ANOIIEXIA

DeJinilie: anorexi:r este o pierdere a apetitului, a dorin{ei de hranil. Este rrorba defapt de asocierea unei stdri./iziologice de Jbante Jdrd dorinla de hrand.

Foamea este o starre frziologicd ce rezultd dintr-un deficit in materii nutritive. Ba semanifestd printr-o serie de senzalii dezagreabile, in particular epigastrice (crampe), o activarea refllexelor de nutrilie, o hiperactivitate motorie, modificari de cornportament. Foarnea estesuprimatd prin ingestia de alimente.

Senzalia de foame existd precoce in liafa copilului. Nou-nf,scutul prezinta conl.racfiide foame curdnd dupb nagtere gi intr-un interval de cAteva zile se dezvoltd la majoritatea noundsculilor o periodicitate a foamei. Frecvenla apariliei contracliilor de foame este oparticularitate individualS intervalul putdnd fi de 3 ore la un sugar, de 4 orr: la altul; <Jif-erachiar la acelagi individ in perioade diferite azilei.

Prin salietate, etichetdm tocmai aceastd absenfd a dorinlei de hrarnd, asociatil cudisparilia deficitului de rnaterii nutritive. Ea se insofegte de o stare de bine evidentd.

Apetitul exprimd rlorinla de mdnca anumite alimr-nte qi devine manifcst in a douajumdtate a primului an de viafd.

Apetitul are o bazEi fiziologicS, depinz6nd de tonusul rnusculatulii gastrice, tlonus cepoate: fi influenlat de stinruli corticali qi hipotalamici pe calea vagului qi rsplahnic,ului; deasemeui poate fi influenfat de: obiceiuri alirnentare, ed.ucalie, factori psiirologici (teama.,inglijoralea).

Foamea este un reflex inndscut iar apetitul un reflex dobdndit.FiziopatologieMecanismele de reglare ale fbamei gi zLpetitului nu sunt incd destul de bine cunoscute.

Este adevdrat cd foamea este reglatd de ner,,rile energetice alle organismuiui, dar la f'el dea,Jeviir:i este ':I ne'voia de a mAnca. la anurnii.e nu uo:rtc fi.iustificatd, Czcd. ne ellndirn larezervele organismului. Irr mecanismul de regl[re a fbarnei i.ntervirr: - tulrul ct'iges',iv princontracliile gastrice qi intr:stinale, - sistemultracliune prezenJi in tractul digestiv qi mai

prin rece'ptorii sensibili la dist;ensie giin perclii stomacului, Senzaliile iljurrg la

creier, in hipotalamus, unde ar fi localizat oetumo,rald a hipolalantusulzi provoacd anorexie

trul foarrrei. Distrugerea exiterirnenfald satr. Excil:tlio electricd, din contra, duce la

cre$terea considerabild a consumului alimetrefl e:rele conditionate.

in reglarc interuin qi factorii corticali qi

Existd gi o reglare humorali; glicern constituie un element regllatc,r al foarnei,i invers, glucoza i4jectatd i.r,'. dr:terrnindHipolglicemia antreneazd, senza[ia de foam<:

disparilia parliala gi momentand a acestei senzati, odatd cu cregterea gllicemiei. N{ayer: susfinela diferenfa dintre gllicemia arteriald qi ceac[ centrii foamei din hipotalamus sunt sensibil

venoasd.+ ,In mod normal foamea il determind pe

mdndncd, iar aparilia safietrl{ii cAt mdndncd.copil sd mdn6nce, apetitul influen!:eazd ce

ClasificareI. Anorexia falsiII. Anorexia adevirratl

l. Anorexia secundard2. Anorexia psihogend3. Anorexia nervoasd (mentald. esr:n

I. Anorexin falsiin anorexiile f'alse copilul are apetittrl d3r'o cavzd oarccare fi ingreuiazd

primirea alimentelor. Ele se intdlnesc in situalii variate pe care le clasiim schematic irn modulurmitor:

a) Senza{ia de foame existi, dar nu s,e poate exterioriza. Este cazul n,ouluji-nfiscut

"leneq" care trebuie trezi't pentru a fi alimentat gi care, dupd cdteva miqcdri de derghrtilie,adoarme din nou. Adesea, aceasti stare este rezultatul anestezicelor sau anallgeziruelor pecare mama le-a primit in timpul nagterii. Poate fi vorba qi de o imaturitate (p,rennaturitatea) acentnului nervos care rcgleazd migcdrile de supt gi de deglutilie sau de o hem,oragie cerebro-meningee.

b) Foamea existl, dar suptul este dificil: mameloane scurte, infundate, obstmclienazald (rinitd, adenoiditd) sau deglutifia este dificili. Este cazul diferitelor malformaliilocalr:: buzd de iepure uni sau bilaterald, despiciturd palatind, macroglosiie, a sliibiciuniimusculaturii labio-buco-faringiene la debili (errcefalopatii, distrofie avansatd), prematuri sau aunei paralizii gloso-faringiene.

c) Foamea existl, dlar rleglutifia este dureroasi. Imediat dupd inceputul prdnzului,copilul refuzl. hlana. Este cazul stomatilelor, a rinofaringitelor acut,e, a abcesuluiretrofaringian, a vegetaliilor adenoide, larirrgospasmului. In afara durerii, sugerea esteingreuiatd qi de tulburdrile respiraliei care insolesc aceste stdri.

II. Anorexiile adevlrate1. Anorexia secunrclari (organicl)Anorexiile secundiue unei cauze organice sunt frecvente cdci numeroase boli ale

copilului mic se intovdrdqesc obiqnuit de anorexie. Unele din ele se manifestd chiar pnin acestsemn, refuzul fiind uniform pentru toate alimentele. Cel mai adesea, ele sunt de originedigestivd sau infecfioasd.

a) boli digestive:- {ispepsra- apendiciita- abdomenul acut (invaginafia)- peritonitta- celiakia- hepatita acutd sau cronicd, c,iroza

b) boli respiratorii:- rinofarirrgita acut5, otita,pneumonia, bronhopneumonia- allergice: astmul brongic

c) boli carilio-vasculare:- ihsuficienlacirculatorieortostaticd- niralformalii cardiace cu qunt dreapta-stdnga- leziuni cardiace congenitale sau dobdndite decompensate- rtriocardite, endocardite,pericardite

d) boli gi nialforrna{ii ale aparatului urinar:- 4ralforrrralii- ilrfeclia urinard

e) boli infqc{ioase,:- sppticemia- rujeola- tuse convulsivd- trtrberculozl

f) boli ale sistemului nervos:- nfleningita,encefalita- lEziuni cerebrale cronice, difuze, anomalii metabolice, boli e:recli

degenerative ale encefaluluig) boli de singe:

- anemia oarenliald feriprivd- leucemiii- reticulozre maligne

h) boli endocrine:r- boala Addison- boala Simmonds- mixedern congenital

i) caren{e vitamirnice: C, Bj) hipervitaminoze:A,Dk) intoxica{ii cronice:

- endogene:o uremie. ciroza hepaticdo gallactozemieo hipercalcemie idiopaticd cronicdo sinLdromul Toni-Debr6-Fanconi

- exogene:. aport masiv de medicamente (epilepsieo sturpefianteo alooolism cronico radioterapie

2. Anorexia psihogenlii datelor de fliziclogie;;i de Cez

ele imprejuriri:t in calculul raliei Si a orarului 1ld tn cursul dliversificdrii de

ost preparate.

echilibrat (alimentafie monol onde a da copilului sd mdndnce cttntre mese (apte, dulciuri.)z a se sustrage de la supraprote,

,ustro copilul tn cursul meseltrlet

ti.tngitd

precoce. Poate debuta din prineqirea din maternitate, sugarulrya ca la anorexia de inerfie,ncepe sd verse. De alttbl, sune vArstei. dar cuL o rezistentd bur

degenerative ale encefaluluig) boli de singe:

- anemia oarenliald feriprivd- leucemiii- reticulozre malisne

h) boli endocrine:r- boala Addison- boala Simmonds- mixedern congenital

i) caren{e vitamirnice: C, Bj) hipervitaminoze:A,Dk) intoxica{ii cronice:

- endogene:o uremie. ciroza hepaticdo gallactozemieo hipercalcemie idiopaticd cronicdo sinLdromul Toni-Debr6-Fanconi

- exogene:. &prort masiv de medicamente (epilepsieo sturpefianteo alooolism cronico radioterapie

2. Anorexia psihogenlii datelor de fliziclogie;;i de Cez

ele imprejuriri:t in calculul raliei Si a orarului 1ld tn cursul dliversificdrii de

ost preparote.

echilibrat (alimentalie monol onde a da copilului sd mdndnce cttntre mese (apte, dulciuri.)z a se sustrage de la supraprote,

,ustro copilul tn cursul meseltrlet

ti.tngitd

b) Anorexia celui de al doilea semestru, numita qi obignuitl,Este mult mai frecvent[. Anorexia nu apare de la nagtere, ci mai tdrziu, cdinC. copilul a

evolurat deja psihic Ai a luat contact cu lumea, fafd de care reacfionea:,2la dupii. psihismurlpropriu. Primele manifestdri apar, in general, lil vdrsta de 6-8 luni sau mai tdrziu la 18-24 luadesea, dupd un episod patologic care n-a fosl cauza anorexiei ci mai degrabii ooazla el.cunoscut faptul cd orice boald banald, sd spunem o rinofaringitd sau o tulburare disipeptireduoe, in mod temporar, apetitul. Conflictul apare in momentul realimentfurii, cdndi copilincd nu a recdpdtat pofta de mdncare gi mama, tem6ndu-se de sdn6tatea Jlui, il obliglprimeascd intreaga rafie; copilul capdtd o repulsie fa{I de mdncare gi anorexia se ftxeaAltecrri, anorexia se instaleazd cu ocazia introducerii unui aliment nou: piureurile gcarne,a, legumele sau conflictul poate apare asupra modului da a mdnca. Copilul refind.mdn6nce cu lingura sau cu furculila, vrea sd rndndnce singur cu degetele, iqi bagd mdinilemanciare, se murd5regte. Alli copii incep sd lipe gi sd se agite de indat5 ce sunt pugi pelor cu un gervet in jurul gdtului; este aga zisul oonflict asupra decorului obignuit all prdnzului.Din :punct de vedere semiologic, acest refuz al alimentelor se prez:intd ceL o anorexieopoziilie tipicd, de grade diferire. Anorexiile pe:rmanente qi globale sunt exceplionale rlegi,spusele mamei, care reflectd rnai degrabd frica ei decAt realitatea, rezultl cd "nu vreanrdn6nce nimic". De fapt, conservarea stdrii gernerale, o curbd a greutdlii neregulzrtE, dar tugor ascendent5, mdrturisesc ci anorexia este intermitentir gi electivd. Unii copii mdrrdncdascuns sau primesc cu pldcere alimente de la persoane strdine.

Examenul obiectiv aratd un copil adesea agitat, hipcrsensibil, emotiv, carre particiipdmod exagentla viata anturajului sdu, cu o inteligenld vie, foaite drdg;u{ gi surdidtor in ameselor. Refuzul alirnentafiei face din el un personaj important in famillie.La irLrceput, mama este cea care intervine,. Ea utili'zeazd succesiv: viclenia, seduc{i ,constrdngerea. Se amuzd copilul, i se spun povegti, se cautd sd i se capteze atenlia prfninverLfiile celr' mai neagteptate, apoi toatd fanrilia sf6:,9egte prin a se ernestr:ca. lie reculge farugdrninfi, prornisiuni, ameninfiri, bdtaie. Se dau sfaturi, se inventeazd, noi vicienii. Dinaceasrti luptd inegald, copilul iese regulat victorios gi nu-i rar, ca dupd lungi efc,rturialimentare, o vdrsdturd sd elimine cele cAtr:va lingurile, care au fbst int:roduse ou asreutate.

adesea, este vorba de o mamd mai in vdrst[, intransigenti, autoritari, anxioasd", c:ate a avuttrecutl unele suferinfe: decesul pdrinlilor, a solului, a unui copil mic. C:opilul rmorexic esiteobicei copil unic, nlscut dupd 5-10 ani de cdsnicie. ln general, nu se int6ln"56; s6,pii anorexin farniliile cu mai mr,lfi copii, cu mame tinere.

Opus accstei situaJii, intfrlnim aga numrita anorexie prin abarndon afe,ctiv, careobservd la sugarii din crege gi leagdne de copii Sunt copii privali de drzrgostea dc manLb.

c) Anorexia de la 2 - 12 ani este nrult rnai rar6. Poate sd fie o conlinuare a f<rprecedente sau sii se prezinte ca un epifenomen la un oopil cu grave tlulburdri acomproftapentului sau ale personalitdlii.

Anorexia care debuteazd. la aceastd vdrstd are drept cauzd", aproape intortdeauacliuinea nocivd c unor condilii de mediu nelavorabile, conflicte tntre copil Si Scanxietalea, Socurile emolionale puternice, soli,citdrile nervoase clrora r:opilul nu le poatefa!5. Alaturi de anorexie aceqti copii pot prezenta insomnie, neate,ntie qcolar6, enureziencornprezis.

3. Anorexia nervoasi (esenfiali, mentali)Anorexia nervoasd este cea mai severd tulburare de alimentutie, mecanilsmul'

Dupd cum se vede, dacd vinovat in primul rdnd este copilul, ,care i$i afirmd pre"eu-ul", trebuie sE ardtdm, cd in acest conflict gi mama iqi are parte:a ei dr: vind. Cel

apetit fiind complet supresat. Se ajunge la pierderi ponderale care depdge sc 20o/o rlin gre

normald, la vdrsta corespunzdtoare nu asa. Anorexia nervoasd apare mai ales la pla bdieti.

Circumstanlele de aparilie sunt va) teoma de a nufi prea grqsb\ activitate fizicdfoarte intensdc) condiyii de viald nefavorabiled) conflicte tntre copil Si Scoalde) conflicte familialef) Socuri emolionale puterniceg) solicitdri nervoase cdroraBolnavii pot prezenta: bradicardie,

bazal.Anorexia nervoasd nu este o tul

emoliionale severe chiar stdri depresive, tuEste rar intdlnitd la sug:rr gi copilulUneori anorexia nervoasd constitui

al dernenfei precoce.Pentru a afirma diagnosticul de

celelzrlte cauze posibile de anorexie.

Tratamentul anorexieiI. Anorexia falsi

- prematurul, nou-ndscutulo alimentalie prin gavaj

- distrofie avansatd:o alimentalie parr:nteral[,

- rinofaringita acutio dezobstruclie nazal6,

- adenoidita cronicdo adenoidectomiernalformaf ii labio-buco -fario alimentare cu rdbdare

intervenlie chirurgicaldstomatite. badijonaj buoal cu gli

alimentalie semilichidd- mameloane scurte sau ombi

o sdnul stors va fi adminisartificial6

- faringita, amigdalita, abceso tratamentul afecgiunii

II. Anorexia adevirati1. Anorexia organici:

- va fi depistatd qi tratatd- revenirea apetitului este un

2. Anorexia psihogenise va depista gi corecta anoreglarea alimentaliei cu prA

n:Lenstruafia sau inceteazd ctudnd dupdlescente sau adolescerte, rar se: poate

ul nu le poate face fasdhip<lglicemie, constipafie, sc;dderea metabolismul

izolatd", ea se insofe$t,e adesea <le peEiri ale personalitdlii, tulburdri de reacfie. pica.

de debut al nevroze 8;ra\,'e $r

xie nervoasi este necesiar sI sre i:limirne

her:noragie meningo-cerebra.ld :

vaj, realimentarepmdenti progresird

gavaj pdnd la vdrsta optimb

ind gi anestezind cu 15 miinute inainte de

icatecu lingurila sau biberonul, alimentafie

faringian, tetania

de ameliorare a bolii

lia dieteticd

tmatunei

ri mici gi concentrate calc'ric la irrter:vale mari

mese pe zl)- reintoarcerea la alimentafia sernilichidd

pnrden!6 a diversifi cdriisau chiar cu biiberonul gii reluarea clu

- metoda "regimului ascendent" : copilul este pus la o dietb srcuttd dr: foanle

urmatd de o realimentare prudentA "la cerere". Copilul va fi surprirrs sd vadd Qdi se refuzd mAncarea in loc sd-i fie impusd, face din nou cunogltinf[ cu senzallade foame.

Pot fi folosite qi medicamente care s,timuleazd pofta de mdncare dar trebuie tinrhtseamia de faptul cd acestea au un rol terapeutic minor (vitamine, sedative).

3. Anorexia nervoasi- separarea de anturajul obignuit r:hiar spitalizare deoarece refuzul de a mdnca $e

asociazb cu refuzul de a b,oa ajungdndu-se la dernutrifie severii qi/s{udeshidratare

Medicamente care stimuleazi apetitu- corticosteroizii, anabolizantele r

naturali, testosteronul qi dihi,apetitul nu sunt folosite datoritd

- antidepresivele gitranchilizantebine, efectul sedativ, efectul dir,asupra hipotalamusuiui. Exem(C lordelazina), Levop r omazina,,

- singurul medicament a cdrui(Peritol). Efectul de stimularehistaminicd gi serotoninicd qi dieste bine cunoscut.

- vitamine: vitamina C si vitamin

6