Articulatiile

Totalitatea elementelor prin care oasele se unesc intre ele poarta numele de articulatii.Dupa gradul de mobilitate se impart in:

A. articulatii mobile = diartrozeB. articulatii semimobile = amfiartrozeC. articulatii fixe = sinartroze

A. Diartrozele - sunt cele mai complexe articulatii si sunt alcatuite din : 1)suprafata articulara 2)mijloace de unire 3)mijloace de alunecare

1 ) Suprafete articulare-sunt regiuni prin care oasele intra in contact mediat de prezenta unor formatiuni dintre care cele mai frecvente sunt cartilajele articulare-sunt NETEDE- sunt delimitate de restul osului prin santuri sau margini- sunt tapetate cu cartilaj articular hialin, un cartilaj elastic cu rol de aparare si atenuare a loviturilor in articulatia respectiva-orice cartilaj este ALB SIDEFIU, ELASTIC si DEFORMABIL avand o suprafata in contact cu suprafata osoasa articulara si o suprafata umeda acoperita de lichid sinovial-marginile cartilajului se termina la marginea suprafetei articulare de unde se continua cu PERIOSTUL-grosimea cartilajului este variabila,in functie de presiunea suferita de suprafata articulara respectiva

Structura cartilajului:a)substanta fundamental=CONDRINA– sufera un proces de fibrozare ducand la limitarea miscarii articulareb)celule in cantitate micac)fibre elastice si de colagen(cele de colagen se calcifica in timp)

-suprafetele art, sunt uneori neconcordante; restabilirea concordantei poate fi a)totala b) partiala prin prezenta fibrocartilajelor articulare :1)fibrocartilaje de marire a suprafetei articulare( asigura concordanta, gasindu-se circular in jurul cavitatii articulare marind astfel suprafata de contact.Exemplu: lambrum glenoidal de la nivelul cav. glenoidei a scapulei.2)fibrocartilaj de restabilire a concordantei – cele 2 cavitati au forme diferite. Aici fac parte 2 elemente:a)discul interarticular – formatiune interpusa intre cele 2 suprafete articulare si care separa complet cele 2 suprafete.b)meniscul interarticular – lama fibrocartilaginoasa incomplete, prezentand central un orificiu prin care suprafetele articulare vin in contact. Ex: a)discurile intervertebrale;b)meniscurile articulatiei genunchiului

1

In functie de suprafetele articulare care conditioneaza amplitudinea si directia miscarilor diartrozele se clasifica astfel:A) enartroze – articulatii sferoidale in care o suprafata articulara este un segment de sfera sau un cap sferoidal iar cea de-a doua suprafata este o cavitate care receptioneaza sfera articulara ex:articulatia coxo-femuralaB) condilartrozele-articulatii condilare mai putin mobile.Una din suprafete = condil; a doua = cavitate de receptive. Ex: articulatia temporo-mandibularaC) trohleartrozele – mai putin mobile, se mai numeste ginglim.-intre o suprafata articulara ca un scripete= trohlee -> o cavitate scobita care receptioneaza trohleea. D) trohoidele= articulatii trohoidale = articulatii in care se produce in special rotatia. Articulatia este descrisa ca un cilindru plin care intra intr-un cilindru gol. Ex; articulatia radio-ulnara superioara.E) articulatiile prin imbucatura reciproca = selariforme- miscari variate exceptand rotatia.- prima suprafata articulara este concave- convexa in planuri diferite si a doua este convex-concava in planul ei de receptie.F) diartroze planiforme– artrodii sau articulatii plane.-cele 2 suprafete sunt plane sau aproape plane ex:articulatii intercarpiene( intre trapez si trapezoid)

2) Mijloace de unire-sunt formate din:a)capsula articularab)ligament articularec)muschii de la niv art.d) presiunea atmosferica

a)Capsula articulara -este elementul obligatoriu al diartrozei-formatiune conjunctiv fibroasa ca un manson care imbraca suprafetele articulare ale oaselor ce vin in contact- rol de IZOLARE a articulatiei de elementele din jur si SUSTINERE a suprafetelor de contact.-capsula articlara contine:a)suprafata externa – in contact cu partile moi periarticulareb)suprafata interna – priveste spre suprafetele articulare si care este tapetata de sinoviala. - in interior pentru alunecare, este nevoie, nu numai de aceasta membrane seroasa = sinoviala, cat si de un lichid = LICHID SINOVIAL. Lichidul se datoreaza transudarii sau secretiei membrane sinoviale continand si cellule descuamate datorita erodarii stratului intern al m. sinoviale.c) 2 margini – se prind pe oasele care intra in articulatie. Unele pe marginea cartilajului articular si alte fibre ajung la distanta.

-grosimea capsule este variabila in functie de mobilitatea articulatiei (cu cat art. Este mai mobile, cu atat capsula este mai subtire si elastica).

2

-gradul de laxitate al capsule poate sa duca la traumatizarea ei in miscarile articulare si pentru aceasta exista un aparat de sustinere = MUSCHII TENSORI AI CAPSULEI ARTICULARE – protejeaza capsula de miscarile suprafetelor articulare.

b) Ligamentele articulare- sunt benzi fibroase care se prind pe oasele din articulatia respective si mentin contactul dintre suprafetele articulare.- sunt elemente rezistente. Ex: ligamentul ileo-femural rezista la o tractiune de 700 Kg.-originea fibrelor ligamentare este variata:a)din ingrosarea capsuleb)din transformarea ligamentara a unor tendoanec) din transformarea unor fascicule musculare atrofiate.d)din transformarea fibroasa a fasciei muscularee)din unele oases au cartilaje fibrozate (ligamentul stilohioidian)-in functie de pozitie se clasifica astfel:1)Ligamente capsulare = ingrosari ale capsule care raman in contact cu aceasta2)Ligamente interosoase = intre suprafetele articulare intracapsulare dar NICIODATA INTRASINOVIALE.3)Ligamente la distanta – intra in contact cu capsula articulara sau cu alte parti osoase.-FORMA variata: benzi, cordoane, triunghiulare-STRUCTURA – fibre conjunctive si fibre elastice-vascularizatie bogata la fel ca si capsula articulara

c)Muschii– elemente active cu rol biomecanic-sustin contactul dintre suprafetele articulare datorita insertiei pe oase si tonusului muscular.-dupa actiune se impart in:1)flexori2)extensori3)abductori4)adductori5)rotatori interni6)rotatori externi7)pronatori8)supinatori

d) Presiunea atmosferica – este cea care actioneaza asupra articulatiilor distribuindu-se egal. Pe corpul uman apasa o presiune de 20000 kg.

3) Mijloace de alunecare:a)membrane sinovialab)lichidul sinovialc)suprafata neteda a cartilajului

3

a) Membrana sinoviala- formatiune neteda, subtire, lucioasa ce tapeteaza suprafata interna a capsule articulare-adera de capsula articulara dar, in unele locuri exista niste proeminente rezultate prin suprapunerea membrane sinoviale peste vasele si nervii capsule si care formeaza FRAURILE MEMBRANEI SINOVIALE. Descriem sinovialei 2 extremitati care se insera in imediata vecinatate a cartilajului articular si 2 suprafete:a)externa – tapeteaza capsulab)interna – priveste spre suprafetele articulare, realizand o cavitate virtuala = cavitatea articulara in care vom gasi elementele anatomice osoase ale articulatiei.-prezinta prelungiria)externe – fundul de sac si foliculib)interne – ciucuri + vilozitati sinoviale.-structura membrane sinoviale: a)strat profund conjunctivo-elastic-vascular-cuprinde si celule adipoase b)strat superficial polimorf

-NU ARE ROL DE ABSORBTIE-izoleaza colectiile intrarticulare (lichidul, sangele, puroiul)

b)Lichidul sinovial – lichid in cantitate redusa situat in cav. sinoviala si este vascos, galbui-este format din:a)apa – 95%b) substante proteice de tipul mucoprotc) saruri mineraled)cellule descuamate de la niv, membrane sinoviale si a cartilajului articular.

B. Amfiartrozele -sunt formate din:

1. suprafete articulare2. mijloace de sustinere3. mijloace de alunecare

1.Suprafete articulare-tapetate cu cartilaj hialin-mijloace de unire sunt de natura ligamentara;

-2 categorii:a.Ligamentul interosos = formatiune fibroconjunctiva- structural – asemanator fibrocartilajelor diartrozice-ocupa in totalitate spatial dintre suprafetele articulare-sunt inserate pe suprafetele articulare vecine => amfiartrozele se impart in:a)PROPRIU – ZISE – fibrocartilaje complete = ocupa tot spatial interarticularb)DIARTRO-AMFIARTROZE – fibrocartilajele dintre suprafetele articulare pot avea si cavitati. (MOBILITATEA CRESTE)b.Ligamente externe

4

- sunt benzi conjunctive rezistente care, prin asamblare, pot simula o capsula articulara.

C. Sinartrozele

-se gasesc in special la nivelul craniului-linia de articulatie = sutura- dupa procesul de osificare, sinartrozele se impart in:

I. sincondroze – osificare cartilaginoasa-intre suprafetele articulare ramane in strat de tesut carilaginos-au suprafete articulare plane-se gasesc la nivelul articulatiilor condro-costale-PERIOSTUL COASTEI OSOASE SE CONTINUA CU PERICONDRUL COASTEI CARTILAGINOASE.-din aceasta categorie mai face parte sincondroza manubriosternalaII. sinfibroze

- prin osificare de membrane-intre suprafetele articulare ramane o lama de tesut conjunctiv- sunt suprafete articulare unite prin tesut conjunctiv-se clasifica astfel:1)Articulatii prin sutura armonica(plana) = sutura oaselor internazale2)Articulatii prin sutura dintata – articulatia fronto-parietala3)Articulatiile prin sutura solzoasa – scuama temporala4)Articulatia schindilezica – se face printr-o creasta osoasa ce intra intr-un jgheab (articulatia sfeno-vomeriana)5)Gomfozele( dintele in alveola dentara)III. sindesmoze-intre oase diferite( oasele gambei sau ab unite prin membr. interosoasa sau intre proeminentele osoase ale aceluiasi osos( ligamentul coraco-acromial)Procesul de osificare se desavarseste tardive – peste 45 ani.Osificarea membr dintre osoase= sinostoza si poate fi patologica (osificare excesiva).

MECANICA ARTICULARA1)Miscarile active – sunt realizate de catre un muschi sau o grupa musculara prin contractia acestora.-contractandu-se, muschiul isi ia un punct fix pe un os si mobilizeaza celalalt os din articulatia respectiva dupa niste axe articulare.Def: AXUL ARTICULAR = totalitatea punctelor care nu se deplaseaza in timpul miscarii si reprezinta centrul miscarii respective.Poate fi:a)unicb)multiplu-in timpul miscarii oasele diferitelor segmente se raporteaza in mod variat unele fata de altele.

AXELE MISCARII sunt:

5

a)AXUL TRANSVERSAL - fata de acest ax se executa:1)miscare de flexiune – 2 segmente se apropie2)extensiune – 2 segmente se departeazab)AXUL SAGITAL- fata de acesta avem miscare de:1)adductie – segmentul se apropie de ax2)abductee – segmentul se departeaza de axc)AXUL LONGITUDINAL-fata de acest ax se realizeaza:a)rotatie medial – spre intb)rotatie laterala – spre ext.

Prin combinarea acestor miscari apare circumductia – miscare in trunchi de con in care axul e in lungul osului, acesta fiind in abductia.d)AXUL CU OBLICITATE DUBLA-intervine intre 2 oase intarita printr-o membrane in care un os este fix iar celalalt este mobil in jurul primului os (radius +ulna) – radiusul executa o miscare spiraloida in jurul ulnei – osul fixe)AX CU OBLICITATE TRIPLA-la nivelul piciorului (talo-crurala)1)iversiune – fata plantara priveste spre medial, sprijinindu-se pe muchia externa2)eversiune – planta priveste spre lateral, piciorul sprijinindu-se pe muchia medial.MISCAREA DE BASCULAa)a scapuleib)a sacrului

2) Miscarile pasive- executate de examinator- se pun in evidenta elementele frenatoare( situatia capsulei, a ligamentelor, a oaselor, a articulatiilor)

6