinamic, n acord cu sarcinile ce trebuiesc ndeplinite i scopurile reelei

vzute ca un ntreg.

Coordonarea informaiilor, materialelor i a fluxurilor financiare - al doilea pilon principal

al SCM comporta trei dimensiuni, referitoare la:

utilizarea tehnologiei informaiei i comunicrii,

orientarea procesual,

planificarea avansat.

Comunicarea prin schimburi electronice de date poate fi stabilit prin reele private sau

publice, cea mai popular fiind Internet-ul. Membrii din cadrul unui lan de aprovizionare pot fi

astfel informai imediat i la costri foarte reduse.