Curs 1 Obligatii

Raportul jur abstract: subiect, obiect, continutObligatia este un raport juridic de drept civil al carui subiect activ( creditor) are dreptul sa ceara sub pasiv(debitor) , care are datoria corespunzatoare, sa dea, sa faca sau sa nu faca. ( Forma simpla)De cele mai multe ori, subiectul unui raport juridic nu e doar debitor sau creditor , ci are ambele calitati.Drepturi de creanta si de datorie.Obligatia debitorului=> elementul pasival obligatieiObligatie este siraportul in intregul sau, darsi latura pasiva a raportuluiobligational (vedem care e sensul in functie de context).Creantele se insumeaza la activul patrimonial al creditorului si datoriile la pasivul debitorului. Influenteazasolvabilitatealor.Continutulraportului obligational civil esteprestatiilela care se obliga debitorul la care este indreptatit creditorul.Obiectul obligatiei e format fie dintr-o prestatie pozitiva, fie dintr-o prestatie negativa.ClasificareDupa izvor: oligatii izvorate din acte juridiceobligatii izvorate din fapte juridice in sens restrans

Obligatii nascute din fapte juridice licite(gestiunea de afaceri, plata nedatorata, imbogatirea fara justa cauza)Obligatii nascute din fapte juridice iliciteDupa obiectul obligatiei:obligatii de a daobligatiia faceobligatii de a nu face

oobligatii pozitiveoobligatii negativeDupa valoarea economica(sens mai restrans, se refera la bani):Obligatii pecuniareObligatii nepecuniareDupa criteriul rezultatului:Obligatii de rezultate(prestatia si rezultatul ce trebuie atins- este executata nu doar prin simpla prestatie, ci prin atingerea rezultatului)obligatii de mijloace(doar prestatia, atingerea rezultatului este indiferenta pentru a aprecia obligatia executata)=>este importanta distinctia in materie de probaPrezumtia de culpaeste in sarcina debitorului in caz de neexecutare.Proba apartine debitorului. El trebuie sa faca proba rezultatului.In celalalt caz, trebuie doar sa facaproba prestatiei. In acest caz, simpla neatingere a rezultatului nu da nastere acestei prezumtii. Trebuie sa se faca dovada lipsesi diligentei si prudentei debitorului pentru a putea fi antrenata raspunderea civila delictuala.Este suficient ca creditorul sa afirme ca nu a facut debitorul prestatiile respective pentru ca sarcina probei sa incumbe debitorului. Odata ce creditorului face dovada neexecutarii, se nasteprezumtia de neexecutare culpabilaa debitorului.In cazul obligatiilor de rezultat, daca nu se atinge rezultatul, opereaza o prezumtie de neexecutare. In cazul obligatiilor de mijloace, neatingerea rezultatului nu genereaza o astfel de prezumtie.In cazul ambelor obligatii, odata ce s-a facut dovada neexecutarii, se naste o prezumtie de culpa in sarcina debitoruluiDaca se atinge rezultatul, obligatia de rezultat se comporta ca cea de mijloace in cazul probelor.Dupa sanctiunea juridica:*obligatii perfecte*imperfecte(naturale)In primul caz, ele se bucura de o sanctiune juridica deplina. Forta de constrnagere a statului poate fi exercitata la cererea creditorului fara opreliste. In cazul obligatiilor naturale este diminuata posibilitatea creditorului de a cere executarea.Art. 1471, art. 2506(3), art. 2506(6)Obligatiile morale nu au o sanctiune juridica. Ele sunt obligatii imperfecte.Dupa opozabilitatea lor:obligatii scriptae in remobligatii propter rem obligatiile civile propriu-zise( intre parti efectele obligatorii privesc numai partile)La un anumit moment dat, chiar si obligatiile propter rem si scriptae in rem pot fi opozabile unui singur debitor, dar intr-un interval mai lung ele pot ajunge sa fie opozabile mai multor persoaneIn cazul obligatiilor propter rem exista o opozabilitate largita a dreptului debitorului. Aceasta posibiltate nu priveste insa momentul temporar raportat la un singur debitor, ci are in vedere evolutia in timp a obligatiei.Izvoarele de obligArt. 1165Contractul ca izvor de obligatiiArt. 1866Contractul este un act juridic bilateral sau multilateral. Termenul contract este echivalent cu termenul conventie, spre deosebire de dreptul francez. Doua sau mai multepersoaneincheie un contract, insa e mai bine sa se vorbeasca de parti decat de persoane, caci pot exista mai multe persoane care formeaza o singuraparte, insa in realitate trebuie vazut cate persoane sunt, caci manifestarea de vointa este a fiecarei persoane, deci e corect folosit termenul de persoane;

Curs 2 ObligatiiVointaArt. 1169Principiul libertatii de a contracta este strans legat de principiul mai general al autonomiei de vointa.S-a spus multa vreme ca principiul autonomiei de vointa guverneaza materia contractelor ca o manifestare a conceptiei liberale care fundamenteaza codurile( roman+francez).Noul Cod Civil a afirmat implicit principiul autonomiei de vointa.Mai este justificata preluarea acestui principiu ca forma particulara a principiului autonomiei de vointa dupa critica pe care acest principiu a cunoscut mai ales in sec. 20?Doua directii ale criticii:1)Constatarea ca in multe situatii exista o inegalitate intre partile contractante astfel incat in realitate numai una dintre parti exercita intradevar libertatea de vointa, in timp ce cealalta parte practic nu exercita o asemenea libertate sau nu in aceeasi masura. In realitate, aceasta critica in loc sa submineze principiul, confirma si consoldeaza acest principiu pentru ca inegalitatea care fundamenteaza critica este in realitate un motiv pentru a sustine acest principiu. Intradevar, daca o parte profita de pozitia pe care o are( deobicei una economica puternica) pentru a limita libertatea de vointa a celuilalt inseamna ca in realitate se incalca principiul libertatii de vointa si tocmai reafirmarea acestui principiu impune gasirea de solutii juridice pentru ca libertatea contractuala sa fie garantata ambelor parti.

2)Intelegerea ideii de ordine publica. Libertatea de a contracta nu e nelimitata, ea este limitata de lege, ordinea publica si de bunele moravuri. Este o aplicatie a regulii mai largi cuprinse in art. 11. Cand este vorba de norme imperative, de ordinea publica sau de bunele moravuri, in masura in care ele insele fundamenteaza anumite norme imperative, libertatea de vointa nu poate depasi aceste granite. Cu cat este mai larg inteleasa ordinea publica, cu atat se limiteaza sfera libertatii de vointa. In sec. 20 a existat tendinta de a largi foarte mult aceasta sfera a ordinii publicii. Spre sfarsitul sec. 20 inceputul sec. 21, tendinta de largire a sferei ordinii publicii are efecte negative si in organizarea democratica( democratia constitutionala) si in ceea ce priveste eficienta economica care scade mult cand e vorba de o economie planificata sau de statul asistentei sociale.In realitate, a fost vorba de o proasta intelegerea a limitelor vointei de a contracta si respectarea lor.Daca vorbim de libertate, avem in vederelibertatea noastra in raport cu ceilalti membri ai societatii, dar asta e doar o dimensiune. Mai sunt alte 2:libertatea societatii fata de naturasilibertatea aflata in fiecare dintre noi( libertatea fata de noi insine)Clasificarea contractelorDupa criteriul modului de formare a contractului: art 1174a)Contracte consensualeb)Contracte solemnec)Contracte realeRegula este consensualismul. In absenta unei prevederi legale exprese care sa prevada solemnitatea, ele sunt valabile prin simpla manifestare de vointa.Formele de solemn trebuie prevazute de lege. Forma autentica este doar o forma de solemnitate. Trebuie sa distingem situatiile in care desi legea cere o anumita forma, ea nu este pretinsa ad validitatem. Uneori ea este ceruta din ratiuni de proba.Contractele reale cuprind in structura lor 2 elemente:un element de vointa( acordul dintre parti)un element exterior( remiterea materiala a lucrului).De cele mai multe ori, cand se incheie contracte reale, intai se realizeaza acordul de vointa si apoi se remite lucrul. Contractul se formeaza in momentul remiterii. Se intampla uneori ca remiterea sa aiba loc mai intai. Asta nu inseamna ca in ipoteza asta nu avem contract real. Succesiunea momentelor nu conditioneaza formarea contractului.Ex: depozitul, comodatul, imprumutul.In absenta remiterii materiale, contractul are valoarea unui antecontract.Aceasta clasificare a fost simplificate zicand ca avem :a)Contracte consensualeb)Contracte formale(reale+solemne)Dupa continutul contractului:a)Unilateraleb)Bilaterale(sinalagmatice)c)Bilaterale imperfecteArt. 1171In functie de reciprocitatea si interdependenta obligatiilor contractul este sinalagmatic.Cauzaeste inteleasa ca oconditie de valabilitate. Cand este inteleasa ca oconditie de fond, in ipoteza contractelor bilaterale, fiecare parte, cand se obliga, are reprezentarea subiectiva ca si cealalta parte se obliga. Fiecare parte si in momentul in care isi executa obligatiile are reprezentarea subiectiva ca si cealalta parte isi va executa obligatiile. Rezultadubla dimensiune a notiunii de cauzain materia contractelor sinalagmatice.Contractul sinalagmaticeste contractul in care fiecare parte se obligaavand reprezentarea subiectiva ca si cealalta parte se obliga si fiecare parte isi executa obligatiile avand reprezentarea subiectiva ca si cealalta parte isi va executa obligatii. Se muta de la domeniul formarii contractului la domeniul executarii contractului.In contractele unilaterale, doar o parte se obliga, fara a avea reprezentarea ca si cealalta parte se obliga sau ca isi va executa obligatiile.In contractele sinalagmatice, drepturile si obligatiile sunt reciproce si interdependente. Exista o corelatie intre ele.In contractele unilaterale, numai o parte se obliga, cealalata parte are numai drepturi.Actele unilateraledifera decontractele unilaterale.Contractul(=multimea actelor bilaterale sau multilaterale) unilateral e multimea actelor juridice. In cazul actelor, criteriul estenumarul partilor.Etimologia contractelor sinalagmatice. Sinalagma(greaca)=schimbContracte sinalagmatice imperfecteUneori un contract se formeaza peo baza unilaterala( ex. contractul de depozitul), insa ulterior pe parcursul executarii, se naste o obligatie si in sarcina celeilalte parti.Ex. cand exista obligatia de restituire, iar depozitatarul face cheltuieli pentru pastrarea bunurilor, apare obligatia deponentului de a-l despagubi. Este o idee falsa ca sunt contracte sinalagmatice.Temeiul celor 2 obligatii nu este contractual. Obligatia de a plati cheltuielile se naste dintr-un fapt juridic in sens restrans( gestiunea de afaceri, imbogatirea fara justa cauza). Cele 2 obligatii nu sunt interdependente.Tendinta de a extinde sfera contr sinalagmatice.Sunt si contracte reale contractele sinalagmatice pentru ca in realitate si acolo exista 2 obligatii reciproce de a da si de a restitui bunul. In realitate, contractul real nu poate fi sinalagmatic, obligatia de remitere nu se naste din contract, ci e o conditie de valabilitate a contractului.Reciprocitatea si interdependenta din contractele sinalagmatice au cateva efecte specifice:rezilierearezolutioniuneariscul contractual..etc.Ele se produc pentru ca in masura in care o parte nu isi executa obligatiile, ramane fara cauza obligatia celeilalte parti.Este vorba de diferente de proba.Ex. formalitatea multiplului exemplar.Regulile din vechiul cod privind probele raman valabile pana la intrarea in vigoare a noul cod de procedura civila.Dupa scopul urmarit de parti: art 1172a)Cu titlu onerosb)Cu titlu gratuitIn cazul celui cu titlu oneros, cel care il incheie urmareste procurarea unui avantaj pentru el sau pentru altul.In cazul donatiilor cu sarcina, ne uitam si la criteriul echivalentei prestatiilor. Este sarcina echivalenta valorii donatiei? Daca e echivalenta, a devenit cu titlu oneros, altfel ramane cu titlu gratuit. Echivalenta poate fiobiectiva( din regulile pietii ) sausubiectiva( cand partile au avut reprezentarea ca sunt echivalente).Clasificarea ste importanta din perspectiva conditiilor de valabilitate a contractului( sunt mai severe in cazul celor cu titlu gratuit ). Sunt instituite anumite incapacitati in materia liberalitatilor. Forma autentica la donatie, etc.Eroarea asupra persoanei este in contractul cu titlu gratuit este viciu de consimtamant( ele sunt deobiceiintuitu personae).Eroarea este esentiala cand poarta asupra identitatii persoanei sau asupra unei calitati a acesteia in lipsa careia contractul nu s-ar fi incheiat.art. 1207Cand e vorba deobligatii continue, ele sunt mai sever analizate in ipoteza contractelor cu titlu oneros.Lacontractul de vanzare-cumparare, vanzatorul are 2 obligatii specifice de garantie pentru evictiune si pentru vicii. Donatorul nu are de regula asemenea obligatii pentru ca nu urmareste obtinerea unui avantajul. Dar e posibil ca prin acordul partilor sa se deroge de la aceste reguli.In materie de succesiuni, chestiunea reductiunii liberalitatilor si chestiunea raportului donatiilor se refera doar la actele cu titlu gratuit. Cand e vorba de conditiile necesare actiunii pauliene, ele sunt mai severe in cadrul contractelor cu titlu oneros. De regula, conditia complicitatii tertului la frauda se cere numai in cazul contractelor cu titlu oneros.Ambele categorii de contracte se impart in :a)Contracte cu titlu oneros:comutative si aleatoriiart. 1173( dupa certitudinea sau incertitudinea existentei si intinderii drepturilor si obligatiilor partilor la incheierea contractului)b)Contra cu titlu gratuit:dezinteresate si liberalitati( dupa diminuarea sau pastrarea valorii patrimoniului celui care face contractul cu titlu gratuit)In cazul conditiei, ea afecteaza insasi existenta contractului, nu intinderea si existenta obligatiilor si drepturilor.Vor fi comutative contractele ale caror parti au reprezentarea certitudinii si a existentei si a intinderii drepturilor si obligatiilor.Cand partile stabilesc un element viitor si nesigur chiar in momentul incheierii contractului care va afecta fie existenta, fie intinderea drepturilor si obligatiilor a cel putin unenia dintre parti, contractul este aleatoriu.Problema resciziunii se poate pune doar in cazul celor comutative.In cazul contractelor aleatorii, uneori exista conditii de fond foarte restrictive. La jocurile de noroc sunt valabile numai cele expres mentionate de lege.Cand nu se diminueaza patrimoniul, contractele sunt dezinteresate. Cand se diminueaza, avem liberalitate. Ex. si comodatul poate deveni liberalitate daca scade valoarea bunului din cauza utilizarii pe o perioada indelungata.Importanta clasificarii se refera la reductiunea pentru liberalitai excesive si raportul donatiilor.Dupa criteriul efectelor contractelor:a)Translative de drepturi( pentru viitor creeaza o situatie juridica noua)b)Declarative de drepturi( recunosc drepturi preexistente, ex. tranzactia)

a)Transalative: constitutive de drepturi reale sau constitutive de drepturi de creanta(importanta : pentru ca in functie de drepturile care se nasc e nevoie de anumite cerinte)

In functie de durata executarii obligatiilor :a)Contracte cu executare uno ictu( prestatiile se executa o singura data)b)Contracte cu executare succesiva( fie prestatii succesive care se repeta in timp la intervale stabilite de parti, fie prestatii continue in timp )Putem avem din perspectiva unei parti o obligatie continua si din a celeilalte succesiva( ex. locatiune).Rezolutiunea si rezilierea produc efecte diferite in functie de durata obligatiilor.Uno ictu=>efecte pentru trecutSuccesiva=>pentru viitorLa nulitate, indiferent, avem efecte pentru trecut.Inmaterie de riscuri contractuale, existe diferente pentru ca atunci cand sunt succesive, cazul fortuit, daca este temporar, nu duce la desfiintare, ci doar la suspendare. Numai daca imposibilitatea este definitiva si absoluta duce la desfiintare. La cele uno ictu, cazul fortuit determina desfiintarea contractului.In functie de cum sunt sau nu nominalizate in legislatie:a)Contracte numiteb)Contracte nenumiteArt.1167, 1168Contractele reglementate sunt cele numite, cele nereglementate sunt nenumite. Cele mai multe sunt nenumite.Importanta clasificarii: cand e vorba de contracte numite, se aplica mai intai regulile speciale prevazute in reglementarea respectivului contract, in completare se aplica regulile generale ale contractelor. Cand e vorba de contracte nenumite, direct regulile care guverneaza contractul in general. Nu ne ducem la contractul care seamana cel mai mult ca figura juridica, ci doar eventual daca aceste reguli generale nu sunt suficiente, meregem la contractul care seamana cel mai mult ca figura juridica pentru a completa regulile.In functie de raportu care exista intre contracte:a)Contracte principale( conditiile de valabilitate sunt analizate in raport cu ele insele)b)Contracte accesorii( conditiile de valabilitate sunt analizate in raport cu ele insele si cu contractul principal)Desfiintarea contractului principal determina desfiintatrea contractului accesoriu:accesorium sequitur principaleDesfiintarea contractului accesoriu nu determina desfiintarea contractului principal.In functie de calitatea partilor:a)Intre persoane care au calitatea de consumatorib)Intre persoane care nu au calitatea de consumatoriDaca sunt cosumatori, sunt reguli speciale care deroga de la cele generale( dreptul consumatorului).Art.1175contractele de adeziuneEl trimite la o clasificarein raport cu vointa partilorcare distinge intre :contracte negociatecontracte de adeziunecontracte fortateIn cele negociate, ambele parti au libertatea sa negocieze clauzele contractuale. In cele de adeziune, cele mai multe clauze sunt redactate de o parte, iar cealalta parte poate doar sa accepte sau sa le refuze. In realitate, contractele de adeziune nu pun in evidenta inegalitatea dintre parti, ci specificul anumitor tipuri de prestatii( standardizate). Ele pun in evidenta viata comerciala. E vorba de caracterul standardizat. Contractele fortate sunt cele care se incheie pentru ca legea obliga partile sa le incheie. ( ex. RCA)In functie de efecte:a)Contractele cadru( nu genereaza direct efecte juridice, ele stabilesc doar conditiile generale de efectuare a prestatiilor intre parti, ca sa se nasca obligatii concrete intre parti, acestea trebuie sa incheie inca un contract la cererea beneficiarului care genreaza executarea contractului cadru, ex. contractele de asistenta juridica; este un fel de lege care guverneaza obligatiile intre parti)b)Contractele de executare a contractelor cadru

I. Incheierea contractelor- principiul libertatii contractuale: partile sunt libere sa inchieie sau nu un contract, iar pe de alta parte sunt libere sa stabileasca continutul acestuia atata timp cat nu se incalca legea, ordinea publica sau bunele moravuri;- daca in VCC nu exista dispozitie expresa cu privire la incheierea contractelor, in NCC e reglementata: art 1182(1);

A) Ipoteza negocierii precontractuale:- legea stabileste anumite drepturi si obligatii; 1183(1); 1183(2) obligatia de a negocia cu buna-credinta => norma care reglementeaza obligatia de a negocia cu buna-credinta este o norma imperativa => partile nu pot deroga prin conventie de la aceasta norma; art 1184: obligatia de confidentialitateinformatie confidentiala = acele informatii care nu sunt accesibile publicului; cealalata parte nu putea sa le cunoasca pe alta cale, legala bineinteles; aceste informatii pot face sau nu parte din obiectul contractului; importanta: pot aparea anumite consecinte in cazul incalcarii lor; daca se incalca obligatia, partea in culpa va trebui sa raspunda;- tipul raspunderii: a) contractualab) delictuala (apare atunci cand nu exista un contract intre parti)- contractul de negociere nu este un contract-cadru; contractul de negociere reglementeaza durata, initiativa etc;- contractul de negociere nu trebuie confundat cu promisiunea de a contracta (art 1279); diferenta: contractul se incheie in conditiile prevazute de promisiunea de a contracta, nemaifiind necesara negocierea altor conditii;- contractul de negociere = acord de principiu/ scrisoare de intentie;- in ceea ce priveste fapta ilicita, aceasta este data de incalcarea obligatiei; in cazul obligatiilor de confidentialitate, 1183(3);Cand nu se respecta obligatia de informare precontractuala:- obligatia de informare precontractuala poate sa isi aiba izvorul:a) in lege- e reglementata expres obligatia uneia din parti sa o informeze pe cealalta cu privire la anumite aspecte; ex: legislatia consumatorilor;b) pe cale jurisprudentiala- trebuie sa fie indeplinite 2 conditii:1) informatia sa fie de natura a schimba atitudinea si comportamentulceleilalte parti contractuale, in sensul de a o determina sa nu incheiecontractul sau sa il incheie in alte conditii;2) aceasta informatie trebuia sa fie greu accesibila cocontractantului;dificultatea putea sa derive din niste obligatii colective sau sa fieimposibilitate subiectiva: partea a avut incredere/ respect in cocontractant;Obligatia de informare precontractuala intre parti se sanctioneaza:a) daca suntem in etapa precontractuala se vor acorda daune-interese;b) daca s-a incheiat contractul => nulitate relativa pt eroare sau dol (in general, dol prin reticenta); mai departe se poate angaja garantia pt vicii ascunse sau actiunea in evictiune.

Prejudiciul: art 1183(4); 1279 ceea ce lipseste nu este intentia partilor de a se angaja, partile si-au declarat intentia de a contracta; in cazul negocierii nu a existat niciun moment o intentie ferma de a contracta; 2 principii care intra in conflict: obligatia de a negocia cu buna-credinta si libertatea de a contracta a partilor;- in cazul in care negocierile decurg bine, art 1182(2); elemente esentiale ale contractului = fara numar tin de vointa interna a partilor, chiar si a unei singure parti (elem subiectiv) si conditiile esentiale pt valabilitatea contractului, art 1179: capacitate, consimtamant, obiect determinat si licit, cauza licita si morala, forma prevazuta de lege (elem obiectiv);- in cazul in care partile nu reusesc sa negocieze conditiile secundare, ele se vor adresa instantei (1182(3));

Contractul se mai poate incheia prin emiterea unei oferte si acceptarea acesteia de catre destinatarul ei; nu se exclude negocierea in aceasta ipoteza; contractul se incheie potrivit art 1186;1.conditiile ofertei: 1188, 1187 => 3 conditii; 1189(1) -> instituie o prezumtie simpla; alin (2); oferta trebuie mentinuta in termenul stabilit, iar daca nu exista un termen stabilit trebuie mentinut un termen rezonabil, cu exceptia situatiei cand oferta se adreseaza unei persoane prezente; in acest caz, daca persoana prezenta a refuzat, oferta respectiva nu mai produce niciun efect;2.forta obligatorie a ofertei: 1191; 1278 pactul de optiune ; consecintele calificarii unei oferte drept irevocabila: daca destinatarul ofertei accepta si trimite acceptarea in intervalul de timp pe care eu m-am obligat sa-l mentin, contractul se incheie in mod valabil; in cazul unei oferte fara termen adresata unei persoane absente, deci pt care exista obligatia de a mentine oferta un termen rezonabil, oferta este revocabila;- aceste declaratii de revocare pot fi interpretate ca niste denuntari unilaterale ale contractului; dar pt ca sa produca efectele unei denuntari trebuie sa fie prevazut in contract sau sa existe o clauza legala;3.consecintele revocarii ofertei: atunci cand oferta se adreseaza unei persoane absente ea trebuie mentinuta un termen rezonabil; daca este incalcata aceasta obligatie => raspundere pt prejudiciile cauzate; poate instanta ca masura de reparare in natura a prejudiciului sa oblige partea respectiva sa incheie contractul? opinii divergente;- revocarea nu trebuie sa fie confundata cu retragerea ofertei; art 1199; in ipoteza retragerii ofertei, ofertantul a trimis oferta dar s-a razgandit si trimite o retragere a ofertei care ajunge inainte sau concomitent cu oferta -> se anuleaza efectul => oferta respectiva nu a existat niciodata => nu da nastere la nicio obligatie in sarcina ofertantului;4.caducitatea ofertei: destinatarul ofertei nu a accceptat in termen rezonabil sau a refuzat oferta; in principiu, in cazul decesului/incapacitatii ofertantului intervenit pe perioada mentinerii ofertei: art 1195(2) => daca suntem in ipoteza unei oferte irevocabile decesul/incapacitatea nu atrage caducitatea decat daca suntem in ipoteza unui contract incheiat intuitu personae => in cazul unei oferte revocabile, decesul/incapacitatea va atrage caducitatea ofertei;5.acceptarea ofertei:pt a produce efecte, acceptarea trebuie sa fie fara rezerve; art 1196; in ceea ce priveste tacerea/inactiunea acceptantului, regula este ca ea nu da nastere unui contract; exista exceptii: daca conform uzantelor dintre parti, sau imprejurarilor in care s-a incheiat contractul sau prin acord s-a stabilit acest lucru; daca acceptarea este necorespunzatoare, daca partile aduc niste modificari (ex: in cazul pretului) se interpreteaza ca o contraoferta => ofertantul initial devine destinatarul ofertei; daca accepta fara rezerve => contract incheiat, curge un nou termen; se poate intampla ca acceptarea sa ajunga mai tarziu, peste termen: legea reglementeaza expres aceasta ipoteza, prevazand 2 solutii distincte: art 1198;-in ceea ce priveste locul incheierii contractului, potrivit art 1186, ne intereseaza locul in care acceptarea ajunge la ofertant; in ceea ce priveste momentul incheierii contractului, contractul se incheie cand acceptarea ajunge la ofertant, chiar daca acesta nu a luat cunostinta de ea din motive ce nu ii sunt imputabile;- in ceea ce priveste comunicarea ofertei, art 1200(2); nu prevede nicio sanctiune si nici nu exista o sanctiune;

B) Ipoteza in care contractul nu a fost negociat sau a fost negociat numai partial- art 1202(2); la alin (3) se prevede si o regula de interpretare a unor clauze negociate care intra in contradictie cu clauze nenegociate;- art 1203 conditie de forma necesara pt ca aceste clauze sa produca efecte; in doctrina:formalismul informativ este o formalitate pe care legiuitorul o cere pt a obtine un consimtamant clar al unei persoane; nu este necesar ca aceste clauze neuzuale sa fie si clauze abuzive: in primul rand domeniul de aplicare este diferit (clauzele abuzive apar doar in contractele incheiate intre consumatori si profesionisti; textul de la art 1203 nu face distinctie), in al doilea rand, desi enumerarea de la 1203 se suprapune partial cu dispozitiile legii 193/2000, simpla existenta a unei astfel de clauze in contract, daca in ansamblul contractual ea nu da nastere la un dezechilibru intre parti si nu este contrara bunei-credinte, ea nu este o clauza abuziva; odata identificata clauza in contract, nu inseamna ca va fi imediat inlaturata si lasata fara efect -> clauzele abuzive nu au fost prevazute ca niste clauze ilicite: judecatorul trebuie sa aprecieze;- art 1203 prevede ca aceste clauze nu produc efecte decat daca au fost acceptate in mod expres si in scris de catre cealalata parte;- ipoteza in care avem 2 operatori care negociaza trimitandu-si unul altuia clauze standard: art 1202(4).

II. Consimtamantul- conditie esentiala a contractului;Viciile de consimtamant:a)eroarea- nu se mai face distinctia intre eroarea-obstacol si eroarea-viciu de consimtamant; eroarea-obstacol e considerate eroare esentiala => tot sanctiunea nulitatii relative a contractului;- apare o sanctiune noua: adaptarea contractului (art 1213); termenul de 3 luni e un termen de decadere; (art 2547 => este neindoielnic de decadere, caci se stinge dreptul la implinire);b)dolul- art 1214; in ceea ce priveste dolul comis de un tert, art 1215; nu este o modificare in sine, decat corelata cu violenta; nu atrage anularea decat daca partea cocontractanta a cunoscut dolul la incheierea contractului;c)violenta- starea de necesitate 1218;- 1216(3) formulat in mod general;-o modificare importanta la leziune: sfera de aplicare este mult extinsa, se aplica nu numai minorilor, ci si majorilor; art 1221(1) corelat cu 1222(2); in ceea ce priveste minorii, conditiile leziunii sunt usor atenuate: dispozitie expresa la 1221(3); 1222(3) vine sa salveze contractul;- si in cazul erorii, daca cocontractantul doreste sa execute prestatia cum a fost inteleasa de partea in eroare sau hotaraste sa dea o anumita suma celeilalte parti, contractul respectiv isi va produce efectele in noii termeni: desfiintarea contractului nu poate avea loc in aceste conditii (spre deosebire de VCC cand partea putea sa refuze sa mai modifice contractul); alin 3 spune in mod echitabil, nu spune diferenta de pret;- leziunea nu a fost consacrata intre majori pana acum, caci se presupunea ca o persoana capabila si al carei consimtamant nu a fost viciat nu trebuie sa fie protejata impotriva ei insasi (nu te obligi daca nu vrei);- in ceea ce priveste termenul de prescriptie, art 1223(1); exceptie: 1249(2); la 1223(2) exceptie de la aceasta regula;- inadmisibilitatea leziunii nu poate fi opusa in contractele aleatorii (art 1224);

III. Obiectul contractului-noutati in ceea ce priveste bunurile care apartin altuia (art 1230);-consacrata in mod expres si vanzarea bunului altuia la art 1683;-determinarea pretului, art 1233 (profesionisti);-art 1664, in cazul contractului de vanzare-cumparare o extindere a acestei reguli;

IV. Cauza-lipsa cauzei atrage ca sanctiune nulitatea relativa a contractului;

V. Nulitatea contractului-art 1246(4);-in ceea ce priveste cauzele de nulitate, nulitatea absoluta interes general; nulitatea relativa interes privat;-prezumtia va fi cea a unei nulitati relative;-in ceea ce priveste efectele nulitatii, 1255(1);-1254(3) alta modificare.

VI. Confirmarea contractului- 1263(6) introdusa in vederea satisfacerii cerintei de previzibilitate.

Curs 4 obligatiiEfectele contractului-acordul bilateral de vointa ce da nastere, modifica sau stinge situatii juridice-efectele sunt tocmai raporturile obligationale care se nasc din contract sau care sunt modificate prin contract=>drepturi si obligatiinascute, modificate sau stinse din contract intra in categoria efectelor contractelor-distinctie intre efectele contractului si efectele obligatiilor-efectele obligatiilor se refera la obligatii deja nascute si au in vedere evolutia raporuturilor obligationale de la nastere pana la incetarea lor-observam ca efectele contractelor sunt guvernate de 2 mari principii :Principiul fortei obligatorii Principiul relativitatii-pentru a stabili intinderea efectelor contractului trebuie sa vedem care e continutul contractului-trebuie sa vedem care sunt clauzele contractuale, intelesul lor pentru ca din aceste clauze se nasc efectele contractului-este vorba de o operatie de multe ori necesara si prealabila deinterpretare-uneori (de putine ori) redactorii contractelor au claritatea necesara pentru a evita orice sfera de indoiala prvind intelesul contractului-e nevoie de interpretarea contractelor pentru a stabili continutul acestuia-nu confundam interpretarea contractelor cu proba contractelor-inainte de a fi interpretat, contractul trebuie dovedid-nu trebuie sa confundam interpretarea contractului cu operatiunea logica a calificarii acestuia(=stabilirea apartenentei unui contract la o categorie de contracte din cele pe care le-am stabilit cand am discutat clasificareacontractelor)-calificarea poate sa indentifice tipul de contract numit care are o anumita reglementare in legislatie-intre calificare si interpretare exita o stransa legatura-de multe ori pentru a califica contractul este nevoie in prealabil de interpretarea clauzelor pentru a descifra natura contractului-odata stabilita natura contractului pe aceasta baza, operatiunea de interpretare poate continua pentru a stabili interesul tuturor clauzelor contractuale-in toate aceste etape trebuie sa se tina seama de mai mutle reguli:-aceste reguli de interpretare alcatuiesc un sistem care are fie o fundamentare obiectiva, fie una subiectiva, fie uneori una mixta-sistemul subiectiv se bazeaza pe ideea ca vointa reala a partilor are prioritate si interpretarea contractului de catre judecator in raport cu aceasta vointa reala a partilor-sistemul obiectiv tine seama de forma de exprimare a vointei si de imprejurarile obiective din care poate fi descifrata vointa-sistemele mixte combina cele 2 fundamente-atat in noul, cat si in vechiul cod s-a adoptat un sistem mixt, punand accentul pe criteriul vointei reale-asadar, este vorba de un sistem preponderent subiectiv, ajustat insa cu anumite elemente obiective-art1266-1269-art 1266=> intre vointa exprimata (sensul literal al termenilor) si vointa reala trebuie sa aiba prioritate vointa reala-aceasta prioritate devine utila numai cand intre exprimarea vointei si continutul ei real exista o contradictie-daca intre forma si continut exista armonie nu mai este nevoie de nicio interpretare-atunci cand citim un contract, interpretarea este necesara numai in masura in care observam neconcordante intre ce au scris partile si ce pare sa se desluseasca dincolo de ce au scris partile in contract-daca nicio parte nu contesta ce e in contract, nu e loc de interpretare-prioritatea vointei reale opereaza cand o neconcordanta devine vizibila pentru cei care citesc contractul, vor sa-l execute sau nu vor sa-l execute-asemenea neconcordante intre exprimare si vointa reala nu se confunda cu situatia in care in mod deliberat partile incheie un contract aparent si un contract secret(simulatie)-stabilirea vointei reale inseamna descifrarea cauzei actului juridic-cauza e cea care delimiteaza campul vointei juridice si ne ajuta sa stabilim realitatea acesteia-sunt elemente obiective din care insa poate fi desprinsa vointa reala a partilor-art.1272 : simplifica modul de incheiere al contractelor si sprijina pe cei care nu au experienta juridica si abilitatea necesara pentru a redacta toate clauzele contractuale-acest articol aproprie interpreatarea de sistemul obiectiv, deoarece nu mai tine seama de vointa reala a partilor-pe langa aceste 2 regimuri generale mai exista mai multe reguli speciale1. Regula interpretarii sistematice a contractului( daca se observa ca o clauza e neclara o putem deslusi doar intelegand intregul contractul ) art. 1267-12682.Clauzele indoielnice(art...?)3. Daca partile au dat un exemplu in contract, excutarea contractului nu se reduce la acel exemplu daca partile nu au vrut sa se reduca la acel exempluReguli subsidiare( in realitate nu toate regulile de interpretare se aplica simultan)4. art 1269 in dubio pro reo-aceste reguli se aplica impreuna daca e vorba de cele principale si ulterior se aplica cele subsidiare-odata ce am stabilit continutul, putem vedea si efectelePrincipiul fortei obligatorii-art 1270-afirma ca intre parti contractul are forta legii, dar ca dincolo de sfera partilor aceasta forta nu mai exista-partile fac legea pentru ele, dar nu si pentru altii=> apare implicitprincipiul relativitatii-odata incheiat, contractul naste drepturi si obligatii intre parti care trebuie respectate de catre acestea cu forta legii-aceasta forta se intemeiaza pe un fundament moral si juridic-aceste 2 fundamente tin seama de un scop social-fundamentul moral presupune respectarea cuvantului dat-fundamentul juridic are in vedere faptul ca odata realizat acordul de vointa, din acel moment efectele juridice se produc si ele nu mai pot fi ignorate de parti, deoarece legea interzice ignorarea lor-nicio comunitate nu poate avea coerenta in absenta unei tesaturi de relatii obligatorii care tin uniti membrii acelei societati-cele mai importante sunt cele nascute din contract-contractul este sursa principala a coeziunii oricarei societati moderne-in strasa legatura cu principiul fortei obligatorii exista un principiu al simetriei( mutuus consensus, mutuus dissensus)-art 1270 alin 2-cunoaste exceptii care sunt exceptii si de la principiul fortei obligatoriiDenuntarea unilaterala-art 1276-prin vointa unei singure parti contractul inceteaza-poate sa faca asta numai daca exista o clauza stabilita de parti care permite asta-cel care are acest drept nu poate sa o faca daca a inceput executarea contractului-aceasta idee e valabila pentru contractele cu executare dintr-o data-in cazul celor cu executare succesiva, e nevoie de un preaviz si efectele se produc dupa expirarea termenului de preaviz-nu produce efecte in privinta prestatiilor executate deja-e posibil ca o parte sa isi fi executat, iar cealalta sa nu isi fi executat obligatiile sau nu in mod corespunzator=>toate oblig anterioare trebuie executate=>partea care nu a executat trebuie sa execute-putem avea si un pret al denuntarii contractului( clauza de denuntare cu titlu oneros )=> pana nu executi prestatia, denuntarea nu poate opera-articolul este supletiv-este vorba de contracte cu executare succesiva cu termen-art1277 clauza legala de denuntare pentru contractele cu executare succesiva fara termenTeoria impreviziunii-art 1271-executarea contractului devine excesiva( nu mai e vorba de schimbari rezonabile intre valorile prestatiilor)-trebuia ca disproportia sa se fi produs dupa incheierea contractului-schimbarile nu puteau fi avute in vedere si nici nu au fost avute-partile nu si-au asumat riscul schimbarii prestatiilor care poate fi expresa sau sa rezulte indirect din modul in care e redactat contractul-debitorul a incercat negocierea adaptarii rezonabile a contractului-diferenta conditie si impreviziune-conditia este o imprejurare data de parti prin acord-daca partile stipulau ce se intampla intr-o atare situatie, era vorba de asumarea riscurilor-intr-un caz, conditia afecteaza existenta, iar in cazul impreviziunii avem deja contractul-diferenta intre imprejurari viitoare care determina imposibilitatea executarii( riscul contractual ) si situatia impreviziunii-in cazul impreviziunii, nu avem o imposibilitate obiectiva de executareDecesul in cazul contractelor intuitu personae-la moartea comodatarului inceteaza comodatul( e intuitu personae intotdeauna)-la mandat, decesul uneia dintre parti duce la incetarea mandatului-alteori legiuitorul intervine si schimba vointa partilor( mai ales in materia contractelor de locatiune s-a intamplat)-s-au prelungit astfel termenele unor contracte de locatiune-sunt situatii in care un contract devine imposibil de exexcutat fie in mod temporar, fie in mod definitiv-daca imposibilitatea e temporara, se suspenda executarea contractului pe durata in care actioneaza cauza de imposibilitatea de executare-daca imposibilitatea e definitiva si absoluta atunci se considera desfiintat contractulPrincipiul relativitatii-in terminis in art. 1280-daca drepturile si obligatiile se nasc intre parti, acestea privesc doar partile si nu tertii-art 1282-forta obligatorie actioneaza nu numai asupra partilor, ci si asupra succesorilor acestora-daca se produc si efecte fata de terti, suntem in prezenta unor exceptii de la principiu-sunt admise exceptii sub aspect activ numai: un tert poate sa dobandeasca drepturi( sunt interzise cele sub aspect pasiv )-in dreptul muncii insa, in cazul contractului colectiv de munca, avem si exceptii sub aspect pasiv-distinctie intre opozabilitate si ideea ca nu se produc efecte juridice fata de terti-pentru a compatibiliza ideile trebuie sa vedem ce intelegem prin opozabilitate si efecte-art 1281-distinctie intre contract ca act juridic si contract ca realitate juridica-ca act, el are semnificatie intre parti si succesorii partilor-fata de terti, chiar daca ei nu au participat, nu este inexistent, pentru ei exista ca realitate juridica-principul neminem laedere(obligatia generala negativa de a nu pagubi pe nimeni) spune ca trebuie sa respectam realitati juridice create de altii-tertii trebuie sa respecte contractele ca realitate juridica-si partile si tertii pot sa invoce contractele ca realitati sociale in sens larg-partile pot invoca un contract pe care l-au incheiat intr-un proces cu tertii-sunt multiple ipoteze in care un contract poate fi invocat ce catre terti sau impotriva lor ca realitate juridica-daca o parte incalca, contractul raspunderea e contractuala, daca un tert incalca drepturile partilor din contract, raspunderea lui va fi delictuala-sub aspect probatoriu, daca se face proba intre parti a contractului, trebuie sa fie urmate regulile de proba a actului juridic, fata de terti nu se aplica aceste reguli-aceste idei subliniaza foarte clar ideea de diferenta intre opozabilitate si de relativitate( ele sunt complementare )Parti=persoanele care in mod direct sau prin reprezentant incheie un contractTerti= cei care nici direct, nici indirect nu participa la incheierea contractuluiSuccesori=nu sunt terti si nici parti( sens larg- nu cel din materia succesiunii)Succesori:UniversaliCu titlu universalCu titlu particular-cei universali primesc totul-cei cu titlu universal primesc cate o cota parte-aceste categorii se afla exact in pozitia partilor=> forta obligatorie a contractelor priveste partile si succesorii universali si cu titlu universalDar fata de cei cu titlu particular ?-ipoteza: se incheie un contract prin care A transmite un drept lui B( B=succesor cu titlu particular a lui A)-pe langa dreptul primit in contract, primeste toate celelalte drepturi si obligatii ale lui A? => Nu-totusi, daca exista drepturi si obligatii legate de dreptul transmis, se poate pune problema daca se transmite dreptul sau nu-trebuie sa vedem ce fel de legatura trebuie sa exista intre dreptul transmis prin contract si celelalte drepturi si obligatii ale transmitatorului ( cat de stransa trebuie sa fie)-unii au zis ca numai drepturile si obligatiile accesorii se transmit, altii au zis ca e suficient sa avem o asemenea legatura care in momentul trasmiterii sa lase fara interes alte drepturi in patrimoniul transmitatorului si astfel se transmit odata cu dreptul transmit-de principiu, se pot transmite drepturi catre succesorii cu titlu particular ca manifestare a fortei obligatoriiDar obligatiile?-in principiu, nu-daca inainte de a transmite dreptul catre succesorul cu titlu particular, daca transmitatorul a diminuat acest drept printr-un contract cu o alta persoana, succesorul va obtine numai acest drept diminuat-daca e vorba de un drept de proprietate, iar transmitatorul inainte de transmitere a grevat dreptul respectiv, atunci el va transmite numai nuda proprietate, iar dobanditorul va trebui sa respecte uzufructul sau orice alt drept real principal-situatia obligatiilor propter rem si situatia obligatiilor scriptae in rem(opozabilitate largita a obligatiilor)-art 1282(2)-se cer anumite conditii: de exemplu existenta unui contract cu data certa inainte de transmitere(conditie de publicitate)-creditor chirografar= nu au garantii reale, ei sunt avanzi-cauza-de regula, ei sunt simplii terti( ei suporta efectele contractului ca orice tert)-contractul le este opozabil ca oricarui tert-cand debitorul savarseste acte frauduloase sau face simulatii, atunci creditorii chirografari se diferentiaza de restul tertilor=> nu numai ca nu le este contractul opus cu forta obligatorie si nu numai ca nu trebuie sa il respecte, intr-o asemenea situatie, ei pot sa desfiinteze contractul pe baza actiunii pauliene sau pe baza actiunii in simulatie-ei au puteri mai mari decat tertii obisnuiti-ei nu sunt avanzi-cauza, ei nu sunt succesoriExceptii de la principiul relativitatii-cele sub aspect activ-stipulatia pentru altul-este un contract incheiat intre promitent care se obliga fata de o alta pers, stipulant, ca va executa o prestatie in favoarea unui tert, tert beneficiar-natura jur: este o figura juridica distincta, reglementata ca atare in Codul Civil-fiind vorba de un contract, stipulatia trebuie sa indeplineasca toate conditiile generale de validitate a contractelor, inclusiv de forma-deobicei, stipulatia e un contract numit sau nenumit ce are o clauza in favoarea unui tert-stipulatia trebuie sa indeplineasca forma ceruta de contractul de baza ! ! !-stipulatia mai trebuie sa indeplineasca 2 conditii speciale:sa existe animus stipulandi( intentia de a stipula - sa rezulte fara echivoc)sa existe un beneficiar al stipulatiei, o persoana determinata sau determinabila in momentul in care se executa obligatia promitentului-art.1285-trebuie sa existe cel tarziu in momentul executarii prestatiei, daca nu, stipulatia profita stipulantului( daca nu vrea, atunci mostenitorilor)-3 categorii de efecte:1.efecte intre stipulant si promitent2.efecte intre promitent si tert beneficiar 3.efecte intre tert beneficiar si stipulant1. pe de-o parte sunt efectele care rezulta din contractul de baza si care pot sa fie drepturi si obligatii reciproce intre stipulant si promitent-intereseaza faptul ca se naste obligatia promitentului fata de stipulant de a executa prestatia fata de tertul beneficiar-promitentul are o obligatie fata de stipulant , dar obligatia trebuie executata fata de tertul beneficiar=> o dedublare a obligatiei, avem 2 creditori ai obligatiei-stipulantul poate pretinde executarea obligatiei fata de tertul beneficiar=> o actiune in executare sitlita sau in daune sau actiune in rezolutiune sau reziliere2. efectul principal este nasterea dreptului beneficiarul ca efect direct al stipulatiei( acest drept nu mai trece prin patrimoniul stipulantului)-tertul beneficiar nu va suporta concursul creditorului sau mostenitorilor stipulantului-in plus, avand acest drept, tertul are si el o actiune impotriva promitentului-al 2-lea creditor al obligatiei, poate cere executarea obligatiei direct fata de el-poate cere executarea silita, daune, dar nu rezolutiunea sau rezilierea-desi se naste direct in patrimoniul tertului beneficiar dreptul, nu inseamna ca il impiedica pe tert sa refuze dreptul=>acceptarea stipulatiei de catre tertul beneficiar-el are un drept potestativ care este grefat pe dreptul dobanditorului prin stipulatie-dreptul de a ccepta sau de a refuza dreptul din stipulatie-imediat ce s-a incheiat stipulatia, dreptul se naste direct in patrimoniul tertului beneficiar-daca accepta, dreptul se consolideaza in patrimoniul tertului beneficiar-daca refuza, dreptul se desfiinteaza retroactiv din momentul stipulatiei-dreptul va profita in acest caz stipulantului sau mostenitorilor acestuia sau unui tert beneficiar secundar, etc-stipulantul mai are un drept de a revoca stipulatia = manifestarea unilaterala de vointa a stipulantului prin care revoca stipulatia-el nu revoca insusi contractul, ci stipulatia in sensul ca nu se mai produce stipulatia fata de tertul beneficiar-dreptul va profita stipulantului ( nu se desfiinteaza contractul)-conditii revocareArt.1286-7-se limiteaza in timp posibilitatea de revocare a stipulatiei-numai stipulantul poate revoca, nu si mostenitorii si creditorii( nu se poate executa calea actiunii oblice)-asta nu inseamna ca daca stipulatia respectiva are caracter fraudulos ca nu ar putea introduce actiunea pauliana creditorii-daca e o donatie indirecta si se incalca rezerva succesorala, mostenitorii vor putea ataca stpulatia pentru reducerea liberalitatilor excesive-stipulantul nu poate revoca stipulatia daca promitentulul are interesul sa o execute fara sa ii ceara in prealabil acordul3. nu exista niste efecte predeterminate, ele depind de fiecare caz in parte-e posibil sa se faca o liberalitate, o donatie indirecta catre tertul beneficiar, sa se stinga o datorie sau sa se acorde un imprumut-trebuie analizat de la caz la caz ce s-a urmarit prin stipulatie-aparenta exceptie de la principiul relativitatii:conventia de porte-forte(promisiunea faptei altuia)Art1283-este un contract prin care debitorul se obliga fata de creditor sa determine o alta persoana sa execute o prestatie fata de creditor-e aparenta pentru ca nu se naste nicio obligatie sau vreun drept fata de tert, ci numai intre parti-tertul a carui fapta este promisa va fi obligat doar cand el se va angaja juridic fata de creditor-debitorul si-asuma o obligatie de rezultat, de a convinge tertul sa se angajeze fata de creditor-in masura in care tertul se va angaja juridic fata de creditor, atunci debitorul initial e liberat de raportul juridic, deoarece si-a executat obligatia-se naste atunci obligatia tertului fata de creditor-este introdusa ideea de fidejusiune-in masura in care dupa ce tertul se obliga fata de creditor, debitorul anterior il garanteaza fata de creditor, atunci el va trebui sa execute obligatia fata de creditor-este vorba de un contract disctinct fata de cel de porte-forte-in masura in care obligatia de rezultat nu e atinsa, debitorul poate executa el obligatia care ar fi trebui executata de tert si sa fie astfel liberat-validitatea promisiunii: conditiile generale ale contractului si intentia clara si neindoielnica de a promite fapta altuiaCurs 5 ObligatiiSimulatia si efectele specifice ale contractelor sinalagmatice-exista si exceptii in ceea ce priveste principiul opozabilitatii-contractul poate fi privit nu doar ca actul juridic, ci si ca faptul juridic, ca realitate sociala, ipostaza in care trebuie sa fie respectat de toti, inclusiv de catre terti-e vorba de o aplicare a ideei mai generale de a nu vatama pe nimeni( obligatia generala negativa)-dar, ce este o exceptie de la principiul opozabilitatii?-ar fi vorba de situatie in care tertii nu ar mai fi tinuti sa respecte contractul ca realitate sociala-fie ar putea sa ignore pur si simplu, fie ar putea sa ceara desfiintarea lui-in felul acesta ajungem la cele 2 exceptii de la opozabilitatea fata de terti a contractului: Simulatia si actiunea paulianaSimulatia-o forma de minciuna juridica, uneori sanctionabila in masura in care are efecte negative, alteori nu-uneori minciuna nu are efecte negative si nu trebuie sanctionata-este o operatie juridica prin care doua sau mai multe persoane incheie un acord simulatoriu, iar pe temeiul lui incheie un act juridic public care creeaza o aparenta juridica prin care se ascunde realitatea juridica dintre parti-de esenta operatiei juridice a simulatiei tin aceste 2 elemente: acordul simulatoriu si actul public-este posibil ca actul simulatoriu sa fie dublat de un act juridic secret care creeaza in mod efectiv efecte juridice intre parti,alteori, acordul simulatoriu nu arata decat ca actul public este fictiv si ca in realitate nu s-au produs efecte juridice intre partiFormele simulatiei-simulatia in structura careia actul public are caracter fictiv( ex. o persoana pentru a scapa de urmarirea creditorilor incheie un acord simulatoriu cu o alta persoana cu caracter secret, iar public incheie un act de vanzare-cumparare cu acea persoana, creand aparenta ca a instrainat un anumit drept real principal din patrimoniu; aparent creditorii nu mai pot urmari bunul care a iesit din patrimoniu, dar in realitate bunul nu a iesit din patrimoniu=> intre parti nu s-a nascut niciun efect juridic, contractul public creeaza o simpla aparenta, el este un contract fictiv; avem numai acordul simulatoriu si contractul public)-simulatia presupune ca actul public deghizeaza un act secret , iar legatura dintre cele 2 acte e facuta de acordul simulatoriu care are tot caracter secret( acordul simulatoriu spune care dintre cele 2 acte produce cu adevarat efecte juridice, adica actul secret)-ex. in materie de donatie pentru a ocoli o prevedere legala, e posibil ca A si B sa incheie o donatie secreta, iar public un acord de vanzare-cumparare=> intre parti donatia produce efecte juridice, iar vanzarea-cumpararea este o simpla aparenta( acordul simulatoriu spune asta)=> contractul de vanzare-cumparare e o forma de deghizare a donatiei-in aceasta ipoteza de simulatie, avem atat acordul simulatoriu, cat si asociat acordului un act juridic secret, iar pe langa ele un act public-e posibil ca acordul simulatoriu sa fie integrat in actul secret sau sa fie separat-a 3-a forma: o interpunere de persoane: se incheie un contract secret de vanzare-cumparare intre A si B si un contract public de vanzare-cumparare intre A si C cu privire la acelasi bun-aparenta este ca bunul a trecut din patrimoniul lui A in cel al lui C, dar in realitate a trecut in al lui B-important este ca toate cele 3 parti, A,B,C sunt legate prin acordul simulatoriu=> C stie ca bunul nu este al lui, ci al lui B-aceasta precizare este importanta pentru ca face distinctie intre simulatie prin interpunere de persoane si mandatul fara reprezentare pe de alta parte-simulatia prin interpunere de persoane nu se confunda cu mandatul-C nu e un mandatar al lui B, el nu actioneaza in numele lui B, el apare ca dobanditor al bunului-mandatul fara reprezentare este o specie a mandatului in care mandatarul, desi actioneaz in numele mandantului, el nu este cunoscut ca atare de tertul cu care contracteaza-tertul crede ca incheie cu mandatarul, dar in realitate incheie cu mandatul-tertul care contracteaza cu mandatarul crede ca acesta lucreaza in nume prorpiu, iar nu pe seama mandantului, nu stie ca acesta exista-in cazul simulatiei prin interpunere de persoane, toate cele 3 parti sunt legate prin acordul simulatoriu, toti stiu despre ce e vorba in realitate-din toate aceste exemple si din definitie => ca intotdeauna acordul simulatoriu si eventualul actul secret premerg sau cel mult sunt contemporane cu actul public-mai intai, se incheie acordul simulatoriu, eventual si cel secret, iar apoi actul public, in cel mai special caz am putea imagina ca toate cele 3 exista in acelasi timp-nu se poate ca acorul simulatoriu sau actul secret sa fie ulterioare-nu ar fi vorba de o simulatie, ci de o modificare a unui contract anterior( mutuus conssensus, mutuus disenssus)-astfel inteleasa simulatia, poate urmari scopuri licite sau ilicite-s-ar putea ca prin operatiunea juridica a simulatiei partile sa doreasca doar sa fie discrete in ceeea ce priveste raportuirle reale intre ele, dar fara ca prin asta sa urmareasca incalcarea legii sau pagubirea unei alte persoane-sunt cazuri in care prin simulatie se incearca eludarea unor prevederi legale prohibitive-ex. stabilirea pretului in contractul de vanzare-cumparare-acesta este un ex. de deghizare partiala( presupune ca doar un element este schimbat, nu tot actul)-cand simulatia este licita, opereaza o singura sanctiune: inopozabilitatea fata de terti a actului secret-alteori, cand e ilicita, pot sa intervina sanctiuni drastice: de natura fiscala, penala,etc-va trebui sa in fiecare situatie in parte sa se diferentieze intre simulatia care are caracter licit si cea care are caracter ilicit-pentru ca atunci cand acordul simulatoriu e insotit de un act secret care produce efecte reale intre parti, conditiile pentru ca aceste efecte sa se produca este ca actul secret sa respecte conditiile de validitate specifice de fond si de forma-e motivul pentru care atunci cand un contract ar trebui sa fie adus publicitatii potrivit legii este imposibila simulatia pentru ca avem caracterul secret)Simulatia care are caracter licit-ideea de sanctiune nu are sensul propriu, acela de raspundere-arata doar ca actul secret si acordul simulatoriu produc efecte numai intre partile care l-au incheiat si uneori fata e succesorii universali si cu titlu universal ai acestora-fata de terti, produce efecte actul public-in sensul acesta spunem ca sanctiunea specifica a simulatiei este inopozabilitatea fata de terti a contractului secret-din aceasta perspectiva intelegem de ce simulatia este o exceptie de la opozabilitatea fata de terti a contractului-aceasta exceptie priveste actul secret, iar nu actul public-odata ce am facut aceasta afirmatie, inseamna ca efectele simulatiei sunt multiple: intre partile simulatiei, intre partile simulatiei si terti, efecte intre diferitele categorii de terti fata de simulatie-art 1289-daca e valabil, el produce efecte numai intre parti-partile sunt legate cu adevarat de drepturile si obligatiile prevazute in contractul secret-daca exista numai acordul simulatoriu, nu e vorba de niciun drept sau obligatie=> actul public e o simpla fictiune-implicit, articolul ne arata ce e simulatia-nu avem o definitie a ei in C.Civ., dar deducem implicit ca daca avem un contract secret, trebuie sa mai fie si unul public -textul trimite la structura simulatiei-textul nu spune ceea ce e cel mai important: de esenta simulatiei nu e contractul secret, ci acordul simulatoriu-contractul secret e de natura simulatiei-atunci cand vorba de opozabilitate fata de terti, de fapt nu avem in vedere toti tertii, intrucat de cele mai multe ori aceasta opozabilitate functioneaza fata de terti-problema se pune fata de categorii speciale de terti care au un interes fata de situatia juridica-in cazul simulatiei, cand vorbim de opozabilitate fata de terti a simulatiei, avem in vedere acele categorii de terti care au interese juridice speciale in ceea ce priveste simulatia-art. 1290-in primul alineat, pe langa notiunea de tert, avem succesorii(toti), apoi creditorii instrainatorului, pe de alta parte avem terti care dobandesc drepturi de la creditorul aparent, intemeindu-se cu buna-credinta pe actul public-acesti terti care dobandesc drepturi de la creditorul aparent sunt de buna-credinta, ei nu cunosc existenta actului secret sau a acordului simulatoriu-succesorii instrainatorului si creditorii instrainatorului nu vor putea opune actul secret acestor terti( fata de ei este inopozabil actul secret)-raportul dintre diferitele categorii de terti: observam ca in alin 1 succesorii cu titlu particular sunt si ei terti fata de contract si de simulatie, dar avem 2 categorii de succesori particulari: cei care dobandesc drepturi de la instrainator si cei care dobandesc drepturi de la achizitor-are castig de cauza tertul care se intemeiaza cu buna-credinta pe actul public=> regula de baza pentru solutionarea conflictelor intre terti: cand au interese diferite, vor castiga tertii care se intemeiaza cu buna-credinta pe actul public-aceasta regula, desi nu este afirmata explicit, rezulta implicit din cum e formulat articolul-acest lucru rezulta nu numai in raport cu succesorii cu titlu particular, ci si in ceea ce priveste creditorii instraintorului-nici ei nu pot invoca actul secret-desi actul secret nu e opozabil tertilor, tertii daca au interes, pot invoca actul secret in favoarea lor pe calea actiunii in simulatie( o pot face impotriva partilor)-formularea textului e deficitara pentru ca specifica la final ca atunci cand le vatama drepturile-daca le-ar vatama drepturile , tertii nu au interes sa invoce contractul, ci sa invoce inopozabilitatea contractului-daca facem o analiza mai profunda, putem observa ca tertii ar putea invoca contractul secret pentru a-l desfiinta daca este fraudulos pe calea actiunii pauliene, dar aceasta idee este fara utilitate pentru terti-art1291-prin ipoteza e vorba de situatia in care prin contractul secret se creeaza o anumita situatie juridica, iar prin actul public o alta si avem si creditorii dobanditorului aparent-partile nu pot opune contractul secret creditorilor dobanditorul aparent-pentru ca acesti creditori sa beneficieze de contractul aparent, ei trebuie sa fi notat inceperea urmarii silite sau sechestrul asupra bunurilor care au facut obiectul simulatiei-la alin2 observam o nuanta: in raport cu ideea generala potrivit careia daca exista un conflict intre diferitele categorii de terti, vor avea intaietate tertii care se intemeiaza cu buna-credinta pe contractul aparent-cine castiga intre creditorii instrainatorului si cei ai dobanditorului? => cei ai instrainatorului aparent, ei se intemeiaza pe actul secret-ei invoca faptul ca a ramas in patrimoniul instrainatorului bunul-cerinta este ca creanta sa fie anterioara actului secret-daca este ulterioara, vor castiga creditorii care se intemeiaza cu buna-credita pe actul aparent-tertii=este vorba de acele persoane care nu participa la operatiunea juridica a simulatiei, dar care au interese nascute in legatura cu simulatia=> in sfera tertilor intra pe de-o parte succesorii cu titlu particular ai partilor, mai mult, uneori chiar si succesorii universali, prin derogare de la art. 1289(1), precum si creditorii chirografari-este vorba de terti fata de care contractul secret nu le este opozabil nici macar ca realitate juridica-daca tertii au cunoscut contractul secret, ei intra in categoria tertilor obisnuiti , care trebuie sa respecte operatiunea ca realitate juridicaActiunea in simulatie- a doua sanctiune a simulatiei, este un instrument juridic, procesual, prin care partile sau tertii care au interes inlatura valul mincinos al actului public pentru a dezvalui realitatea dintre parti=> actul secret-este la indemana partilor simulatiei-daca exista un contract secret asociat acordului simulatoriu, iar o parte nu vrea sa exeute cea ce a promis prin actul secret, trebuie mai intai sa arate ca actul pub este aparent pentru a putea cere executarea silita a actului secret-nu se aseamana actiunea in simulatie cu actiunea in executare-cea in simulatie este imprescriptibila, iar cea in executare este prescriptibila sau nu dupa natura obligatiei-se aplica regulile de proba din materia actelor juridice cu o singura exceptie: chiar si prtile vor putea dovedi contractul prin orice mijloace de proba daca simulatia are caracter ilicitArt 1292(2)-cand e vorba de raportul intre parti si terti, proba se poate face prin orice mijloace de proba-actiunea in simulatie este si la indemana tertilor, acelora care vor sa se intemeieze pe actul secret-se inlatura astfel actul public si se scoate la iveala actul secretIpoteza speciala de simulatie-pana acum am analizat contractele-acte juridice bilaterale-este posibila si in cazul actelor jur unilaterale?=> art 1293 da !-in materia obligatiilor, pe langa contracte ca izvoare avem intr-o sfera mai restransa si acte juridice unilaterale-este posibila, dar pentru asta actul juridic unilateral trebuie sa aiba un destinatar care trebuie sa fie o persoana determinata-persoana determinata trebuie sa fie insasi parte in simulatie=>intr-o asemenea ipoteza avem un act unilateral public cu caracter aparent, un act unilateral secret, dar avem destinatarul actului unilateral, destinatar care isi da acordul la simulatie=> acordul simulatoriu exista ca acord bilateral, avem nevoie de o intelegere si aici intre parti-art.1294-simulatia nu e compatibila cu actele juridice nepatrimonialeEfectele specifice ale contractelor sinalagmatice-pleaca de la specificul ideii de cauza in materia contractelor sinalagmatice-in cazul lor, notiunea de cauza se prelungeste de pe terenul formarii contractului pe terenul executarii-daca o parte nu isi executa obligatiile, este lipsita de cauza chiar executarea obligatiilor celeilalte parti-daca o parte nu executa=> intrucat cealalta parte nu mai are cauza sa isi execute propria obligatie, ea nu isi va executa obligatia respectiva-intelegem cele 3 efecte specifice: exceptia de neexecutare, rezolutiunea si rezilierea, problema riscului contractual( ele nu ignore, ci presupun forta obligatorie a contractelor)Exceptia de neexecutare-ea presupune pe langa reciprocitate si interdependenta, cauza si forta obligatorie, si un principiu al simultaneitatii executarii obligatiilor in contractele sinalagmatice-de regula, partile care au obligatii reciproce si interdependente trebuie sa le execute in mod concomitentArt. 1555-consacra principiul simultaneitatii, dar face nuanta ca daca din natura obligatiei o obligatie presupune o durata in timp, atunci se poate accepta ca pana se executa obligatia respectiva, cealalta obligatie sa fie si ea executata-este o ajustare a principiului simultaneitatii in functie de situatia de fapt-daca o parte nu isi executa obligatiile,cealalta parte este indreptatita sa refuze executarea propriei obligatii-pana nu executi, nu executArt.1556-pentru a putea fi invocata exceptia de neexecutare, este nevoie de regula ca ambele obligatii sa izvorasca din acelasi contract-chiar daca sunt aceleasi parti, dar e vorba de contracte diferite care nu au legatura intre ele, nu poate opera exceptia de neexecutare-exceptia se face in legatura cu asa-numitele contracte sinalagmatice imperfecte-e vorba de acele situatii in care partile incheie un contract unilateral, dar pe parcursul executarii contractului, partea care nu are nicio obligatie din contract dobandeste o asemenea obligatie pe temeiul unui fapt extracontractual( ex gestiunea de afaceri)-ex depozitarul are un drept real imperfect, cel de retentie-trebuie sa fie o neexecutare a unei obligatii din partea unei parti-neexecutarea trebuie sa fie suficient de importanta-daca e de mica insemnatate, nu se justifica invocarea exceptiei, desi exista dreptul de a o invoca, acesta ar fi abuziv exercitat-fiind vorba de o neexecutare, ea poate sa aiba caracter culpabil sau fortuit-pentru a opera exceptia trebuie sa fie o neexecutare culpabila-nu trebuie sa existe o cauza legala care ingaduie unei parti sa execute mai tarziu, inlaturandu-se astfel principiul simulataneitatii executarii obligatiilor-ex o obligatie are un termen, legea insasi sa prevada o executare decalata in timp sau uzantele specifice contractului sa prevada o asemean situatie-nu este nevoie pentru invocarea exceptiei punerea in intarziere a debitorului-exceptia de neexcutare opereaza in mod direct, fara a fi necesara interventia justitiei-creditorul nu trebuie sa se adrese justitie pentru a face operabila exceptia-in schimb, daca debitorul apreciaza ca este abuziva invocarea exceptiei, el se poate adresa justitie pentru a obliga pe creditor sa execute propria obligatie si ca invocarea exceptiei este fara temei, abuziva-cand desi in aparenta sunt indeplinite toate conditiile, cand este vorba de anumite imprejurari si tinand seama de buna-credinta s-ar putea constata ca exceptia este nejustificataRezolutiunea si rezilierea-cand o parte nu isi executa obligatiile intr-un contract sinalagmatic , prima optiune este exceptia de neexecutare-exista si alte 2 optiuni atunci cand neexecutarea obligatiei este fortuita se pune problema riscului contractual-daca neexecutarea este imputabila debitorului, creditorul mai poate sa ceara executarea silita fie in natura(daca e posibila), fie prin echivalent a obligatiei respective-dar e posibbil ca urmare a intarzierii sa nu mai aiba interes creditorul sa recurga la executarea silita, ci la desfiintarea contractului-cand e vorba de un contract cu executare uno ictu, aceasta desfiintare imbraca forma rezolutiunii-cand e cu executare succesiva=> rezilierea-este posibil ca aceasta desfiintare a contractului prin reziliere sau rezolutiune sa fie dispusa de instanta la cererea creditorului, caz in care e vorba de o reziliere/rezolutiune judiciara, dar mai e posibil ca aceasta sanctiune in oricare forma sa fie direct aplicata de catre creditor ca o forma de justitie privata prin declaratia unilaterala de rezilie sau rezolutiune-este posibil ca aceasta desfiintare sa opereze in caz de neexecutare de drept-indiferent daca e vorba de reziliere/rezolutiune, in toate cazurile se pune problema fundamentului acestei sanctiuni civile-nu se confunda cu conditia rezolutorie care este un eveniment viitor si nesigur care afecteaza existenta drepturilor si obligatiilor-rezilierea/rezolutiunea sunt sanctiuni civile pentru neexecutare culpabila-conditii: este o forma particulara de manifestare a raspunderii civile ( o manifestare a executarii silite prin echivalent)-in cazul nostru, sanctiunea rezolutiunii nu inseamna decat o forma particulara de raspundere civila, ca atare o forma de executare silita prin echivalent-va executa, dar sanctiunea aplicata este un echivalent al executarii in natura, o executare indirecta-conditiile raspunderii civile trebuie puse in evidenta pentru asta: cele 4 elemente fundamentale ale raspunderii civile-vinovatia debitorului, prejudiciul, legatura de cauzalitate, fapta ilicita-e nevoie ca partea care o invoca sa fi executat sau sa fie gata sa-si execute obligatia-aceasta formulare a indus in eroare, in sensul ca s-a spus ca pentru a opera aceasta sanctiune trebuie sa fie o culpa exclusiv a debitorului-daca e culpa comuna, nu s-ar putea invoca rezilierea/rezolutiunea-daca suntem in fata unei forme de raspundere civila contractuala nu e niciun nmotiv pentru a aprecia ca debitorul nu raspunde pentru ca e o culpa comuna cu creditorul-repartizarea prejudiciului in functie de contributia fiecarei parti la realizarea acestuia-cand se pune problema daunelor, ele se vor repartiza eventual intre cele 2 parti dupa pronuntarea rezilierii/rezolutiunii-mai trebuie sa existe pe langa cele 4 punerea in intarziere a debitorului(prin cererea de chemare in judecata sau printr-o notificare)-aceste 5 conditii sunt necesare pentru sanctiunea judiciara-judecatorul are o anumita putere de apreciere asupra acestor conditii-el are puterea sa aprecieze daca aplicarea acestei sanctiuni este potrivita cu imprejurarile cauzei sau daca nu este mai echitabila o executare silita in natura sau prin echivalent-judecatorul poate acorda un termen de gratie pentru executare-pana cand ramane hotararea definitiva, debitorul poate sa execute si daca a executat nu se mai poate aplica sanctiunea-toate aceste elemente de incertitudine pot fi inlaturate in cazul in care partile sau legea ingaduie desfiintarea contractului fara interventia instantei de judecata pe temeiul intelegerii partilor sau pe temeiul unei dispozitii a legiiDeclaratia unilaterala de reziliere, pactul comisoriu si desfiintarea de drept a contractului-art 1549, 1550-creditorul are un drept de alegere cand debitorul nu executa: el poate cere fie executarea silita in natura sau prin echivalent sau are dreptul la reziliere/rezolutiune si daune-interese-poate fi o rezolutiune totala sau partiala si sa nu fie vorba de o parte esentiala si sa se poata divide-cand avem mai multe parti, se desfiinteaza in raport doar cu partea care nu si-a executat, daca partea neexcutata nu e esentiala pentru tot contractul-tot ce e valabil pentru rezolutiune e valabil si pentru reziliere-in cazul rezolutiunii, efectele se produc pentru trecut, in timp ce in cazul rezilierii se produc pentru viitor-este o forma de justitie privata-3 forme de rezolutiune: una aplicata de judecator, una de parte prin declaratie unilaterala si o rezolutiune de drept-ideea ca exista o rezolutiune de drept inseamna ca el se desfiinteaza fara sa mai fie nevoie de o hotarare judecatoreasca sau de o declaratie unilaterala-prin simplul fapt al neexcutarii sa se desfiinteze-nu mai exista un drept de optiunea al creditorului-dar pentru a fi in prezenta unei asemnea rezolutiuni de drept trebuie sa avem fie o prevedere a legii, fie o clauza a partilor in acest sens( pact comisoriu)-partile sau una dintre parti renunta la dreptul de optiune-teoretic este posibil, practic insa este problematic-daca e vorba de sanctiune, am vazut care sunt conditiile sa opereze-cine apreciaza vinovatia?-ori partile inteleg sa renunte si la vinovatie si sa fie doar un mod obiectiv de a desfiinta contractul, sau daca e vorba de vinovatie trebuie sa fie apreciata de cineva-in cazul rezolutiunii de drept conteaza numai neexcutarea, privita obiectiv-atunci cand este vorba de rezolutiune judiciara sau prin declaratie unilaterala poate sa intervina si o reducere a prestatiilor-uneori neexecutarea este partiala si se poate desfiinta contractul partial, total sau se poate duce la reducerea proportionala a prestatiilorArt 1551-putem avea o mica neexecutare care spune ca nu poate opera rezolutiunea in acest caz-si daca partile ar scrie in contract ca se poate desfiinta pentru o mica neexecutare, aceasta clauza este nescrisa-intr-o asemenea ipoteza nu avem in vedere si rezolutiunea de drept-chestiunea este discutabila pentru ca toate aceste imponderabile s-au nascut ca urmare a faptului ca legiuitorul a optat si pentru rezolutiunea de drept-=>probleme in practica ! !!Pactul comisoriu-este o clauza pe care partile o introduc in contract care prevede ca in caz de neexecutare contractul va fi de drept desfiintat=>>si fara judecata si fara declaratie unilaterala-chiar si in acest caz, este necesara punerea in intarziere a debitorului-numai daca partile prevad in contract ca poate opera si fara punere in intarziere, atunci opereaza de drept desfiintarea fara punere in intarziere-in realitate, o adevarata desfiintare de drept are loc numai in aceasta ipoteza-daca e necesara punerea in intarziere, inseamna ca este necesara si vointa creditorului si ne apropriem de declaratia unilaterala-pentru ca pactul comisoriu sa produca efecte trebuie sa specifice care sunt obligatiile la care se refera-va opera numai in cazul neexecutarii obligatiei mentionate expres in pactul comisoriu-in cazul declaratiei unilaterale: fie legea, fie partile permit creditorului ca in caz de neexecutare sa emita el o declaratie de rezolutiune care inlocuieste practic hotararea instantei de judecata-in aceasta ipoteza, deb daca apreciaza ca nu sunt indeplinite cond pt a opera rez, el se poate adresa instantei de judecata si sa ceara constatarea neindeplinirii cond de rez si ca declaratia este nula pt ca nu indeplineste cond-se rastoarna in felul acesta modul de a apela la justitieArt 1552Rezolutiunea unilaterala-principalul efect al rezolutiunii este desfiintarea cu efect retroactiv, in cazul rezilierii este cu efect pentru viitor-in cazul rezolutiunii avem repunerea in situatia anterioara a partilor( temeiul: imbogatirea fara justa cauza)-mai poate sa ceara debitorul si daune-interese( temei: raspunderea civila contractuala)-daca e vorba de reziliere, ce s-a executat nu se mai restituie, dar nu se mai presteaza pentru viitor-daca o partea si-a executat obligatiile pana in momentul in care a operat rezolutiunea, iar cealalta parte mai are ceva de executat, asta nu inseamna ca partea care are o restanta nu poate fi obligata sa executeProblema riscului contractual-art 1557, 1274, 1642, 1643-cand e neexcutare fortuita, debitorul nu o mai poate executa=> cealalta parte nu trebuie sa isi execute nici ea obligatia=> riscul e suportat de debitorul obligatiei imposibil de executat!-vanzatorul transmite proprietatea asupra unui bun, dar nu preda : riscul este suportat de detentorul precar(aplicam si aici regula res perrit debitori)-contractele sub conditie translative: sub conditie suspensiva: pendente conditione piere bunul=> aplicam regula-sub conditie rezolutorie: pendente conditione piere bunul: ar trebui ca dobanditorul sa restituie, el este debitorul obligatiei imposibil de executat=> se aplica regula-risccul contractual: pericolul neexuctarii-riscul e suportat de debitorul obligatiei imposibil de executat: daca imposibilitatea fortuita este temporara, atunci se suspenda executarea contractului pe durata in care opereaza cauza de imposibilitate fortuita, dar daca e definitiva si absoluta atunci e vorba de desfiintarea contractului-daca desfiintarea priveste numai o parte din contract, se pune problema reducerii proportionale a obligatiei din contractCurs 6 ObligatiiCesiunea, incheierea contractului si actul unilateral

-nu trebuie sa confundam problema riscului contractual cu o problema mai generala (imposibilitatea fortuita de executare)-problema riscului contractual-e posibil ca o obligatie sa nu poata fi executata din motive neimputabile debitorului art.1634=> o generalizare regulilor din materia raspunderii contractuale-riscul obligatiei care nu poate fi executata in mod fortuit este suportata de debitorul obligatiei imposibil de executatCesiunea contractului-in VCC nu era reglementata decat cesiunea de creanta, nu era reglementata nici cea de datorie, nici cea de contract-vechea reglementare a fost criticata intrucat nu oferea aceste 2 instrumente juridice foarte importante: preluarea datoriei si cesiunea de contract-cesiunea de contract=reunirea celor 2 instrumente juridice intr-un singur document: cesiunea de datorie si preluarea contract?-presup caaceasta figura juridica are trasaturi particulare-de principiu, cesiunea e reglemeentata in art. 1315 alin. 1: o parte poate sa substituie un tert in raporturile nascute dintr-un contract numai daca prestatiile nu au fost integral executate si daca cealalta parte consimte1. Cesiunea de contract e o operatiune juridica tripartita- e tot un contract, dar in care sunt 3 parti( mai intai partile din contractul initial, iar mai departe tertul care intervine sa preia drepturile si obligatiile uneia dintre parti=> din acel moment nu mai e tert, ci parte in contract)2. Aceasta operatiune juridica tripartita poate fi incheiata numai daca in contractul initial prestatiile nu au fost integral executate(daca au fost executate, contractul a incetat)3. Art. 1317 alin. 1 etapele incheierii cesiunii contractului: este posibil ca aceasta operatiune juridica sa se incheie printr-un acord simultan intre cele 3 parti-este posibil insa in alte situatii ca de la bun inceput partile contractului initial sa isi recunoasca reciproc sau numai una dintre ele sa recunoasca dreptul de a substitui un tert in raportuirle nascute din contract-in acest caz, daca o asemenea intelegere prealabila exista, la un moment ulterior incheierii contractului oricare parte sau numai parte careia i s-a prevazut un asemenea drept poate incheia acordul cu un tert pentru ca acesta sa preia drepturile si obligatiile sale-intr-o asemenea situatie, nu mai avem nevoie de inca un acord al contractantului cedat, el si-a dat acordul in prealabil, e necesar numai incunostiintarea contractantului cedat in legatura cu aceasta cesiune si fie i se notifica celeilalte parti cesiunea de contract, fie acesta din urma, luand cunostiinta de ea, o accepta-in acest caz, acceptarea nu are valoarea consimtamantului la cesiunea, intrucat a fost anterior acceptata, are doar valoarea confirmarii luarii la cunostiinta-pe langa ipoteza in care deja au fost executate prestatiile si nu mai e posibila cesiunea, s-ar putea ca uneori legiutorul in cazuri speciale sa interzica cesiunea art. 1315(2): sunt exceptate de la cesiune cazurile anume prevazute de lege-principiul simetriei impune ca de vreme ce contractul initial a fost incheiat intr-o anumita forma si cesiunea de contract sa se incheie in aceeasi forma: art. 1316-in legatura cu momentul incheierii contractului de cesiune , distingem in raport de precizarea facuta anterior intre ipoteza in care toate cele 3 parti isi dau acordul in acelasi timp, caz in care acela e momentul incheierii contractului, cu exceptia cazului in care ar fi vorba de drepturi reale imobiliare si ar intra in vigoare efectul translativ al inscrierii in Cartea Funciara-aceasta ultima precizare e impusa de art. 1317(3)-momentul incheierii cesiunii cntractului paote sa fie momentul in care, dupa incuviintarea prealabila a cesiunii, se incheie acordul intre o parte a contratcul si un tert care preia drepturile si obligatiile, dar nu acesta va fi momentul incheierii cesiunii, ci momentul notificarii cesiunii celeilalte parti contractante sau momentul in care aceasta o va accepta: art. 1317(1)-o ipoteza speciala este prevazuta pentru ipoteza titlurilor de valoare care contin clauza la ordine: cambii, bilete la ordin,cecuri-se poate mentiona in cuprinsul inscrisului o clauza denumita la ordin=in momentul in care cel care are inscrisul semneaza pentru transmitere( gireaza inscrisul), giratarul se substituie in toate drepturile si obligatiile gerantului( girul e o semnatura care se pune pe inscris)-cel care transmite se numeste girant si prin semnatura pune efect clauzei la ordin-e vorba de o cesiune de contract in forma foarte simplificataEfectele cesiunii contractului-mai intai, la prima vedere, ar trebui sa spunem ca din momentul realizarii cesiunii contractului, tertul devine parte in contract si va fi tinut de toate drepturile si obligatiile pe care le-a avut partea care i-a transmis contractul-pe cale de consecinta, partea care a transmis ar trebui sa fie liberata de drepturile si obligatiile din contract, dar art. 1318 face anumite precizari: este posibil ca partea care a ramas in contract( contractantul cedat) sa nu consimta la liberarea cedentului=> ce se intampla? In mod normal, contractantul cedat ar trebui sa-l urmareasca pe tertul cesionar => este prima indatorire a contractantului cedat-daca tertul cesionar nu isi executa obligatiile, contractantul cedat trebuie sa notifice aceasta imprejurare catre cedent in termen de 15 zile de la data neexecutarii-daca acest termen nu e respectat, cedentul este definitiv liberat-cand notificarea e facuta in termenul mentionat, contractantul cedat se poate intoarce cu actiune in regres impotriva cedentului-in aceasta situatie, contractantul cedat are 2 debitori pe care trebuie sa ii urmareasca insa intr-o anumit ordine: primul debitor e cesionarul, daca acesta nu executa, devine eficienta actiunea impotriva cedentului-astfel, cedentul ramane legat de contract, dar in mod subsidiar-contractantul cedat are o garantie suplimentara ca drepturile sale vor fi realizate-daca pe langa o asemenea modalitate de garantie, cedentul se mai obliga si in calitate de fidejusor, atunci vor opera regulile de la contractul de fidejusiune-este posibil ca in momentul gestiunii, contractantul cedat sa spuna ca e de acord cu cesiunea, dar numai daca cedentul isi asuma o obligatie de fidejusiune-care e diferenta intre cele 2 garantii? => in primul caz din art. 1318(2) e vorba de o urmarire subsidiara a cedentului=>contractantul cedat nu se poate adresa direct impotriva cedentului-in cazul fidejusiunii, creditorul poate sa inceapa urmarirea direct impotriva fidejusorului-fidejusorul poate sa invoce totusi 2 beneficii: de diviziune si discutiune-tocamai pentru ca e vorba de o substituire totala, contractantul cedat poate sa invoce impotriva cesionarului toate exceptiile ce rezulta din contract-de la aceasta regula de la art. 1319(1) exista cateva exceptii prevazute in fraza urmatoare din acest articol: contractantul cedat nu poate invoca fata de cesionar viciile de consimtamant din contractul initial si care ar putea fi invocate numai de catre cedent-de asemenea, nu ar putea sa invoce aparari si exceptii care erau specifice raportului cu cedentul-numai ca fraza a 2-a din art. 1319 are caracter supletiv, ceea ce inseamna ca contractantul cedat ar putea sa isi rezerve dreptul de a invoca inclusiv aceste aparari si exceptii pe care le putea invoca fata de cedent-daca cedentul nu s-a angajat ca fidejusor, el are totusi o obligatie de garantie, dar numai in ce priveste validitatea contractului initial-in toate cazurile, cedentul garanteza ca erau indeplinite conditiile de validitate a contractului initial=>daca se desfiinteeaza contractul initial dintr-un motiv oarecare, daca are cumva dreptul la despagubiri pentru pagubele suferite, cel care a intrat in contract-cesionarul- ar putea fi despagubitIncetarea contractului-distinctie intre incetarea contractului si desfiintarea contractului-incetarea presupune ca fie au fost indeplinite obligatiile asumate de parti(calea normala de incetare a contractului), fie dintr-o alta cauza, fara a se desfiinta contractul, inceteaza obligatiile partilor=> incetarea presupune incetarea fortei obligatorii a contractului-desfiintarea contr are in vedere acele ipoteze in care fie pentru cauze contemporane incheierii contractului, fie pentru cauze ulterioare, contractul este desfiintat cu efect retroactiv-o situatie speciala exista in cazul rezilierii si al nulitatii-in cazul nulitatii e vorba de desfiintare numai cu efect retroactiv numai-intrucat in cazul rezilierii se pastreaza toate efectele deja produse, nu e vorba de desfiintare, ci incetare-art1321: cea mai simpla cale de incetare : executarea partilor, mutuus consensus, denuntarea unilaterala, modul in care opereaza conditia ca modalitate-daca e vorba de un contract cu executare dintr-odata, indeplinirea conditiei rezolutorii are ca efect desfiintarea cu efect retroactiv, nu mai e vorba de incetare-doar daca ar fi cu executare succesiva s-ar putea pune problema unei incetari-la fel si in cazul imposibilitatii fortuite de executare, cand este absoluta si definitiva=>in cazul contractelor cu executare uno ictu vorbim de desfiintare- daca e cu executare succesiva, e mai multe vorba de o incetare a contractului in sensul ca nu va mai produce efecte pentru viitor-mai pot fi prevazute in lege si alte cauze de incatare a contractelor-efectele incetarii : incetarea fortei oblig a contr, liberarea partilor de catre oblig datorate-daca insa pana in momentul incetarii contractului au fost savarsite de catre parti, in executarea contractului, fapte ilicite cauzatoare de prejudicii, ele vor fi tinute sa repare pentru ca e vorba de fapte anterioare incetarii contractului, forta obligatorie se mentine pana in momentul incetarii contractuluiActul juridic unilateral ca izvor de obligatii-actul juridic unilateral este prin excelenta un act de drept public-in materia dreptului public regula este actul juridic unilateral, dar si acolo exista acte bilaterale(contractele administrative)-in materia dreptului privat, regula este actul juridic de formatie bilaterala, multilaterala, numai exceptional avem acte unilaterale-daca suntem in materia dreptului privat, chiar atunci cand intalnim acte unilatrale, de cele mai multe ori, ele sunt forme de realizare a unor drepturi potestative-dreptul potestativ presupune realizarea lui prin manifestarea unilaterala a celui care a calitatea de potentium-cele mai multe acte unilaterale le gasim astfel in materia actelor nepatrimoniale-cand suntem in materia drepturilor patrimoniale, putem sa regasim de asemenea acte unilaterale care reprezinta expresia unor drepturi potestative-la stipulatia pentru altul, acceptarea stipulatiei este un act juridic unilateral, care este insa manifestarea dreptului potestativ al dreptului de a accepta sau nu stipulatia-acceptarea succesiunii este un act juridic unilateral care presupune insa realizarea unui act juridic potestaiv, acela de a refuza sau accepta succesiunea-ne intereseaza actul juridic unilateral ca izvor de obligatii-e posibil ca printr-o singura vointa sa se nasca un raport juridic in care avem un debitor si un creditor? E posibil ca prin simpla vointa sa nasti un drept in favoarea unei alte persoane sau sa o obligatie unei alte persoane sub aspect patrimonial?-s-a acceptat cu multa precautie ideea ca un act juridic unilateral poate fi un izvor de obligatii-art.1324,1325,1326 care par sa constituie o mini teorie a actului juridic unilateral care e valabila si pentru zona patrimoniala si pentru cea nepatrimoniala-chiar daca textele sunt cuprinse la obligatii, aceste 3 texte au vocatie generala pentru tot dreptul privat-actul juridic unilateral=actul juridic care presupune numai manifestarea de vointa a autorului sau-regulile aplicabile contractelor sunt dreptul comun in materia tuturor actelor juridice-avem 2 tipuri de acte juridice unilaterale: cele care creaza drepturi si obligatii numai pentru cel care emite actul( nu e obligatie de comunicare), daca este insa vorba de constituirea, stingerea sau modificarea unui drept al unei alte persoane, atunci destinatarul trebuie sa fie informat-efectele juridice ale actului unilateral se produc din momentul comunicarii cu exceptia cazului in care destinatarul a luat cunostiinta prin alte mijloace-aceasta comunicare produce efecte chiar daca destinatarul nu a luat constiinta de ea-avem un exemplu de de act juridic unilateral ca izvor de obligatii : promisiunea unilaterala se recunoaste cu valoare generala faptul ca actul unilateral poate produce efecte juridice si fata de terti=> e gresit denumit pentru ca se refera la actul unilateral, nu la promisiune art 1327-se recunoaste actul juridic unilateral ca izvor de obligatii cu valoare generala-ultimul alineat are in vedere actul unilateral in materia drepturilor patrimoniale-in masura in care prin actul unilateral se naste un drept in favoarea unui tert, acesta nu e obligat sa accepte dreptul-este un beneficiu pentru el, nimeni nu poate fi obligat sa accepte un drept-vom avea un alt act unilateral emis de destinatarul actului initial si practic am putea spune ca din actul initial iau nastere 2 drepturi: dreptul propriu-zis care se naste in favoarea destinatarului si pe de alta parte dreptul potestativ al destinatarului de accepta sau refuza dreptul respect( asemanator cu stipualtia pentru altul, diferenta este ca se naste din act unilateral, nu din contract, altfel pozitia sa este aproape identidica cu cea a tertului beneficiar)-daca tertul destinatar nu accepta sau refuza dreptul primit intr-o perioada de timp rezonabila sau intr-o perioada de timp expres prevazuta in actul unilateral initial, efectele acestuia inceteaza-o interpretare sistematica duce la intrebarea daca dreptul se naste imediat in patrimoniul tertului ca efect al actului juridic unilateral?-ar trebui ca raspunsul sa fie da, ca la stipulatie-promisiunea publica de recompensa: exemplu de act unilateral ca izvor de obligatii-se naste dreptul direct din acest act juridic unilateral?=> pe de-o parte avem manifestarea promitentului si pe de alta parte avem executarea prestatiei=> desi e vorba de un act unilateral, in realitate e vorba de un izvor complex-fiind vorba de un act unilateral el poate fi revocat, insa exista o limita a posibilitatii revocarii: executarea prestatiei-chiar daca nu a facut prestatia exacta, el a facut anumite pregatiri=> acum desi revocarea e posibila, acest prejudiciu trebuie sa fie reparat cu cheltuielile de pregatire facute-tertul nu are drept la despagubiri daca promitentul arata ca nu se putea ajunge la rezultat cu mijloacele aceleaFaptul juridic licit ca izvor de obligatii-faptul juridic este o actiune umana sau un eveniment exterior, dar indiferent cum se manifesta obiectiv acel fapt, important este ca efectele se produc pentru ca legea le prevede-in cazul actului juridic, simpla vointa e suficienta pentru a produce efecte, nu e nevoie de obiectivizarea sa prin actiuni ale omului-e posibil ca si in cazul faptului juridic sa avem o anumita vointa, dar efectele sale nu se produc numai ca urmare a unei vointe, ci a faptului ca legiutorul leaga de acea fapta producerea unor anumite efecte-faptele juridice lici