Curs 12 Teoria Arhitecturii Ta02

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

CATEDRA DE TEORIA

ARHITECTURII| FACULTATEA DE ARHITECTURA | USHUNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

CURS 12COMPOZITIA IN ARHITECTURA

TA02

| 2009-2010 | SEMESTRUL 2 | LECT.D

R.D

AN AGENT| CATEDRA DE TEORIA

ARHITECTURII

PRINCIPIILE DE COMPOZITIE



CATEDRA DE TEORIA


PRINCIPII DE ORDONAREPRINCIPII DE ORDONARECOMPOZITIA IN ARHITECTURA

TA02


R.D


ARHITECTURII


Ordinea nu inseamna numai regularitate geometrica ci si conditia in care fiecare parte a intregului este dispusa potrivit in relatie cu celelalte parti siastfel incat sa rezulte o dispunere armonioasa.



CATEDRA DE TEORIA


PRINCIPII DE ORDONAREPRINCIPII DE ORDONARE

Exista o diversitate si o complexitate naturala in cadrul ptogramului uneicladiri. Formele si spatiile oricarei cladiri ar trebui sa exprime ierarhiainerenta functiunilor pe care le adaposteste cladirea, utilizatorii acesteia, scopurile si semnificatiile pe care acestia le vehiculeaza si scopul sau contextulcarora cladirea trebuie sa le faca fata. Daca discutam despre principiile de ordonare atunci va trebui sa tinem cont in proiectarea unei cladiri de aceasta naturala diversitate si complexitate si de ierarhia in cadrul programului.Ordine fara diversitate poate insemnamonotonie dar diversitatea fara ordinepoate produce haos. Un sens al unitatii


TA02


R.D


ARHITECTURII


poate produce haos. Un sens al unitatiiin varietate este idealul. Principiile deordonare sunt ca un fel de instrumentevizuale care fac ca diverseleforme si spatii ale unei cladirisa coexiste perceptual si conceptualintr-un intreg ordonatunitar si armonios.



CATEDRA DE TEORIA


AxaPRINCIPII DE ORDONAREPRINCIPII DE ORDONARE

Simetrie

Ierarhie

O linie determinata de doua puncte inj spatiu, fata de care forme si spatii pot fi dispuse in echilibru sau simetric

Dispunerea echilibrata sau echivalenta de formesi spatii de fiecare parte a unei linii sau unui plan, sau fata de un centru sau o axa.

Articularea importantei sau semnificatiei unei forme

sau unui spatiu prin marime, contur sau amplasare

fata de alte forme sau spatii ale sistemului.

O miscare de unificare caracterizata printr-o schema

de repetitie sau alterare a elementelor sau motivelor


TA02


R.D


ARHITECTURII


Ritm

Datum

Transformare

de repetitie sau alterare a elementelor sau motivelor

formale intr-o forma identica sau modificata.

O linie, plan sau volum care, prin continuitate si

regularitate, serveste pentru a grupa, masura sau

organiza o structura de forme si spatii.

Principiul dupa care un concept arhitectural, o

structura sau o organizare pot fi alterate printr-o

serie de modificari si permutari discrete, ca raspuns

la un context specific sau un set de conditii, fara a

se pierde identitatea sau esenta conceptului.



CATEDRA DE TEORIA


AXAAXA

Axa este probabil cel mai elementarmijloc de a organiza formele si spatiile in arhitectura. Axa este o linie definita de doua uncte in spatiu, fata de care formele si spatiile pot fi dispuse intr-o maniera regulata sau neregulata.Desi imaginara si invizibila, cu exceptiuaochilor mintii, axa poate fi un instrument foarte puternic, dominator si regulator.Desi implica simetria, axa cere existenta


TA02


R.D


ARHITECTURII


foarte puternic, dominator si regulator.Desi implica simetria, axa cere existentaunui echilibru. Dispunerea specifica a elementelor fata de o axa va determinadaca forta vizuala a unei organizariaxiale este subtila sau impovaratoare, slab structurata sau formala, pitorescasau monotona.



CATEDRA DE TEORIA


AXAAXA

Deoarece o axa este in mod esential o conditie liniara, ea are calitatile de lungime si directie, induce miscare sicreaza vederi in lungul traiectului sau.

Pentru a fi definita, o axa trebuie sa fie

determinata la cele doua capete ale sale

de forme sau spatii semnificative.

Notiunea de axa poate fi intarita prin


TA02


R.D


ARHITECTURII


Notiunea de axa poate fi intarita prin

definirea unor limite de-a lungul sau.

Aceste limite pot fi simple linii pe planul

orizontal sau planuri verticale ce definesc

un spatiu linear coincident cu axa.

O axa poate deasemenea sa fie definita si

prin simpla dispunere a unor forme si

spatii.



CATEDRA DE TEORIA


AXAAXA Elementele de capat ale unei axe servesc atat pentru a trimite cat sipentru a primi sagetile vizuale. Aceste elemente culminante pot fi:

Puncte in spatiu definite de elemente

verticale liniare sau cladiri de forma

centralizata

Planuri verticale, cum ar fi un fronton

sau o fatada simetrica, precedat de o

curte sau un spatiu deschis similar


TA02


R.D


ARHITECTURII


curte sau un spatiu deschis similar

Spatii bine definite, in general de forma

regulata sau centralizata

Portale ce deschid vederea catre un

belvedere dincolo de ele



CATEDRA DE TEORIA


AXAAXA

Aripile palatului Uffizi din Florenta, contureaza o axa spatiala care conduce catre Piazza della Signoria si Palazzo Vecchop, pornind de la fliviul Arno sitrecand prin arcul Uffizi.


TA02


R.D


ARHITECTURII




CATEDRA DE TEORIA


AXAAXA

Teotihuacan, localizat langa New Mexico, a fost cel mai mare si maiinfluent centru ritualic al AmericiiCentrale. Situl era dominat de douamasive temple piramida, PiramidaSoarelui si Piramida Lunii, de undeCalea Mortii se indreapta catre sudulorasului si piata centrului orasului.


TA02


R.D


ARHITECTURII




CATEDRA DE TEORIA


AXAAXA

Amplasat pe axa nord-sud a OrasuluiInterzis, o zona imprejmuita cu ziduriin orasul din interior care continepalatul imperial si alte cladiri ale guvernului imperial din China.


TA02


R.D


ARHITECTURII




CATEDRA DE TEORIA


AXAAXA

Torii este o poarta monumentala pe drumul de acces catre altarul Shinto, constand din doi piloni conectati la partea superioara cu o grinda orizontala de obicei curbata la partea de sus si un buiandrug sub aceasta.


TA02


R.D


ARHITECTURII




CATEDRA DE TEORIA


AXAAXACOMPOZITIA IN ARHITECTURA

TA02


R.D


ARHITECTURII




CATEDRA DE TEORIA


SIMETRIESIMETRIE

Daca o conditie axiala poate exista fara o conditie simetrica prezentasimultan, o conditie simetrica nu poate exista fara a implica existenta uneiaxe sau a unui centru fata de care este structurata. O axa este determinatade doua puncte in timp ce conditia simetrica cere o dispunere echilibrata a structurilor echivalente de forme si spatii pe fiecare dintre partile opuse, sauin jurul unui centru sau unei axe.

O compozitie arhitecturala poate utiliza simetria pentru a organiza formele sispatiile sale in doua moduri. (1) O organizare a intregii cladiri poate fi facuta simetric.

De fapt orice dispunere simetrica totala se confrunta si rezolva asimetrii


TA02


R.D


ARHITECTURII


De fapt orice dispunere simetrica totala se confrunta si rezolva asimetriiale siteului sau contextului.

(2) O conditie simetrica se petrece numai intr-o portiune a cladirii siorganizeaza o structura de forme si spatii. Simetria locala permite cladirii sa raspunda conditiilor exceptionale ale sitului sau programului. Conditia simetrica insasi poate fi pastrata pentruanumte spatii importante in cadrul organizarii.



CATEDRA DE TEORIA


SIMETRIESIMETRIE

Exista doua tipuri fundamentale de simetrie:


TA02


R.D


ARHITECTURII


Exista doua tipuri fundamentale de simetrie:(1) SIMETRIA BILATERALA

Dispunerea echilibrata a unor elemente similare sau echivalente de-o parte si de alta a unei axe mediane astfel incat un singur plan poate impartiintregul in jumatati identice in mod esential.

(2) SIMETRIA RADIALADispunerea echilibrata a unor elemente similare in mod radial, astfel incatcompozitia poate fi impartita in parti similare prin trecerea unui plan la un unghi anume in jurul unui punct central sau de-a lungul unei axe centrale.



CATEDRA DE TEORIA


SIMETRIESIMETRIE

Exista mai multe moduri de a cataloga principiile de ordonare.Kim Williams detaliaza tipurile de simetrie dupa cum urmeaza.

SIMETRIE BILATERALAPartile unei compozitii se oglindesc una pe cealalta fata de o axa de simetrie.SIMETRIA DE ROTATIE + OGLINDIREOglindirea repetata a unui element fata de simetricul sau, pastrand distantaconstanta fata de un centru de rotatieSIMETRIA CILINDRICA Este cea pe care o gasim la turnuri si coloaneSIMETRIA CHIRALICA (OGLINDIRE SPATIALA)


TA02


R.D


ARHITECTURII


SIMETRIA CHIRALICA (OGLINDIRE SPATIALA)Se obtine cand doua obiecte sunt fiecare imaginea in oglinda a celkeilalte faraca cele doua sa poata fi superpozabileSIMETRIA PRIN SIMILITUDINEElementele repetate isi modifica scara dar pastreaza o forma asemanatoare, precum acoperisurile nei pagode. (Matematica fractalilor)SIMETRIA HELICOIDALAEste un caz particular al simetriei prin similaritate, miscarea find in spiralaSIMETRIA DE TRANSLATIERepetarea unor forme sau motive dupa una sau doua directii, prin translatie



CATEDRA DE TEORIA


SIMETRIESIMETRIECOMPOZITIA IN ARHITECTURA

TA02


R.D


ARHITECTURII


Mai multe simetrii, atat majorecat si secundare, pot sasporeasca complexitatea siierarhizarea unei compozitii sisa adapteze cerinte de program si contextuale.



CATEDRA DE TEORIA


SIMETRIESIMETRIECOMPOZITIA IN ARHITECTURA

TA02


R.D


ARHITECTURII




CATEDRA DE TEORIA


SIMETRIESIMETRIE

SIMETRIA IN SPATIUL ARHITECTURALDoua concepte determinante: centrul si traiectul deplasarii

In termenii simetriei, centrul va fi un punct iar traseul va fi o axa.In arhitectura romana, simetria axiala stricta da nastere la spatii monumentalesi statice. care in general intrupeaza un sens al echilibrului mai curand decatunul al miscarii dinamice.Intr-o bazilica romana, observam ca planul este rectangular, cu o apsida la fiecare capat al axei majore si cate o usa la capatul axei secundare. Elementelearhitecturale sunt totdeuna aranjate astfel incat elementele sunt opuse: apsida


TA02


R.D


ARHITECTURII


arhitecturale sunt totdeuna aranjate astfel incat elementele sunt opuse: apsidacu apsida, coloana cu coloana, usa cu usa. Acelasi aranjament static il gasim la Pantheon.



CATEDRA DE TEORIA


SIMETRIESIMETRIE

SIMETRIA IN SPATIUL ARHITECTURALDoua concepte determinante: centrul si traiectul deplasarii

In arhitectura crestina, arhitectii adopta bazilica pentru a o ransforma in tiparul pentru biserica dar o adapteaza nevoilor ecleziastice. Intrarea estemutata la unul din capetele axei principale. Simetria este astfel alterataradical, ramanand numai un plan de oglindire si nici-un plan de rotire. Planuldevine simetric bilateral si totodata chiralic. Axa de simetrie capata un rolsimbolic important: ea devine traseu si simbolizeaza pelerinajul crstinului in drum catre Imparatia Domnului. Accentuarea traseului se realizeaza printr-un


TA02


R.D


ARHITECTURII


drum catre Imparatia Domnului. Accentuarea traseului se realizeaza printr-un alt tip de simetrie: simetria de translatie a elementelor dispuse de-o parte side alta.In Renastere, tipul de simetrie se modifica odata cu idealul filozofic siarhitectural al timpului. Umanismul a adaugat ideea situarii omului, creatura ceamai importanta a lui Dumnezeu, in centrul cosmosului creat de Dumnezeu. Cladirile pe plan central au fost celke care au reflectat cel mai bine aceastaideologie, in consecinta simetriile de rotatie si olgindire au fost cele utilizatecu precadere in aceasta perioada. Centrul este materializat pe paviment de cele mai multe ori.



CATEDRA DE TEORIA


IERARHIEIERARHIECOMPOZITIA IN ARHITECTURA

TA02


R.D


ARHITECTURII


Principiul ierarhiei presupune faptul ca in cele mai multe, daca nu in toate compo-

zitiile arhitecturale, exista diferente reale intre formele si spatiile ce le alcatuiesc.

Aceste diferente reflecta gradul de importanta al acestor forme si spatii, dar si

rolul functional, formal si simbolic pe care acestea il joaca in cadrul organizarii.

Sistemul de valori dupa care este masurata relativa importanta va depinde

desigur de situatiile speciale, nevoile si cerintele utilizatorilor precum si de decizia

proiectantului. Valorile exprimate pot fi individuale sau colective, personale sau

culturale. In orice caz modul in care sunt revelate diferentele functionale sau

simbolice dintre elementele cladirii este critic pentru determinarea unei ordini

ierarhice vizibile intre formele si spatiile sale.



CATEDRA DE TEORIA


IERARHIEIERARHIE

Pentru ca o forma sau spatiu sa fie

articulate ca fiind importante sau

semnificative pentru o organizare, trebuie

sa fie facute vizibile intr-un mod aparte.

Accentuarea vizuala a unei forma sau a

unui spatiu poate fi realizata prin:

- o dimensiune exceptionala

- o forma aparte

- o amplasare strategica


TA02


R.D


ARHITECTURII


In fiecare din aceste situatii forma sau spatiul importante ierarhic capata o

semnificatie si un sens prin faptul ca constituie o excptie fata de regula, o anomalie

in cadrul unei structuri altfel regulate.

Intr-o compozitie arhitecturala, pot fi mai multe elemente dominante. Puncte

secundare de accent avand o mai mica importanta decat principalul punct de

atractie creaza accente vizuale. Aceste elemente distincte dar subordonate pot in

acelasi timp sa creeze varietate si interes vizual, ritm si tensiune in cadrul

compozitiei.

Daca se merge prea departe insa interesul poate fi inlocuit de confuzie.

Cand totul este accentuat nimic nu mai este de fapt pus in evidenta.



CATEDRA DE TEORIA



TA02


R.D


ARHITECTURII


IERARHIE PRIN DIMENSIONARE

O forma sau un spatiu domina o compozitie arhitecturala prin dimesnionarea

diferita in mod semnificativ fata de celelalte elemente ale compozitiei. In mod

normal aceasta dominare devine vizibila prin cresterea dimensiunii unui element.

In anumite cazuri insa un element poate domina prin faptul ca este in mod

semnificativ mai mic decat celelalte elemente ale organizarii, fiind plasat insa

intr-o pozitie bine definita.



CATEDRA DE TEORIA



TA02


R.D


ARHITECTURII


IERARHIE PRIN FORMA

O forma sau un spatiu pot deveni dominante din punct de vedere vizual si astfel

importante, printr-o clara diferentiere a conturului fata de celelalte elemente ale

compozitiei. Un contrast formal lizibil este critic, fie ca diferentierea se bazeaza

pe o modificare de geometrie sau regularitate. Desigur, este tot atat de important

ca forma selectata pentru elementul semnificativ dpdv ierarhic sa fie compatibila

cu modul de utilizare functionala.



CATEDRA DE TEORIA



TA02


R.D


ARHITECTURII


IERARHIE PRIN AMPLASARE

O forma sau un spatiu pot fi amplasate strategic pentru a atrage atentia asupra

lor ca fiind cel mai important element al compozitiei. Locatiile importante dpdv

ierarhic pentru o forma sau spatiu include:

- Punctul unde se termina o secventa lineara sau o organizare axiala;

- Piesa centrala intr-o organizare simetrica

- Punctul nodal al unei organizari radiale sau centralizate

- deatasat deasupra, dedesubt sau in fata compozitiei



CATEDRA DE TEORIA



TA02


R.D


ARHITECTURII




CATEDRA DE TEORIA


DATUMDATUM

Datum = elementul de referinta – linie, plan sau volum – fata de care se pot

raporta celelalte lemente ale compozitiei.

Datum-ul organizeaza o structura aleatoare de elemente prin regularitatea,

continuitatea si prezenta sa constanta. De exemplu, liniile portativului muzical

servesc ca datum pentru a constitui baza vizuala de citire a notelor si relativa


TA02


R.D


ARHITECTURII


servesc ca datum pentru a constitui baza vizuala de citire a notelor si relativa

inaltime a tonurilor. Regularitatea interspatiilor intre linii si continuitatea acestora

organizeaza, clarifica si accentueaza diferentele dintre seriile de note intr-o

compozitie muzicala.



CATEDRA DE TEORIA


DATUMDATUM

Data fiind o oarecare organizare de elemente diferite, un datum poate

organiza elementele in mai multe moduri


TA02


R.D


ARHITECTURII


O linie poate strapunge sau constitui o limita comuna

pentru o structura iar o retea de linii poate forma un camp

neutru unificator pentru aceeasi structura.

LINIE



CATEDRA DE TEORIA


DATUMDATUM



PLAN


TA02


R.D


ARHITECTURII


Un plan poate grupa o structura de elemente dedesubtul

sau, sau sa constituie un fundal cuprinzator pentru

elementele respective, incadrandu-le intr-un camp.



CATEDRA DE TEORIA


DATUMDATUM



VOLUM


TA02


R.D


ARHITECTURII


Un volum poate aduna o structura din elemente in limitele

sale sau sa le organizeze de-a lungul perimetrului sau.



CATEDRA DE TEORIA


DATUMDATUMCOMPOZITIA IN ARHITECTURA

TA02


R.D


ARHITECTURII




CATEDRA DE TEORIA


RITMRITM

Ritmul este un atribut al oricarei miscari

caracterizate printr-o structura recurenta

de elemente sau motive dispuse la

intervale regulate sau neregulate.

Miscarea poate fi a privirii ce urmareste o

succesiune de elemente repetabile intr-o

compozitie sau a corpului nostru aflat in

deplasare intr-o secventa de spatii.

In ambele situatii, ritmul include notiunea

fundamentala de repetitie ca pe un


TA02


R.D


ARHITECTURII


fundamentala de repetitie ca pe un

instrument de organizare a formelor si

spatiilor in arhitectura.



CATEDRA DE TEORIA


Aproape toate tipurile de cladiri incorporeaza elemente care sunt prin natura lor

repetabile. Grinzi si stalpi se repeta pentru a forma la randul lor travei structurale

repetabile si moduli de spatii. Ferestele si usile puncteaza suprafata cladirii in mod

repetat pentru a permite patrunderea luminii si aerului, vederea inspre exterior si

accesul la interior. Spatiile adapostesc functiuni similare si repetitive.

Dpdv vizual avem tendinta de a grupa elementele intr-o compozitie intamplatoare:

- dupa proximitate sau modul cum sunt adunate;

- dupa caracteristicile vizuale pe care le au in comun.

Principiul repetitiei utilizeaza ambele concepte ale perceptiei vizuale pentru a

ordona elementele intr-o compozitie.

REPETITIEREPETITIECOMPOZITIA IN ARHITECTURA

TA02


R.D


ARHITECTURII


ordona elementele intr-o compozitie.



CATEDRA DE TEORIA


REPETITIEREPETITIE

Cea mai simpla forma de repetitie este o schema liniara de elemente redundante.

Elementele nu trebuie sa fie perfect identice ci macar sa fie grupate intr-un mod

repetabil. Pot sa aiba in comun macar un element dominant permitand ca fiecare

element sa fie individual unic dar apartinand in acelasi timp aceleiasi familii.


TA02


R.D


ARHITECTURII




CATEDRA DE TEORIA


REPETITIEREPETITIE

MARIME


TA02


R.D


ARHITECTURII


FORMA

CARACTERISTICI

DE DETALIU



CATEDRA DE TEORIA



TA02


R.D


ARHITECTURII


Schema structurala incorporeaza deseori repetitia elementelor verticale de sustinere

la intervale regulate sau armonioase definind travei modulare sau diviziuni ale

spatiului. In cadrul fiecarei scheme repetitive, importanta unui spatiu poate fi

accentuata prin marime si amplasare.



CATEDRA DE TEORIA



TA02


R.D


ARHITECTURII




CATEDRA DE TEORIA


REPETITIEREPETITIE

Scheme ritmice creaza continuitate si ne fac sa putem anticipa ceea ce urmeaza.

Orice ruptura in schema repetitiva anunta si accentueaza importanta elementului


TA02


R.D


ARHITECTURII


Orice ruptura in schema repetitiva anunta si accentueaza importanta elementului

sau intervalului ce produce intreruperea.



CATEDRA DE TEORIA


REPETITIEREPETITIE

O schema ritmica mai complexa


TA02


R.D


ARHITECTURII


O schema ritmica mai complexa

poate fi creata prin introducerea

intr-o secventa a unor accente

sau intervale exceptionale.

Aceste accente ajuta la diferen-

tierea temelor majore de cele

secundare intr-o compozitie.



CATEDRA DE TEORIA



TA02


R.D


ARHITECTURII




CATEDRA DE TEORIA


REPETITIEREPETITIE

Segmentele radiale ale unei cochilii nautilus se dezvolta in afara in spirala intr-o


TA02


R.D


ARHITECTURII


Segmentele radiale ale unei cochilii nautilus se dezvolta in afara in spirala intr-o

maniera reverberanta dinspre centru printr-o crestere aditiva. Utilizand progresia

matematica a numarului de aur se poate genera o serie de dreptunghiuri pentru a

forma o similara. In ambele exemple principiul reverberatiei creaza un sens al

ordinii intr-un grup de elemente ce sunt similare ca forma dar dpdv ierarhic gradate

ca marime.

Progresiv, schemele reverberante de forme si spatii pot fi organizate astfel:

- radial sau concentric, in jurul unui punct;

- secvential dupa marime de maniera lineara;

- neregulat dar legat prin proximitate sau similitudine formala.



CATEDRA DE TEORIA



TA02


R.D


ARHITECTURII




CATEDRA DE TEORIA


CURS 13COMPOZITIA IN ARHITECTURA

TA02


R.D


ARHITECTURII

PRINCIPIILE DE COMPOZITIETRANSFORMARI ALE FORMEI

Curs 12 Teoria Arhitecturii Ta02

Documents

Transcript of Curs 12 Teoria Arhitecturii Ta02