Curs 12 - Politica Agrara Comuna

8/6/2019 Curs 12 - Politica Agrara Comuna

1/40

POLITICI ALE UNIUNII EUROPENEPOLITICI ALE UNIUNII EUROPENE


2/40

Cursul 12Cursul 12 Politica agricol comun


3/40

INTRODUCERE Uniunea European traverseaz n prezent o perioad dificil, de

contestaii privind dimensiunea adncirii i a lrgirii. n mai 2004, a avut loc o extindere fr precedent, cu zece noi

state membre. Extinderea s-a realizat nu doar n termeni geografici, ci i politico-economici.

Agenda Lisabona se afl n plin proces de derulare, cu rezultatepn acum nu extrem de satisfctoare. La rndul su, Tratatul Constituional este n curs de ratificare,

procesul ntmpinnd ns obstacole serioase i ridicnd i marisemne de ntrebare.

n acest context complex, UE se confrunt cu provocri extrem

de serioase. Unele vizeaz politicile i relaiile externe, Uniunea fiind unul din

juctorii importani de pe scena economiei mondiale. Altele sunt de natur intern, legate fiind de aspecte privind

democraia, eficiena i reforma instituiilor i politicilor UE ntr-oformul extins.


4/40

Scopul acestui curs este de a oferi studenilor

1. cunotinele necesare, pe de o parte, pentru nelegerea mecanismelori proceselor specifice UE i, pe de alt parte,2. pentru delimitarea i evaluarea aspectelor sensibile cu care se confrunt

Uniunea n aceast perioad de transformri profunde.

Analiza se desfoar pe dou niveluri:

Palierul teoretic fiind prezentate cele mai reprezentative teorii care explicdinamica proceselor economice asociate procesului de integrare european; Palierul politicilor comune / comunitare fiind analizat modul n care UE i

guvernele naionale influeneaz procesele economice prin msuri depolitic economic.

Scopul acestui curs, dincolo de inevitabila transmitere a informaiilor

relevante, este s mbunteasc nelegerea i cunoatereaaprofundat a mecanismelor specifice procesului de integrareeuropean.

Fiecare capitol include nu numai informaii teoretice, dar i studii de caz,care detaliaz exemple practice sau probleme specifice.


5/40

PAC nu este att o politic agricol comun, ct unsistem agricol comun de susinere a preurilor.

(John McCormick, nderstanding the European Union)

PoliticaAgricolComun este un set de reguli imecanisme care reglementeaz producerea, procesareaicomercializarea produseloragricole n Uniunea

European icare acordoatenie crescnd dezvoltriirurale. Are la baz preuricomune iorganizaiicomunede pia.


6/40

Politica agricol comunPolitica agricol comun P

olitica agr

icol comun,p

oliticde

importan major pentru UE (adesea fiindconsideratn fapt singura veritabil politiccomun), a avut n principal raiuni denatur politic, interne dar i externe. Dupcum arta Helen Wallace (2004) PACpoate fi perceput ca o strategie defensiv,condus politic, de modernizare aagriculturii vest-europene, pe fondul

ameninrilor interne venite dinspresocietatea industrial dar i a ameninrilorexterne generate de competiia comercialamerican.


7/40

F.E.D.R. Articolul 160 din Tratat prevede ca Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER) este

destinat sa redreseze principalele dezechilibre regionale din Comunitate. Astfel, FEDERcontribuie la reducerea diferenteiintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni silarecuperarea decalajului de catre regiunile cele mai putinfavorizate,inclusivzonele rurale siurbane,zonele industriale in declin, precum si regiunile afectate de unhandicap geograficsaunatural, precum regiunile insulare sizonele muntoase,zonele cu densitate micaapopulatiei si regiunile de frontiera.

"Regulamentrul (CE) Nr. 1080/2006 al Parlamentului European sial Consiliului din 5 iulie2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regionala si de abrogare a Regulamentului(CE)nr. 1783/1999" stabileste principalele tipuri de investitiice vorfifinantate prin FEDR,dupacumurmeaza:FEDER contribuie lafinantarea:

1. Investitiilor productive care contribuie lacrearea si salvgardarealocurilor de munca durabile,in special prinintermediulunorajutoare directe pentruinvestitiile efectuate indeosebiin IMM-uri;

2. Investitiilorininfrastructuri;3. Dezvoltarii potentialului endogen prinmasuri de sustinere a dezvoltarii regionale silocale.

Aceste masuricuprind asistenta si serviciile pentruintreprinderi,in special pentru IMM-uri,crearea si dezvoltareainstrumentelor de finantare precumcapitalul de risc,fondurile deimprumut si de garantie,fondurile de dezvoltare locala, subventiile la dobanda,conectareal retea,cooperarea si schimbul de experientaintre regiuni,orase sifactorii sociali, economicisi de mediu relevanti;

4. Asistenteitehnice.


8/40

PrincipiilePrincipiile

Importana acestei politici poatefi probat i de elementecantitative precum faptul c 80%d

intre

tex

te

le p

ub

licate

nJurnalul Oficial al CE aparindomeniului agricol i, nu maipuin semnificativ, de faptul c in prezent, circa 40% din bugetulcomunitar este orientat ctreacest domeniu.


9/40

UEUE CACAPARTENPARTENERER MONDIALMONDIAL

CHELTUIELICHELTUIELIAGRICOLEAGRICOLE

ADMINISTRAADMINISTRARERE

DEZVOLTAREDEZVOLTARE DURABDURABIILLCompCompetitivitateetitivitate

CoCoeziuneeziune

CCETENIEETENIE, LIBERT, LIBERTATEATE,,SECURITSECURITATE IATE I JUSTIJUSTIIEIE

43,3%43,3%

5,4%5,4%

126,6 mil126,6 miliardeiarde euroeuro 33,7%33,7%

5,5%5,5% 10,7%10,7%1%1%

Bugetul Uniunii

Europene2007

DDEZVOLTAREEZVOLTARE RURALRURAL

2007

COMPENSCOMPENSRIRI

0,4%0,4%


10/40


11/40

La momentul negocierii Tratatului dela Roma (TCE), agricultura ocupaun loc important pe agendastatelor membre, deoarece

reprezenta 12% din PSB al celorase state fondatoare i ocupacirca 20% din fora de munc.Ce

le

mai multe

fer

me

agr

icole

erau mici i deci vulnerabile,majoritatea guvernelor naionaleoferind susinere agriculturii.

Orientrile trasate prinOrientrile trasate prinTratatul CEETratatul CEE


12/40

Caatare,conform Tratatului de la Roma,PAC se baza pe urmtoarele principii: celal promovriipieei unicen

domeniulagricol;

unsistem protecionistmenit saducavantaje productoriloragricolicomunitarinfaa produselorimportate;

osusinere financiar comun, de ctretoate statele membre acosturilorimplicate.

PrincipiiPrincipii


13/40

Conform Art. 33 TCE, PAC vizaurmtoarele obiective :1. creterea productivitii nagricultur, prinasigurareaunei

dezvoltri raionale a produciei, precum io exploatare

optimafactorilor de producie, n specialaminii delucru;

2. asigurareaunuinivel de via echitabil pentru populaie;

3. stabilizarea pieelor;

4. garantarea securitiiaprovizionrii;5. asigurareaunor preuri rezonabile pentru

consumatori.

Obiectivele PACObiectivele PAC


14/40

Modaliti de realizare a PAC

Mijloacele de realizare a politiciiagricole comune(PAC) sunt prevzute narticolele urmtoare aleTratatului CE:

a)organizarea comun a pieei(art. 34). Pentruatingereaobiectivelor prevzute ncadrulart.39, piaaagricolurmaafiorganizat,avnd nvedere urmtoareleelemente:

regulicomune n domeniulconcurenei; coordonare obligatorie privind organizarea diferitelor piee

naionale; organizarea pieelor europene. nfinal,aceastatreiaform se

vaimpune, sub termenul generic de Organizarea Comun aPieelor(OCP), pentrucereale,zahr etc.


15/40

b)msuri orizontale, respectivaciuni,actenormative,instrumente financiare aplicabilentregului sectoragricol,indiferent de naturaproduseloragricole, respectiv: msuri princare se finaneaz sectorulagricol,

proceduri privind administrarea icontrolulterenurilor, mecanisme comerciale iacorduricomerciale

(n speciallegate de relaiile dincadrul OMC),

msuri privind proteciaconsumatorilor etc.


16/40

1. Perioada de formare (Stressa)

Comisiaaavutobligaia de aorganiza,odatcuintrarea nvigoare atratatului,oconferinastatelormembre pe probleme agricole, nainte de a

prezenta propuneri privind elaborarea i realizareaunei PAC. Aceastconferin,care aavutloclaStressa, n iulie 1958,aajuns launconsensprivind necesitatea protejrii pieeiinterne nfaaconcurenei din exterior,a existeneiuneicorelaii

ntre politica preurilor i structura produciei,precum iasupranecesitiiasigurriiunorveniturirezonabile pentruagricultori ia protejriiexploataiiloragricole.

Marile etape ale PACMarile etape ale PAC


17/40

2. Perioada maratoanelor i crizelor

Odatcufixareaunui preindicativ pentrucereale, de lacare urmauafi stabilite preurile de intervenie, prelevrilelaimport i restituirile la export, s-au pus bazele PAC.

Mecanismul preurilordeveneaastfel piesa de baz n

susinereavenituriloragricole,fiind astfeltrasate itreidintre caracteristicile importante ale PAC: Unicitatea pieei, pornind de la existenaunui sistem de preuri

unice,care urmauafifixate. Preferina comunitar,manifestatfa de concurena extern.

Politici ale UE Solidaritatea financiar, prin suportareacheltuielilorimplicate

de PAC prinintermediul FEOGA.


18/40

3. PlanulMansholt

Lafinele anilor 60,comisarul responsabilcu politicaagricol,olandezulSicco Mansholt,atras un semnal de alarm, dnd publicitiiunmemorandumcelebru princare prezenta problemele ridicate de PAC ncadrul Europeicelor 6 (momentul este plasat naintea primeilrgiri).

Probleme comerciale,legate de apariia excedentelor, rezultatalunei dezvoltrimultmai rapide a produciei dectaconsumului. Cantitatea de gruafectat deinterveniiajunsese la 1,1 mil. tone n 1967-68,iar rataauto-satisfaceriitrecuse

de la 93% n 1958 la 103,9% ncepnd cu 1965). Stocul de unt,care se ridicala67,9 miitone n 1965,urma satingnivelul estimat de 325 miitone n 1969.Pe de alt parte, nacelmoment se menineau nc deficite n privinacerealelor,crnii de vit sauuleiurilorvegetale (unde rataauto-satisfacerii, n1965, era de 37,7%).

Probleme financiare,legate de cretereacheltuielilor FEOGA, seciunea Garanie. Probleme sociale,legate de faptulc nciudanivelului ridicatal preuriloragricole

comunitare,nu se asigurauvenituri rezonabile pentruagricultori.

Memorandul Mansholt propunea, pe termen scurt,omai bunierarhizare apreurilor, pe termenmediu,msuri de eliminare a excedentelor (nspecial pentruunt- preuri de vnzare reduse etc.)iar pe termenlung,o reforma structuriloragricole.


19/40

4. Creterea provocrilor

nciudamecanismelor de organizare a pieelor realizate,a preurilorcomune practicate,a deciziilorcomune privind finanareaagriculturii, PAC preaa ridica ncontinuare noi probleme, n sprijinulacesteiafirmaii stnd cel puintreiargumente:

a) Atitudinea Marii Britanii i presiunile SUA

MareaBritanie, nmod tradiionalostilincluderiiagriculturii n spaiul europeanalliberului schimb,atrebuitsaccepte PAC ca prealintrrii sale n CEE (ncepnd cu 1 ianuarie 1973). Acceptulafost doartemporar,intenia realfiind de aobine punerea n discuie a PAC sau,cel puin,modificareaacesteiantr-unmod favorabil MariiBritanii. Astfel, ncepnd cuanul 1974, guvernullaburistva solicitarenegocierea PAC ivaobine chiarconcesiiimportante (subvenii pentruconsumatorii de unt,unaranjament privind importul de unt din Noua Zeeland,un protocolul privind zahrul ncadrul Convenieide laLome etc.). ncontinuare, presiunile britanice voravea nvedere nivelul preurilor ilimitareacosturilorfinanciare ale PAC.

n exteriorul spaiuluicomunitar, SUA exercitauo presiune crescnd nvedereamodificrii PAC,consideratafimult prea protecionist i de natur sfalsifice schimburile comerciale internaionale datoritsubvenionriiagresive a exporturilor.

b) Acumularea excedentelor i creterea costurilor PAC

Intrarea MariiBritanii n CEE,mare importator de produse agricole,a prut s rezolve,cel puin pemoment, problema produselorlactate. Soluia era ns provizorie, problema excedentelorfiind reluatulteriorlafinele anilor 70. ntabelulurmtor este urmrit evoluia ratei de auto-satisfacere, ntre 1973,anul primeilrgiri, i 1983,anul ncare principiul pragului garantatafostacceptat pentrunumeroaseproduse.


20/40

5. Reforma PAC niunie 2003Consiliul de Minitriaajuns launacord n domeniulreformrii PAC,

concretizat nadoptareaunuinoucadrulegal n septembrie 2003. Obiectivul generalalacestei reforme este asigurareaunuimai bun echilibru n susinerea i ntrireamediuluirural printransferareaunorfonduri din pilonul1al PAC,Agriculturan pilonul2,Dezvoltare rural, prinintroducereaunuisistem de modulare pe ansamblul UE i prinextinderea sferei de aciune ainstrumenteloractuale de dezvoltare rural.Aceastreform va schimba complet modul n care Uniunea European sprijin sectorulagricol. Politica Agricol Comunvafi direcionat spre interesele consumatorilor iacontribuabililor,astfel nctfermierii saiblibertatea de a produce ceeace se cere pepia.

Dupcum se poate observa dincele prezentate anterior (vezi i Anexa 8.1), ncei 45 de ani delatrasareaarhitecturii Politicii Agricole Comune ceamaiimportanttransformare poate ficonsiderattrecerea de la susinereaagriculturii prin preuri (ca prim pilonal PAC)la dezvoltarearural (pilonulal doilea). nultimiiani, prinintermediulobiectivelor dezvoltrii durabile, UniuneaEuropeana realizattranziia de la sprijinirea producieila susinerea directaveniturilorproductorilor. Unctig importantal procesului de reform este acelacfermieriiaccept, prinintermediulmsurilor de dezvoltare rural, s-iadapteze afacerile,metodele de managementalterenurilor i practicile agricole lanevoile reale ale societii. Politica de dezvoltare rural este dince nce maifocalizat pe indivizi i grupuri,altele dectcele reprezentate de fermieri,active naceste zone, n scopul promovriiunei dezvoltriintegrate i durabile azonelor rurale.


21/40

Organizarea comun a pieei se bazeaz pe dou mari principii:

1) libera circulaie a produselor pe piaa unic, nsoit depreferina comunitar. Ea se traduce prin:

a) eliminarea restriciilor cantitative n calea schimburilor agricole, a taxelor vamale i amsurilor cu efect echivalent n schimburile dintre rile membre presupune, ntr-un cadrufoarte reglementat, caracterizat prin existena unui regim uniform al preurilor i a unorgaranii uniforme pentru productorii comunitari;

b) realizarea unei protecii periferice comune, cu scopul protejrii agricultorilor n faapreurilor mondiale de regul mai mici i a fluctuaiei cursurilor de schimb. Aceastprotecie periferic trebuie s asigure preferina comunitar, astfel nct s favorizezeachiziionarea produselor agricole comunitare.

2) responsabilitate financiar comun:

a) la nivelul gestionrii pieelor, cu alte cuvinte n privina cheltuielilor de intervenie necesare

n cazul organizrii comune a pieei (de exemplu, ajutoare pentru exportatori, cheltuieli destocare etc.)b) pentru finanarea operaiunilor de ameliorare a structurilor agricole.Organizarea comun a pieelor a nlocuit treptat, dup introducerea PAC (n sectoarele unde era

necesar) organizarea naional a pieelor. n prezent ea acoper circa 90% din produciaagricol comunitar (cereale, porcine, fructe i legume, banane, vin, produse lactate,carne vit, orez, materii grase, zahr, floricultur, fructe i legume transformate, tutun,carne oi i capr .a).

Organizarea comun a pieei (OCP).Organizarea comun a pieei (OCP).Seciunea Garantare a FEOGASeciunea Garantare a FEOGA


22/40

TERMINOLOGIE PRIVIND PREURILE AGRICOLETERMINOLOGIE PRIVIND PREURILE AGRICOLECOMUNITARECOMUNITARE

Preul dorit de UE:

Pre indicativncazulcerealelor,zahrului,laptelui,uleiului de msline, rapiei,floareasoarelui,orezului Pre orientativ pentrucarne de vit ivin Pre obiectiv pentrututun, soia,in,mazre, bob.

Preul minim de import: Pre prag pentrucereale,zahr,lapte,ulei de msline, rapi,floarea soarelui,orez Pre de ecluz pentru produse avicole,carne porc (prefixat pornind de la preurile de

referinale rilorcucele mai ridicate randamente) Pre de referin pentruvin,fructe,legume (precalculat pornind de la preulinternmediu,majoratcuo sumforfetar)

Preul garantat: Pre de intervenie pentrucereale,zahr,lapte,ulei de msline, rapi,floarea

soarelui,orez,tutun,carne de vit Pre minim pentru soia

Pre de cumprare pentrulegume ifructe (ntre 40 i 70% din preul de baz) icarnede porc


23/40

Organizareacomun de pia permitefixarea preurilor agricole unice pentru

toate pieele europene,acordarea deajutoare productorilor,instaurarea demecanisme de control a producieiiorganizarea schimburilor comerciale cu

alte ri. Alte atribuiivizeazrelaiile ntrestatele membre iComisia european.

Modul de funcionare al organizaiilorcomune de pia. Categorii importante de

organizaii comune de pia


24/40

Mecanismele se prezintastfel:preurile.La nceputulfiecruian Consiliulfixeaztrei

categorii de preuriale produseloragricole:preul indicativ(consideratca preullacare ar

puteaavealoctranzaciile pe piaacomunitar),preul iniial(preulminimlacare potfivndute

produsele de import; este maimare dect preul deintervenie i ncurajeazcumprarea produselorcomunitare, respectnd astfel principiul preferinei

comunitare),preul de intervenie (fiind preul garantatlacareautoritatea poate cumpra i stocacantitileproduse).


25/40

acordarea de ajutoare financiare.Ajutoarele financiare potfiacordate pentru

ncurajarea produciei (Regulamentele nr.1259/1999 inr. 1251/99 ale Consiliului),creterea eptelului, pentrucompensarea

pierderilor suportate de agricultori n raportcupreurile internaionale, pentrumarketingulproduciei,cretereacompetitivitii saupentru ncurajareaabandonriiunuianumittip de producie / pentruconversiaterenului

sauaunor exploataiiagricole.


26/40

controlul produciei.

Sistemulcotelor i garantareaunorcantitilanivelnaional permitcontrolul producieiagricole ilimitarea surplusului,ca i stocareaacestuia. Prin sistemul de cote,fermierilorle este permisproducereauneicantitimaxime, depireaacesteicote fiind

penalizat. Garantareaunorcantitilanivelnaional presupune cdepirile vorfi penalizate prin diminuarea preului de interveniepentruanulurmtor.

Controlul poate fifcut i prinnecultivareaterenului saudiversificarea produciei prin producereaunormaterii primenecesare biomasei, primindu-se n schimb compensaii

financiare. Fermierilorle potfiacordate compensaii directebazate pe numrul de animale sau suprafaacultivat.


27/40

comerul cu statelenemembre ale UE.

nacest sens este ncurajatexportul produselor procesate.Pentruaimporta produse este

necesarobinereauneilicenede import i platauneitaxe deimport.


28/40


29/40

Finanarea susinerii pieelor.Finanarea susinerii pieelor.Seciunea Garantare a FEOGASeciunea Garantare a FEOGA

Fondul European de Orientare iGarantare Agricol (FEOGA) afostcreat n 1962, prin Regulamentulnr. 25/1962(JOCE. 20 aprilie 1962). El reprezintinstrumentulfinanciaral PAC,iarcreareaafostprevzut prin Articolul 40 al TCEE care precizaobligaiainstituiriiunuia saumaimultorfonduri deorientare i garantare agricol. nacea perioads-a discutatmult dacn-artrebuicreate doufonduri:unul pentruorientare, respectiv pentruameliorarea structuriloragricole,iarunul pentrususinerea preurilor iveniturilor. nfinal s-aalessoluiaunui singurfond, girat de ctre Comisie.


30/40

Seciunea Garantare reprezint esenialulactivitiifinanciare a FEOGA

i principala poziie n bugetul generalal UE. Eafinaneaz, nspecial,cheltuielile privind organizareacomuna pieeloragricole,aciuni de dezvoltare ruralcare nsoescaciunile de susinere apieelor imsuri rurale nafara Obiectivuluinr. 1 al FS.

Dei egale cuzeroiniial,cheltuielile comunitare de susinere apieelor au cunoscut o cretere rapid, urmare amaimultorfactori:

1. cretereacheltuielilor suportate de Comunitate. S-a prevzut de labun nceputc seciunea Garantare va rambursarilormembreo parte importantacheltuielilorcuinterveniile pe pia isubvenionarea exportului.

2. cretereanumrului de produse acoperite de OCP.3. extinderile succesive;

4. cretereamai rapida produciei dectaconsumului,ceeace adus lacreterea stocurilor ila sumeloralocate pentrufinanareaexporturilor;

5. creterea preurilor (de pild, ntre 1975-1991, FEOGA-G, nvaloare nominalacrescut de apte ori,iar nmod real de 2,5ori).

FEOGAFEOGA


31/40


32/40

FEGA finanteazaurmatoarele cheltuieliinmod centralizat siin

conformitate culegislatiacomunitara:1. Contributiafinanciaraa Comunitatiilamasuriveterinarespecifice,masuri de inspectie veterinara,masuri deinspectie pentrualimente sihranaanimalelor, eradicareabolilorlaanimale, programe de control (masuriveterinare) si

mas

urifito

sanita

re;

2. Promovarea produseloragricole fie direct de catre Comisie,fie prinintermediulorganizatiilorinternationale;

3. Masuriluate inconformitate culegislatiacomunitara pentruaasiguraconservarea,caracterizarea,colectarea siutilizarea resurselor genetice inagricultura;

4. Infiintarea si sustinerea sistemelorinformatice decontabilitate pentruagricultura;

5. Sistemele de supraveghere agricola,inclusivancheteleprivind structura exploatatiiloragricole;

6. Cheltuielile referitoare la piata produselor pescaresti.

FEOGAFEOGA


33/40

Fondul European Agricol pentru DezvoltareFondul European Agricol pentru DezvoltareRuralRural

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural (FEADR) este uninstrument de finanare creat de Uniunea European pentrua sprijinirilemembre nimplementarea Politicii Agricole Comune. Nu doar Romniava beneficia de acest Fond ci ialte state membre. FEADR reprezintooportunitate de finanare pentru spaiul rural

romnesc, nvaloare de aproximativ 7,5 miliarde de euro, ncepnd cu2007 i pn n

2013.

Similarcu Programul SAPARD, i FEADR se va baza pe principiulcofinanrii proiectelor de investiii private.

Fondurile europene vor puteafiaccesate n bazaa dou documente-

cheie:Programul Naional de Dezvoltare Rural 2007-2013 i Planul NaionalStrategic pentru Dezvoltare Rural.


34/40

FEADRva

finanta

cont

rib

utiafinancia

racomunita

rane

ces

ara

programelor de dezvoltare rurala derulate inconformitate culegislatiacomunitara privind sprijinirea dezvoltarii rurale prinintermediul FEADR.

Mai exact, FEADR contribuie la promovareaunei dezvoltari ruraledurabile inintreaga Comunitate,venind incompletarea politicilor de

piata si de sustinere avenituriloraplicate incadrul politiciiagricolecomune,al politicii de coeziune sial politiciicomune in domeniulpescuitului.

Sprijinul in favoarea dezvoltarii rurale contribuie la realizareaurmatoarelor obiective:

1.

Ameliorarea competitivitatii agriculturii si silviculturii prinsprijinirea restructurarii, dezvoltarii si inovatiei;2. Ameliorarea mediului si a spatiului rural, prin sprijinirea

gestionarii terenurilor;3. Ameliorarea calitatii vietii in mediul rural si promovarea

diversificarii activitatilor economice.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare RuralFondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural


35/40

Principiile majore de alocare a fondurilor pentru agricultura sunt urmatoarele, conformR

egulamanetului ComisieiE

uropene nr.1698/2005:

1. Complementaritate, coerenta si conformitateFEADR intervine in completarea actiunilor nationale, regionale si locale care contribuie

la realizarea prioritatilor Comunitatii. Comisia si statele membre asigura coerentaajutorului FEADR si al statelor membre cu actiunile, politicile si prioritatileComunitatii. in special, ajutorul acordat in cadrul FEADR trebuie sa fie compatibil cuobiectivele de coeziune economica si sociala si cu cele ale Instrumentului de sprijincomunitar in domeniul pescuitului.

2. Coerenta este asigurata de orientarile strategice ale Comunitatii, de planurilestrategice nationale, de programele de dezvoltare rurala si de raportul Comisiei.

In conformitate cu competentele respective ale acestora, Comisia si statele membreasigura coordonarea dintre ajutorul din diverse fonduri, din Instrumentul de sprijincomunitar in domeniul pescuitului si interventiile Bancii Europene de Investitii(denumita in continuare "BEI") si ale altor instrumente financiare comunitare.

De asemenea, se asigura coerenta cu masurile finantate de Fondul european agricol

de garantare.Nici un ajutor nu poate fi acordat in temeiul prezentului regulamentregimurilor care pot beneficia de masuri de sprijin instituite in cadrul organizariicomune a pietelor.

Statele membre asigura conformitatea operatiunilor finantate de FEADR cudispozitiile tratatului si ale actelor adoptate in temeiul acestuia.


36/40

3. Parteneriat Ajutorul FEADR este pus in aplicare in cadrul unei stranse colaborari (denumita in continuare "parteneriat")

dintre Comisie si statul membru in cauza, precum si cu autoritatile si organismele desemnate de acest stat

membru in sensul normelor nationale si al practicilor in vigoare, inclusiv:

Autoritatile regionale si locale competente si alte autoritati publice competente; Partenerii economici si sociali; Orice alt organism adecvat care reprezinta societatea civila, organizatii neguvernamentale, inclusiv de protectie a

mediului, precum si organisme responsabile cu promovarea egalitatii intre barbati si femei . Statul membru desemneaza partenerii cei mai reprezentativi la nivel national , regional si local si din domeniul

economic, social, ecologic sau din alte domenii (denumiti in continuare "parteneri") . Acesta creeaza conditiile necesare pentru o participare larga si eficienta a tuturor organismelor adecvate, in

conformitate cu normele si practicile nationale si luand in considerare necesitatea de a promova egalitatea intrebarbati si femei, precum si dezvoltarea durabila prin integrarea cerintelor de protectie si de ameliorare a

mediului.

Parteneriatul se desfasoara cu deplina respectare a competentelor institutionale, juridice si financiare respectiveale fiecarei categorii de parteneri si are ca obiect elaborarea si monitorizarea planului strategic national , precumsi intocmirea, punerea in aplicare, monitorizarea si evaluarea programelor de dezvoltare rurala.Statele membreasociaza fiecare dintre partenerii in cauza diverselor faze ale programarii, tinand seama in mod adecvat determenul stabilit pentru fiecare etapa.

4.Subsidiaritate Statele membre sunt responsabile cu punerea in aplicare a programelor de dezvoltare rurala la nivelul teritorial

adecvat, conform sistemului institutional specific fiecarui stat membru, in conformitate cu prezentul regulament.

5.Egalitate intre barbati si femei si nediscriminare Statele membre si Comisia asigura, in diversele faze ale punerii in aplicare a programelor, promovarea egalitatii

intre barbati si femei si prevenirea oricarei forme de discriminare pe baza de sex, rasa, origine etnica, religie sauconvingeri, handicap, varsta sau orientare sexuala.Sunt incluse fazele de conceptie, de punere in aplicare, de monitorizare si de evaluare.

Atingerea obiectivelor mentionate mai sus va fi realizata prin implementarea diferitelor axe, prin "axa" intelegandun grup coerent de masuri cu obiective specifice care rezulta direct din punerea in aplicare a acestora.


37/40


38/40

Fondurile nerambursabile europene vorfiacordate pentruurmtoareletipuri de investiii private:

1. o Modernizarea exploataiiloragricole (Axa I);2. o Cretereavalorii economice a pdurilor (Axa I);3. o Cretereavaloriiadugate a produseloragricole i silvice (Axa4. I);

5. o mbuntirea i dezvoltareainfrastructuriilegate de dezvoltarea6. iadaptareaagriculturii i silviculturii (Axa I);7. o Diversificareaactivitilornonagricole (Axa III);8. o Sprijin pentrucrearea i dezvoltareamicrontreprinderilorcu9. scopul de a promova spiritul ntreprinztor (Axa III);10.o ncurajareaactivitilorturistice (Axa III);

11.o Servicii de baz pentru economia i populaia rural (Axa III).

Ce se poate finana din FEADR?Ce se poate finana din FEADR?


39/40


40/40

Astfel, prin FEADR, potfi efectuate urmtoarele tipuri de cheltuieli pentru:

1. Construirea, modernizarea i extinderea cldirilor i a construciilorconexe unitii de producie.2.Achiziionarea de utilaje i echipamente noi, inclusiv IT, software,hardware.3. Cheltuieli reprezentnd plata arhitecilor, inginerilor i consultanilor,a studiilor de fezabilitate, achiziionarea de patente i licenen

procentele prevzute nfiele tehnice ale msurilor.4.Achiziionarea de mijloace de transport noi, specializate, ca rezultat alidentificrii lor n studiul de fezabilitate/memoriu justificativ/plan de afaceri, cuo capacitate de transport bine fundamentat.5. Unelte i instrumente specifice, inclusiv acelea pentru proteciampotriva incendiilor i cele pentru protecia muncii.

6. Achiziionarea de teren, la nivelul a maxim 10% din valoarea total aproiectului, numai n cazul strmutrii exploataiei pentru a respecta

standardele de mediu

Curs 12 - Politica Agrara Comuna

Documents

Transcript of Curs 12 - Politica Agrara Comuna