Formele de manifestare ale

procesului epidemiologic

Forme de manifestare

Exista patru forme de manifestare ale procesului

epidemiologic (PE):

Sporadica

Endemica

Epidemica

Pandemica

Definirea formei de manifestare a PE se face in functie de o serie de indicatori:

frecventa de aparitie a cazurilor

extinderea geografica

Incidenta (1)

Masoara probabilitatea ca populatia sanatoasa sa dezvolte o boala intr-o

perioada de timp specificata

Masoara rapiditatea cu care apare o boala in populatie sau frecventa acumularii

cazurilor

Incidenta (2)

intr-o anumita

perioada de timp

Nr. cazuri noi

Populatia la risc

(10n)

Cerinte de baza pentru

calcularea incidentei (1)

Cunoasterea starii de sanatate a populatiei studiate (bolnav/non bolnav)

Data debutului bolii

- usor de cunoscut pentru bolile infectioase

- dificil de apreciat pentru bolile cronice

Cerinte de baza pentru

calcularea incidentei (2)

Definirea numaratorului: numarul de persoane bolnave/numarul de episoade de

boala

Nr. persoane cu IACRS in anul 2005 Populatia la risc

Nr. de episoade de IACRS in anul 2005 Populatia la risc

Cerinte de baza pentru

calcularea incidentei (3)

Definirea numitorului: populatie definita, acurat calculata

- populatia la risc variaza in perioada

de timp definita => alegeti populatia la

mijlocul perioadei de timp ~ media

populatie la risc

- populatia la risc = populatia inca

susceptibila

Cerinte de baza pentru

calcularea incidentei (4)

Definirea perioadei de observatie

- boli rare - perioade lungi de observatie, apar

probleme de acuratete a numitorului (ex:

utilizarea datelor de recensamant)

- boli frecvente perioade scurte de observatie si populatie la risc redusa numeric

= numitorul trebuie sa cuprinda numai

populatia susceptibila la inceputul intervalului

de studiat

Rata de Atac

Rata de incidenta calculata intr-o epidemie

Populatii bine definite, urmarite pentru periode relativ scurte (epidemie)

Numitor = intreaga populatie la risc pe durata evolutiei epidemiei / efectivul populatiei la risc, la inceputul perioadei de studiu

Se exprima procentual

Prevalenta (1)

Masoara probabilitatea de a avea o boala la un anumit moment in timp

Include cazurile vechi si noi de imbolnavire

Folosita mai frecvent pentru bolile cronice

Prevalenta (2)

la un anumit

moment in timp

Nr. cazuri noi si vechi

Populatia totala

(10n)

Prevalenta (3)

Este de doua tipuri:

Prevalenta de moment = frecventa tuturor cazurilor de o anumita boala la un moment

dat

Prevalenta de perioada = frecventa tuturor cazurilor de o anumita boala intr-o anumita

perioada de timp

Depinde de incidenta bolii in populatie si de durata bolii

Factori care influenteaza prevalenta

observata Durata mare a bolii

Prelungirea vietii

pacientilor cu / fara

tratament

Cresterea numarului de

cazuri noi (incidentei)

Migrarea populatiei

intra noi cazuri

iese populatie

sanatoasa

Imbunatatirea

facilitatilor de

diagnostic

Raportare mai buna

Durata scurta a bolii

Rata de fatalitate

crescuta

Scaderea numarului de

cazuri noi (incidentei)

Migrarea populatiei

intra populatie

sanatoasa

ies cazuri

Imbunatatirea ratei de

vindecare

Mortalitate

la un anumit

moment

Numarul deceselor

Populatie

10n

Letalitate

intr-o anumita

perioada de timp

Numarul deceselor de o anumita

cauza

Numar total decese (de toate

cauzele)

100

Fatalitate

intr-o anumita

perioada de timp

Numarul deceselor de o anumita

cauza

Numarul cazurilor noi de aceiasi

boala

100

Rabia = 100%, antrax pulmonar 85%, antrax cutanat 25%,

Gripa aviara = 61%

Botulism= 5-10%

Manifestarea sporadica

Morbiditate redusa (cazuri rare)

Cazurile de boala nu au legatura aparenta intre ele

Dispersie mare temporala si spatiala Numar redus de surse

Control optim al cailor de transmitere

Populatie protejata

Factori naturali si socio-economici activitate slaba favorizanta, dinamizatoare

Naturala - perioade interepidemice

Indusa - activitate de supraveghere, masuri de prevenire si control

Etapa in procesul de eliminare

Manifestarea sporadica

Tetanos

Rujeola (in faza de eliminare)

Gripa (la inceputul si sfarsitul epidemiei)

Manifestarea endemica

ENDEMIE = prezenta constanta a unei boli sau agent patogen la un nivel redus sau mediu in populatie (generalizata, regionala, localizata) Morbiditate redusa Cazurile de boala nu au legatura aparenta intre ele

fiecare persoana infectata transmite boala unei singure alte persoane

Exista tendinta de concentrare spatiala si temporala Numar redus de surse de infectie Cai de transmitere limitate Populatie partial receptiva Factori naturali si socio-economici prezenta semnificativa

Deficiente in aplicarea masurilor de prevenire si control

Situatie cu risc

Manifestarea endemica

Hepatita

Malaria in Africa, Asia, America de Sud

Manifestarea epidemica

Bolile infecioase i triesc viaa prin manifestrile lor epidemice. (Herman Pidoux)

EPIDEMIE = aparitia unui numar de cazuri de imbolnavire, a unor anumite comportamente sau a altor evenimente in relatie cu sanatatea peste valoarea asteptata intr-o populatie, intr-un teritoriu si intr- o perioada de timp determinata

Epidemie: izbucnire limitata in timp si spatiu

intrarea sau reintrarea in circulatie a unor agenti patogeni multiplicarea surselor cai de transmitere necontrolate acumulare de populatie receptiva interventia favorizanta a factorilor naturali si socio-economici

Clasificarea epidemiilor

Debut

Exploziv aliment, apa

Lent

mod de viata

Stingere (epuizarea receptivilor, masuri)

Brusc

Lent

Clasificarea epidemiilor

Sursa

Unica:

epidemie hidrica

toxiinfectia alimentara

Multiple (epidemia de contact)

Clasificarea epidemiilor

Evolutie (incubatie)

Scurta toxiinfectii alimentara (botulism 12-36 ore, stafilococ 4 ore)

Lunga hepatita A

Severitate (complicatii, decese)

Ridicata

Medie

Scazuta

Variaii antigenice minore (virusurile gripale A i B)

Mutaii punctuale la nivelul genelor N sau H

Schimbarea unui aa / civa aa din structura N sau H

Fr modificarea subtipului viral

Populaie parial imunizat

Survin n fiecare an / la civa ani

A/H3N2

Populaie viral Mutaii punctuale :

Celule gazd infectate

RNA segment

Afecteaz 1 sau mai muli aa

DRIFT A/H3N2

Betts FR, Douglas RG, Mandell G.L., Douglas R. G., Bennett J.E., Principles and practice of infectious diseases, 3rd ed., 1990;39:1306-25

Gripa Epidemii sezoniere = Antigenic drift

Epidemii in Romania

HIV (1985 iunie 2010) 16.522 cazuri, 5.664 decese

10.294 pacienti in viata

Cazuri nou depistate (2010) - 275

Holera (1995) 128 cazuri (GL, BR, TL)

West Nile 1996 - > 800 cazuri (393 conf. serologic) 2010 - 52 cazuri

Meningite enterovirale (1999) 7000 cazuri

Epidemii in Romania

Antrax (2000) 52 cazuri (Tulcea)

Rujeola

1997-1998 23.000 cazuri/ 23 decese

2004 - 2006 - 9196 cazuri/ 14 decese

2010 -2013 : 12.000 cazuri / 3 decese

Rubeola

2002- 2004: 179.000 cazuri

2011 2012: 26.500cazuri / 9 decese / 50 SRC

Gripa

Manifestarea pandemica

PANDEMIE = epidemie

raspandita in mai multe tari sau pe mai multe continente Microorganism nou,

necunoscut anterior sau daca reaparitie dupa cateva decenii

Receptivitate generala Transmiterea nu poate fi

influentata din lipsa unor masuri adecvate

Afectate toate grupele de varsta

interventia favorizanta a factorilor naturali si socio-economici (mijloace de transport rapide, calatoriile, miscarea populatiei etc)

Pandemii

pesta

variola

tifos exantematic

febra recurenta

holera

HIV

gripa

Variaii genetice majore / brutale la nivelul genelor N / H recombinare genetic ntre 2 virusuri (uman / aviar / porcin) mutatie - transmiterea la om a unui subtip animal / aviar Rezult noi subtipuri virale = pandemii Afecteaz numai virusul gripal A La interval de 10 - 40 ani

Recombinare genetic:

Celula gazd infectat

"New" virus

Hibrid genetic

de RNA viral

Rezult un nou subtip viral: o nou" H i/sau o nou" N

RNA de virus

gripal uman

RNA de

virus gripal

aviar SHIFT

Pandemia de gripa = Antigenic shift

Pandemii de grip

Virus gripal A cu o nou configuraie antigenic

Un nou subtip viral Populaie total ne-imunizat

Epidemie la scar mondial: 25 - 50 % din

populaia globului Survin la interval de 10-40 ani

Afecteaz adulii sntoi

Letalitate mare

Trei pandemii de grip n secolul XX

A (H1N1) v. aviar mutant

A (H2N2) v. aviar-uman recombinant

A (H3N2) v. aviar-uman recombinant

1918: Spanish Flu 1957: Asian Flu 1968: Hong Kong Flu

20-50 milioane decese 1-4 milioane decese

1-4 milioane decese

WHO Report on Global Surveillance of Epidemic-prone Infectious Disease. Influenza.

www.who.int/emc-documents/surveilscsrisr 200. html/Influenza/Influenza.htm.

Alerte de pandemie

1977 : H1N1 gripa porcina: SUA

1997 : H5N1 gripa aviar : 18 cazuri umane, Hong Kong

1999 : H9N2 gripa aviar : 2 cazuri umane, Hong Kong

2003 : H7N7 gripa aviar : 85 cazuri umane, rile de Jos

2003 2014 : H5N1 gripa aviar

Pandemia de gripa

11 iunie 2009 declararea pandemiei cu noul virus A H1N1 - A/California/7/2009

10 august 2010 incheierea pandemiei.

Peste 209 tari afectate

Global 15174 decese

Sursa: WHO Pandemic AH1N1 2009 - update

http://www.who.int/csr/don/2010_02_5/en/index.html

Control

Reducerea efectului unei boli intr-o populatie: reducerea incidentei,

prevalentei, complicatiilor, mortalitatii

marirea perioadelor interepidemice

Interventii: ameliorarea rezistentei

populatiei (igiena, vaccinari, chimioprofilaxie, activitate fizica etc)

ameliorarea calitatii mediului

ameliorarea functionalitatii sistemului sanitar

Indicatori de evaluare: Incidenta Prevalenta Mortalitate Periodicitate Gravitate modificarea circulatiei

agentului etiologic

Eliminare

Reducerea la zero a incidentei unei boli

intr-o populatie, intr-

o zona geografica

prin introducerea

unor masuri, dar

agentul etiologic

continua sa circule.

Rujeola (2015 Europa)

SRC

tetanos neonatal

Transmiterea verticala a HIV pana

in anul 2015

TBC, 2045

Eradicare

Reducerea la zero a incidentei unei boli si absenta circulatiei agentului etiologic.

Criterii: problema de sanatate

publica

agentul etiologic sa aiba un singur rezervor

agentului etiologic sa aiba o structura stabila

simptomatologie clinica usor de recunoscut

interventie eficace (ex. Vaccin)

Variola (1979)

Poliomielita (???)

VARIOLA Eradicata (1979)

Initiativa de Eradicare a Poliomielitei

1789 - Prima descriere clinica a bolii

1887 - Primul episod epidemic localizat si descris in Stockholm

de catre Medin

1988 - OMS: Initierea politicii de eradicare a poliomielitei

Tinte: eradicarea pana in anul:

2000 2005 2008

2013 - 2015

Realizari

1988

350.000 cazuri

125 tari endemice

2008

1651 cazuri

4 tari endemice

2007

400 milioane de copii

vaccinati VPO

27 tari

2011

650 cazuri, 4 tari endemice

din 2012 3 tari endemice

Eradicarea Poliomielitei - Realizari

Regiunea OMS American - Ultimul caz de poliomielit din America este depistat n Peru n august 1991.

29 septembrie 1994 - America este prima regiune certificat polio free

Regiunea OMS a Pacificului de Vest - Ultimul caz de poliomielit din Regiunea Pacificului de vest este depistat n martie 1997 n Cambodgia.

29 octombrie 2000 - Regiunea Pacificului de Vest a OMS este certificat polio free

Poliomielita Eliminata din Europa

Regiunea OMS Europeana - ultimul caz de poliomielit indigen din Europa a fost identificat n Turcia in 26 noiembrie 1998

21 iunie 2002 - Regiunea Europeana a OMS este certificat polio free

2010 epidemie in Tadjikistan cu 460 cazuri, majoritatea la adulti si 29 decese.

Virus polio tip 1, similar cu tulpina Uttar Pradesh, India.

S-a extins in Rusia (14 cazuri), Turkmenistan (3 cazuri),

Kazakhstan (1 caz).

Poliomielita in Romania

Mari episoade epidemice: 1927 1955 1980-1982 - 221 cazuri 1990-1992 - 27 cazuri

Ultimul caz 1992, Giurgiu, copil de etnie rroma,

nevaccinat

Poliomielita - boala prioritara pentru sistemul de supraveghere (Ord. MS nr. 860/2004) - faza de ntreinere a eradicrii

Polio eradication and endgame strategic plan (WHO 2013. Annual report 2012)

Polio Virus circulant Derivat din

Vaccin (cVDPV)

Responsabil de cazuri polio:

Egipt 1992-1993 : 32 cazuri, derivat din virus Sabin tip 2

Haiti & Republica Dominican 2000-2001 : 21 cazuri confirmate (posibil mai multe: total 208 cazuri de VAPP), derivat din virus Sabin tip 1 (recombinat cu virus non-polio)

Filipine 2001: 3 cazuri, derivat din virus Sabin tip 1 (recombinat cu virus non-polio)

Madagascar 2001, 2005: 8 cazuri

China 2004: 2 cazuri

Indonesia 2005: 46 cazuri

Congo 2008: 14 cazuri

Etiopia 2008-2009: 4 cazuri

Nigeria 2005 -2009: 223 cazuri

Polio Virus circulant Derivat din

Vaccin (cVDPV)

cVDPV gsit n circulaie:

China 1991-1993 : 34 izolri, virus tip 1 recombinat cu slbatic

Japonia 1993-1995 : virus tip 3

Israel 2000 : virus tip 2

Madagascar 2003: virus tip 2

Romnia (Babadag) 2002: virus tip 1 (Sabin1/Sabin2/Sabin 1)