Suport de curs_02

Un cod etic se prezinta ca o sinteza de principii si standarde menita sa ghideze

practica profesionala indeplinind rolul de mediator ntre interesele individuale, profesionale i cele sociale. Dificultile de atingere a obiectivelor profesionale ca urmare a nerespectrii normelor etice sunt iminente atunci cand neglijenta si desconsiderarea etica sunt prezente. Mai jos sunt prezentate relatiile existente intre diferitele entitati implicate in practica psihologica din Romania de la reglementarea profesiei si pana la oferta de servicii si a consecintelor acestora. Se poate observa rolul central al codului etic. Necesitatea utilizarii codului etic n practica psihologic profesional este data de:

a. realizarea unei viziuni unitare asupra serviciilor i asupra standardelor de calitate b. reglementarea conduitelor psihologilor n acord cu drepturile clientului c. eficientizarea serviciilor prin adecvarea raportrii la client

Att timp ct legislaia nu intervine n reglementarea aspectelor comportamentale

i asupra rdcinilor morale ale comportamentelor, rmnem doar la un nivel de abordare etic a acestora. Apariia unor reglementri ns le scoate imediat din contextul etic i le trimite ntr-unul penal sau de drept civil. Spre exemplu dac ntr-o societate

Codul etic mediator C+C+I

Comunitatea - solicita servicii colegiului - beneficiaza de aceste servicii - aproba reglementarile legislative ale profesiei - formuleaza asteptari

Individul/Grup - benefiaciaza de servicii - protectie prin confidentialitate

Psiholog atestat

Cabinet psihologic

Colegiul psihologilor - apara interesele psihologilor - reglementeaza intern profesia - administreaza profesia - sanctioneaza abaterile - promoveaza profesia

Cadru legislativ

Norme interne

Codul de procedura disciplinara

experimentele pe animale devin ilegale, acestea nu mai sunt subiect de dezbatere etic. Aa de exemplu n urm cu 150 de ani n America, a nu avea sclavi negrii era o alegere de tip etic.

Etica este folosit adesea de cei care nu au putere i de cei care i sprijin pe acetia prin diferite modalitati inclusiv prin rezisten personal. Un exemplu notoriu a fost cel dat de Mahatma Ghandi umanitatii prin folosirea rezistentei morale, prin Satyagraha (persistenta in adevar) pentru a rezista i lupta mpotriva dominaiei engleze folosind principiul nonviolentei. Fora moral este contrapus forei instituionale. A. Einstein adauga cu admiratie la tot ceea ce s-a spus despre Ghandi: generatiile ce vor veni nu vor putea crede ca un astfel de om a existat in carne si oase.

De altfel istoria umanitatii consemneaza diverse incercari de sistematizare a unor principii morale fundamentale grupate in coduri morale atat laice cat si religioase: preceptele budiste, Yama si Niyama, Cele 10 Porunci, Codul lui Hamurabi, etc. Acestea si altele asemanatoare au devenit repere totale pentru unii capabili sa accepte jertfe in numele acestora. Din fericire in zilele de azi comprehensiunea principiilor si toleranta fata de actiunea/nonactiunea lor este mult nuantata si diversificata, avand drept consecinta o reducere a incidentei comportamentelor exagerate si a celor de tip fanatic.

Iata totusi spre exemplificare cateva dintre sistematizarile principiilor morale mai sus mentionate asa cum apareau in acele epoci istorice, unele avand si astazi adeziuni consistente. Preceptele Budismului

1.1. Panatipala Veramani - s nu ucizi 1.2. Adinnadana Veramani - s nu furi 1.3. Kamesumicchacara Veramani - s nu ai comportamente sexuale greite 1.4. Musavada Veramani - s nu mini 1.5. Suramerayamajjapama datthana Veramani - consumul de alcool i droguri

Codul practicii Yoga (practica laica)

Yama restricii universale Ahimsa nonviolena (sa nu ucizi) Satya - sinceritatea (sa nu minti) Asteya cinstea (sa nu furi) Brahmacharya economia energetic(sa nu fii desfranat) Aparigraha nonavariia (sa nu aduni ce nu ai nevoie) Niyama restricii personale Sauca curenia (interioara si exterioara) Santosa impacarea cu sine si cu lumea Tapas asceza interioar Svadhyaya regsirea cii personale Ishvarapranidana ncredere totala n divinitate

Cele 10 porunci - Crestinism

1. S nu ai ali dumnezei afara de Mine! 2. S nu-i faci chip cioplit de nchinare 3. S nu iei numele Domnului n desert 4. S cinstesti pe tatl tu i pe mama ta 5. S nu lucrezi n ziua a aptea 6. S nu ucizi 7. S nu fii desfrnat 8. S nu furi 9. S nu mini 10. S nu pofteti ce nu-i al tu

In psihologie ordinea morala este inteleasa neliniar, cauzalitatea simpla, liniara

nemaifiind suficient. Ceea ce este moral depinde nu doar de epoca istorica ci si de valorile acceptate de o comunitate, de cultura, de stadiul dezvoltarii personale si chiar de statutul social al persoanei. Codul deontologic al psihologului cu drept de liber practic din Romnia este un cod organizat in principii si standarde. Principiile sunt menite sa cultive atitudini, standardele sa prescrie comportamente. Codul este aplicabil in situatiile in care psihologul se afla in rolul sau profesional si nu in viata sa privata. Totusi o diferenta prea mare intre modul de manifestare in viata privata si cea profesionala ridica serioase semne de intrebare cu privire la veridicitatea si validitatea conduitei personale in contexte profesionale.