Curs 11

medicala

Curs 11

1. Particularitatile anamnezei2. Simptome majore: durerea, dispneea,

palpitatiile3. Examenul obiectiv local4. Examenul arterelor si venelor

1. Particularitatile anamnezei:Sexul :F - boala Raynaud, acrocianozaB – arteriopatia ATS, arterita BurgerVirsta: mai frecvente la virstniciAHC: aglomerare familialaAPP: DZ, lues, ATS, HTA, degeraturiCVM: fumatul

Durerea: Claudicatia intermitenta De repaus Cronica Acuta

ParesteziiSenzatie de racire a unui segment de

membru

sediul durerii orientează asupra localizării ocluziei arteriale: degete: ocluzia arterelor derivate din arcada plantara planta: a. tibiala posterioara gamba: a. tibiala posterioara, poplitee sau femurala gamba, coapsa, fesa: ocluzie inalta a vaselor iliace fesiera bilaterala + paloare + amiotrofie progresiva +

impotenta erectila:ocluzia aortei inferioare sau a ambelor a. iliace primitive (sdr. Leriche)

claudicatia intermitenta Dejerine (ischemie medulara) dureri abdominale, balonari, tulburări de tranzit: obliterarea

a. mezenterice membrele superioare: a. subclaviculara (sdr. arcului aortic) claudicatia muşchilor cefei: obliterarea vaselor maduvei

cervicale durerea in maseter la masticaţie: ocluzia carotidei externe

Inspectia Palparea Ascultatia

1. Modificari de culoare a tegumentelorPaloare – aspect marmorat - cianoza Tranzitorii/permanente progresive2. TemperaturaRacire3. Tulburari trofice: atrofia pielii, hipopilozitate,

amiotrofie, ulcere, gangrena

4. Aspectul arterelorNormal vizibile - numai arterele temporale,

uneori AO si AP – ectaziate/anevrismale: tumori

pulsatile in sp 2-3 ic dr/stg temporale – ATS AO abdominala – slabi sau anevris

Insuficienta AO carotide si humerale – IA Pulsatii ale capului (semnul Musset) - IA Pulsul capilar Quincke= alternanta de

rosata si paloare a unghiei Pulsul amigdalian si pulsul luetei (semnul

Muller)

Palparea pulsului depinde de: Marimea arterei Situatia sa superficiala Pozitionarea pe un plan dur

Inregistrarea grafica = sfigmografia

1. Simetria si sincronismulAsincronism + asimetrie = anevrisme AO, T

compresive sau invazive vascular, CoAO2. Tensiunea undei de pulsApreciata dupa forta de obtinere a pulsului Dur, tare: IA, HTA Moale, slab, depresibil: ICC, colaps,

deshidratari = puls filiform

3. Volumul (amplitudinea) pulsuluiReflecta forta de contractie a miocardului,

TA, si DS Mare: IA, HTA Mic: soc, tahicardii4. Ritmul pulsului Regulat Neregulat: fA, ES, blocuriSistematizat/nesistematizat

5. Frecventa pulsului Egala cu a cordului: normala, tahicardie,

bradicardie Mai mica decit a cordului si neregulata6. Forma/tipul undei de pulsVizibila pe sfigmograma

Magnus et celer / saltaret si depresibil IA, anevrism arterio-venos, CoAO, anemii severe

Parvus et tardus / mic si lent SA

Exagerarea undei dicrote fiziologice > 2 pulsatii succesive la 1 unda de puls

Stari febrile Anemii

Exagerarea bombarii undei ascendente SA

2 unde sistolice palpabile SA ATS Nefrita cronica cu HTA

Ritm regulat dar amplitudinea undei de puls este alternanta: una mai ampla, una mai slaba

Mai bine perceput in ortostatism sau sezind ICC severa Cardiopatii ischemice Cardiopatii HTA TPSV Intoxicatia digitalica

Succesiunea alternativa a 2 unde de puls, una mai mare si una mai mica seprate intre ele de o scurta pauza diastolica

ES bigeminate

Diminuarea pina la disparitie a undei de puls in inspir

Pericardita exsudativa Pericardita constrictiva Tumori mediastinale Simfize pleurale stingi mari Obstructii laringo-traheale

Aorta Artera pulmonara Carotida Subclaviculara Humerale Femurala Renale

2 zgomote:1. Sistolic – destinderea brusca a peretilor2. Diastolic - propagarea Z2 de la cordComprimarea cu stetoscopul » suflu sistolic

Cardiace transmise: IA, hipertiroidism, anemii, febra: 1. Dublul ton arterial al lui Traube2. Dublul suflu arterial al lui Duroziez SA – transmiterea carotidiana a suflului

sistolicGenerate la nivel arterial Anevrismul AO – sistolic Fistule arterio-venoase – sistolo-diastolic a. Renale

1. Particularitatile anamnezei Virsta: adulti/ batrini Sexul: pred la F APP: interventii chirurgicale, boli

hematologice, boli cardiace, cancere viscerale

CVM: ortostatism prelungit

1. Durerea spontana2. Durerea provocata Palparea moletului Semnul Homans

Semne generale: Febra, tahicardie, puls catarator

Inspectia: 1. Tromboflebita superficiala: cordon venos

cu T,C,R,D2. Circulatie colaterala superficiala3. Varice ale membrelor inferioare4. Tulburari trofice cutanate5. Turgescenta jugularelor

6. Pulsatiile venelor= plusatii de debitSe observa – nu se palpeazaJugulare Scade/ absent = afectarea reintoarcerii

venoase: IC hipodiastolica Puls venos pozitiv = accentuarea undei

sistolice de puls: IT Amplificarea undei presistolice a pulsului

venos jugular: ST Absenta undei presistolice: fA

7. Refluxul hepato-jugular

Palparea Tromboflebite superficialeTromboflebite profunde

AscultatiaSuflu continuu: anemii severe

1. Examenul arterelor

2. Examenul venelor

3. Metode complementare de explorare

a aparatului cardiovascular

1. Metode radiologice2. Electrocardiograma (normala)3. Fonocardiograma4. Metode cu ultrasunete5. Mecanograme 6. Explorarea cu radioizotopi

Radiografia toracica

Radioscopia toracica

Teleradiografia

Angiografia

Computertomografia

Flebografia

Simpla

Structurala si functionala

Explorare dinamica

Nu se obtin detalii fine

Iradiere mai mare ca la radiografie

Standard

Teleradiografie (de la 2 m)

Tomografii plane

Incidente: fata, profile, oblice

Patologie: pleuro-pulmonara, cardiaca, cutie

toracica…

Document

Indice cardio-toracic: N>0.5

De la 2 m distanta

Fascicol de raze X ortograd

Utilitate redusa

Coronarografia

Angiografie periferica

Angiografie renala

Metoda de abord Seldinger

Substante de contrast iodate

Date despre:

Variante anatomice

Anevrisme

Stenoze: lungime, localizare, grad de

stenoza, leziuni multiple

Anomalii congenitale

Fistule A-V

Anevrisme

Infarcte (utilitate limitata)

Pericardite

Tumori cardiace

Invazii sau compresii vasculare periferice

sau centrale

Sindroame posttrombotice

Evaluare preoperatorie pt. boala varicoasa

Tromboze venoase sau limfatice

(limfografie)

Metode complementare de explorare a aparatului cardiovascular:


Inregistrarea activitatii electrice cardiace » activitate mecanica

12 derivatii standard + suplimentare drepte si stingi

De suprafata Endocavitara Endoscopica (esofagiana)

Derivatii bipolare - 3 Derivatii unipolare ale membrelor - 3 Derivatii precordiale – 6

Inregistrare scopica sau grafica Inregistrare continua pe termene lungi:

Holter EKG

Raportata normalului Nu are valoare pentru orice boala cardiaca Are valoare inegala chiar si pentru cele

clasic diagnosticabile prin EKG (IMA cu EKG normala)

Inregistrarea grafica a undelor sonore ce iau nastere la nivelul cordului si vaselor

Este o mecanograma Prelungire a stetoscopului si urechii Detalii de pozitionare a suflurilor in ciclul

cardiac

Pe frecvente diferite

In focare diferite

Simultan cu o derivatie EKG pentru reperul

localizarii suflurilor/ altor elemente

stetacustice

Transtoracica/abdominala Endoscopica (EUS) transesofagiana Intraoperatorie (IOUS) Doppler Power Doppler Tridimensionala Cu contrast

Fascicol de ultrasunete Se reflecta la interfata structurilor cu

impedanta acustica diferita Sunt recaptate de transducer Prelucrare electronica Afisare imagistica Stocare de imagine

Morfologie parietala si valvulara Aspectul vaselor Dimensiunea cavitatilor si peretilor Dinamica cardiaca si vasculara Pericard Fluxuri si debite

Ieftina

Neinvaziva

Repetitiva

Portabila

Accesibila

Nu se adreseaza oricarei boli cardiace Lipsa ferestrei acustice

Aport diagnostic limitat Mai mult in cercetare/istorice Carotidograma Jugulograma Apexcardiograma

Evidentiaza starea vasculara a miocardului

si statusul metabolic al acestuia

Dezavantaj: iradiere, erori mari

MRI PET FO

Curs 11

Documents

Transcript of Curs 11