CURS 2

7/21/2019 CURS 2

http://slidepdf.com/reader/full/curs-2-56d997685148c 1/14

TANATOLOGIE MEDICO-LEGALA

Tanatologia medico-legala este un capitol al medicinii legale care studiaza problemele legate de

moartea organismului uman (Thanatos - zeul mortii la greci)Tanatologia medico-legala prezinta importanta, deoarece prin obiectivele sale raspunde problemelor ridicate de justitie si contribuie la:- diagnosticul corect al mortii, evitindu-se astfel inhumarile precipitate in mortile aparente;- diferentierea semnelor mortii reale de leziunile traumatice, permitind astfel semnalareaobligatorie a cazurilor medico-legale organelor judiciare;- interpretarea fenomenelor vitale si letale, in vederea sustinerii prin mijloace terapeutice amanifestarilor vitale si a combaterii celor letale;- stabilirea momentului mortii, ceea ce permite intreruperea la timp a reanimarii sieventuala recoltare de organe in vederea transplantului.

1. Etapele mortiiInstalarea mortii este un proces care se desfasoara in timp. rimele celule care mor sunt neuroniiscoartei cerebrale, reprezentind celulele cele mai diferentiate, ultimele ca achizitie pe scarafilogenetica, si totodata cele mai sensibile la lipsa de o!igen (ano!ie)."ezistenta neuronilor corticali la ano!ie este de cca # minute, dupa care se produc modificariireversibile. $linic se manifest% prin disparitia constientei. &euronii pontini rezist% la ano!ie '- min., *ncetarea activit%+ii lor traducndu-se prin dispari+ia refle!elor corneene i pupilare."ezisten+a cea mai mare la ano!ie (cteva ore) o au elementele figurate ale sngelui i miocitulcardiac.a) Preagonia - este o etapa premergatoare agoniei, in care manifestarile psihice sunt relativspecifice, fiind conditionate de factori individuali. e caracterizeaza prin aparitia unor stari de

luciditate ine!plicabile dupa lungi perioade de absenta,stari euforice, an!ietate, hipermnezieinvadatoare (panorama vietii traite) . b) Agonia - (grec: lupta, intrecere) sau vita minima - este o etapa ireversibila de trecere de laviata la moarte clinica, in care fenomenele biologice sunt treptat anihilate de cele tanatologice./in punct de vedere clinic, agonia se caracterizeaza prin: disparitia functiilor psihice, pierdereacontactului cu realitatea imediata, aparitie de imagini trunchiate siincoerente, haos psihic, retrairi onirice; imobilitate totala; facies hipocratic; disparitiasimturilor, primul dispare vazul (se pling de intuneric din cauza ano!iei corticale), ultimuldispare auzul; anestezie completa; pierderea senzatiei corporale; scaderea si alterareahaotica a functiilor vegetative (respiratii rapide, superficiale, neregulate, aritmie cardiaca, bradicardie progresiva, cianoza, racirea e!tremitatilor, transpiratii reci, hipotermie).

0orme clinice:- agonie cu delir (uneori cu acte de violenta) in boli febrile, meningoencefalite;- agonie (aparent) lucida in bolile cardio-vasculare;- agonie alternanta: boli acute, boli psihice.$auze:- uzura func+ional%;- autointo!ica+ie- hipo!ia i hipercapnia cortical%.

7/21/2019 CURS 2


7/21/2019 CURS 2


stimuli electrici; dilatarea pupilei la atropina; miscari ale spermatozoizilor etc).$. Proleme %uridice ale &tarilor terminaleIn "omania, legea care prevede prelevarea de organe si tesuturi *n vedereatransplantului a intrat *n vigoare *n anul '??4. relevarea se poate face de la donator *nvia+% sau de la decedat.

A. de la donator 'n via"#- prelevarea se face numai dac% nu pune *n pericol via+a donatorului;- prelevarea i transplantul nu pot face obiectul unei tranzac+ii;- este interzis% orice constrngere material% sau moral%;- datele despre identitatea donatorului sunt secrete;- interzis% publicitatea *n favoarea don%rii *n folosul unei persoane@institu+ii;- medicul trebuie s% informeze donatorul asupra riscurilor medicale;- consim+%mnt *n scris *n prezen+a a 2 martori- donatorul se poate r%zgndi;- nu se efectueaz% prelev%ri de la minori (e!cep+ie: m%duv% osoas% i numai *n favoareafratelui@sorei i numai cu acordul ambilor p%rin+i i al minorului), persoane f%r%

discern%mnt sau dac% se pune *n pericol via+a@s%n%tatea donatorului.(. de la deceda"i- prelevarea se face numai dup% confirmarea mor+ii cerebrale Acriterii: I. e!amen clinic(com% profund%, flasc%, areactiv%, absen+a refle!elor de trunchi cerebral - fotomotor icornean); absen+a ventila+iei spontane confirmate de testul la apnee (la o a $92 de 3mmBg); 2 trasee 667 efectuate la 3 ore care s% ateste lipsa electrogenezei corticale; II.$auza care a determinat moartea cerebral% trebuie s% fie clar stabilit%; III. Trebuie s% see!clud% alte cauze reversibile care ar putea determina apari+ia unui tablou clinic i 667asem%n%tor (hipotermie < # $, into!ica+ia cu medicamente depresoare ale &$,hipotensiunea arterial% - a medie < ## mmBg); IC. /iagnosticul de moarte cerebral% vafi stabilit de 2 anesteziti-reanimatori diferi+i sau anestezist D neurolog sau neurolog D

neurochirurg, prin dou% e!amin%ri repetate la un interval de 3 oreE- medicii care constat% moartea i cei care efectueaz% prelevarea@transplantul trebuie s%fac% parte din unit%+i spitalicei diferite.- prelevarea se face dac% defunctul i-a e!primat dorin+a *n scris sau dac% dup% moarte seob+ine consim+%mntul scris al rudelor (*n ordinea: so+, p%rinte, copil major, frate@sor%)- *n lipsa consim+%mntului este necesar% aprobarea unui membru al familiei;- transplanturile se efectueaz% numai *n centre speciale desemnate de $omisia &a+ional% pentru Transplant a inisterului %n%t%+ii i a filialelor teritoriale. $omisia trebuie s%aprobe toate prelev%rile i transplanturile;- nu se preleveaz% de la sinucigai, victimele unei crime sau *n orice circumstan+% cnd seimpune o autopsie medico-legal% (' - ani *nchisoare)

- transplantul de +esuturi i organe umane se efectueaz% numai *n scop terapeutic;- prelevarea f%r% consim+%mnt F 2-# ani *nchisoare;- donarea pentru foloase materiale F '- ani *nchisoare- determinarea cu rea credin+% sau constrngerea unei persoane s% doneze organe F '- ani*nchisoare- organizarea@i efectuarea prelev%rii i@sau transplantului de organe umane *n scopulob+inerii unui profit F -> ani *nchisoare.e de alta parte, in cursul agoniei se poate ridica problema discernamintului

7/21/2019 CURS 2


muribunzilor la incheierea actelor de adoptiune, mostenire, vinzare-cumparare si atestamentelor. 6!pertiza medico-legala trebuie sa raspunda la intrebari formulate de justitie cu privire la capacitatea psihica a acestora in momentul intocmirii acestor acte.). *emiologia tanatologica +necro&copia,emiologia tanatologica studiaza semnele mortii si modificarile cadaverice

(morfologice si chimice), consecutive actiunii factorilor de mediu asupra cadavrului.$unoasterea semnelor mortii previne inhumarile precipitate in mortile aparente, iar stabilirea cit mai e!acta a momentului mortii permite intreruperea la timp a manevrelor dereanimare si, in functie de conditii, prelevarea de piese de la cadavru pentru transplant.entru medicul legist studiul necroscopiei este important, deoarece datele culese prin e!aminarea cadavrului dau raspuns la intrebarile puse de justitie in legatura curealitatea, data, cauza mortii (valoare relativa), precum si asupra conditiilor in care a fostgasit cadavrul pina in momentul e!aminarii.3.1. Clasificarea semnelor mortii si a modificarilor cadaverice

a. &emne negative de viata:- pozitia si aspectul general al cadavrului;

- oprirea respiratiei;- oprirea circulatiei;- abolirea reflectivitatii;- modificarile oculare;- suspendarea activitatii cerebrale.. &emnele mortii reale (corespund inlocuirii fenomenelor biologice cu fenomenefizicochimice):- racirea;- deshidratarea;- autoliza;- lividitatile cadaverice si hipostaza viscerala;

- rigiditate cadaverica.c. modiicari cadaverice tardive (apar dupa 28 de ore):- distructive: putrefactia, distrugerea cadavrului de animale (carnivore, insecte necrofage,larvele acestora);- conservatoare naturale: mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea;- conservatoare artificiale: inghetarea, imbalsamarea.).$. *emnele negative de viata- au valoare orientativa. 6le apar imediat dupa moarte, valoarea lor diagnostica fiind utilanumai cind sint cercetate in asociatie.articularit%+i de pozi+ie: - decubit de obicei dorsal;- musculatur% flasc%;

- elasticitatea pielii pierdut%;- degetele minilor *n semifle!ie;- uneori emisie spontan% de urin%, fecale, sperm%;- facies cadaveric ine!presiv cu paloare ceroas%, mandibulac%zut%."espirator: - oprirea respira+iei;$ardiac: - absen+a pulsului;- absen+a zgomotelor cardiace;

7/21/2019 CURS 2


- 6G7 - traseu platusculatur%: - reflectivitatea muchilor: flacciditate (ultimul refle! disp%rut este celcorneean)&$: - activitate cerebral%: 667 traseu platodific%ri oculare: opacifierea corneei, hipotonia globului ocular, sc%derea T9,

(oftalmoscopic - fragmentarea coloanei sanguine, margina+ie, vasele nu se mai disting,fund de ochi galben-cenuiu, paloarea retinei care dup% '# ore devine cenuie).).). *emnele mortii reale- sint modificari fizico-chimice pe care le prezinta cadavrul consecutiv incetarii functiilor vitale si actiunii factorilor de mediu.).).1. acirea cadavrului"acirea cadavrului se datoreaza initial opririi circulatiei si metabolismului, iar apoi pierderii de caldura in mediu. Intr-un mediu cu temperatura de '#-2 grade racireacadavrului se face cu ' grad@ora in primele 8 ore postmortem, iar apoi cu 2 grade@ora,incepind de la e!teriorul corpului spre interior. "acirea este mai rapida pe partiledescoperite si mai lenta la nivelul plicelor. /upa '-'2 ore de la moarte, temperatura

intrarectala este de 2 grade. ierderea de caldura, postmortem, se realizeaza prin iradiere,conductie si convectie. "acirea cadavrului constituie un semn de moarte reala. =tilizareadatelor obtinute prin e!plorarea ei in vederea stabilirii datei mortii este relativa din cauzanumerosilor factori care influenteaza pierderea de caldura de catre corp./actori acceleratori: - cauza morţii: - boli care au evoluat cu hipotermie (boli cronice,hemoragii)- spnzur%ri;- insuficien+% cardiac%;- oc.- factori de mediu: - mediu rece sau bun conduc%tor termic (aer umed, ap% rece cu curen+i, s%rac% *n substan+e

organice);- curen+i de aer;- cadavre dezbr%cate.- vârstă, constituţie: - copii (cu suprafa+% corporal% mai mare *nraport cu masa);- b%trni, caectici./actori in0iitori: - cauza morţii: - T crete cteva ore postmortem dup% boli febrile,convulsii, septicemii, unele mor+i subite, oc caloric, hipertermie malign%,hemoragii cerebrale, into!ica+ii ($9, stricnin%, nicotin%, alcool ihidroniazid%), asfi!ii i altele.- factori de mediu: - mediu cald, uscat, *mbr%c%minte groas%, e!punerela soare peste 8-# ore, mediu apos bogat *n substan+e organice (apereziduale);- vârstă, constituţie: - adul+i obezi.).).$. De&0idratarea +de&icarea, cadavruluiSe datoreaza opririi circulatiei cu hipostaza consecutiva si evaporarii apei din

straturile cutanate superficiale.rocesul este mai rapid la nivelul mucoaselor e!terne (care sint lipsite de stratcornos) si al zonelor de piele in care stratul cornos al epidermului este mai subtire, fie in

7/21/2019 CURS 2


mod natural (buze, scrot, virfurile degetelor), fie consecutiv unor traumatisme (escoriatii,hematoame mici, contuzii superficiale, sant de spinzurare). In aceste zone, deshidratareaconfera aspectul pergamentarilor, care se prezinta cu pielea uscata, intarita, uneori usor deprimata, brun-maronie; buzele sint zbircite, aspre, corneea prezinta un depozit formatdin epiteliu corneean ramolit si descuamat. /aca fanta palpebrala ramine deschisa, pe

cornee apar petele Hiarch de forma triunghiulara, ovalara sau circulara, localizate inunghiurile e!terne ale ochilor, si apoi in cele interne./atorita deshidratarii, cadavrul pierde in greutate.Caloarea medico-legala a deshidratarii este redusa pentru stabilirea datei mortii.ergamentarile trebuie diferentiate de escoriatii (care prezinta pe sectiune infiltratehemoragice a caror e!istenta reala se stabileste prin e!amen microscopic).).).). Lividatile cadaverice &i modiicarile &anguine po&tmortemSe datoreaza opririi circulatiei singelui si consecutiv actiunii gravitatiei asupra singelui, acesta se acumuleaza in vasele din regiunile declive ale corpului, conferindu-le o

culoare violacee.6!amenul medico-legal al lividitatilor cadaverice, hipostazei viscerale si a modificarilor

sanguine postmortem prezinta valoarea medico-legala deoarece:- lividitatile cadaverice constituie cel mai sigur si mai precoce semn de moarte reala;- in conte!t cu celelalte semne ale mortii reale constituie un indicator al timpului scurs dela moarte;- reprezinta un indicator al pozitiei cadavrului si al modificarilor ei (1semnul pozitieicadavrului1), ele gasindu-se totdeauna pe partile declive;- au valoare orientativa pentru stabilirea cauzei mortii.Etapele lividitatilor cadaverice, hipostazei viscerale si hemolizei:a. ipo&ta2a +$-13 ore,ecanism: pierderea tonusului vascular i rigiditatea musculaturii arteriale *mping sngele*n capilare i venule; *n lipsa propulsiei cardiace sngele se acumuleaz% *n zonele declive

sub ac+iunea gravita+iei.6!amen e!tern: lividitati rosii-albastrui; dispar la presiune si reapar dupa incetareaacesteia.odificari cu pozitia cadavrului: dispar, pentru a reapare in noua pozitie decliva;5specte pe sec+iune: +esuturile subiacente sunt albicioase, din vase se scurg pic%turi desnge care spal%, dup% care reapar altele.Bipostaza visceral%: - substan+a alb% a lobilor occipitali prezint% puncte roii care dispar la sp%lare;- p%r+ile declive ale pl%mnilor sunt roii-violacee *nchise, cuconsisten+% crescut% i crepita+ii p%strate;- sedimentarea i coagularea sngelui cu formare de cheaguri roiiFlardacee (depuneri de hematii *n re+eaua de fibrin%), lucioase,neaderente la vase i cord;- mucoasa peretelui posterior al stomacului este cenuiu brun%, cuaspect tulbure murdar;- debutul hemolizei.Diu2iune +14-$5 ore,ecanism: e!travazarea par+ial% a hemoglobinei i difuzarea *n +esuturile perivasculare.6!amen e!tern: lividitati violacee, palesc la presiune (dar nu dispar);

7/21/2019 CURS 2


odificari cu pozitia cadavrului: datorita singelui fluid ramas in vase nu dispar, dar apar siin noua pozitie decliva.5specte pe sec+iune: +esuturile subiacente sunt rou *nchis datorit% difuziunii sngelui;Bipostaza visceral%: - endocardul, intima vaselor mari, ansele intestinale i seroase suntroii murdar;

- cavit%+ile seroase con+in e!travazat sanguin roieticc. Imiitie +pe&te 16 ore,ecanism: hemoliza complet%. capilarele sunt goale. Jesuturile sunt impregnate cuhemoglobin%.6!amen e!tern: lividitati violacee-negricioase, nu se modifica la presiune.odificari cu pozitia cadavrului: nu dispare, nu se formeaza in noua pozitie decliva.5specte pe sec+iune: +esuturile subiacente sunt *mbibate cu snge care se spal%;Bipostaza visceral%: - accentuarea modific%rilor precedente;- debutul putrefac+iei.Particularit#"i ale lividit#"ilor 'n unc"ie de cau2a mor"ii7'. epticemii, asfi!ii - debut rapid, culoare alb%struie ('-2 ore);

2. Into!ica+ii cu arsenic, stricnin% - debut lent. Into!ica+ii cu substan+e methemoglobinizante - debut rapid, culoare alb%strui *nchis% sau brun-cafenie (ca ardezia)8. Into!ica+ia cu $9 i B$& - rou carminat#. $ae!ii, anemii - debut lent, roii-palide, uneori absente;3. Knec, cadavre +inute *n ap% sau la frig - reduse sau chiar absente;>. Insuficien+% cardiac% cr. - debut rapid, tent% *nchis%, *ntins% *n suprafa+%.Diagno&ticul dieren"ial 'ntre lividit#"i 8i ec0imo2e7Hividit%+i: a) - localizare decliv%; b) - contur i relief tersc) - modific%ri la digitopresiune i schimbarea pozi+iei cadavrului *n raport

cu stadiul;d) - culoare roie violaceee) - aspect pe sec+iune: superficiale, dispar la sp%laref) - microscopic: absen+a hemoragiilor 6chimoze: a) - localizare *n orice regiune; b) - contur i relief mai proeminentec) - f%r% modific%ri la digitopresiune i schimbarea pozi+iei cadavruluid) - culoare *n func+ie de stadiul evolutive) - aspect pe sec+iune: profunde, coagulii i infiltratele din derm persist%dup% spalare;f) - microscopic: rupturi vasculare, infiltrate hemoragice perivasculare.).).5. igiditatea cadaverica +C,

6ste modificarea cadaverica care consta din intarirea muschilor, cu cresterea lanivelul lor a tensiunii si scaderea plasticitatii si a elasticitatii.In mod obisnuit, rigiditatea cadaverica ("$) trece prin urmatoarele etape:- etapa de in&talare urmeaza rela!arii imediat post-mortem si se ini+iaz% la min - 8 orei este total% pn% la 28 de ore. 9rdinea in care sint cuprinsi muschii este in sens craniocaudal(legea N9&ten). 6a poate fi invinsa cu usurinta, dupa care in scurt timp (chiar pe parcursul efectuarii autopsiei) se reinstaleaza. "$ intereseaza si muschii viscerali:

7/21/2019 CURS 2


7/21/2019 CURS 2


septice).- stomac - prezint% mucoas% intumescent%, de culoare violaceu-murdar, cu peteroii cafenii situate pe peretele corespunz%tor pozi+iei declive (datorit% hematinei acidecare difuzeaz% din vase);- mucoasa c%ilor aeriene - este viinie tulbure, pe alocuri descuamate.

- ansele intestinale (*n special cele ileale) - sunt violacee; 0le!ura dr. a colonului isegmentul dr. al colonului transvers sunt de culoare verde datorit% difuziunii bilei.Modiic#ri micro&copice:5lter%ri de tipul intumescen+ei tulburi i al distrofiei granulareKn snge, la 2- ore postmortem, *ncepe difuziunea hemoglobinei *n plasm%consecutiv alter%rilor plasmei. /up% '-2 ore conturul hematiilor prezint% alter%ri, lamicroscop observndu-se o re+ea *n ale c%rei ochiuri se g%sesc fantome hematice; *n finalapare o mas% roz, omogen% *n care se observ% detritus granular.).5. Modiicari cadaverice tardive).5.1. Putrefactia

"ste modificarea cadaverica distructiva de natura microbiana, prin care

substantele organice #mai ales proteinele$ sint descompuse in substante anorganice.6a continua autoliza, aspectul si evolutia sa fiind determinate in primul rind deconditiile de mediu in care se gaseste cadavrul. odificarile pe care le imprimacadavrului devin, de regula, vizibile in 2- zile postmortem.Ha e!terior, primul semn al putrefactiei este reprezentat de pata verde de putrefactie:- de regula, aceasta apare pe abdomen in dreapta.- se e!tinde cuprinzind abdomenul si baza toracelui.- aparitia ei se datoreaza degrad%rii sub ac+iunea enzimelor microbiene. ucoasa cecal%, permeabilizat% *n urma autolizei, permite trecerea B2 rezultat din degradareaaminoacizilor *n vase, unde se combin% cu hemoglobina, ducnd la formarea de Bb i metBb,

ambele de culoare verde. =lterior, prin eliberarea 0e din Bb r%mas% se formeaz%hematina, care *n combina+ie cu B2 formeaz% 0e de culoare cenuiu-verzuie./e asemenea, la e!terior apar dungi subcutanate, perivenoase, cafenii-violacee,dispuse in special pe membre si in jurul plagilor, realiznd in ansamblu asa-zisa%circulaţie postumă%&0ermentatia glucidelor in prezen+a 92 duce la formarea de gaze de putrefactie.rocesul are loc datorita microbilor aerobi. 7azele rezultate destind stomacul, intestinele,scrotul (care atinge dimensiunile capului unui fat), penisul, abdomenul impinge in susdiafragma, comprima cordul (care se goleste de singe), pulmonii (determinind aparitiaunei spume rosietice la nivelul narinelor, care adesea este interpretata gresit ca semn aledemului pulmonar acut), determina patrunderea continutului gastric in caile respiratoriisau scurgerea lui la e!terior prin gura si nas, e!pulzia de materii fecale si de urina,e!pulzia fatului (nastere in sicriu). Lulele de gaze impreuna cu microbii strabat mucoaseledigestive, patrund in singe si invadeaza pe aceasta cale tot corpul, dind aspect spumossingelui si determinind scurgerea lui din corp la nivelul plagilor. 5cumularea subcutanataa gazelor realizeaza bule de putrefactie, iar in organe duce la instalarea emfizemului de putrefactie.0aza gazoas% este urmat% de faza de lichefiere i topire a organelor, care treptat setransform% *ntr-o magm% negricioas%.

7/21/2019 CURS 2


7/21/2019 CURS 2


tesutul gras sunt in general formate de esterificarea glicerolului cu acizi grai; 3 dinacizii grai sunt reprezenta+i de acid oleic, palmitic i linolenic - prin hidroliz% seelibereaz% acizii grai, care se conjug% cu $a sau g formnd s%punuri).$onditii de mediu (rol determinant):- mediu umed, fara 92 , temperatura ridicata: terenuri argiloase, ape st%t%toare.

0actori adjuvanti:- abundenta tesutului gras.5spectul cadavrului: este de brinza rinceda, in contact cu aerul adipoceara devinesfarimicioasa; la cadavrele in submersie, adipoceara apare pe partile aflate in apa.robleme medico-legale:- cadavrele sint friabile;- organele se taie usor;- uneori permite aprecierea datei mortii;- uneori permite identificarea dupa perioade lungi de timp.c. Ligniicarea +taacirea,, tip particular de mumifiere$onditii de mediu (rol determinant):

- medii cu pB acid, bogate in acid tanic si humic (turbarii, mlastini acide).ecanism:- inhibarea putrefactiei prin distrugerea microbilor;- dizolvarea grasimilor, proteinelor musculare;- coagularea unor proteine.5spectul cadavrului:- scaderea in volum a cadavrului;- piele tabacita, dura, bruna;- oase moi, decalcifiate;robleme medico-legale:- conservarea indefinita a cadavrului (cu pastrarea fizionomiei, a leziunilor de violenta si a

continutului gastric).d. Ing0etarea +congelarea,$onditii de mediu (rol determinant):- temperaturi foarte scazute.ecanism:- inhibarea putrefactiei pe durata inghetarii.5spectul cadavrului:- absenta mirosului de putrefactie; lividitati rosu-aprins.robleme medico-legale:- autopsia se face imediat dupa dezghetarea lenta, fiindca apoi putrefactia este rapida;conservarea pe perioade indefinite a trasaturilor si leziunilor.5. *tailirea datei mortii +tanatocronologia,0recvent, organele judiciare adreseaza e!pertului medico-legal intrebari legate dedata mortii. &ecesitatea de a raspunde la aceste probleme a conturat un subcapitol altanatologiei medico-legale numit tanatocronologie. &ici una dintre metodele utilizate inaceste scopuri nu are valoare izolata, ci numai daca rezultatele ei sint interpretate inconte!t cu rezultatele celorlalte.entru stabilirea datei mortii se folosesc rezultatele obtinute prin e!aminarea:

7/21/2019 CURS 2


- semnelor mortii reale - care schematic se considera ca apar in primele 2-3 ore si audezvoltarea completa in '2-28 ore de la deces;- proceselor cadaverice distructive - se considera ca putrefactia incepe la circa 84 de ore,mumifierea incepe dupa zile si este completa dupa mai mult de 2 luni, iar saponificareaincepe dupa zile si este completa dupa mai mult de 3 luni. 5precieri suplimentare se

pot face prin e!aminarea stadiului evolutiv in care se gasesc insectele care populeazacadavrul (entomolgie medico-legala);- modificarilor postmortem ale unor substante din singe si umori (tanatochimice);- stadiul in care se gasesc unele procese fiziologice cum ar fi: gradul de digestie alalimentelor, plenitudinea vezicii urinare poate da, de asemenea, relatii cu privire la datamortii (in prima jumatate a noptii, vezica urinara este de regula goala, pentru a se umpledupa aceea);- e!amenul microscopic al leziunilor

Cla&iicarea medico-legal# a mor"ii : elul mor"ii

/in perspectiv% medico-legal% i juridic%, prin prisma *mprejur%rilor *n care a survenit decesulunei persoane, *n scopul elucid%rii cauzelor, condi+iilor i circumstan+elor ce au determinat saucontribuit la producerea mor+ii, dup% efectuarea autopsiei, se poate vorbi de moarte violent% i demoarte neviolent%. Knainte de efectuarea autopsiei, de regul% la cercetarea ce se *ntreprinde la fa+alocului, se accept% o form% intermediar%, cu caracter provizoriu (respectiv pn% dup% efectuareaautopsiei) *ntre cele dou% feluri de moarte men+ionate i anume moartea suspect% de a fi violent%.

'. (oartea neviolentă

oartea neviolent% este moartea care se produce f%r% a se *nc%lca dreptul la via+% al fiin+ei umanei@sau f%r% interven+ia unui agent traumatic e!tern organismului; determinat% e!clusiv de cauzeinterne, moartea neviolent% poate fi:

N naturală (moartea Ode b%trne+eP) Q ce survine la vrste *naintate, prin procesul fiziologic de*mb%trnire a organismului; este o situa+ie e!cep+ional de rar *ntlnit%, deoarece, de cele maimulte ori *n determinismul mor+ii intervine o boal% sau un traumatism;N patologică Q moartea ca eveniment final al evolu+iei unei afec+iuni, boli organice etc.; este celmai frecvent tip de deces i, de fapt, face obiectul disciplinei de anatomie patologic%. oartea patologic% se poate produce lent (spre e!emplu dup% spitaliz%ri de lung% durat% pentru cancer,tuberculoz%, ciroz% hepatic% etc.) sau rapid (spre e!emplu un infarct miocardic, sau dup% unaccident vascular cerebral etc.).2. (oartea violentă

oartea violent% poate fi definit% ca fiind moartea ce se produce ca urmare a nerespect%riidreptului la via+% al fiin+ei umane, datorit% interven+iei unui agent traumatic (factor) e!tern

organismului.Kntruct *n marea majoritate a cazurilor este rezultatul *nc%lc%rii rela+iilor sociale ce se nasc *n jurul i datorit% bunului cel mai de pre+ al omului (dreptul la via+%) ori de cte ori un deces esteetichetat, din punct de vedere medico-legal, ca fiind violent, se vor declana procedurile judiciarespecifice, astfel *nct s% se poat% stabili *mprejur%rile *n carte a survenit moartea persoaneirespective, forma de vinov%+ie cu care a fost produs% i *n consecin+% dac% se impune aplicareaunei sanc+iuni juridice.oartea violent% poate surveni *n urm%toarele *mprejur%ri:

7/21/2019 CURS 2


a) accidente, situa+ie *n care forma de vinov%+ie este culpa, fie a persoanei *ns%i (spre e!emplu,nerespectarea regulilor de protec+ia muncii, conducerea unui autovehicul cu defec+iuni mecanicemajore sau sub influen+a b%uturilor alcoolice etc.) cu pierderea controlului autovehiculului i producerea unui accident cu decesul oferului etc.) fie a autorului; deci moartea se produce*ntmpl%tor, f%r% s% se fi urm%rit ori acceptat deznod%mntul fatal (accidente de munc%, casnice,

rutiere, feroviare etc.).Tot *n categoria mor+ilor violente-accidentale este inclus i decesul, consecin+% a unor deficienţe,

gre)eli *n activitatea de asistenţă sanitară, respectiv o conduit% terapeutic% inadecvat% situa+ieirespective:tratament incorect efectuat sau aplicat cu *ntrziere, nesupravegherea competent% a pacientuluietc. /ecesul, rezultat ca urmare a *nc%lc%rii normelor deontologice medicale, poate surveni,referindu-ne la cauza tanatoini+ial%:R (i) cnd procesul tanatogen este declanat de ac+iunea unuim agent traumatic e!ogen (deci ar fivorba de o moarte violent%): Ae!emplu: traumatism abdominal prin agresiune S ruptur% desplin% S nu se intervine operator *n timp util S deces prin hemoragie intern%E;R (i) cnd cauza tanatoini+ial% este reprezentat% printr-o boal%, afec+iune intern% (deci o moarte

neviolent%) care a fost neglijat% sau tratat% cu superficialitate de c%tre medic. Ae!emplu:apendicit% acut% Snu se intervine chirurgical la timp, temporizndu-se *n mod nejustificattratamentul operator S peritonit% S stare to!ico-septic% S decesE.Kn aceste situa+ii, moartea este considerat% violent%, din punct de vedere medico-legal i juridic,deoarece medicul, prin preg%tirea i calificarea pe care o are, este obligat s% intervin% competent(calificat) pentru a Orupe lan+ul tanatogeneratorP; neacordarea ajutorului pe care era obligat s%-lasigure pacientului, a f%cut ca acesta s%-i piard% via+a i *n consecin+% medicul este responsabil. b) sinucideri, acte autolitice produse, de cele mai multe ori, cu inten+ie (direct%) dar i, *n unelecazuri, din culp%, accidentalc) crime, omucideri heteroagresive, produse cu inten+ie (direct sau indirect%) ori cu praeterinten+ie; tot *n aceast% categorie a omuciderilor este inclus i omorul s%vrit la

rug%mintea sau cu acceptul victimei.d) e+ecuţie capitală (pedeapsa cu moartea) este o *mprejurare particular% de deces a unei persoane care a fost condamnat% printr-o hot%rre definitiv% i irevocabil% a unei instan+e de judecat% legal investit%; *n aceast% situa+ie se poate vorbi de e!isten+a unei duble inten+ii directe Q att a instan+ei de judecat%, ct i a f%ptuitorului care, *n aceast% situa+ie, prin e!cep+ie, estee!onerat de r%spundere.roblem% controversat% *n lumea contemporan% (p%rerile fiind att pro ct i contra) pedeapsa cumoartea se realizeaz% cel mai frecvent prin: decapitare (mai ales *n trecut), spnzurare (mai rar),electrocu+ie peOscaunul electricP sau prin injec+ie letal%.Indiferent de intervalul de timp care a trecut de la momentul@ evenimentul traumatic i decesul persoanei, rolul medicului legist const% *n a stabili dac% e!ist% sau nu leg%tur% de cauzalitate *ntretraumatismul incriminat i moartea individului; acest lucru nu este *ntotdeauna simplu de realizatdatorit% particularit%+ilor de evolu+ie (mai ales posttraumatic%) a fiec%rei fiin+e umane.. (oartea suspectă de a fi violentă5a cum am precizat, *nainte de efectuarea autopsiei medicolegale, (inclusiv a investiga+iilor tanatologice de laborator), cu ocazia cercet%rilor judiciare efectuate la fa+a locului sau *n cadrulanchetei preliminare, declanate cu ocazia descoperirii unui cadavru uman, la limita dintre celedou% tipuri, diametral opuse de moarte (violent% i neviolent%) poate fi descris% moartea suspectă

7/21/2019 CURS 2


de a fi violentă care, datorit% cauzelor i condi+iilor@ circumstan+elor *n care se produce, poate fiinclus% fie grupa mor+ilor violente, fie *n cea a celor neviolente (dup% efectuarea autopsiei). pree!emplu: moartea indivizilor tineri sau a persoanelor aflate *n misiuni oficiale, a de+inu+ilor, acelor ce ocup% func+ii publice, moartea dup% traumatisme minore etc., va ridica *ntotdeaunasemne de *ntrebare, care nu vor putea fi eliminate (printr-o argumenta+ie obiectiv%) *n lipsa

unei autopsii oficiale.e consider% moarte suspect% de a fi violent% *n urm%toarele situa+ii:a) decesul unei persoane a c%rei s%n%tate, prin natura serviciului,a fost verificat% periodic din punct de vedere medical; b) deces care survine *n timpul unei misiuni de serviciu, *n incinta unei *ntreprinderi sauinstitu+ii;c) deces care survine *n custodie (moartea persoanelor aflate *n deten+ie sau private de libertate,*n spitalele psihiatrice, decesele *n spitale penitenciare, *n *nchisoare sau *n arestul poli+iei),moartea asociat% cu activit%+ile poli+iei sau armatei *n cazul *n care decesul survine *n cursulmanifesta+iilor publice sau orice deces care ridic% suspiciunea nerespect%rii drepturilor omului,cum este suspiciunea de tortur% sau orice alt% form% de tratament violent sau inuman;

d) multiple decese repetate, *n serie sau concomitente *ntr-o comunitate;e) cadavre neidentificate sau scheletizate;f) decese survenite *n locuri publice sau izolate;g) cnd moartea survine la scurt interval de timp (de regul%, pn% 28 ore) de la internarea *ntr-ounitate sanitar%, timp *n care nu s-a putut stabili un diagnostic (prin care s% se poat% e!plicadecesul), care s% e!clud% o moarte violent%;h) cnd moartea este pus% *n leg%tur% cu o deficien+% *n acordarea asisten+ei medicale sau *naplicarea m%surilor de profila!ie ori de protec+ie a muncii;i) decesul pacientului a survenit *n timpul sau la scurt timp dup% o interven+ie diagnostic% sauterapeutic% medico-chirurgical%. j) moartea subit% (deces survenit brusc, rapid, *n plin% stare de s%n%tate, la o persoan% f%r% o

patologie diagnosticat% ori cu o afec+iune cronic%, aflat% *n tratament i a c%rei evolu+ie nu presupunea acest deznod%mnt).) moartea prin inhibi+ie (moartea refle!%), ce se produce la indivizi s%n%toi (cu Oautopsiealb%P), dar cu o reactivitate particular%, la care datele de anchet% pun *n eviden+% un momenttraumatic,petrecut cu pu+in timp anterior decesului, asupra unei zone recunoscute ca refle!ogene:N subcutanat%: regiunea laringian%, regiunea epigastric%, scrotul,fa+a anterioar% a tibiei, globiioculari (prin comprimare);N mucoas%: laringian%, a colului uterin, a anusului (dilatarea brusc% S deces);N seroas%: pleure, uneori pericard sau peritoneu (la punc+ii).e) moartea func+ional% sau moartea dinamic% ($laude Lernard) *n care la autopsie nu se pun *neviden+% nici un fel de leziuni sau modific%ri organice (Oautopsie alb%P) iar din datele de anchet%nu se pot ob+ine elemente care, m%car s% sugereze o ac+iune traumatic%.

CURS 2

Documents

Transcript of CURS 2